marți 20 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: taxe

54 articole
Politică

Ciolacu, noi culmi ale penibilului

Marcel Ciolacu, noi culmi ale penibilului: înainte de Anul Nou și-a tatuat pe mână „Nu se mărește TVA-ul”, dar a mărit alte taxe și a înghețat pensiile. Ciolacu și-a prezentat tatuajul pe TikTok, într-o filmare de nouă secunde. @marcel_ciolacu Zis și făcut! ? #marcelciolacu #psd #romania #emotii #tva ♬ original sound - Digi24.ro Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Însă majoritatea comentariilor la acest scurt film sunt ironice sau critice, mulți interpretând mesajul ca pe o aroganță. „Vine și vremea noastră a Poporului sa facem mișto”, i-a transmis un utilizator al TikTok pe nume Daniel. „stai sa vezi cand ajungi la mititica arta adevarata” (sic!), i-a transmis Mielu Pătrășcan. Ciolacu, noi culmi ale penibilului La începutul săptămânii, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, să reintroducă „taxa pe stâlp” - care va afecta companiile din energie și agricultură, printre altele - și să crească impozitul pe dividende de la 8 la 10%. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a avertizat însă că ar putea urma și alte majorări de impozite. „Nu se măreşte TVA-ul. Vă spun, mă tatuez pe mână, nu se măreşte TVA-ul. Nu va creşte nicio cotă unică. (…) Va rămâne 10% pe venit. Cum să crească cota unică pe venit de la 10% la 16% când noi avem cea mai mare impozitare a muncii la venituri mici şi medii din Europa? Ce om normal, la cap, ar face acest lucru?”, a declarat Marcel Ciolacu la 29 octombrie, la finalul summitului Autorităţilor Publice Municipale din România. El a mai fost întrebat dacă celelalte cote de TVA, în afară de medicamente şi alimente, ar putea creşte de la 5% sau 9% la 19%, scenariu pe care l-a respins. „Dacă dumneavoastră credeţi că vreun guvern are atâta minte sau un prim-ministru să crească cota la lemne de la 5 la 19 şi să-i aducă un venit suplimentar la bugetul statului consolidat de 10 milioane, vă spun eu, nu te duci la Comisie şi spui «Domnule, uitaţi eu am crescut la lemnele de foc de la 5 la 19. Şi ce venituri aţi avut domnul Ciolacu? Domnule, am rupt, am avut 10 milioane». Este exclus acest lucru”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

Ciolacu, noi culmi ale penibilului (sursa: TikTok/Marcel Ciolacu)
Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic (sursa: Facebook/Asociatia Energia Inteligenta)
Eveniment

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic. Introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile speciale, prevăzut în „ordonanța trenuleț”, va genera o creștere a prețurilor la energie și gaze pentru populație, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, trage un semnal de alarmă asupra impactului major asupra investițiilor viitoare din sectorul energetic. Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic Impozitul suplimentar pentru construcțiile speciale, aplicabil începând cu 31 decembrie 2024, vizează o gamă largă de infrastructuri din domeniul energetic, inclusiv sonde, stații de comprimare, centrale hidroelectrice și termoelectrice. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Conform AEI, această taxă va fi resimțită de consumatori prin creșterea prețurilor la gaze naturale (estimare: +2,7% față de prețul plafonat), energie electrică și termică, produse petroliere. „Populația va fi pusă să acopere cheltuielile iresponsabile prin creșteri de prețuri,” subliniază Dumitru Chisăliță. Impactul asupra investițiilor în energie AEI avertizează că această taxă pune în pericol investiții critice pentru securitatea energetică a României, precum exploatarea gazelor din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centrala pe gaze naturale de la Mintia. Lipsa predictibilității fiscale riscă să descurajeze investitorii, într-un moment crucial pentru independența energetică a țării. O problemă de securitate energetică Dumitru Chisăliță atrage atenția că o astfel de măsură fiscală poate duce la un scenariu extrem, similar cu cel din Republica Moldova, unde resursele energetice sunt insuficiente. În plus, aplicarea noilor taxe pentru investițiile offshore din Marea Neagră ar putea ridica din nou problema viabilității acestor proiecte. „Dacă nu menținem încrederea într-un sistem fiscal predictibil, investițiile se vor restrânge, iar România ar putea să se confrunte cu penurii de energie,” avertizează președintele AEI. Motivele din spatele „ordonanței trenuleț” AEI acuză Guvernul de lipsă de responsabilitate și consultare cu sectorul privat, subliniind că măsura fiscală este o consecință a cheltuielilor publice iresponsabile din trecut. Taxa suplimentară va fi aplicată fără a ține cont de implicațiile asupra proiectelor în derulare în sectorul energetic și costurilor de producție și tarifele finale pentru consumatori. „Trădare, interese ascunse, dorința de prăbușire a sistemului energetic al României? Aceasta este întrebarea,” concluzionează Dumitru Chisăliță. Necesitatea unor politici fiscale predictibile AEI solicită Guvernului să reconsidere această măsură fiscală, având în vedere impactul semnificativ asupra populației și economiei. O politică fiscală predictibilă și consultarea cu sectorul privat sunt esențiale pentru menținerea securității energetice și pentru atragerea de investiții sustenabile.

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor. Guvernul României a stârnit controverse prin decizia de a introduce noi taxe și de a elimina facilități fiscale, începând cu 1 ianuarie 2025, fără o consultare adecvată cu mediul de afaceri, potrivit directorului executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete. Aceasta a fost anunțată în cadrul unei discuții recente în Consiliul Național Tripartit, pe tema reducerii cheltuielilor. Lipsă de transparență privind creșterea taxelor Radu Burnete a criticat Guvernul pentru faptul că nu a informat transparent, în cadrul întâlnirii recente, despre aceste schimbări fiscale iminente. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net „Cel mai grav este că aceste măsuri intră în vigoare în doar trei zile, fără o consultare prealabilă a părților implicate”, a declarat Burnete. Măsura surprinzătoare include reintroducerea "taxei pe stâlp", care va afecta companiile mari și productive, în contradicție cu promisiunile anterioare de a elimina taxa pe cifra de afaceri. Impactul economic Noile taxe și eliminarea facilităților fiscale pun antreprenorii într-o situație dificilă. „Este inacceptabil să afli de Crăciun că de la 1 ianuarie trebuie să plătești impozite mai mari”, a subliniat Radu Burnete. Acest termen scurt de implementare creează incertitudine în mediul de afaceri și subminează încrederea în stabilitatea fiscală. Lipsa de comunicare Confederația Patronală Concordia a recunoscut că măsurile pentru reducerea cheltuielilor publice și combaterea deficitului bugetar sunt binevenite, având în vedere că acesta se apropie de 9% din PIB. Totuși, Burnete a evidențiat că lipsa de transparență a Guvernului a umbrit orice aspect pozitiv al acestor decizii. „Am fost asigurați că vom fi consultați în privința creșterii veniturilor bugetare pentru 2025, conform obligațiilor din PNRR. De ce Guvernul continuă să spună una, dar să facă alta, rămâne un mister cu consecințe economice grave”, a adăugat Burnete. Confederația Concordia, pilon important al economiei Confederația Patronală Concordia reprezintă peste 3.500 de companii din 17 industrii esențiale, care generează mai mult de un sfert din PIB-ul României și angajează peste 350.000 de persoane. Concordia își exprimă ferm poziția că deciziile fiscale trebuie să fie transparente și să permită companiilor timp suficient pentru adaptare. Aceste schimbări fiscale, aplicate brusc, amenință să afecteze stabilitatea economiei și să pună presiune pe mediul de afaceri din România.

„Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului”, spune Elena Lasconi Foto: Facebook
Politică

Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului

Președinta USR Elena Lasconi a avertizat membrii USR, într-un mesaj intern, că „bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni” și, în consecință, se pregătesc creșteri de taxe. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Vă redăm integral mesajul lui Lasconi: „Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului” „Dragi colegi, Așa cum ați văzut, discuțiile legate de guvernare merg destul de greu, vechile partide nu renunță așa ușor la vechile lor obiceiuri. Ne-am asumat negocieri pentru construirea unui guvern proeuropean care să ducă Romania înainte, însă asta se poate face doar dacă vedem asumarea curajoasă a viitorilor parteneri de guvernare. Am spus și noi, și ei că la anul nu vor crește taxe - azi am aflat că vor să crească taxe. Am tras semnale de alarmă că bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni – nici azi nu avem de la premier și de la ministrul Finanțelor o execuție bugetară clară, o estimare a bugetului pe anul viitor, o detaliere a angajamentelor făcute cu Comisia Europeană. Azi le-am spus clar că nu vom împărți funcții pentru politicieni înainte să agreăm soluții pentru bunăstarea românilor. Suntem deschiși dialogului în continuare, așteptăm sinceritate si transparență din partea celorlalți și continuăm negocierile. Aveți încredere în mine și în echipa alături de care port toate discuțiile zilele astea. Lupta noastră este lupta românilor harnici și corecți pentru care ne-am luptat din prima zi și ne vom lupta în continuare. Stăm uniți și câștigăm. Vă îmbrățișez!”

Ratele bancare, achitate greu în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Ratele bancare, achitate greu în 2025

Ratele bancare, achitate greu în 2025. Anul viitor aduce provocări financiare pentru cei care contractează împrumuturi mari, într-un context economic marcat de posibile creșteri ale taxelor și impozitelor. Ratele bancare, achitate greu în 2025 Specialiștii avertizează că accesarea creditelor poate deveni tot mai riscantă, fiind crucial să se evite acumularea de datorii mari, deoarece rambursarea acestora va fi tot mai dificilă. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” În județul Iași, problemele legate de credite sunt frecvente. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 18 cereri de la ieșeni cu dificultăți financiare în acest an. Dintre acestea, opt cereri au fost acceptate pentru negociere, iar șapte au fost soluționate cu succes. Un caz remarcabil este cel al unui ieșean care, după pierderea locului de muncă din cauza problemelor de sănătate, a reușit să își achite datoriile la bancă cu ajutorul CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme. Adina Plugaru Pascal, expert contabil CECCA, a declarat că semnalele în legătură cu creșterea salariului minim sunt clar negative. Creșterea salariului minim îngroapă micile firme Ea a menționat că această creștere îngreunează și mai mult situația antreprenorilor, care deja sunt depășiți de toate taxele. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Potrivit ei, niciunul dintre antreprenorii cu care a discutat nu a fost încântat de această măsură, mai ales că majoritatea sunt mici antreprenori care se descurcă cu greu de la o lună la alta, iar bugetele lor sunt complet afectate. Plugaru a adăugat că, pe lângă majorarea salariului minim, din care angajatul primește doar 55%, urmează și creșterea TVA-ului și a impozitului pe venit, ceea ce va duce la o povară fiscală mai mare pentru angajatori decât în 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consilierul lui Ciolacu, Victor Ponta, face praf măsurile Guvernului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Consilierul lui Ciolacu face praf măsurile Guvernului

Victor Ponta, consilierul onorific al lui Marcel Ciolacu, face praf măsurile economice ale Guvernului: „Păi eu sunt prost că mi-am plătit taxele la timp?”, a spus fostul premier la Prima TV. Citește și: Ciucă i-a vorbit premierului grec, Mitsotakis, despre titlul romanului lui Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” El a criticat și deficitul uriaș al bugetului de stat. Ponta este consilier onorific al premierului Ciolacu în domeniul relațiilor economice internaționale. Consilierul lui Ciolacu face praf măsurile Guvernului „Domnule, deci dăm o amnistie fiscală, cine îşi plăteşte datoriile îi dăm nu ştiu ce, sună bine, am încercat-o şi eu. De-aia zic că eu am mai fost pe drumurile astea. Nu a funcţionat si nu va funcţiona nici acum. Păi eu sunt prost că mi-am plătit taxele la timp? Tu la fel? Asta e prima reacţie a celor care plătesc şi e o reacţie normală. Păi stai, mă, nu mai plătesc nici eu, mai aştept următoarea, când vor fi alegeri din nou. Ăia care n-au plătit de principiu, ori sunt firme care nu mai există sau oricum s-au închis, ori sunt oameni care chiar n-au bani”, a spus Ponta, citat de news.ro. „În anul 2015, când am redus TVA, taxe, mă rog, am făcut deficit pe tot anul 10 miliarde de lei şi că acum pe lună este deficitul 10 miliarde, deci de 12 ori mai mult. Atenţie, anul viitor apare legea pensiilor care e în vigoare, care are un impact de 30 de miliarde. Trebuie plătite salariile la judecători, procurori (...) trebuie plătite compensările la energie”, a mai declarat Victor Ponta, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV. El a arătat că, deși s-au alocat mai multe resurse pentru Sănătate și Educație, iar salariile au crescut, serviciile oferite nu-i mulțumesc pe contribuabili. „Deci numai pe zona de dobânzi să plăteşti miliarde de euro în fiecare an, miliarde de euro care ar trebui să meargă la altceva. La infrastructură, la educaţie, la sănătate. Faptul că, cu cât bagi bani mai mulţi pe sănătate, pe educaţie, rezultatele-s mai proaste, oamenii-s mai bine plătiţi şi totuşi serviciul public...Oamenii sunt mai nemulţumiţi ca înainte”, a afirmat fostul premier PSD.

Boloş explică OUG privind amnistia fiscală (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Boloş explică OUG privind amnistia fiscală

Boloş explică OUG privind amnistia fiscală. România nu este singura ţară care a aplicat amnistia fiscală, însă această măsură trebuie luată la intervale mari de timp, în caz contrar ducând la neconformare la plata impozitelor şi taxelor, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la briefingul de presă ce a avut loc după şedinţa de Guvern. Boloş explică OUG privind amnistia fiscală Boloş a atras atenţia că, atunci când datoriile faţă de buget nu se achită la timp, mecanismele de poprire şi de sechestru acţionează imediat, fapt care creează disconfort serios, iar problemele care pot apărea ulterior sunt mult mai grave decât conformarea voluntară. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma "Să nu omitem că, în momentul în care o datorie faţă de buget nu se achită la timp şi există întârzieri, mecanismele de poprire şi de sechestru acţionează imediat. Cu alte cuvinte, atunci când s-ar lua o astfel de decizie greşită, din partea mea, ulterior, mecanismele de poprire a contului bancar sau de impunere a unui sechestru pentru bunurile dobândite creează un disconfort destul de serios şi problemele care se nasc ulterior impunerii acestor măsuri sunt mult mai grave versus conformarea voluntară. Este calea pe care ne-o dorim. De aceea am avut, cum am menţionat, ca o formă de respect faţă de contribuabilii persoane juridice, bonificaţia financiară. Şi o repet: pentru contribuabili persoane juridice bonificaţia de 3%, pentru contribuabili persoane fizice bonificaţia de 10% şi pentru contribuabilii cu debite restante înregistrate anularea de accesorii şi, desigur, anularea obligaţiei principale restante", a susţinut Boloş. Amnistia fiscală "nu mai vine curând" Acesta a atras atenţia asupra faptului că o nouă măsură de amnistie fiscală nu va fi luată curând. "Să ne gândim că amnistia fiscală nu mai vine în curând. Adică, dacă acest tip de măsură îl repetăm la intervale scurte de timp, angrenăm neconformarea plăţii impozitelor şi taxelor. Şi să ştiţi că nu suntem singura ţară care a aplicat amnistia fiscală. Trebuie doar să fim foarte atenţi ca regularitatea cu care se repetă să fie la intervale mari de timp, încât să nu angreneze după sine neconformarea plăţii impozitelor şi taxelor. E un lucru din experienţa altor ţări, Grecia, Italia, care au practicat astfel de măsuri. Ne-am uitat şi la orizontul de timp şi cam o dată la 10 ani se practică acest lucru", a spus Marcel Boloş. De ce era necesară? El a fost întrebat de jurnalişti de ce a fost luată o asemenea măsură, în condiţiile în care sunt aproape 13.000 de contribuabili cu datorii mari la stat, iar printre beneficiari se numără şi persoane cu posibilităţi, precum Robert Negoiţă. "Aceste creanţe care vin din vechime - şi sunt creanţe de peste 5 ani de zile marea lor majoritate, aproximativ 22 de miliarde de lei - sunt creanţe pe care le purtăm de pe un an pe altul şi încercăm să recuperăm cât se poate mai bine toate aceste debite restante care sunt înregistrate la nivelul ANAF. Nu luăm decizia pentru o anumită persoană. Noi gândim ca din valoarea aceasta totuşi enormă, de 60,1 miliarde de lei, să recuperăm o parte cât mai consistentă, pentru că totuşi sunt banii cu care mai apoi putem să finanţăm proiectele de investiţii în infrastructură şi tot ce înseamnă dezvoltarea României. Altminteri noi, an de an, cum spuneam, de peste 5 ani de zile, sunt aceste creanţe care, unele dintre ele, se prescriu fără ca să încasăm un leu din ele. Şi, atunci, între a pierde tot după 5 ani de prescriere sau a încasa debitul principal, fie cu acordarea acestor facilităţi fiscale, sunt lucruri mult mai bune decât ca banii să-i pierdem în totalitate după expirarea termenului de prescriere", a explicat Marcel Boloş.

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite. O persoană din București a fost verificată de ANAF, instituția constatând că nu a plătit impozitele și contribuțiile pentru suma de 20,9 milioane de lei. Astfel, Fiscul i-a impus să achite 3,35 de milioane lei, aici fiind incluse dobânzile și penalitățile. Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite Aceasta este cea mai mare sumă descoperită de Fisc în cel de-al doilea trimestru din 2024, în urma verificărilor făcute la persoane fizice. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Pe locul al doilea se află o persoană din Cluj-Napoca care nu a plătit impozite pentru 20,5 milioane lei și care a fost pusă la penalități de 3,22 milioane lei. Poziția a treia este deținută de un timișorean, suma pentru care nu și-a plătit impozitele fiind de 13,2 milioane de lei, Fiscul stabilindu-i penalități de 2,64 de milioane de lei. În total, în cel de-al doilea trimestru din acest an, ANAF a verificat 478 persoane fizice și a constatat că acestea nu au plătit impozitele datorate pentru 417,9 milioane lei, fiind stabilite creanțe fiscale de 109,5 milioane lei. Datoriile lui Robert Negoiță către statul român Primarul Sectorului 3 din București este, probabil, cel mai mare datornic pe persoană fizică din România. Cea mai mare datorie a lui Negoiță este către ANAF, de 273.221.425 lei, în creștere față de anul precedent, când era puțin sub 269 de milioane de lei. În declarația de avere el explică faptul că se judecă cu ANAF în legătură cu această datorie, litigiul fiind suspendat în faza procedurii prealabile. Citește și: Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 lei/zi, are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu. Negoiță, prietenul lui Ciolacu, are datorii uriașe la ANAF și ele cresc de la an la an Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Însă primarul Sectorului 3 are o datorie de peste 688.000 de lei și către Sectorul 4, condus de pesedistul Dumitru Băluță, în creștere cu circa 30.000 de lei față de anul precedent. Numai 21.000 de lei datora Negoiță acestei primării în 2011. După ANAF, cea mai mare datorie a lui Negoiță este către primăria Popești leordeni, condusă de pesedistul Iacob Petre, de 3,7 milioane de lei, și aceasta în creștere cu circa 100.000 de lei. Era de peste două milioane de lei în 2011.

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Investigații

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte. Cartelul arhivarilor este investigat de Consiliul Concurenței după ce a stors de bani de la zeci de mii de pensionari care au cerut documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de concertele de la Romaero, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că au fost cazuri în care pensionarilor li s-au cerut taxe chiar și de 6.000 de lei pentru a li se elibera copiile după documente. În centrul investigației se află Patronatul Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER), condus de Florin Cuc, dar și reprezentanții mai multor firme aflați în conducerea acestei organizații. Mai mult, numele lui Florin Cuc apare ca administrator al unei firme investigate în aceeași speță. Sesizări la Ministerul Muncii Pensionarii s-au plâns în aprilie a.c. la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale că sunt storși de bani de către firmele de arhivare atunci când cer copii după documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Surse din cadrul ministerului Muncii au declarat pentru DeFapt.ro că pensionarii au depus mai multe sesizări în care reclamau, pe de-o parte, tarifele mari percepute de firmele de arhivare pentru eliberarea copiilor. Pe de altă parte, s-a reclamat și perceperea unor tarife mult mai mari decât cele stabilite de Casa de Pensii. Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte "Tarifele maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii. Dar și astea erau, oricum, foarte mari. Unor pensionari li s-a băgat niște tarife aberante, complet aiurea. De exemplu, tarife pentru cercetare, încă o taxă pentru interogare, una pentru nu știu ce... Le-au venit facturi și de 5.000 lei, și de 6.000 de lei. Cam astea sunt sumele maxime pe care le cereau pensionarilor", au declarat surse din Ministerul Muncii pentru DeFapt.ro. Aceleași surse spun că firmele de arhivare au făcut bișniță cu pensionarii: "Ministerul Muncii a sesizat pe 29 aprilie Arhivele Statului și Consiliul Concurenței. E un cerc vicios, pentru că oricum nu ai concurență pe piața de arhivare. Aici, dacă eu ca pensionar am arhiva la tine, ce să fac? Nu pot să o mut! S-a mai descoperit o chestie. Unii dintre arhivatori au dat documentele neconforme. Cei de la Casele de Pensii nu puteau să le valorifice, să le bage în sistem. Nu erau datele cerute pe ele. Arhivatorii și-au și bătut joc de oameni". Care sunt tarifele oficiale Și premierul Marcel Ciolacu a menționat problema sumelor aberante cerute de firmele de arhivare. "Am văzut că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Au fixat un preţ maximal, aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Aşa ceva este ilegal şi imoral şi cei responsabili trebuie sancţionaţi cu toată severitatea prevăzută de lege", a declarat Ciolacu la jumătatea lunii iunie. Prețurile maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Conform ordinului, o cerere este tarifată cu 101 lei fără TVA. Tariful de cercetare pentru un an de sporuri este stabilit la 63 de lei, iar pentru eliberarea documentului se percep încă 14 lei. În cazul în care se cer sporurile pe o perioada de zece ani, fiecare pensionar plătește 644 lei. Pentru eliberarea de copii se cere o taxă de 14 lei pentru cercetare și cinci lei pentru eliberare de copii. Atenție, prețurile sunt stabilite pentru fiecare pagină. Se suspectează o înțelegere pentru fixarea prețurilor La scurt timp după declarația premierului, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. "Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL", a anunțat Consiliul Concurenței. Ce este PIAFER PIAFER este condus de președintele Florin Cuc, în calitate de fondator și manager al companiei Depozitul Arhivele Transilvania din satul Luncani, județul Cluj. În documente, firma este patronată și administrată de o anume Flavia Alexandrina Fertea. Documentele de la Registrul Comerțului arată că părțile sociale au fost puse sub sechestru de către Direcția Națională Anticorupție în data de 11 iunie 2024, în dosarul 78/P/2017. Numele lui Florin Cuc apare și în firma Arhivatorul CBMS SRL, care la rândul ei este investigată de Consiliul Concurenței. Datele publice arată că această societate are sediul social tot în satul Luncani, județul Cluj, și este deținută în mod egal de alte două firme: Arhivatorul Plus și CBMS Software. Administratorii firmei Arhivatorul CBMS sunt Florin Cuc și Cristian Olimpiu Maier. Oamenii din conducerea Patronatului Părțile sociale ale asociatului Arhivatorul Plus, actuala Danielle Digital SRL, se află sub sechestru în dosarul 512/2022, la cererea BEJ Sortan Ioan Calin. Mai mult, și firma Danielle Digital, patronată în acte de Daniela Cristina Cuc, este vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Cealaltă firmă asociată în Arhivatorul CBMS, CBMS Software SRL, este deținută de Food Os Tech SA și este administrată de Liviu Chertes. La rândul ei, Food Os Tech SA este deținută de alte două societăți și 13 persoane fizice, printre care se află Silviu Bogdan Mihalcea Călinescu, Ștefan Alexandru Ursan și Cosmin Țîrvuloiu. Cifre de afaceri de zeci de milioane O altă societate investigată de Consiliul Concurenței, Global Archive Management, este condusă de Harfaș Ștefan Ecxarcu, vicepreședintele PIAFER. Conform datelor de la Registrul Comerțului, vicepreședintele Ecxarcu are pe numele său o treime din firma Global Archive Management, restul părților sociale fiind deținute de societate olandeză Romhold BV. Datele financiare ale firmei arată că societatea a avut în 2023 o cifră de afaceri de 15,33 milioane lei și un profit net de doar 18.231 lei, cu 64 de angajați. Un alt membru al consiliului director al PIAFER este Mihai Nicolae, patronul și administratorul firmei Stefadina Comserv. Datele financiare ale firmei lui Nicolae arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 18,7 milioane lei și un profit net de aproximativ 180.000 lei. Totul, cu 93 de angajați. Dorel Marian Bîtcă, patronul și administratorul firmei Uberum, este un alt membru al consiliului director al PIAFER. Firma sa a avut în anul fiscal 2023 o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane lei și un profit de 37.363 lei. Cu un an înainte, a avut o cifră de afaceri de 4,62 milioane lei și un profit de peste 750.000 lei. Dosare pentru evaziune fiscală Firma Viltehnica este și ea vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Înființată în anul 2006, firma este patronată în acte de tânăra Karina Bojan. Dar de administrarea firmei se ocupă Mariana Bojan. În anul fiscal 2022, a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 milioane lei și un profit de aproximativ 2,8 milioane lei. Însă afacerile și profitul au scăzut considerabil în 2023, an în care a raportat o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane lei și un profit de aproape 800.000 lei. Ultima societate investigată de Consiliul Concurenței, SDA Servicii de Depozitare și Arhivare, este patronată și administrată de Liviu Gheorghiță Tacu. Numele afaceristului Liviu Gheorghiță Tacu apare în mai multe dosare intrumentate de procurorii din Brașov. De exemplu, în anul 2017 a scăpat de acuzațiile de evaziune fiscală după ce judecătorii de la Tribunalul Brașov au constat prescripția răspunderii penale. Apărare formală a firmelor acuzate PIAFER a anunţat că a luat act de investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei vizând un posibil schimb de informaţii între membri şi a arătat că tarifele care fac obiectul investigaţiei sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. "Precizăm faptul că tarifele care fac obiectul investigaţiei mai sus menţionate sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023, cu avizul Arhivelor Naţionale ale României", potrivit comunicatului. "Atât PIAFER, cât şi membrii săi vor colabora pe deplin cu autoritatea de concurenţă pentru a lămuri toate aspectele vizate de această investigaţie", se mai spune în comunicat.

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal (sursa: Facebook/Blocul Național Sindical)
Economie

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal. Blocul Naţional Sindical aduce în atenţia publicului inegalităţile din sistemul fiscal din ţara noastră unde se regăseşte cea mare rată a riscului de sărăcie în muncă din Europa, dar şi soluţiile pentru un sistem fiscal corect, se arată într-un comunicat de sâmbătă al BNS. Angajații, taxați ca în UE "Angajaţii români au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce în cazul angajatorilor români şi a altor categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal. Citește și: Băutor profesionist: 1,6 la mie alcool în sânge la volan, dar „coerent, fără tulburări de echilibru sau imprecizie în mișcări”. Amenda: 12.800 de lei Impozitul pe venit, dar şi restul taxelor pe muncă nu joacă un rol important doar în generarea de venituri pentru bugetul consolidat, ci constituie un instrument semnificativ de redistribuire a creşterii economice între clasele sociale", precizează sursa citată. În plus, apreciază BNS, sistemul fiscal este un instrument esenţial pentru reducerea inegalităţilor şi combaterea sărăciei. Datele europene arată că cei mai bogaţi 1% din europeni deţin 25,6% din averile existente la nivel european. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă: în 2023 a fost 15,3%, în creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de 2022, nivelul fiind aproape dublu faţă de media Uniunii Europene. Citește și: Portretul sinecuristului pesedist, promovat în consiliul general al Capitalei: de la angajat prost plătit al unui hotel din Germania la șefia companiilor CFR. Legăturile cu Negoiță De asemenea, tot în România, nivelul inegalităţilor este unul din cele mai ridicate din Europa. Mai exact, cei mai bogaţi 20% din români câştigă de șase ori mai mult decât cei mai săraci 20%, în timp ce în Europa, în medie, cei mai bogaţi 20% din europeni câştigă de 4,7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din europeni. Nici un stat membru al UE nu are o sarcină fiscală asumată de angajat atât de mare, indiferent de nivelul veniturilor. Colectare foarte slabă Conform comunicatului, la nivelul Uniunii Europene se colectează taxe pe muncă la nivelul a 20,3%, România colectează doar 11,4%, deşi are cea mai mare sarcină fiscală pe muncă. Taxele pe muncă sunt suportate după cum urmează: angajatorii: UE - 8% din PIB, România - 0,9% din PIB, iar angajaţii: UE - 10,1% din PIB; România - 10,4% din PIB. În ceea ce priveşte taxarea veniturilor personale, altele decât cele din muncă: UE colectează 2,3% din PIB, iar România colectează 0,2% din PIB. BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal "Angajaţii din România au o sarcină fiscală raportată la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar şi pentru alte categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal. Sarcina fiscală este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. România are una dintre cele mai ridicate cote de impunere efectivă pentru persoanele cu venituri mici: 50% din salariul mediu", precizează sursa citată. Taxarea salariilor mici, foarte mare Pentru un salariat cu venituri egale cu 67% din salariul mediu brut (4.670 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,09%. Pentru un salariat cu un venit egal cu 167% din salariul mediu brut (11.642 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,5%. Contribuţiile la sistemul de pensii şi de sănătate reprezintă aproximativ 85% din această sarcina asumată de angajat. Rata efectivă pentru impozitul pe venit este: de 6,5% în cazul celor cu salarii egale cu 167% din salariul mediu (11.642 lei), de 6,08% în cazul celor cu salarii egale cu 67% din salariul mediu (4.670 lei) şi de 6,49% pentru cei cu salarii egale cu salariul mediu brut pe economie (6.971 lei). Rata efectivă de impunere este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. Doar în România şi Italia rata efectivă de impunere pentru angajaţii cu salarii mici este atât de ridicată. Se cere reducerea taxării muncii BNS consideră că reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum şi proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creşterea economică. Dar România are o problema: fiscalitatea pe muncă este atât de ridicată din cauza cotelor de contribuţii sociale. Angajaţii români trebuie să susţină singuri sistemul public de pensii şi cel de asigurări de sănătate. Pentru ambele sisteme au fost operate recent modificări legislative ce presupun creşteri semnificative de cheltuieli. Mai trebuie adăugat faptul că sistemele de securitate socială vor fi greu încercate în perioada nu foarte îndepărtată (începând din 2030) de fenomenul îmbătrânirii populaţiei, ceea ce va însemna o presiune suplimentară pentru a asigura surse de finanţare. Impozitarea progresivă, o soluție și nu prea "Introducerea sistemului progresiv de impunere a veniturilor din muncă este o soluţie ce ar putea reduce sarcina fiscală pe veniturile mici şi medii, însă efectul nu poate fi semnificativ, de vreme ce rată de impunere efectivă este de doar 6%. Introducerea progresivității impozitului pe venit trebuie să fie realizată astfel încât sarcina fiscală actuală să crească doar pe veniturile care sunt neobişnuit de mari faţă de nivelul mediu. Peste 40% din salariile din România se află la un nivel sub 67% din salariul mediu brut. 1,3% din salariaţii din România au venituri de 6 ori mai mari decât salariul mediu brut, indicând un nivel semnificativ de inegalitate. Diferenţa între cele mai mici 20% din salarii şi cele mai mari 20% este de aproape 5 ori", se arată în comunicat. Miting în fața Guvernului În plus, "taxarea pe muncă trebuie redusă, acest lucru trebuie să fie o certitudine, însă nu este suficient doar atât. Reîmpărţirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat şi angajator este esenţială. Aceasta trebuie însoţită de măsuri precum: introducerea progresivității impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decât cele din muncă, regândirea accesului la sistemul de prestaţii de securitate socială". Blocul Naţional Sindical şi cele 29 de federaţii afiliate cer o reformă fiscală urgentă. BNS anunţă că luni, 13 mai 2024, va organiza un miting începând cu ora 10:00, în faţa Guvernului. Mitingul va fi urmat, începând cu ora 12:00, de un marş către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor.

Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”

Marcel Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”: liderul PSD a fost enervat de o întrebare a președintelui PNL, într-o emisiune Digi 24, „Săptămâna președinților”. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești „Îl întreb pe domnul premier Marcel Ciolacu dacă este de acord să ne menținem angajamentul să nu mărim taxele și impozitele în 2024, să nu modificăm Pilonul II al pensiilor și să ne ținem cuvântul față de profesori, pentru a le majora salariile, așa cum ne-am angajat în acest în, astfel încât în 2024 să ajungă la 50% din grila nouă de salarizare”, l-a chestionat președintele PNL pe omologul din PSD. Însă Ciolacu a răspuns-iritat ironic, spunând că această întrebare este, de fapt, a consultanților și arătând că toate problemele ridicate de Ciucă țin de miniștrii liberali. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural” „Îmi plăcea mai mult domnul Nicolae Ciucă cel natural, adevăratul Nicolae Ciucă. Întrebările puse de consultanți sunt o surpriză pentru mine, mai ales în vocea domnului Nicolae Ciucă. În primul rând, domnul ministrul al Finanțelor este de la PNL, doamna ministru al Educației de la PNL. Presupun că au fost întrebări retorice. Există niște oameni, cei de la ANAF, de la Finanțe. Domnului Boloș nu-i prima oară când i-am spus că produce mai mult decât putem citi. Are șapte modificări la celebra ordonanță trenuleț. I-am zis: «oprește-te!». Mai mult, totuși, cei de la Finanțe au un spor de confidențialitate, nu poți lua documentele să le dai pe surse presei, că faci rău. Ce produc dânșii ajunge la decizia politică, așa cum e normal. Guvernul de Coaliție și-a asumat că va crește procentul la Pilonul II, de la 3.75 la 4.75. O sumă importantă. E aproape un efort bugetar de 6 miliarde. Eu cred în sistemul paralel de pensii. Noi ne-am angajat un jalon, pe care l-am îndeplinit, noi împreună am hotărât că se aplică de la 1 ianuarie 2024. Dacă eu modific data, lucru pe care nu-l puteam face singur, ci împreună cu miniștrii PNL, ca să răspund retoric domnului Ciucă, Comisia venea și spunea că: «jalonul din cererea de plată numărul 1, pe care l-ați îndeplinit și v-am dat bani pentru el, vedeți că vă luăm banii înapoi, fiindcă între timp ați făcut modificări la jalon». Cui să-i treacă prin cap așa ceva, că cineva a gândit în ANAF sau Finanțe a gândit ca tehnician, ca angajat. Eu nici nu îi pot reproșa acelui om. Dar decizia politică e la noi, la co-președinții Coaliției. Nici nu s-a pus în discuție acest element. Mărirea taxelor - am convenit împreună, nici nu trebuie să-i răspund la televizor, că nu mărim taxele. Este o problemă la jalonul 206 în privința microîntreprinderilor, pe care Comisia nu-l consideră îndeplinit. Avem argumentele noastre, că nu putem modifica plafonul într-un an fiscal, tocmai a fost modificat la 500.000, decizie a actualei Coaliției. Vom merge și vom explica”, a răspuns Ciolacu.

Creșterea de anul trecut a taxelor s-a dovedit catastrofală
Eveniment

Creșterea taxelor s-a dovedit catastrofală

Efectul majorării taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie 2023: încasările la buget au scăzut, scrie, pe Twitter/X economistul Bogdan Glăvan, pe Facebook. Acesta arată că, potrivit execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului, veniturile fiscale la bugetul de stat era 11,7% din PIB. Dar, în 2022, în primele nouă luni ale anului, veniturile fiscale reprezentau 11,9% din PIB. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Creșterea taxelor s-a dovedit catastrofală „Creșterea taxelor de anul trecut s-a dovedit catastrofală. Iată cifrele: - impact bugetar estimat la vremea respectivă: +1% din PIB; - veniturile fiscale pe primele 9 luni din 2023: -0,2% din PIB. Să reformulez: pe primele 9 luni din acest an statul nu doar că nu și-a sporit veniturile fiscale, ca pondere în PIB, ci chiar a colectat mai puțin decât anul trecut! (...) Pur și simplu nu există cuvânt care să caracterizeze politica fiscal-bugetară altul decât "catastrofă". Veniturile fiscale au crescut cu 10% ca valoare nominală, în condițiile în care doar inflația a fost mai mare de 10% - indiferent cum o exprimăm, ca deflator sau IPC. În mod normal, veniturile din taxe trebuie să reflecte creșterea producției și creșterea prețurilor, adică creșterea PIB și inflația. Iar PIB a crescut cu 1,1%, în vreme ce prețurile de consum cu 12,6% (deflatorul este și el peste 10%). Așadar, veniturile fiscale ar fi trebuit să crească și ele cu 13%-14%. Însă au crescut doar cu 10%, după cum vă spuneam. Mai mult, guvernul a majorat impozitele, ceea ce ar fi trebuit să aducă suplimentar la buget cca. 1% din PIB-ul de anul trecut. În realitate, veniturile din taxe nu au crescut nici măcar pentru a ține pasul cu inflația și PIB, darămite pentru a reflecta majorarea impozitelor. Aceasta este gaura bugetară despre care s-a vorbit de la bun început. Ce se întâmplă este o catastrofă. România este un stat eșuat. Politica fiscală se face după ureche de niște inși/inse care au trecut prin școală ca gâsca prin apă. Iar oamenii se revoltă împotriva impozitelor, nimeni nu dă doi bani pe stat; evaziunea deja a crescut. Vine anul 2024, când creșterea PIB o să fie (…) iar inflația va coborî. Ceea ce pentru cetățeni este foarte bine, însă statul face implozie. În loc să realizeze situația, guvernul pune fanfara să cânte ca pe Titanic, dă interviuri tonomatelor și împarte bezele”, a scris Glăvan, pe Twitter. 1) Creșterea taxelor de anul trecut s-a dovedit catastrofală. Iată cifrele:- impact bugetar estimat la vremea respectivă: +1% din PIB;- veniturile fiscale pe primele 9 luni din 2023: -0,2% din PIB. ? pic.twitter.com/XFWvzyLYZK— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) November 18, 2023 Printre numeroasele măsuri fiscale luate prin OG 16/2022, Guvernul a decis să majoreze impozitarea dividendelor la 8%, de la 5%, cu aplicare de la începutul anului 2023. Citește și: Mircea Beuran, controversatul chirurg care în 2006 l-ar fi operat pe Omar Hayssam de cancer, ales președinte al Academiei de Științe Medicale – instituția care oferă 20.000 lei/ an membrilor ei Pentru unele băuturi (ape minerale și ape gazeificate care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, sau alte băuturi precum băuturile pe bază de soia), cota de TVA a crescut de la 9% la 19% începând cu 1 ianuarie 2023.

Taxele mărite vor afecta companiile statului (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Taxele mărite vor afecta companiile statului

Taxele mărite vor afecta companiile statului. Pachetul de măsuri fiscale al Guvernului Ciolacu ar urma să fie modificat. Legea a trecut miercuri de Curtea Constituțională și urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis. Taxele mărite vor afecta companiile statului Potrivit surselor HotNews.ro, săptămâna viitoare va fi o întâlnire tehnică la Ministerul Finanțelor pentru a se discuta despre posibilele modificări. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar acesta a dispărut Motivul este legat de faptul că sunt multe probleme în ceea ce privește interpretarea pachetului de creșteri de taxe, iar prima zi de la publicarea în Monitorul oficial va fi începutul corecțiilor. Una dintre propuneri va fi eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la companiile mari cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic. Momentan va fi doar o propunere și se va discuta pe temă, deoarece s-a constatat că ar fi „pedepsite” și companii naționale. Urmează "măsuri care să clarifice anumite măsuri" Propunerea ar fi ca această măsură să fie înlocuită de o alta, anume o inițiativă a cinci parlamentari PNL îndreptată direct către exportul profiturilor multinaționalelor. Unul dintre inițiatori este fostul ministru al Finanțelor, senatorul Alexandru Nazare. „Nevoia de venituri suplimentare la buget este incontestabilă, dar cu toate aceastea având în vedere observațiile primite de Guvern în scurta perioadă de consultări în privința pachetului fiscal, este rezonabil să ne așteptăm, în perioada următoare la măsuri care să clarifice anumite măsuri, sintagme sau precizări pentru a le putea face aplicabile”, a afirmat Nazare.

Mai puține impozite SRL sau PFA? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mai puține impozite: SRL sau PFA?

Mai puține impozite: SRL sau PFA? Noul pachet de măsuri fiscal-bugetare asumat luna trecută de Guvern îi bulversează pe cei care vor să intre în afaceri. Mai puține impozite: SRL sau PFA? Mulți încă nu ştiu ce formă de organizare a activităţii li se potriveşte mai bine, PFA sau SRL. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Potrivit proiectului de lege, pentru PFA-uri se are în vedere eliminarea plafoanelor pentru contribuţiile la sănătate, astfel că vor plăti la CASS 10% din veniturile nete. Iar pentru SRL-uri sunt prevăzute două cote de impozitare: 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri mai mici de 60.000 euro, respectiv 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră