vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tanczos barna

29 articole
Politică

„Dacă am reduce, nu cu 10%, ci cu 8% cheltuielile de personal, am avea banii de un program Saligny”

„Dacă am reduce nu cu 10%, ci cu 8% cheltuielile de personal la nivelul sectorului public, am avea toţi banii de un program de genul Anghel Saligny pentru un an întreg”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna la Digi 24. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților El a arătat că decizia privind reducerea aparatului bugetar este mult întârziată: „Eu astăzi cred că nu mai avem timp. Pentru că perioada de implementare a unei astfel de decizii durează luni de zile”. „Dacă am reduce, nu cu 10%, ci cu 8% cheltuielile de personal, am avea banii de un program Saligny” „Noi avem în general undeva pe la 14 miliarde de lei cheltuieli de personal lunare, plus minus 500 de milioane de lei. Dar, dacă am reduce cu, hai să zicem, 8%, nu 10, am avea tot Programul Anghel Saligny finanţat de acolo sau am avea jumătate din necesarul de finanţare de la Transporturi”, a mai arătat vicepremierul UDMR. El a explicat de ce, acum, nu se mai pot face reduceri de personal care să aibă impact la 1 ianuarie 2026, ci abia din aprilie.  „Eu astăzi cred că nu mai avem timp. Pentru că perioada de implementare a unei astfel de decizii durează luni de zile. Ultima variantă cu care a venit domnul Cseke (Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila – n.r.) a fost o propunere de implementare până la data de 31 martie. Cu cât întârzie, cu atât o să se implementeze mai târziu. Trebuie să refaci organigrame, trebuie să refaci scheme de personal, trebuie să faci reangajări acolo unde faci disponibilizări, de exemplu. Deci nu se face de azi pe mâine. Dacă luăm decizia în decembrie, probabil o implementăm până la sfârşitul lunii aprilie”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna, citat de news.ro. 

„Dacă am reduce, nu cu 10%, ci cu 8% cheltuielile de personal, am avea banii de un program Saligny”, spune Tanczos Barna Foto: PSD
Bolojan și Tanczos Barna contra „grupului de lucru” propus de Grindeanu pe tema pensiilor speciale Foto: Facebook Tanczos Barna
Politică

Bolojan și Tanczos Barna contra „grupului de lucru” propus de Grindeanu pe tema pensiilor speciale

Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul UDMR Tanczos Barna au fost contra „grupului de lucru” propus de președintele PSD, Sorin Grindeanu, pe tema pensiilor speciale, arată stenograme publicate de site-ul România TV de la discuțiile dintre liderii coaliției. Însă Grindeanu s-a supărat, a plecat din ședință și a trecut la atacuri publice tot mai dure împotriva lui Bolojan. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Bolojan și Tanczos Barna contra „grupului de lucru” propus de Grindeanu pe tema pensiilor speciale „Ilie Bolojan: Legea nu a picat pe fond, nu are sens să schimbăm proiectul, ci să avem grijă să avem toate avizele. Nu e ca și cum nu am mai vorbit cu magistrații. Am stat de vorbă cu ei, am făcut concesii, am pus 10 ani perioada de tranziție. Ce au înțeles ei să facă? Au suspendat activitatea a doua zi după ce am cerut avizul, au intrat în grevă… Ministerul Justiției nu a inițiat proiectul, ci Ministerul Muncii. Sorin Grindeanu: Dacă PSD e de vină, atunci pe noi nu ne mai aveți ca parteneri. Tanczos Barna: Știți că dacă facem acum un grup de lucru, cel puțin patru luni am îngropat subiectul”, se afirmă în aceste stenograme.  Azi, președintele PSD a afirmat că știe „pe surse” din CCR că proiectul privind noile modificări la pensiile magistraților au fost respinse și pe fond. În CCR, proiectul a picat prin votul a patru judecători desemnați de PSD și unul numit de fostul președinte Iohannis.  „Dacă nu se face grupul de lucru și își mai asumă încă o dată în același mod într-un proiect asumat de dânsul și lucrat de dânsul, atunci Guvernul va trebui să plece acasă”, a afirmat, marți, Grindeanu, la România TV.  Stenogramele publicate azi de România TV mai arată că Ilie Bolojan refuză o anexă la protocolul coaliției referitoare la alegerile din București. Din nou, Grindeanu amenință că rupe coaliția:  „Ilie Bolojan: Noi ne respectăm înțelegerile. Nu avem nicio problemă cu anexa, dar ce facem? De fiecare dată când apare o problemă mai facem o anexă? Sorin Grindeanu: Dacă facem șmecherii de tipul că ne retragem candidatul sau nu ne mai punem candidat, atunci pe noi ne-ați pierdut ca parteneri. Dacă nu se respectă, Coaliția se rupe”.

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna Foto: Inquam/George Calin
Politică

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025 a fost „cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum”. Ionuț Dumitru a fost președinte al Consiliului Fiscal și, în această calitate, aviza bugetul de stat al României. Acum, el este consilier onorific al premierului PNL.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Ciolacu a semnat acest proiect de buget în calitate de premier, iar Tanczos Barna l-a inițiat, în calitate de ministru de Finanțe. Tanczos Barna este acum vicepremier.  Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna „Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii. Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a explicat Ionuț Dumitru.  Însă Ionuț Dumitru - care, recent, a propus desființarea ANAF și reînființarea Fiscului după modelul din Grecia - a fost neîncrezător în capacitatea acestei instituții de a colecta sumele necesare. „Dacă ANAF nu va reuși să îmbunătățească, să schimbe ceva major în termeni de colectarea taxelor și impozițiilor, vom avea o mare problemă în anii următori. Și o mare problemă o să însemne creștere de taxe”, a spus el. 

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite Foto: Facebook
Politică

Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile

Vicepremierul UDMR, Tanczos Barna, fost ministru de Finanțe, recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite. Guvernul Bolojan pare să fi abandonat deocamdată discuțiile privind comasarea comunelor care nu sunt în stare să-și acopere nici măcar salariile administrației din taxele colectate. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Majorarea impozitelor pe proprietate va fi fără precedent, dacă Guvernul adoptă soluția de care vorbește premierul. Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile „Momentan, vorbim de un procent de 60-70%. E o discuție pe care o poartă România cu Comisia Europeană. Analizele Comisiei Europene, dar și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui. În foarte multe situații, unitatea administrativă teritorială (UAT), primăria, se bazează foarte mult pe veniturile de la centru și foarte puțin pe veniturile proprii”, a explicat Tanczos Barna, la Digi 24.  Și președintele PSD Sorin Grindeanu a afirmat că impozitele pe proprietate ar urma să se majoreze cu 70%.  Barna a mai spus că această majorare „este necesară” pentru consolidarea bugetelor locale, „pentru ca primăriile să devină independente financiar și să asigure resursele pentru proiectele de dezvoltare”. Astfel, vicepremierul a arătat că „sunt multe proiecte de la centru” pentru dezvoltarea zonei rurale, dar „de foarte multe ori, contribuția proprie a UAT e nesemnificativă sau nu e suficient de mare”. Și impozitele pe mașini vor crește, dar nu se știe exact cu cât. „Au fost foarte multe discuții, inclusiv la mașinile electrice, dacă ele trebuie scutite 100% sau nu (de impozite - n.r.). Sunt mașini de 100.000 de euro, sau de 150.000 de euro - dacă e mașină electrică, nu mi se pare normal să nu se plătească niciun impozit, doar pentru că e mașină electrică. Pentru aceste mașini (considerate de lux - n.r.) trebuie stabilit un impozit, asta înseamnă echitate socială”, a spus vicepremierul Tanczos Barna.  

Primăriile vor putea executa silit ajutoarele sociale ale datornicilor Foto: Facebook
Politică

Primăriile vor putea executa silit ajutoarele sociale ale datornicilor

Primăriile vor putea executa silit ajutoarele sociale ale datornicilor, propune guvernul Bolojan în proiectul de lege „privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale”.  Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens Primăriile vor putea executa silit ajutoarele sociale ale datornicilor „Începând cu 1 ianuarie 2026, se propune posibilitatea de a executa silit sumele acordate ca venit minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale. Agențiile teritoriale vor reține lunar sumele datorate din aceste venituri, pe baza titlurilor executorii transmise de organele fiscale locale la anumite termene stabilite, și le vor vira în conturile bugetelor locale în termen de 10 zile lucrătoare. Reținerile se aplică asupra sumei după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și alte drepturi”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.  Vicepremierul Tanczos Barna a explicat, vineri, că se va reține doar parțial ajutorul social. „La creşterea capacităţii financiare veţi vedea foarte multe propuneri, noutăţi în ceea ce priveşte încasarea, noi instrumente pentru autorităţile locale de a încasa impozitele: constrângeri în ceea ce priveşte eliberarea de autorizaţii de construcţie, dacă ai datorii nu poţi să mai iei autorizaţie de construcţie, constrângeri în ceea ce priveşte permisul de conducere, constrângeri în ceea ce priveşte achiziţia de autoturisme, dacă ai datorii la autoritatea locală, impozit, taxe neplătite, nu poţi să-ţi înmatriculezi maşina nou cumpărată, nu poţi să-ţi recuperezi permisul dacă ai neplătite amenzile, din ajutorul social se pot reţine, nu total, dar parţial sume pentru acoperirea datoriilor, pentru că sunt foarte, foarte mulţi cetăţeni care primesc ajutorul social şi nu plătesc nici impozite, nici taxe, nici amenzile care au fost aplicate”, a declarat Tanczos Barna.

Ratare imensă a ministerului Mediului: Apele Române, conduse de omul PSD Sorin Lucaci, au ratat toate proiectele PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Ratare imensă a Ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei”

Ratare imensă a ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei”,  a spus vicepremierul Tanczos Barna, el însuși ministru al Mediului din decembrie 2020 în iunie 2023. Ulterior, până în iunie 2025, ministru al Mediului a fost liberalul Mircea Fechet, ar Diana Buzoianu (USR) ocupă acest post în cabinetul Bolojan.  Citește și: Năsui desființează proiectul prin care se pot retrage 25% din banii depuși la Pilonul II de pensii Tanczos Barna a criticat dur și Apele Române, care ar fi ratat absolut toate proiectele din PNRR. Apele Române sunt conduse de un apropiat al PSD, din Timișoara, fieful lui Sorin Grindeanu.  Ratare imensă a ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei” „Din păcate, Apele Române au pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, au pierdut, practic, tot ce era prevăzut. (...) În acelaşi timp, Ministerul Mediului a coborât de la 3,7 miliarde de euro disponibile prin PNRR la debutul PNRR-ului, la două miliarde, 1,7 miliarde aproape s-au dus, practic, pe apa sâmbetei. Trebuie să ne concentrăm pe proiectele care pot fi finanţate”, a afirmat Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută, vineri, la Oradea.  Sorin Lucaci a ajuns în 2022 director la Apele Române, cu susținerea PSD, aripa Grindeanu. El câștiga, în 2023, net, lunar, 20.000 de lei. Presa a scris în serie despre matrapazlâcurile de la această companie, după ce Lucaci a ajuns director: Puterea scria în aprilie 2024 că instituția vrea să-și cumpere sediu nou de 15 milioane de euro.   Sorin Lucaci, acuzat că a acordat 4 contracte de peste 12 milioane de euro patronului de la FC Botoșani - Buletin de Timișoara, martie 2024. „Polițiștii au descoperit recent o plantație de canabis într-un canton al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) de lângă Timișoara, dar, surprinzător, conducerea Apelor Române, în frunte cu directorul general Sorin Lucaci, încearcă să se delimiteze de această afacere, deși ea mergea șnur de mulți ani” - Puterea, noiembrie 2023 „Au pierdut toți banii pentru diguri, toți banii pentru baraje, au pierdut aproape 90% din bani pentru poldere. Din 13 poldere, doar unul singur este astăzi în etape care ar putea să zică că se va finaliza. Și acesta este doar un exemplu", spunea Buzoianu despre Apele Române, la 16 iulie. 

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu Foto: Facebook
Politică

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu: „Nu trebuie să devină sindicaliști”

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu: „Nu trebuie să devină sindicaliști”, a afirmat demnitarul UDMR. Citește și: Nicușor Dan, exemplu în Financial Times despre cum pot fi opriți populiștii: „Prima lecție: credibilitatea” Recent, Moșteanu a sugerat că se opune unor modificări a pensiilor de care beneficiază militarii: „Avem, în momentul acesta, o armată care funcţionează, este respectată şi orice schimbare va trebui făcută cu ei la masă, astfel încât să ne asigurăm că cei care sunt în sistem acum rămân în sistem şi sunt motivaţi să rămână dincolo de posibilitatea pe care ar avea-o mâine. Sunt mai multe mii de oameni care mâine ar putea să iasă din sistem şi ar cauza nişte dezechilibre absolut majore”.  Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu „Când am spus că nu trebuie să devină ministrul şi sindicalist, m-am gândit şi la colegul nostru, domnul Moşteanu. Eu înţeleg că foarte multe persoane din anturajul direct al dânsului în minister lucrează şi după pensionare. Pot fi şi în alte ministere, pot fi şi în companii de stat, sau pot fi în multe locuri oameni care s-au pensionat, ori din sistemul de justiţie, ori din armată, ori în servicii secrete. Eu nu spun să taie cineva pensiile militarilor, dar fiecare minister, fără excepţie, trebuie să vină cu un aport la acest efort naţional. Nu pot să accept să existe excepţii. Cum şi în ce fel, tocmai ministrul de resort din ministerul respectiv trebuie să vină şi să ofere soluţii. Nu scuze pentru a nu face nimic”, a spus Tanczos Barna. Vicepremierul a subliniat că este convins că Ionuţ Moşteanu va găsi şi el soluţii pentru reforma în domeniul militar. „Sunt convins că domnul Moşteanu va găsi soluţii prin care să contribuie şi sectorul militar la acest efort naţional, într-o perioadă în care trebuie să creştem alocările pentru armată (...) dar nu pot să concep ca anumite sisteme să fie exceptate de la acest efort. Trebuie să ne gândim de fiecare dată cât de mult trebuie să muncească o companie privată, cât trebuie sa plătească din salariu, din profit, din venitul realizat, cei care lucrează în privat, ca să-şi permită statul român să plătească salariul unui senator, salariul unui judecător, salariu unui general, care sunt lucruri absolut necesare, nu neg”, a mai spus Tanczos Barna.

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților Foto: Facebook
Politică

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, îi cere lui Ilie Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol încă din primăvară. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților „Prima tranșă de ajutoare ce va fi aprobată astăzi de Guvern pentru persoanele greu încercate de viiturile din Suceava și Neamț este un pas necesar, dar insuficient! Este nevoie de sume mai mari, alocate urgent, pentru: Reconstrucția caselor distruse Refacerea drumurilor și a podurilor afectate Sprijin real pentru familiile care au pierdut totul.   Oamenii au nevoie de sprijin acum, nu de acțiuni de imagine și pasarea responsabilităților între autoritățile statului!”, a scris Grindeanu, pe Facebook, lăudând președinții Consiliilor Județene din Suceava și Neamț, Gheorghe Șoldan și Dan Harpa.    Însă fostul ministru de Finanțe, Tanczos Barna spunea din februarie că fondul de rezervă al Guvernuluia fost golit: „Fondul de rezervă nu mai există”. Într-un răspuns la o interpelare, ministerul de Finanțe arăta că, în martie, în fond mai erau 482,5 milioane lei.    Însă, la 15 mai, 5 mai 2025, soldul Fondului de rezervă bugetară ajunsese la 408,2 milioane lei (credite de angajament) și 377,2 milioane lei (credite bugetare). 

Stenograme distribuite de un site pro-PSD: Ghinea cere să nu se respecte PNRR Foto: Facebook
Politică

Site pro-PSD publică o stenogramă a negocierilor de la Cotroceni: Ghinea cere să nu se respecte PNRR

Un site pro-PSD, stiripesurse.ro, publică o stenogramă parțială a negocierilor de la Cotroceni, în care senatorul Cristian Ghinea (USR) cere să nu se respecte PNRR. Citește și: Negocierile pentru viitorul guvern au ajuns la certuri deschise: PSD atacă UDMR, Ghinea pe Rafila Stiripesurse.ro este controlat de Iosif Bubble, sotul deputatei PSD Diana Tușa. Bubble deține și institutul de sondaje CURS și a avut în ultimii ani nenumărate contracte cu PSD și PNL. Ghinea cere să nu se respecte PNRR Potrivit stenogramei, Ghinea cere ca România să nu mai respecte prevederile din PNRR privind reforma fiscală, iar aceasta să fie renegociată. Până și ministrul UDMR Tanczos Barna a respins propunerea. „Cristian Ghinea (USR): Noi nu vrem să mai respectăm jalonul din PNRR referitor la reforma fiscală. Adrian Câciu (PSD): Păi tu l-ai pus acolo. Trebuie să îți asumi acest lucru acum. Cristian Ghinea (USR):  Vom renegocia acest lucru cu Comisia Europeană. Tanczos Barna (UDMR): Asta este o prostie. Pe 20 iunie, Comisia Europeană ne așteaptă cu planul fiscal, respectiv 1.1% din PIB pe partea de venituri. Dacă tu crezi că poți renegocia, te rog să te duci tu la Bruxelles pe 20 iunie, că eu nu am de ce să mă mai duc. Cristian Ghinea (USR): Noi nu respectăm acest angajament. USR nu vrea neapărat la guvernare. Tanczos Barna: Atunci ce mai faceți aici?!”, arată stenograma publicată de acest site.  PIB-ul este estimat la circa 1.900 de miliarde de lei, deci 1,1% - cât ar trebui să se obțină la buget prin creșterea de venituri - ar fi peste 20 de miliarde de lei. 

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „Un ultim semnal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, pare a fi foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „România a primit astăzi un ultim semnal”, a scris el pe Facebook.  Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Azi, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene „România a primit astăzi un ultim semnal: trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat. Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluțiile economice și sociale din statele membre. În privința României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creșterea ridicată a cheltuielilor - în principal pe fondul creșterii salariilor și pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiții publice - precum și riscul de a nu atinge țintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.   Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării.   Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare, discuții la care Ministerul Finanțelor oferă tot sprijinul profesional necesar și suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”, a scris Tanczos Barna.

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile Foto: Facebook UDMR/Kiss Gabor
Politică

Ministrul de Finanțe sugerează că sunt probleme mari cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă”

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă” a scris Tanczos Barna pe Facebook după ce ministerul pe care-l conduce a publicat execuția bugetară pe primele patru luni. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Datele arată că deficitul bugetar a ajuns deja la 2,95%, în timp ce cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au crescut cu 12,4% față de perioada similară din 2024, iar cheltuielile cu dobânzile au explodat, consumând 1,1% din PIB.  Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile „Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu”, a scris ministrul de Finanțe.  „În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei — au avut un impact major asupra bugetului. În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%”, a mai arătat demnitarul UDMR.    Datele publicate azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au însumat 56,55 mld lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În rpimele patru luni din 2024, aceste cheltuieli consumau 0,8% din PIB. Acum ele au ajuns deja la 1,1% din PIB. 

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR, printr-o ordonanță care, inițial apărea a fi doar în „analiza” ședinței de azi a cabinetului Ciolacu. Informația apare într-un dialog halucinant între ministrul de Finanțe Tanczos Barna și ziariștii acreditați la Palatul Victoria.  Citește și: „Mă numesc Roxana, dar pentru personalul Maternității am fost «avortata»”: relatare dramatică a unei gravide internată la Spitalul Județean Bacău Din discuție se poateobserva că aceștia întreabă cum a apărut acest spor din nou, iar demnitarul UDMR răspunde pe un cu totul alt subiect.  Guvernul ar fi decis să dea sporuri bugetarilor responsabili de PNRR Iată cum a decurs discuția, potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului: „Reporter: Domnule ministru, în ședința de astăzi ați decis să faceți și derogări, astfel încât bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă parte de majorări salariale. Ei deja primesc un spor de 50% și aș vrea să vă întreb de ce ați permis această derogare. Tánczos Barna: Nu am permis o asemenea derogare. Am vorbit strict de Ministerul Educației, acolo unde profesorii pot primi acel spor de carieră, dau exact denumirea acelei sume. Sunt sumele pentru, vă spun imediat, sunt sumele pentru... Reporter: Domnule ministru, această ordonanță, ca să fie clar, are un paragraf care spune că bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salarii mai mari decât la nivelul lunii noiembrie 2024. Ați eliminat în ședința de Guvern sau ați adoptat această prevedere? Tánczos Barna: Prevederea care se referă la fonduri europene țintește anumite categorii, acele categorii care pot beneficia de fondurile europene care sunt rambursabile. Vorbim de prima de carieră didactică, vorbim de creșele care sunt un alt capitol, vorbim de sumele care se plătesc pentru persoanele defavorizate, acele plăți sociale care, după cum am spus, merg pe carduri. Reporter: Pe lângă aceste prevederi, ordonanța de urgență spune clar: bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salariul mai mare decât l-au avut în noiembrie 2024. Aș vrea să ne precizați dacă acest articol a fost eliminat din ordonanță sau a rămas? Tánczos Barna: Nu vorbim de toți bugetarii și nu poate să primească toată lumea salarii mai mari. Reporter: Doar cei care lucrează cu fonduri europene - spune ordonanța. Tánczos Barna: Strict de acele persoane care se încadrează în categoriile menționate, vorbim strict de acele fonduri care pot fi rambursate parțial și într-o proporție de 80-90%. Am făcut această modificare și în timpul ședinței, pentru a elimina acea sintagmă de integral. Adică, dacă avem 85% fonduri europene și avem și condiție de cofinanțare, să putem avea absorbția punând 15%. Aceasta este prevederea, aceasta s-a aprobat. Reporter: Domnule ministru, ca să fie clar, dumneavoastră vorbiți despre niște programe pe care noi am înțeles că le-ați adoptat. Mai aveți mai jos un paragraf referitor la angajații care lucrează cu fonduri europene. Vă rog să ne spuneți dacă el a fost eliminat în ședința de Guvern sau l-ați păstrat? Tánczos Barna: Încă o dată vă spun, se încadrează în condițiile menționate, primesc banii. Dacă nu se încadrează în programele respective, nu primesc banii. Nu se aplică la toată lumea. Reporter: Ca să înțelegem puțin, în momentul de față, bugetarii care lucrează pe fonduri europene vor putea avea salariile majorate după această derogare? Tánczos Barna: Nu. În proiectele PNRR, de exemplu, nu este prinsă nicio rambursare și nu este prins niciun bonus. În PNRR nu există bani rambursabili care să se ducă în salarii. În PNRR nu există asistență tehnică. În cazul PNRR-ului, de exemplu, strict din bugetul de stat se pot plăti bonusuri, motiv pentru care cei care lucrează pe PNRR, și ar trebui să aibă bonusuri doar din fonduri naționale, nu se încadrează în categorie, în condiție. Programele celelalte despre care v-am vorbit, despre prima de carieră... Reporter: Ne-ați vorbit despre programe dedicate profesorilor care au altă linie de finanțare și au fost gândite în alt scop. Noi vă întrebăm despre politica salarială care era amintită în ordonanță. Tánczos Barna: Politica salarială... Reporter: Sunt două chestiuni diferite. Tánczos Barna: De asta vă spun, sunt lucruri diferite. În PNRR nu există fonduri europene pentru salarii. Reporter: S-a încheiat această discuție. Spuneți-ne următorul paragraf din ordonanță, ca să luăm punctual pe ordonanță. Ce se întâmplă cu bugetarii care lucrează cu fonduri europene? Tánczos Barna: Se încadrează în condiția sumă aprobată pentru noiembrie, se încadrează în condiția PNRR - rambursare. Dacă toate cele trei condiții sau patru- mai sunt condiții - sunt îndeplinite, primesc. Sunt condițiile parțial stabilite în ordonanța de urgență din decembrie. Cele de astăzi completează condițiile respective. Dacă nu se încadrează în condiții, nu primesc. Reporter: Deci, acea derogare care spunea că pot... Tánczos Barna: Nu există o generalizare. Reporter: /.../ în noiembrie 2024, ea a dispărut în ședința de guvern, a fost modificată. Tánczos Barna: Nu există o situație generală pentru orice program, pentru orice condiție, pentru că programele sunt diferite și finanțările sunt diferite. Ordonanța de urgență tratează diferit fiecare program în parte. Avem o listă de condiții. Dacă doriți, vă trimitem punctual fiecare condiție. Dacă aveți o întrebare punctuală referitoare la un minister, un program, un angajat, vă putem spune dacă se încadrează sau nu. Nu putem să generalizăm, pentru că nu toate programele sunt finanțate din aceleași resurse, nu toate programele îndeplinesc toate condiţiile... Reporter: Dar cum a apărut acea prevedere în ordonanță? Dacă dumneavoastră ne vorbiți acum despre cu totul altceva, cum a apărut acea prevedere în ordonanța care a intrat în Guvern? Cine a pus-o, domnule ministru? Tánczos Barna: Nu ştiu la ce program vă referiți, doamnă. Pentru că, încă o dată... Reporter: Nu era nici o trimitere la un program. Tánczos Barna: Vă recomand să formulați întrebare scrisă, pentru că nu pot să răspund la o întrebare punctuală pe program, neștiind programul respectiv. Putem vorbi cu domnul Boloș, ca să vă spună exact dacă acea întrebare are răspunsul pe care îl doriți. Reporter: Nu este vorba doar despre, punctual, doar despre oameni care lucrează pe anumite proiecte cu fonduri europene. Tánczos Barna: Păi nu există altceva. Reporter: Asta vrem să vă întrebăm, ca să înțelegem: era vorba despre toți oamenii care lucrează pe fonduri europene să primească această derogare, practic, să primească o majorare, să aibă parte de o majorare. Tánczos Barna: Nu primesc toți care lucrează în programe o anumită majorare. Reporter: Dar de ce apărut în ordonanţă această prevedere, domnule ministru, cine a scris-o, a scris-o greșit, ce s-a întâmplat? Tánczos Barna: Încerc să vă răspund încă o dată: nu există 'toate programele'. Sunt programe din perioada de programare 2014-2020, de exemplu”. Diaolgul s-a încheiat cu intervenția purtătorului de cuvânt, Mihai Constantin: „Vom reveni cu cu precizări din partea Ministerului Finanțelor”. 

Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială

Urmează o avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini, se elimină facilitatea fiscală prin care 300 de lei din salariul minim erau scutiţi de taxe. Antena 3 îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care spune că impactul noilor măsuri fiscale ar trebui să fie de 1,1% din PIB, respectiv 23 de miliarde de lei.  Însă, până acum, guvernul Ciolacu II nu a tăiat nici o cheltuială majoră. În ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate de ministerul de Finanțe. Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Citește și: Claudia Postelnicescu: USR, „deal” cu PNL pentru a-l ajuta pe Antonescu și a intra la guvernare Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială Cum vrea să colecteze Guvernul noi bani, pentru statul român: casele vor fi impozitate în funcție de zonă și de valoarea „reală”, cu ajutorul unei grile notariale actualizate vor fi suprataxate mașinile care poluează deducerea de 300 de lei din salariul minim amenzile vor putea fi plătite pe loc, prin cod QR Noile măsuri ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.  „Ce este cert în ceea ce privește reforma fiscală este că trebuie să avem un impact bugetar de 1,1% din PIB. Asta înseamnă că 23 de miliarde de lei trebuie să fie generate de măsurile fiscale”, a susținut Marcel Boloș. El a mai arătat că taxa pentru mașinile vechi ar putea ajunge la 2-3.000 de lei, anual. 

Se termină cu înghețarea salariilor la stat, dacă o cere sindicatul PSD Foto: Captură video
Eveniment

Se termină cu înghețarea salariilor

Se termină cu înghețarea salariilor angajaților statului: sindicaliștii PSD de la metrou au convins Guvernul să le dea un plus de 1.050 lei pe lună, brut, deși Metrorex a încheiat 2024 cu pierderi consistente, dincolo de uriașa subvenție de la stat. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Potrivit bugetului Metrorex pe 2024, salariul mediu brut în companie a fost, în 2024, de 13.869 de lei. Sunt peste 5.200 de angajați, iar cheltuielile salariale au ajuns la 893 de milioane de lei, față de 777 milioane de lei pentru investiții. Se termină cu înghețarea salariilor Sindicatul Metrorex este condus de Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București și un apropiat al Gabrielei Firea. Observator News a anunțat că angajații metroului urmează „să primească acea majorare de salariu de 1.050 de lei brut, majorare care a fost de altfel negociată la finalul anului trecut când s-a semnat şi un nou contract colectiv de muncă”. Însă această majorare se baza pe creșterea cu 40% a prețului biletelor. Antena 1 afirmă că negocierile au avut loc la Palatul Victoria, dar nu a precizat cine a participat. Însă marți seara, ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat că nu este de acord cu creșteri salariale la companii de stat care primesc subvenții.

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei

Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a criticat, luni, modul în care sunt distribuiți banii între Primăria Generală a Municipiului București (PMB) și primăriile de sector, acuzând un dezechilibru major. Nicușor Dan: Guvernul fură banii Primăriei Într-o conferință de presă, primarul Capitalei l-a atacat pe ministrul Tanczos Barna. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal „Noi vorbim de pere și dumnealui de mere. Adică, Primăria Generală și primăriile de sector au un buget total de 13 miliarde de lei. Ce spune domnul Barna este că, din aceste 13 miliarde, să dăm aproape 1,5 miliarde către acest fond de redistribuire. Eu nu am contestat asta. Este o decizie a statului, se aplică și la alte județe. Nu am contestat asta. Ce am contestat eu este ce facem cu restul de 12 miliarde. Pentru că e absurd ca, din cele 12 miliarde, Primăria Capitalei să primească doar 4 miliarde, iar sectoarele să ia 8 miliarde, în condițiile în care noi trebuie să alocăm 2,5 miliarde pentru subvenții. Deci, raportul real între PMB și primăriile de sector este 1,5 miliarde la 8 miliarde, în condițiile în care noi avem mai multe atribuții. La asta n-a răspuns domnul Barna. Și, dacă îl mai prindeți pe undeva, vă rog să îi puneți întrebarea asta”, a declarat Nicuşor Dan. Protecția "micilor interese" Edilul a subliniat că nu există nicio legătură între candidatura sa la Președinție și această dispută bugetară. În opinia sa, modul în care au fost distribuiți banii este rezultatul unui sistem de protecție pentru interesele locale ale primăriilor de sector. „În momentul în care eu am convocat referendumul, în iunie anul trecut, am spus că, din banii pe care îi are Bucureștiul, raportul între Primăria Capitalei și primăriile de sector este de 1 la 3. Adică, sectoarele primesc de trei ori mai mulți bani decât PMB, în condițiile în care lucrurile mari și mai multe sunt aici, la noi. Am făcut referendum, bucureștenii au spus „Da, Consiliul General trebuie să decidă cum se împart banii”. Și care a fost răspunsul? Hai să dăm sectoarelor de cinci ori mai mult decât Primăriei Capitalei. Pe scurt, asta a fost”, a susținut primarul general. Reorganizarea administrativ-teritorială a României Nicuşor Dan consideră că reorganizarea teritorială a României este necesară, dar trebuie realizată „pe baze științifice”. El a dat exemplul reorganizării din 1968, care a fost pregătită timp de doi ani, în urma unor studii detaliate, rezultând „o împărțire echilibrată” a teritoriului. „Situația socială și economică s-a schimbat foarte mult de atunci. În economie contează foarte mult polii de dezvoltare, care sunt marile orașe. De aceea, o organizare administrativ-teritorială trebuie să pună în prim-plan acești poli de dezvoltare, pentru că, până la urmă, totul ține de economie. De asemenea, cred că serviciile pentru acele comunități trebuie să fie la îndemâna dumnealor, adică nu trebuie să facă 30 de kilometri pentru a obține un act de stare civilă. Însă asta nu înseamnă că organizarea acelor servicii publice nu se poate centraliza la nivelul orașelor”, a explicat primarul general. Declarațiile lui Tanczos Barna Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat, sâmbătă, că Bucureștiul va contribui anul acesta cu 14% la Fondul Național de Solidaritate, așa cum se întâmplă și în cazul altor municipii din țară. El a precizat că modul de împărțire a bugetului între PMB și primăriile de sector a fost o decizie a coaliției de guvernare. În ceea ce privește rezultatele referendumului invocat de Nicușor Dan, Tanczos Barna a explicat că acestea vor fi luate în calcul doar în momentul în care se vor concretiza printr-un act normativ.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră