sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tezaur

16 articole
Eveniment

Piesele de tezaur au puține replici

Piesele de tezaur au puține replici. Muzeul Județean Buzău deține aproximativ 78.000 de piese în patrimoniul său, dintre care doar în jur de 500 sunt clasificate în categoria juridică de tezaur național. Însă există puține replici ale acestora. Piesele de tezaur au puține replici Potrivit lui Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean Buzău, muzeul are „tot patrimoniul cultural naţional reevaluat, vorbim de peste 77.000-78.000 de piese de patrimoniu şi foarte puţini specialişti care au voie să manipuleze acest patrimoniu. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Muzeul a trimis foarte multe dosare de clasare, sunt în lucru la minister, în prezent figurăm cu peste 500 de piese din categoria juridică tezaur naţional", a declarat Costache pentru Agerpres. O singură copie În ciuda valorii excepționale a colecției, Muzeul Județean Buzău nu a realizat replici ale pieselor sale. Singura copie expusă este cea a celebrului Tezaur de la Pietroasa – „Cloșca cu puii de aur”, în timp ce originalul se află în patrimoniul Muzeului Național de Istorie al României (MNIR)”, "Până în prezent, noi avem o copie a Tezaurului, Cloşca cu puii de aur, a Tezaurului de la Pietroasa şi având în vedere foarte multe aspecte, deocamdată nu am luat în calcul să realizăm copii şi să expunem copii, iar obiectele originale să le ţinem în depozite, pentru că o astfel de abordare a actului muzeal este cel puţin discutabilă, mai ales într-un muzeu care beneficiază de sisteme de securitate", explică Daniel Costache. Reguli stricte pentru realizarea replicilor Orice încercare de reproducere a unui obiect de tezaur național necesită aprobarea Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale a Muzeelor. „Dacă vrei să faci o copie, acest procedeu trebuie să fie realizat astfel încât să nu agreseze fizic și chimic obiectul respectiv, originalul", subliniază directorul Muzeului Județean Buzău. Legenda „Cloștii cu puii de aur” Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut sub denumirea de „Cloșca cu puii de aur”, a fost descoperit în 1837 de Stan Avram și Ion Lemnaru în zona „Poiana Crudului”, în timp ce extrăgeau piatră. Inițial, tezaurul conținea 22 de piese din aur, dar în prezent au rămas doar 12, având o greutate totală de 19,919 kg. Până la descoperirea mormântului faraonului Tutankhamon, „Cloșca cu puii de aur” a fost considerat cel mai important tezaur antic din lume.

Piesele de tezaur au puține replici (sursa: cjbuzau.ro)
Trei arestări în cazul furtului tezaurului (sursa: De Telegraaf)
Eveniment

Trei arestări în cazul furtului tezaurului

Trei arestări în cazul furtului tezaurului. Trei bărbați suspectați că ar fi implicați în jaful comis la Muzeul Drents din Assen au fost arestați astăzi în provincia Noord Holland, informează publicația olandeză De Telegraaf. Trei arestări în cazul furtului tezaurului Poliția din Noord Holland a confirmat că arestările au avut loc în localitatea Heerhugowaard, însă nu a oferit informații suplimentare despre stadiul anchetei sau despre posibila recuperare a artefactelor furate. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Poliția olandeză a format o echipă specială de investigație, care urmărește hoții ce au pătruns în muzeu sâmbătă dimineață și au furat patru artefacte valoroase din tezaurul dacic al României. Printre obiectele sustrase se numără celebrul coif de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur. Posibile legături cu România Autoritățile olandeze iau în considerare ipoteza că în jaf ar fi fost implicate patru persoane, nu doar cele trei surprinse de camerele de supraveghere. Potrivit investigațiilor, printre suspecți ar putea fi și cetățeni români. Surse citate de De Telegraaf susțin că analiza imaginilor din muzeu și verificările privind mișcările suspecte ale vizitatorilor au furnizat informații importante anchetatorilor. Poliția urmărește traseul hoților Potrivit informațiilor din anchetă, suspecții și-au schimbat mijlocul de transport sub un viaduct al drumului N33, în apropiere de Rolde. Poliția olandeză presupune că autorii furtului au fugit în Germania, însă nu a oferit oficial detalii despre investigația în desfășurare. Ancheta privind furtul din expoziția Dacia este coordonată de o echipă formată din 35 de polițiști, incluzând: anchetatori tactici, specialiști criminaliști, membri ai echipei naționale de artă din cadrul Unității Naționale de Expertize și Operațiuni.

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur (sursa: historia.ro)
Eveniment

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur. Muzeul Județean Buzău reevaluează decizia de a împrumuta diadema descoperită la Gherăseni, considerată o piesă de tezaur național, pentru expoziția „Attila the Hun” din Ungaria. Descoperită într-un mormânt care ar fi aparținut unei „prințese” cu craniul alungit, diadema a fost subiectul mai multor studii și expoziții internaționale. Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur Expoziția programată pentru sfârșitul anului 2025 își propune să reunească artefacte din perioada hunică, inclusiv piese descoperite pe teritoriul României. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Muzeul Județean Buzău deține mai multe obiecte din secolele IV-V, precum bijuterii și catarame, care reflectă influența hunilor în zonă. Conducerea muzeului ia în considerare măsurile de securitate necesare înainte de a lua o decizie finală privind împrumutul diademei. Riscurile legate de protecția patrimoniului cultural, mai ales în contextul recentelor evenimente internaționale, sunt factori esențiali în această analiză. Expoziția din Ungaria Directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, a declarat pentru Agerpres: "În Ungaria a fost o solicitare pentru o expoziţie foarte interesantă ca tematică, , expoziţie care reunea obiecte de interes arheologic, artefacte descoperite şi pe teritoriul României, în legătură cu prezenţa hunilor aici, dar şi obiecte de artă, tablouri care zugrăveau aspecte din perioadă sau portrete realizate. Muzeul Judeţean Buzău are foarte multe piese care să înfăţişeze perioada secolelor IV-V, piese care au fost descoperite pe teritoriul judeţului nostru la Gherăseni, la Grindu". Caracteristicile diademei Diadema de la Gherăseni este realizată din bronz acoperit cu foiță de aur, măsoară 19,5 x 4,5 cm și este decorată cu 143 de almandine. Valoarea sa istorică și artistică o plasează printre cele mai importante artefacte descoperite în România, consolidând importanța deciziei privind participarea la expoziția din Ungaria.

Tezaurul dacic din Iași, păzit armat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tezaurul dacic din Iași, păzit armat

Tezaurul dacic din Iași, păzit armat. Iașiul era aproape să trimită exponate valoroase în Olanda, la muzeul Drents, locul de unde au fost recent furate Coiful de aur de la Coțofănești și trei brățări dacice. Tezaurul dacic din Iași, păzit armat Oficialii Complexului Muzeal Moldova susțin că a fost o întâmplare că piesele ieșene nu au ajuns acolo în același timp cu incidentul. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Vestigiile din patrimoniul Iașiului sunt transportate cu pază strictă și avioane militare, pentru a fi expuse în diferite colțuri ale lumii. În prezent, șase tezaure importante ale Iașiului se află la București, într-un muzeu închis din 2002, deși ar trebui să fie în orașul lor de origine. Continuarea, în Ziarul de Iași

Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice (sursa: Facebook/Ministerul Culturii)
Eveniment

Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice

Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice. Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a discutat în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților despre furtul artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen. Aceasta a subliniat importanța unor măsuri stricte privind scoaterea din țară a obiectelor de patrimoniu și revizuirea contractelor pentru expoziții. Contracte securizate Natalia Intotero a declarat că va analiza oportunitatea exportului de artefacte inestimabile, precum coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice din aur, care au fost furate din muzeul olandez. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Ministrul a menționat că este nevoie de contracte mai bine structurate pentru a elimina interpretările legate de securitatea expozițiilor. Regretele lui Intotero Ministrul a exprimat regretul că a prelungit mandatul directorului Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu. Intotero a precizat că această decizie a fost necesară pentru a asigura continuitatea conducerii instituției, dar a menționat că s-a așteptat la o comunicare mai bună din partea directorului. Ancheta privind furtul artefactelor Ministrul Culturii a confirmat că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, în legătură cu ancheta asupra furtului. Totodată, Corpul de control al prim-ministrului verifică documentele legate de exportul artefactelor pentru această expoziție. Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice Intotero a solicitat conducerii MNIR să pună la dispoziție contractele care au stat la baza organizării expoziției din Olanda. Deși directorul muzeului a invocat clauze confidențiale, secretarul de stat din Ministerul Culturii a oferit detalii către presă pentru a elimina orice suspiciuni. Ministrul a subliniat că prioritatea actuală este prevenirea unor astfel de incidente. Printre măsurile propuse se numără revizuirea legislației privind exportul de patrimoniu cultural, crearea unor contracte mai stricte pentru expozițiile internaționale și creșterea responsabilității privind securitatea obiectelor de patrimoniu.

Tezaurul încaieră coaliția: Turcan răspunde PSD
Politică

Tezaurul încaieră coaliția

Tezaurul furat încaieră coaliția: fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a lansat un atac dur la premierul Marcel Ciolacu și la prietenul său, Lucian Romașcanu. De fapt, ea a răspuns la atcurile acestora, care au acuzat-o că n-ai inițiat o hotărâre de guvern pentru aprobarea expoziției din Olanda. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Tezaurul încaieră coaliția „Ca urmare a încercărilor PSD de politizare a furtului de la Muzeul Drents, fac următoarele precizări clare: Ca și în mandatul lui Lucian Romașcanu, ministrul nu se ocupă cu paza expozițiilor din străinătate. Contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents este foarte clar din acest punct de vedere, și el reglementează precis obligațiile juridice legate de asigurarea securității exponatelor. Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma. Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR aflat în subordinea Ministerului Culturii. Și în final aș vrea să mai fac o precizare. Este regretabil ca un prim ministru să dea informații manipulatoare despre un fost membru al cabinetului său, doar pentru a acoperi NIMICUL din mandatul unui prieten, Lucian Romașcanu. Suntem într-o coaliție de guvernare și este profund dăunător și imoral ca un partener, cu premier în funcție, să instrumenteze un linșaj la adresa unui fost ministru PNL”, a scris Turcan, pe Facebook. „Din ceea ce ştiu, pentru expoziţia de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG conform OUG-ului promovat de chiar ministrul Turcan. D-na ministru Turcan TREBUIE să dea urgent câteva explicaţii...”, a scris Lucian Romașcanu.

Arheolog român, șocată de muzeul Drents (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)
Eveniment

Arheolog român, șocată de muzeul Drents

Arheolog român, șocată de muzeul Drents. Cu aproximativ o săptămână înainte ca piese grele din tezaurul dacic expus la muzeul olandez Drents să fie furate, un arheolog român a vizitat expoziția. Arheolog român, șocată de muzeul Drents Într-un scurt interviu pentru DeFapt.ro, arheologul, rezidentă acum în Germania, a arătat că cea mai puternică impresie pe care i-a creat-o expoziția a fost cea de stupefacție în legătură cu securitatea. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda "Expoziția era foarte bine amenajată, atractivă, existau și zone interactive, pentru copii, exponatele erau foarte bine puse în valoare. Dar am fost șocată să constat că nu exista nici un fel de pază. Am văzut un singur angajat al muzeului într-o încăpere a expoziției, dar nici măcar tot timpul. ȘI, oricum, acel angajat nu putea supraveghea toată încăperea în care se afla și coiful de la Coțofenești, încăpere de o artificială pe care se aflau piese din tezaur", a explicat arheologul care a preferat ca DeFapt.ro să nu-i menționeze identitatea. Fără filtre la intrare Arheologul a mai arătat că la intrarea în muzeu nu exista nici un fel de filtru de securitate. "Oricine putea intra cu orice în muzeu, cu orice fel de obiect. E adevărat că exponatele erau în casete de sticlă, dar nu e o măsură de protecție suficientă. O persoană cu intenții negative ar fi putut încerca să spargă sticla cu un ciocan, să zicem, fără să fie deranjată de nimeni", a mai spus vizitatoarea muzeului pentru DeFapt.ro. "Am vizitat zeci de muzee cu exponate arheologice din toată lumea dar nici un mare muzeu care expune piese atât de importante precum coiful de la Coțofenești sau brățările dacice nu lasă securitatea la voia întâmplării: peste tot sunt filtre cel puțin pentru bagaje, în fiecare încăpere este personal de supraveghere", a mai spus arheologul. În sala muzeului Drents în care era expus tezaurul dacic nu exista nici un fel de personal de supraveghere în timpul programului de vizitare (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a calificat furtul unor artefacte din tezaurul dacic expus în Olanda drept o rușine internațională. Într-un mesaj pe Facebook, acesta a subliniat necesitatea unei anchete urgente pentru a descoperi vinovații și a evalua posibilele motive din spatele acestui incident grav. Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului Sebastian Burduja a criticat lipsa de securitate a muzeului olandez, subliniind că paza umană și intervenția rapidă a poliției ar fi trebuit să prevină furtul. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ministrul a comparat situația cu standardele din România, unde, în opinia sa, un astfel de incident ar fi fost gestionat prompt. Investigarea furtului: între online și filonul naționalist Ministrul a sugerat că furtul ar putea avea legături cu manipulări politice în prag de alegeri și a propus ca investigațiile să înceapă în mediul online, unde artefactele furate sunt adesea tranzacționate pe dark web. Burduja a făcut apel la experții români în securitate cibernetică pentru a sprijini ancheta. Apel la solidaritate și patriotism Burduja a subliniat importanța unei reacții unite și a implicării experților pentru a recupera artefactele. „România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine”, a declarat ministrul, solicitând măsuri rapide și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului (sursa: drentsmuseum.nl)
Eveniment

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului

Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului. Premierul Marcel Ciolacu a făcut publică, duminică, decizia de a organiza o celulă de criză la nivel guvernamental pentru a coordona eficient activitățile de recuperare a celor patru piese de tezaur românesc furate dintr-o expoziție internațională. Celulă de criză pentru recuperarea tezaurului Potrivit premierului celula de criză va fi formată din reprezentanți ai mai multor instituții cheie: Ministerul de Interne, Poliția Română, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Echipă va avea ca scop gestionarea rapidă și eficientă a tuturor acțiunilor necesare pentru recuperarea pieselor furate. Măsuri imediate dispuse de premier Marcel Ciolacu a declarat că va trimite Corpul de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru verificarea documentației privind organizarea expoziției din Olanda. Totodată, ministrul Culturii, Natalia Intotero, va purta discuții cu autoritățile olandeze la cel mai înalt nivel, inclusiv cu familia regală și premierul Olandei, pentru a sublinia importanța recuperării rapide a tezaurului. Mobilizarea polițiștilor în Olanda Premierul a anunțat că, în urma unei discuții cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, o echipă de polițiști criminaliști români va fi trimisă de urgență în Olanda. Aceștia vor colabora cu autoritățile olandeze pentru investigarea furtului și pentru asigurarea repatrierii pieselor de patrimoniu. Mesajul lui Ciolacu Premierul Marcel Ciolacu este convins că tezaurul se va întoarce în România. "Tezaurul se va întoarce în România, iar toate autoritățile statului lucrează pentru asta", a declarat acesta. El a avertizat împotriva folosirii acestui incident în scopuri politice și a subliniat necesitatea concentrării pe recuperarea artefactelor fără a alimenta teorii ale conspirației.

Furtul tezaurului, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Furtul tezaurului, mană cerească Ponta, Georgescu conspiraționiști

Furtul tezaurului dacic a devenit o mană cerească pentru „suveraniștii” Victor Ponta, Călin Georgescu și conspiraționiști: „Sunt interese mari la mijloc”, comentează, la o postare a lui Georgescu, un susținător al celui denumit „președintele ales al României”. Deputatul PSD Ponta a fost primul care s-a grăbit să ceară pedespirea românilor vinovați de acest jaf, deși colecția a fost expusă în Olanda în perioada guvernării Ciolacu. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Furtul tezaurului, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști „Simbolurile Poporului Roman au fost furate Romaniei !!! Daca mai suntem romani si mai exista Romania ar trebui sa le avem inapoi cat mai repede!! Si cei vinovati din Romania sa fie pedepsiti! Fara mila ! Nu vrem bani sau explicatii - doar ne vrem Tara inapoi ! Si fara nicio teama ca se supara Olanda sau altcineva! Rusia deja ne-a furat o parte din Tezaur ; acum trebuie sa acceptam ca si restul a fost furat?”, a scris Ponta. Câteva ore mai târziu a scris și Georgescu, cerând demisia actualilor miniștri ai Culturii și de Externe. Georgescu spune că ni s-a furat identitatea „Unde era statul român implicat în protecția istoriei și patrimoniului nostru? Aici nu este un simplu furt! Există un mesaj în spatele acestui act penal! Din miile de piese expuse în acel muzeu, doar acestea au fost furate, astfel putem înțelege mesajul din spatele gestului: vă vom fura identitatea oricând vom dori, pentru că nu știți să vă apărați valorile! Acesta a fost adevăratul furt, cel al identității, din nou! Acel muzeu avea prestigiul necesar unei astfel de expoziții? Ce căuta acolo puținul nostru tezaur rămas, într-un muzeu ce nu avea capacitatea de a-și proteja nici patrimoniul intern?”, a scris Georgescu. Grupaj foto: Active News După aceste emsaje, teoriile conspiraționiste au început să curgă: „Pare un furt cu complicitate. Prețul pentru Schengen?”; „Este complot pe fata pentru furarea identitatii , ii supara pe multi trecutul nostru glorios!”, „Pt intrarea in Schengen s-au opus Austria, Ungaria si Olanda. acum ca ne-au dat voie, noi le oferim ce au cerut: energie/gaze Ungariei, paduri Austriei si tezaurul Olandei!”, „S a furat s au a fost cedat?au stat cam mult hoții la poarta muzeului și nu era nimeni pe acolo?mi se pare un film prost regizat ptr.spectatori!”. Pe de altă parte, există și patrioți care speră că tezaurul a fost furat de români: „Sper din tot sufletul să fie români de-ai noștri, să nu încapă pe mâini străine".

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic (sursa: YouTube/Politie Eenheid Noord-Nederland)
Eveniment

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic. Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu jaful de la Muzeul Drents, de unde s-au furat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia. Din imagini rezultă că la jaf au participat cel puțin trei persoane. Cei trei hoți au deschis inițial o ușă exterioară, au montat explozibilul, apoi au aruncat un perete în aer. Datele oficiale arată că polițiștii olandezi au fost sesizați în cursul dimineții de sâmbătă, în jurul orei 3:45. Anchetatorii olandezi au anunțat că au apelat la INTERPOL pentru a da de urma hoților, dar și a celor patru obiecte de patrimoniu inestimabile pentru cultura românească. Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia au fost furate din Muzeul Drents, aflat în orașul olandez Assen. Jaful ca-n filme a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, în jurul orelor 3:45. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu trei hoți care au intrat în muzeu și au furat tezaurul dacic. În imagini se pot observa trei persoane care au deschis o ușă exterioară. Apoi au montat explozibilul pe un zid interior pe care l-au aruncat în aer. „Clădirea muzeului a fost avariată în urma exploziei. Nimeni nu a fost rănit și nimeni nu a fost încă arestat. Luăm în calcul că sunt mai mulți suspecți”, potrivit unui comunicat de presă al poliției olandeze. Autoritățile olandeze au găsit până acum o mașină incendiată, care probabil a fost folosită de hoți pentru a fugi de la muzeu. Mașina a fost incendiată în jurul orei 4:15 la intersecția dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, lângă Rolle. „Luăm în calcul că această mașină ar putea avea legătură cu explozia și spargerea de la muzeu”, a mai transmis poliția.

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat (sursa: drentsmuseum.nl)
Eveniment

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat. Parchetul General al României a anunțat sâmbătă, 25 ianuarie 2025, deschiderea unui dosar penal, din oficiu, în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Olanda. Incidentul, care a implicat o explozie utilizată pentru efracție, a avut drept consecință sustragerea unor artefacte de importanță națională și internațională. Explozia și furtul pieselor de patrimoniu Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, explozia a avut loc la zidul exterior al Muzeului Drents, care găzduia expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Acest atac a permis accesul în clădire și furtul unor piese de patrimoniu extrem de valoroase. Printre artefactele sustrase se numără: Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr.; Trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua jumătate a secolului I î.Hr. Aceste piese sunt considerate simboluri ale patrimoniului cultural național al României. Dosar penal deschis pentru tezaurul furat Parchetul General a precizat că dosarul penal este deschis sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive. Cercetările vor fi efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în colaborare cu ofițeri de poliție și specialiști ai Inspectoratului General al Poliției Române. Cooperare internațională Autoritățile române și olandeze colaborează strâns pentru soluționarea acestui caz. Potrivit comunicatului oficial, au fost activate mecanismele de cooperare judiciară internațională pentru localizarea și recuperarea pieselor furate. Se depun eforturi intense pentru a asigura protecția patrimoniului național și tragerea la răspundere a celor responsabili. Asigurările pentru piese Toate artefactele expuse în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” au fost asigurate conform legislației românești și standardelor internaționale în domeniul expozițiilor. Deși asigurările oferă o măsură de protecție financiară, valoarea istorică și culturală a pieselor furate este inestimabilă.

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur. Aproape 17.000 de locuitori din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est au investit anul trecut în titluri de stat Tezaur, prin Trezorerie, sprijinind astfel finanțele statului român. Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur Jumătate dintre acești investitori provin din județele Bacău și Iași, Bacăul fiind județul cu cel mai mare număr de persoane implicate, aproximativ 4.400. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună Un investitor din Bacău a plasat o sumă impresionantă, de peste 12 milioane de lei (aproximativ 2,43 milioane de euro), devenind cel mai mare investitor din regiune în cadrul subscripțiilor Tezaur. Iașiul se află aproape de acest record, o persoană din județ realizând o investiție similară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aventurile deținutului care a găsit comoara (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Aventurile deținutului care a găsit comoara

Aventurile deținutului care a găsit comoara. Un condamnat care a lucrat la edificarea unor clădiri de birouri din centrul municipiului a găsit un tezaur format din 105 monede medievale de argint. Aventurile deținutului care a găsit comoara În loc să le predea, așa cum a fost instruit cu ocazia începerii lucrării, el le-a dosit într-o mănușă. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Ulterior, cu ajutorul concubinei a reușit să le vândă, dar chiar în momentul înstrăinării iubita sa a fost săltată de Poliție. Tezaurul, deosebit de valoros, a fost la recuperat la capătul unei intense anchete de o lună, încheiată cu un flagrant în plin Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Investiții în titluri de stat Tezaur (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Investiții în titluri de stat Tezaur

Investiții în titluri de stat Tezaur. Românii pot investi, începând de luni, în noi titluri de stat Tezaur, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale neimpozabile de 5,8%, 6,6% şi, respectiv, 7%, a anunţat Ministerul Finanţelor (MF). Investiții în titluri de stat Tezaur De la începutul acestui an, în cele 9 emisiuni, peste 242.000 de persoane au ales să investească mai mult de 10,5 miliarde lei. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Potrivit unui comunicat al MF, titlurile de stat pot fi cumpărate între 9 septembrie şi 3 octombrie 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat Tezaur, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar, un alt cont de subscriere, sau un cont Junior. Achiziționarea titlurilor De asemenea, între 9 septembrie 2024 şi 4 octombrie 2024, titlurile pot fi achiziţionate de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului, iar între 9 septembrie 2024 şi 3 octombrie 2024 în mediul urban şi 9 septembrie - 02 octombrie 2024 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale CN Poşta Română SA. "Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri", se arată în comunicatul MF. Potrivit sursei citate, sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. "Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. Prospectul de emisiune şi eventualele modificări ale acestuia sunt publicate la secţiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro", a mai transmis MF în comunicat

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră