sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: taxe

44 articole
Eveniment

Iașiul introduce taxe pentru camioanele de tonaj greu

Camioanele de tonaj greu, taxe locale. Primăria Iași va introduce tarife pentru vehiculele de tonaj greu care tranzitează drumurile naționale din municipiu, vizând camioanele între 3,5 și peste 40 de tone. Camioanele de tonaj greu, taxe locale Proiectul de hotărâre este deja întocmit și ar putea fi aprobat de Consiliul Local la finalul lunii februarie. Citește și: Minciună a Ministerului de Externe, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între Hurezeanu și ambasadorul Grenell Noile taxe, aplicabile pe DN24 și DN28, vor putea fi achitate pentru o săptămână, o lună sau un an, spre deosebire de cele pentru drumurile locale, unde există și opțiunea de plată zilnică. Scopul principal al măsurii este de a reduce traficul greu prin oraș și de a îmbunătăți siguranța și infrastructura rutieră. Continuarea, în Ziarul de Iași

Camioanele de tonaj greu, taxe locale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Trump impune taxe vamale, UE ripostează (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump impune taxe vamale, UE ripostează

Trump impune taxe vamale, UE ripostează. Uniunea Europeană și-a exprimat regretul față de decizia Statelor Unite de a crește taxele vamale pentru produsele din Canada, Mexic și China. Comisia Europeană a catalogat această măsură drept "dăunătoare pentru toate părțile", subliniind impactul negativ asupra economiei globale. În același timp, președintele Trump recunoaște un impact negativ al acestor taxe asupra economiei americane, însă „sacrificiul va merita”. Trump impune taxe vamale, UE ripostează Potrivit Financial Post, Comisia Europeană a criticat decizia administrației Trump, subliniind că tarifele vamale provoacă perturbări economice inutile și alimentează inflația. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect UE insistă asupra faptului că piețele deschise și respectarea regulilor comerciale internaționale sunt esențiale pentru o economie globală stabilă și prosperă. Deși Donald Trump a exprimat în repetate rânduri intenția de a impune tarife și asupra produselor europene, Comisia Europeană a precizat că, în prezent, nu există informații despre taxe suplimentare aplicate importurilor din UE. În același timp, UE a avertizat că nu va ezita să ia măsuri de retaliere în cazul în care va fi vizată de tarife „nedrepte”. Taxe pentru Canada, Mexic și China Sâmbătă, președintele american Donald Trump și-a respectat promisiunea de a impune noi taxe vamale asupra importurilor din Canada, Mexic și China. Noile tarife sunt de 25% taxe vamale pentru produse din Canada și Mexic. De asemenea tarifele deja existente pentru produsele din China sunt majorate cu 10% Cei trei dintre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA reprezintă împreună peste 40% din importurile americane. Trump admite un "sacrificiu necesar" Într-un mesaj postat pe Truth Social, Donald Trump a admis faptul că tarifele impuse asupra principalilor parteneri comerciali ai SUA ar putea avea efecte negative asupra americanilor. Cu toate acestea, el susține că „va merita prețul”, insistând că măsurile vor contribui la restaurarea măreției Americii. Potrivit lui Trump, scopul acestor măsuri este de a forța Canada, Mexicul și China să ia măsuri împotriva traficului de fentanil și a migrației ilegale către SUA. În același mesaj, Trump a afirmat „Canada ar trebui să devină cel de-al 51-lea stat al nostru iubit”. Potrivit lui Trump, acest scenariu le-ar aduce avantaje canadienilor, precum taxe mai mici și protecție militară sporită, fără tarife vamale.

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump. Claudia Sheinbaum, președinta Mexicului, a denunțat sâmbătă acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora guvernul mexican ar avea legături cu cartelurile de droguri. Sheinbaum a calificat declarațiile drept „calomnii”. Declarații controversate Administrația Trump susține că taxele vor rămâne în vigoare până când Mexicul va coopera activ în lupta împotriva traficului de droguri. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Într-un comunicat publicat pe X, Casa Albă a declarat că „cartelurile mexicane sunt principalii traficanți de fentanil, metamfetamină și alte droguri periculoase din lume”. De asemenea, Washingtonul a mers mai departe, afirmând că aceste grupări criminale ar avea o „alianță” cu guvernul mexican, însă nu a furnizat nicio dovadă care să susțină această acuzație. Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump „Respingem categoric calomnia Casei Albe care acuză guvernul mexican că are alianțe cu organizații criminale”, a scris Sheinbaum pe platforma X. În același mesaj, aceasta a anunțat impunerea unor măsuri vamale împotriva Washingtonului, fără a oferi detalii suplimentare. SUA impune taxe vamale Mexicului și Canadei Sâmbătă, Donald Trump și-a pus în aplicare amenințarea privind un nou război comercial. Acesta a decis impunerea unei taxe vamale de 25% pentru produsele provenite din Mexic și Canada, precum și o taxă suplimentară de 10% la importurile din China. Potrivit Casei Albe, aceste măsuri au fost luate pentru a forța cele trei țări să își respecte angajamentele de a opri traficul de droguri toxice către Statele Unite.

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, sâmbătă, la începutul ședinței de Guvern, că Executivul va adopta bugetul pentru 2025 fără modificări de taxe și impozite. Acesta a subliniat că strategia bugetară se axează pe dezvoltare economică și investiții record. Taxele nu vor crește, susține Ciolacu Premierul a susținut că anul 2025 nu va aduce creșteri de taxe și impozite. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Totodată, Ciolacu a lăudat bugetul. „Bugetul este unul de dezvoltare, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei. Este un plus de 30 de miliarde față de anul trecut.” Conform prim-ministrului, 20% din cheltuielile totale ale statului vor merge către investiții, contribuind la creșterea PIB-ului României la 1913 miliarde lei în 2025, cu o perspectivă de 2000 miliarde lei la mijlocul anului viitor. „Adică 400 miliarde euro, dublu față de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică.” Reducerea costurilor statului Premierul a anunțat și măsuri pentru reducerea costurilor administrative, cu o scădere de 0,5% a cheltuielilor de funcționare a statului. Aceasta include ajustarea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii. În același timp, Guvernul continuă măsurile sociale pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici. „Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim la 4050 lei. În 2025, câștigul salarial net va crește cu 6,1%, peste nivelul inflației de 4,4%.” Totodată, pensionarii cu venituri mici vor beneficia de un sprijin financiar suplimentar. „Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici și îmi asum această decizie.” Sprijin pentru economie Executivul menține schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri, integrate în Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană. „Sunt zeci de miliarde de lei țintite spre creșterea producției industriale locale.” Premierul și-a exprimat dorința de a promova firmele și produsele românești la nivel internațional, inclusiv pe platformele de social media. „Mi-aș dori ca împreună să promovăm firmele și produsele românești oriunde, chiar și pe TikTok.” Investiții prioritizate și exploatarea fondurilor europene Guvernul va aloca 11 miliarde de lei pentru programele Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde pentru proiecte PNRR și 3,3 miliarde pentru fonduri europene. Ciolacu a subliniat importanța descentralizării finanțărilor publice către autoritățile locale și exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile. „Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani.” Venituri mai mari pentru infrastructură, sănătate și educație Premierul a anunțat că investițiile vor fi mai mari decât deficitul bugetar, ceea ce înseamnă resurse sporite pentru infrastructură, sănătate și educație. „Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale și un sistem de educație mai performant.” O veste bună a venit de la Ministerul Finanțelor, care a raportat o creștere semnificativă a veniturilor colectate în ianuarie 2025. „În ianuarie 2025 s-au colectat 44,7 miliarde de lei, în comparație cu anul 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde de lei. Înseamnă o creștere de 7,5%.”

Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe Foto: Facebook
Eveniment

Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe

48 de ore după ce anunța majorarea TVA-ului, ministrul de Fiunanțe s-a răzgândit din nou: „Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe”, a spus el, pentru site-ul Profit. Citește și: Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024 și ce s-a ales din angajamentele sale: „Să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile” Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe „Facem bugetul fără majorări de impozite și taxe. Zilele acestea asta facem. Strângem toate solicitările de la ministere, vedem care minister ce plan de investiții are, ce plan de cheltuieli de funcționare are și calculăm bugetul pe un deficit de 7% fără majorări de taxe și impozite. Calculăm un deficit de 133 miliarde în momentul de față”, a spus demnitarul UDMR. „Mizăm pe o colectare mai bună, cu siguranță nu pe minuni, dar pe o colectare mai bună cu 10-15% poate să aducă un plus de 10-20 de miliarde lei fără problemă", a explicat Tanczos Barna modul în care va reduce deficitul bugetar. Acum câteva zile, la un post al trustului controlat de Dan Voiculescu, făcea o afirmație opusă. „Sunt analizate variante cu creșterea TVA, varianta cu comasarea impozitului pe venit cu CASS”, a declarat demnitarul UDMR la Observator News. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% La 1 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a publicat un clip video pe Tik Tok cu mesajul „Nu se mărește TVA-ul” scris pe mână, aluzie directă la o declarație făcută în octombrie în care spunea că se va tatua pe mână în cazul în care taxa pe valoare adăugată va fi mărită. De altfel, joi seară, ministrul Tanczos Barna declara că „nu este în luată în calcul majorarea TVA-ului” și nici „modificarea impozitului pe salarii”.

Ciolacu, noi culmi ale penibilului (sursa: TikTok/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, noi culmi ale penibilului

Marcel Ciolacu, noi culmi ale penibilului: înainte de Anul Nou și-a tatuat pe mână „Nu se mărește TVA-ul”, dar a mărit alte taxe și a înghețat pensiile. Ciolacu și-a prezentat tatuajul pe TikTok, într-o filmare de nouă secunde. @marcel_ciolacu Zis și făcut! ? #marcelciolacu #psd #romania #emotii #tva ♬ original sound - Digi24.ro Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Însă majoritatea comentariilor la acest scurt film sunt ironice sau critice, mulți interpretând mesajul ca pe o aroganță. „Vine și vremea noastră a Poporului sa facem mișto”, i-a transmis un utilizator al TikTok pe nume Daniel. „stai sa vezi cand ajungi la mititica arta adevarata” (sic!), i-a transmis Mielu Pătrășcan. Ciolacu, noi culmi ale penibilului La începutul săptămânii, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, să reintroducă „taxa pe stâlp” - care va afecta companiile din energie și agricultură, printre altele - și să crească impozitul pe dividende de la 8 la 10%. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a avertizat însă că ar putea urma și alte majorări de impozite. „Nu se măreşte TVA-ul. Vă spun, mă tatuez pe mână, nu se măreşte TVA-ul. Nu va creşte nicio cotă unică. (…) Va rămâne 10% pe venit. Cum să crească cota unică pe venit de la 10% la 16% când noi avem cea mai mare impozitare a muncii la venituri mici şi medii din Europa? Ce om normal, la cap, ar face acest lucru?”, a declarat Marcel Ciolacu la 29 octombrie, la finalul summitului Autorităţilor Publice Municipale din România. El a mai fost întrebat dacă celelalte cote de TVA, în afară de medicamente şi alimente, ar putea creşte de la 5% sau 9% la 19%, scenariu pe care l-a respins. „Dacă dumneavoastră credeţi că vreun guvern are atâta minte sau un prim-ministru să crească cota la lemne de la 5 la 19 şi să-i aducă un venit suplimentar la bugetul statului consolidat de 10 milioane, vă spun eu, nu te duci la Comisie şi spui «Domnule, uitaţi eu am crescut la lemnele de foc de la 5 la 19. Şi ce venituri aţi avut domnul Ciolacu? Domnule, am rupt, am avut 10 milioane». Este exclus acest lucru”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic (sursa: Facebook/Asociatia Energia Inteligenta)
Eveniment

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic. Introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile speciale, prevăzut în „ordonanța trenuleț”, va genera o creștere a prețurilor la energie și gaze pentru populație, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, trage un semnal de alarmă asupra impactului major asupra investițiilor viitoare din sectorul energetic. Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic Impozitul suplimentar pentru construcțiile speciale, aplicabil începând cu 31 decembrie 2024, vizează o gamă largă de infrastructuri din domeniul energetic, inclusiv sonde, stații de comprimare, centrale hidroelectrice și termoelectrice. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Conform AEI, această taxă va fi resimțită de consumatori prin creșterea prețurilor la gaze naturale (estimare: +2,7% față de prețul plafonat), energie electrică și termică, produse petroliere. „Populația va fi pusă să acopere cheltuielile iresponsabile prin creșteri de prețuri,” subliniază Dumitru Chisăliță. Impactul asupra investițiilor în energie AEI avertizează că această taxă pune în pericol investiții critice pentru securitatea energetică a României, precum exploatarea gazelor din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centrala pe gaze naturale de la Mintia. Lipsa predictibilității fiscale riscă să descurajeze investitorii, într-un moment crucial pentru independența energetică a țării. O problemă de securitate energetică Dumitru Chisăliță atrage atenția că o astfel de măsură fiscală poate duce la un scenariu extrem, similar cu cel din Republica Moldova, unde resursele energetice sunt insuficiente. În plus, aplicarea noilor taxe pentru investițiile offshore din Marea Neagră ar putea ridica din nou problema viabilității acestor proiecte. „Dacă nu menținem încrederea într-un sistem fiscal predictibil, investițiile se vor restrânge, iar România ar putea să se confrunte cu penurii de energie,” avertizează președintele AEI. Motivele din spatele „ordonanței trenuleț” AEI acuză Guvernul de lipsă de responsabilitate și consultare cu sectorul privat, subliniind că măsura fiscală este o consecință a cheltuielilor publice iresponsabile din trecut. Taxa suplimentară va fi aplicată fără a ține cont de implicațiile asupra proiectelor în derulare în sectorul energetic și costurilor de producție și tarifele finale pentru consumatori. „Trădare, interese ascunse, dorința de prăbușire a sistemului energetic al României? Aceasta este întrebarea,” concluzionează Dumitru Chisăliță. Necesitatea unor politici fiscale predictibile AEI solicită Guvernului să reconsidere această măsură fiscală, având în vedere impactul semnificativ asupra populației și economiei. O politică fiscală predictibilă și consultarea cu sectorul privat sunt esențiale pentru menținerea securității energetice și pentru atragerea de investiții sustenabile.

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor. Guvernul României a stârnit controverse prin decizia de a introduce noi taxe și de a elimina facilități fiscale, începând cu 1 ianuarie 2025, fără o consultare adecvată cu mediul de afaceri, potrivit directorului executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete. Aceasta a fost anunțată în cadrul unei discuții recente în Consiliul Național Tripartit, pe tema reducerii cheltuielilor. Lipsă de transparență privind creșterea taxelor Radu Burnete a criticat Guvernul pentru faptul că nu a informat transparent, în cadrul întâlnirii recente, despre aceste schimbări fiscale iminente. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net „Cel mai grav este că aceste măsuri intră în vigoare în doar trei zile, fără o consultare prealabilă a părților implicate”, a declarat Burnete. Măsura surprinzătoare include reintroducerea "taxei pe stâlp", care va afecta companiile mari și productive, în contradicție cu promisiunile anterioare de a elimina taxa pe cifra de afaceri. Impactul economic Noile taxe și eliminarea facilităților fiscale pun antreprenorii într-o situație dificilă. „Este inacceptabil să afli de Crăciun că de la 1 ianuarie trebuie să plătești impozite mai mari”, a subliniat Radu Burnete. Acest termen scurt de implementare creează incertitudine în mediul de afaceri și subminează încrederea în stabilitatea fiscală. Lipsa de comunicare Confederația Patronală Concordia a recunoscut că măsurile pentru reducerea cheltuielilor publice și combaterea deficitului bugetar sunt binevenite, având în vedere că acesta se apropie de 9% din PIB. Totuși, Burnete a evidențiat că lipsa de transparență a Guvernului a umbrit orice aspect pozitiv al acestor decizii. „Am fost asigurați că vom fi consultați în privința creșterii veniturilor bugetare pentru 2025, conform obligațiilor din PNRR. De ce Guvernul continuă să spună una, dar să facă alta, rămâne un mister cu consecințe economice grave”, a adăugat Burnete. Confederația Concordia, pilon important al economiei Confederația Patronală Concordia reprezintă peste 3.500 de companii din 17 industrii esențiale, care generează mai mult de un sfert din PIB-ul României și angajează peste 350.000 de persoane. Concordia își exprimă ferm poziția că deciziile fiscale trebuie să fie transparente și să permită companiilor timp suficient pentru adaptare. Aceste schimbări fiscale, aplicate brusc, amenință să afecteze stabilitatea economiei și să pună presiune pe mediul de afaceri din România.

„Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului”, spune Elena Lasconi Foto: Facebook
Politică

Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului

Președinta USR Elena Lasconi a avertizat membrii USR, într-un mesaj intern, că „bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni” și, în consecință, se pregătesc creșteri de taxe. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Vă redăm integral mesajul lui Lasconi: „Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului” „Dragi colegi, Așa cum ați văzut, discuțiile legate de guvernare merg destul de greu, vechile partide nu renunță așa ușor la vechile lor obiceiuri. Ne-am asumat negocieri pentru construirea unui guvern proeuropean care să ducă Romania înainte, însă asta se poate face doar dacă vedem asumarea curajoasă a viitorilor parteneri de guvernare. Am spus și noi, și ei că la anul nu vor crește taxe - azi am aflat că vor să crească taxe. Am tras semnale de alarmă că bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni – nici azi nu avem de la premier și de la ministrul Finanțelor o execuție bugetară clară, o estimare a bugetului pe anul viitor, o detaliere a angajamentelor făcute cu Comisia Europeană. Azi le-am spus clar că nu vom împărți funcții pentru politicieni înainte să agreăm soluții pentru bunăstarea românilor. Suntem deschiși dialogului în continuare, așteptăm sinceritate si transparență din partea celorlalți și continuăm negocierile. Aveți încredere în mine și în echipa alături de care port toate discuțiile zilele astea. Lupta noastră este lupta românilor harnici și corecți pentru care ne-am luptat din prima zi și ne vom lupta în continuare. Stăm uniți și câștigăm. Vă îmbrățișez!”

Ratele bancare, achitate greu în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Ratele bancare, achitate greu în 2025

Ratele bancare, achitate greu în 2025. Anul viitor aduce provocări financiare pentru cei care contractează împrumuturi mari, într-un context economic marcat de posibile creșteri ale taxelor și impozitelor. Ratele bancare, achitate greu în 2025 Specialiștii avertizează că accesarea creditelor poate deveni tot mai riscantă, fiind crucial să se evite acumularea de datorii mari, deoarece rambursarea acestora va fi tot mai dificilă. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” În județul Iași, problemele legate de credite sunt frecvente. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 18 cereri de la ieșeni cu dificultăți financiare în acest an. Dintre acestea, opt cereri au fost acceptate pentru negociere, iar șapte au fost soluționate cu succes. Un caz remarcabil este cel al unui ieșean care, după pierderea locului de muncă din cauza problemelor de sănătate, a reușit să își achite datoriile la bancă cu ajutorul CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme. Adina Plugaru Pascal, expert contabil CECCA, a declarat că semnalele în legătură cu creșterea salariului minim sunt clar negative. Creșterea salariului minim îngroapă micile firme Ea a menționat că această creștere îngreunează și mai mult situația antreprenorilor, care deja sunt depășiți de toate taxele. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Potrivit ei, niciunul dintre antreprenorii cu care a discutat nu a fost încântat de această măsură, mai ales că majoritatea sunt mici antreprenori care se descurcă cu greu de la o lună la alta, iar bugetele lor sunt complet afectate. Plugaru a adăugat că, pe lângă majorarea salariului minim, din care angajatul primește doar 55%, urmează și creșterea TVA-ului și a impozitului pe venit, ceea ce va duce la o povară fiscală mai mare pentru angajatori decât în 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consilierul lui Ciolacu, Victor Ponta, face praf măsurile Guvernului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Consilierul lui Ciolacu face praf măsurile Guvernului

Victor Ponta, consilierul onorific al lui Marcel Ciolacu, face praf măsurile economice ale Guvernului: „Păi eu sunt prost că mi-am plătit taxele la timp?”, a spus fostul premier la Prima TV. Citește și: Ciucă i-a vorbit premierului grec, Mitsotakis, despre titlul romanului lui Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” El a criticat și deficitul uriaș al bugetului de stat. Ponta este consilier onorific al premierului Ciolacu în domeniul relațiilor economice internaționale. Consilierul lui Ciolacu face praf măsurile Guvernului „Domnule, deci dăm o amnistie fiscală, cine îşi plăteşte datoriile îi dăm nu ştiu ce, sună bine, am încercat-o şi eu. De-aia zic că eu am mai fost pe drumurile astea. Nu a funcţionat si nu va funcţiona nici acum. Păi eu sunt prost că mi-am plătit taxele la timp? Tu la fel? Asta e prima reacţie a celor care plătesc şi e o reacţie normală. Păi stai, mă, nu mai plătesc nici eu, mai aştept următoarea, când vor fi alegeri din nou. Ăia care n-au plătit de principiu, ori sunt firme care nu mai există sau oricum s-au închis, ori sunt oameni care chiar n-au bani”, a spus Ponta, citat de news.ro. „În anul 2015, când am redus TVA, taxe, mă rog, am făcut deficit pe tot anul 10 miliarde de lei şi că acum pe lună este deficitul 10 miliarde, deci de 12 ori mai mult. Atenţie, anul viitor apare legea pensiilor care e în vigoare, care are un impact de 30 de miliarde. Trebuie plătite salariile la judecători, procurori (...) trebuie plătite compensările la energie”, a mai declarat Victor Ponta, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV. El a arătat că, deși s-au alocat mai multe resurse pentru Sănătate și Educație, iar salariile au crescut, serviciile oferite nu-i mulțumesc pe contribuabili. „Deci numai pe zona de dobânzi să plăteşti miliarde de euro în fiecare an, miliarde de euro care ar trebui să meargă la altceva. La infrastructură, la educaţie, la sănătate. Faptul că, cu cât bagi bani mai mulţi pe sănătate, pe educaţie, rezultatele-s mai proaste, oamenii-s mai bine plătiţi şi totuşi serviciul public...Oamenii sunt mai nemulţumiţi ca înainte”, a afirmat fostul premier PSD.

Boloş explică OUG privind amnistia fiscală (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Boloş explică OUG privind amnistia fiscală

Boloş explică OUG privind amnistia fiscală. România nu este singura ţară care a aplicat amnistia fiscală, însă această măsură trebuie luată la intervale mari de timp, în caz contrar ducând la neconformare la plata impozitelor şi taxelor, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la briefingul de presă ce a avut loc după şedinţa de Guvern. Boloş explică OUG privind amnistia fiscală Boloş a atras atenţia că, atunci când datoriile faţă de buget nu se achită la timp, mecanismele de poprire şi de sechestru acţionează imediat, fapt care creează disconfort serios, iar problemele care pot apărea ulterior sunt mult mai grave decât conformarea voluntară. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma "Să nu omitem că, în momentul în care o datorie faţă de buget nu se achită la timp şi există întârzieri, mecanismele de poprire şi de sechestru acţionează imediat. Cu alte cuvinte, atunci când s-ar lua o astfel de decizie greşită, din partea mea, ulterior, mecanismele de poprire a contului bancar sau de impunere a unui sechestru pentru bunurile dobândite creează un disconfort destul de serios şi problemele care se nasc ulterior impunerii acestor măsuri sunt mult mai grave versus conformarea voluntară. Este calea pe care ne-o dorim. De aceea am avut, cum am menţionat, ca o formă de respect faţă de contribuabilii persoane juridice, bonificaţia financiară. Şi o repet: pentru contribuabili persoane juridice bonificaţia de 3%, pentru contribuabili persoane fizice bonificaţia de 10% şi pentru contribuabilii cu debite restante înregistrate anularea de accesorii şi, desigur, anularea obligaţiei principale restante", a susţinut Boloş. Amnistia fiscală "nu mai vine curând" Acesta a atras atenţia asupra faptului că o nouă măsură de amnistie fiscală nu va fi luată curând. "Să ne gândim că amnistia fiscală nu mai vine în curând. Adică, dacă acest tip de măsură îl repetăm la intervale scurte de timp, angrenăm neconformarea plăţii impozitelor şi taxelor. Şi să ştiţi că nu suntem singura ţară care a aplicat amnistia fiscală. Trebuie doar să fim foarte atenţi ca regularitatea cu care se repetă să fie la intervale mari de timp, încât să nu angreneze după sine neconformarea plăţii impozitelor şi taxelor. E un lucru din experienţa altor ţări, Grecia, Italia, care au practicat astfel de măsuri. Ne-am uitat şi la orizontul de timp şi cam o dată la 10 ani se practică acest lucru", a spus Marcel Boloş. De ce era necesară? El a fost întrebat de jurnalişti de ce a fost luată o asemenea măsură, în condiţiile în care sunt aproape 13.000 de contribuabili cu datorii mari la stat, iar printre beneficiari se numără şi persoane cu posibilităţi, precum Robert Negoiţă. "Aceste creanţe care vin din vechime - şi sunt creanţe de peste 5 ani de zile marea lor majoritate, aproximativ 22 de miliarde de lei - sunt creanţe pe care le purtăm de pe un an pe altul şi încercăm să recuperăm cât se poate mai bine toate aceste debite restante care sunt înregistrate la nivelul ANAF. Nu luăm decizia pentru o anumită persoană. Noi gândim ca din valoarea aceasta totuşi enormă, de 60,1 miliarde de lei, să recuperăm o parte cât mai consistentă, pentru că totuşi sunt banii cu care mai apoi putem să finanţăm proiectele de investiţii în infrastructură şi tot ce înseamnă dezvoltarea României. Altminteri noi, an de an, cum spuneam, de peste 5 ani de zile, sunt aceste creanţe care, unele dintre ele, se prescriu fără ca să încasăm un leu din ele. Şi, atunci, între a pierde tot după 5 ani de prescriere sau a încasa debitul principal, fie cu acordarea acestor facilităţi fiscale, sunt lucruri mult mai bune decât ca banii să-i pierdem în totalitate după expirarea termenului de prescriere", a explicat Marcel Boloş.

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite. O persoană din București a fost verificată de ANAF, instituția constatând că nu a plătit impozitele și contribuțiile pentru suma de 20,9 milioane de lei. Astfel, Fiscul i-a impus să achite 3,35 de milioane lei, aici fiind incluse dobânzile și penalitățile. Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite Aceasta este cea mai mare sumă descoperită de Fisc în cel de-al doilea trimestru din 2024, în urma verificărilor făcute la persoane fizice. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Pe locul al doilea se află o persoană din Cluj-Napoca care nu a plătit impozite pentru 20,5 milioane lei și care a fost pusă la penalități de 3,22 milioane lei. Poziția a treia este deținută de un timișorean, suma pentru care nu și-a plătit impozitele fiind de 13,2 milioane de lei, Fiscul stabilindu-i penalități de 2,64 de milioane de lei. În total, în cel de-al doilea trimestru din acest an, ANAF a verificat 478 persoane fizice și a constatat că acestea nu au plătit impozitele datorate pentru 417,9 milioane lei, fiind stabilite creanțe fiscale de 109,5 milioane lei. Datoriile lui Robert Negoiță către statul român Primarul Sectorului 3 din București este, probabil, cel mai mare datornic pe persoană fizică din România. Cea mai mare datorie a lui Negoiță este către ANAF, de 273.221.425 lei, în creștere față de anul precedent, când era puțin sub 269 de milioane de lei. În declarația de avere el explică faptul că se judecă cu ANAF în legătură cu această datorie, litigiul fiind suspendat în faza procedurii prealabile. Citește și: Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 lei/zi, are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu. Negoiță, prietenul lui Ciolacu, are datorii uriașe la ANAF și ele cresc de la an la an Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Însă primarul Sectorului 3 are o datorie de peste 688.000 de lei și către Sectorul 4, condus de pesedistul Dumitru Băluță, în creștere cu circa 30.000 de lei față de anul precedent. Numai 21.000 de lei datora Negoiță acestei primării în 2011. După ANAF, cea mai mare datorie a lui Negoiță este către primăria Popești leordeni, condusă de pesedistul Iacob Petre, de 3,7 milioane de lei, și aceasta în creștere cu circa 100.000 de lei. Era de peste două milioane de lei în 2011.

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Investigații

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte. Cartelul arhivarilor este investigat de Consiliul Concurenței după ce a stors de bani de la zeci de mii de pensionari care au cerut documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de concertele de la Romaero, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că au fost cazuri în care pensionarilor li s-au cerut taxe chiar și de 6.000 de lei pentru a li se elibera copiile după documente. În centrul investigației se află Patronatul Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER), condus de Florin Cuc, dar și reprezentanții mai multor firme aflați în conducerea acestei organizații. Mai mult, numele lui Florin Cuc apare ca administrator al unei firme investigate în aceeași speță. Sesizări la Ministerul Muncii Pensionarii s-au plâns în aprilie a.c. la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale că sunt storși de bani de către firmele de arhivare atunci când cer copii după documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Surse din cadrul ministerului Muncii au declarat pentru DeFapt.ro că pensionarii au depus mai multe sesizări în care reclamau, pe de-o parte, tarifele mari percepute de firmele de arhivare pentru eliberarea copiilor. Pe de altă parte, s-a reclamat și perceperea unor tarife mult mai mari decât cele stabilite de Casa de Pensii. Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte "Tarifele maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii. Dar și astea erau, oricum, foarte mari. Unor pensionari li s-a băgat niște tarife aberante, complet aiurea. De exemplu, tarife pentru cercetare, încă o taxă pentru interogare, una pentru nu știu ce... Le-au venit facturi și de 5.000 lei, și de 6.000 de lei. Cam astea sunt sumele maxime pe care le cereau pensionarilor", au declarat surse din Ministerul Muncii pentru DeFapt.ro. Aceleași surse spun că firmele de arhivare au făcut bișniță cu pensionarii: "Ministerul Muncii a sesizat pe 29 aprilie Arhivele Statului și Consiliul Concurenței. E un cerc vicios, pentru că oricum nu ai concurență pe piața de arhivare. Aici, dacă eu ca pensionar am arhiva la tine, ce să fac? Nu pot să o mut! S-a mai descoperit o chestie. Unii dintre arhivatori au dat documentele neconforme. Cei de la Casele de Pensii nu puteau să le valorifice, să le bage în sistem. Nu erau datele cerute pe ele. Arhivatorii și-au și bătut joc de oameni". Care sunt tarifele oficiale Și premierul Marcel Ciolacu a menționat problema sumelor aberante cerute de firmele de arhivare. "Am văzut că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Au fixat un preţ maximal, aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Aşa ceva este ilegal şi imoral şi cei responsabili trebuie sancţionaţi cu toată severitatea prevăzută de lege", a declarat Ciolacu la jumătatea lunii iunie. Prețurile maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Conform ordinului, o cerere este tarifată cu 101 lei fără TVA. Tariful de cercetare pentru un an de sporuri este stabilit la 63 de lei, iar pentru eliberarea documentului se percep încă 14 lei. În cazul în care se cer sporurile pe o perioada de zece ani, fiecare pensionar plătește 644 lei. Pentru eliberarea de copii se cere o taxă de 14 lei pentru cercetare și cinci lei pentru eliberare de copii. Atenție, prețurile sunt stabilite pentru fiecare pagină. Se suspectează o înțelegere pentru fixarea prețurilor La scurt timp după declarația premierului, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. "Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL", a anunțat Consiliul Concurenței. Ce este PIAFER PIAFER este condus de președintele Florin Cuc, în calitate de fondator și manager al companiei Depozitul Arhivele Transilvania din satul Luncani, județul Cluj. În documente, firma este patronată și administrată de o anume Flavia Alexandrina Fertea. Documentele de la Registrul Comerțului arată că părțile sociale au fost puse sub sechestru de către Direcția Națională Anticorupție în data de 11 iunie 2024, în dosarul 78/P/2017. Numele lui Florin Cuc apare și în firma Arhivatorul CBMS SRL, care la rândul ei este investigată de Consiliul Concurenței. Datele publice arată că această societate are sediul social tot în satul Luncani, județul Cluj, și este deținută în mod egal de alte două firme: Arhivatorul Plus și CBMS Software. Administratorii firmei Arhivatorul CBMS sunt Florin Cuc și Cristian Olimpiu Maier. Oamenii din conducerea Patronatului Părțile sociale ale asociatului Arhivatorul Plus, actuala Danielle Digital SRL, se află sub sechestru în dosarul 512/2022, la cererea BEJ Sortan Ioan Calin. Mai mult, și firma Danielle Digital, patronată în acte de Daniela Cristina Cuc, este vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Cealaltă firmă asociată în Arhivatorul CBMS, CBMS Software SRL, este deținută de Food Os Tech SA și este administrată de Liviu Chertes. La rândul ei, Food Os Tech SA este deținută de alte două societăți și 13 persoane fizice, printre care se află Silviu Bogdan Mihalcea Călinescu, Ștefan Alexandru Ursan și Cosmin Țîrvuloiu. Cifre de afaceri de zeci de milioane O altă societate investigată de Consiliul Concurenței, Global Archive Management, este condusă de Harfaș Ștefan Ecxarcu, vicepreședintele PIAFER. Conform datelor de la Registrul Comerțului, vicepreședintele Ecxarcu are pe numele său o treime din firma Global Archive Management, restul părților sociale fiind deținute de societate olandeză Romhold BV. Datele financiare ale firmei arată că societatea a avut în 2023 o cifră de afaceri de 15,33 milioane lei și un profit net de doar 18.231 lei, cu 64 de angajați. Un alt membru al consiliului director al PIAFER este Mihai Nicolae, patronul și administratorul firmei Stefadina Comserv. Datele financiare ale firmei lui Nicolae arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 18,7 milioane lei și un profit net de aproximativ 180.000 lei. Totul, cu 93 de angajați. Dorel Marian Bîtcă, patronul și administratorul firmei Uberum, este un alt membru al consiliului director al PIAFER. Firma sa a avut în anul fiscal 2023 o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane lei și un profit de 37.363 lei. Cu un an înainte, a avut o cifră de afaceri de 4,62 milioane lei și un profit de peste 750.000 lei. Dosare pentru evaziune fiscală Firma Viltehnica este și ea vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Înființată în anul 2006, firma este patronată în acte de tânăra Karina Bojan. Dar de administrarea firmei se ocupă Mariana Bojan. În anul fiscal 2022, a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 milioane lei și un profit de aproximativ 2,8 milioane lei. Însă afacerile și profitul au scăzut considerabil în 2023, an în care a raportat o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane lei și un profit de aproape 800.000 lei. Ultima societate investigată de Consiliul Concurenței, SDA Servicii de Depozitare și Arhivare, este patronată și administrată de Liviu Gheorghiță Tacu. Numele afaceristului Liviu Gheorghiță Tacu apare în mai multe dosare intrumentate de procurorii din Brașov. De exemplu, în anul 2017 a scăpat de acuzațiile de evaziune fiscală după ce judecătorii de la Tribunalul Brașov au constat prescripția răspunderii penale. Apărare formală a firmelor acuzate PIAFER a anunţat că a luat act de investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei vizând un posibil schimb de informaţii între membri şi a arătat că tarifele care fac obiectul investigaţiei sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. "Precizăm faptul că tarifele care fac obiectul investigaţiei mai sus menţionate sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023, cu avizul Arhivelor Naţionale ale României", potrivit comunicatului. "Atât PIAFER, cât şi membrii săi vor colabora pe deplin cu autoritatea de concurenţă pentru a lămuri toate aspectele vizate de această investigaţie", se mai spune în comunicat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră