luni 07 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

subventii

30 articole
Politică

Clasamentul trusturilor de presă care au luat bani de la partide - EFOR. Trei dintre primii patru patroni, cu probleme penale

PSD a plătit presa, în 2026, cu suma de 13,1 milioane de lei, acesta fiind partidul cu cele mai mari cheltuieli pentru propagandă, arată un studiu Expert Forum (EFOR).  Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT Cei mari beneficiari ai banilor de la partide sunt: Realitatea TV, Antena 3, Evenimentul Zilei și Gândul. Penalii care controlează presa, finanțați prin subvenția acordată partidelor Patronul Realității TV, Maricel Păcuraru, a fost acuzat de spălare de bani, printre altele. Însă faptele, din 2008-2009, s-au prescris. a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani în alt dosar, legat de Poşta Română, în noiembrie 2014, dar în 2024 și această condamnare a fost anulată. Antena 3 este controlată de Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare pentru corupție. Gândul îi aparține lui Radu Budeanu, care a cumpărat și G4Media. Budeanu a primit o condamnare de 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut că i-a dat Elenei Udrea o mită de 3,8 milioane de dolari din partea lui Bogdan Buzăianu pentru a păstra o serie de contracte păguboase cu Hidroelectrica. Și Dan Andronic, care controlează Evenimentul Zilei, a fost pus sub acuzare în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009, dar în 2023 a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție.  Expert Forum a identificat o parte din beneficiarii sumei totale de 26,4 milioane lei pentru presă și propagandă, plătită de partide: Sursa notificare Estimare Lei, cu TVA  Nr notificări Realitatea.net 7.986.000 2 Antena3.ro 2.722.500 6 evz.ro 1.058.750 7 Gandul 665.500 3 Mediafax 665.500 3 Stiripesurse 544.500 6 notificari.partidulaur.ro 363.744 3 DC NEWS 363.000 4 Gazeta de Maramureș 261.360 1 Banat TV 180.000 1 https://brandawareness.ro/ 158.552 1 www.activenews.ro 145.200 1 Pitesti24.ro 29.040 1 https://notificare-transparenta.ro/mai-2026/ 21.175 4 infoialomita.ro 19.995 5 https://r3media.ro/ 13.100 1 RomaniaTV.net 12.100 1 QWER.ro / InfoIalomița 3.702 1 Privesc EU 3.699 1 Total 15.217.417 52   Expert Forum arată că Realitatea a prestat pentru PSD (contract cu 50.000 euro/lună, plătit din februarie până în decembrie 2026) și unul cu AUR (60.000 euro/lună, din ianuarie până în decembrie 2026) - fapt relatat în premieră de DeFapt.ro.  „Cu ce sume uriașe, achitate din bani publici, își cumpără PSD bunăvoința Antenei 3 și a Realității: formațiunea condusă de Sorin Grindeanu achită circa 90.750 euro pe lună către postul lui Dan Voiculescu și 60.000 de euro pentru televiziunea controlată de Maricel Păcuraru, care ieri și-a pierdut licența”, a scris DeFapt.ro, în aprilie.  Mai mult, site-ul Realității TV continua să încaseze sume uriașe, lunar, de la AUR, pentru publicitate on-line, deși acest post a anunțat că îl va cenzura pe Călin Georgescu.  Pe pagina Stiripesurse au fost identificate șase contracte lunare de 15.000 euro + TVA. Însă acest site este deținut de Iosif Buble, soțul unei deputate PSD, care este și vicepreședinte al acestui partid, Diana Tușa.  Au mai dat bani către presă, potrivit EFOR, AUR – 4,6 de milioane și PNL – 5,8 de milioane de lei. USR și POT au cheltuit câte 1,4 milioane de lei, iar SOS România 205 mii de lei.

Clasamentul trusturilor de presă care au luat bani de la partide - EFOR. Trei dintre primii patru patroni, cu probleme penale
The Economist laudă modul în care guvernul Bolojan a regândit finanțarea energiei solare
Eveniment

The Economist laudă modul în care guvernul Bolojan a regândit finanțarea energiei solare

Spătămânalul The Economist scrie că România a devenit un campion ale energiei solare și arată cum a regândit guvernarea Bolojan modul de subvenționare. „La începutul revoluției solare din Europa, tendința era aceea de a instala panouri solare cu orice preț. Pe măsură ce industria se maturizează, țările trebuie să găsească un echilibru între capacitatea de producție și cea de stocare. România pare a fi un model de urmat”, este concluzia The Economist. Citește și: Judecător PSD din CCR, Busuioc, ex-subofițer de poliție, și-a donat apartamentul ca să poată lua casă RAAPPS Publicația arată cum, după boom-ul panourilor solare, atențai guvernării s-a mutat spre baterii de stocare. „România pare a fi un model de urmat” „La fel ca în restul Europei, unul dintre factorii care au stimulat puternic industria solară din România a fost invazia Rusiei în Ucraina din 2022, care a determinat o creștere vertiginoasă a costurilor energetice. Prețurile ridicate la energie electrică și subvențiile generoase au determinat aproximativ 330.000 de «prosumatori» (gospodării și firme care nu sunt în primul rând producători de energie) să instaleze panouri solare pe proprietățile lor. Pe măsură ce capacitatea de generare a crescut, prioritatea s-a mutat către stocarea energiei. Anul trecut, guvernul a eliminat unele taxe privind stocarea energiei electrice. În luna mai, acesta a anunțat că va redirecționa 76 de milioane de euro (89 de milioane de dolari) dinsubvențiile pentru energia solară către baterii. Românii, dornici de economii, au profitat de această oportunitate. Până în prima jumătate a anului 2026, aproximativ o treime dintre prosumatori își instalaseră sisteme de baterii. La fel de important ca și capacitatea de stocare este locul în care aceasta este amplasată. Dacă bateriile se află la distanță de generatoare, înseamnă că rețeaua electrică trebuie să transporte și mai multă energie. Așadar, România încurajează parcurile sale solare, unele dintre celemai mari din Europa, să instaleze baterii la fața locului. Cel mai important dintre acestea este Ogrezeni, un proiect care urmează să includă un gigawatt-oră de stocare în baterii, alături de 762 de megawați de capacitate solară. Proiectul va fi unul dintre cele mai mari sisteme hibride solare-baterii din Europa, odată ce va intra în funcțiune în 2027. România devine una dintre principalele piețe europene de stocare cu baterii, potrivit lui Sina Heidari și Bart Stoffer de la DNV, o firmă internațională de consultanță în domeniul energiei”, arată The Economist.  Însă publicația apreciază că, pe termen scurt, obligativitatea ca centralele să dispună de conexiuni la rețea și de baterii înainte de instalarea panourilor solare poate încetini ritmul de dezvoltare. „Pentru dezvoltatorii de proiecte solare, România a majorat suma minimă pe care companiile trebuie să o depună atunci când solicită racordarea la rețea. Această măsură îi descurajează pe dezvoltatori să depună cereri nefondate doar pentru a se înscrie pe lista de așteptare pentru racordare. Deoarece mulți distribuitori de energie electrică procesau astfel de cereri pe principiul «primul venit, primul servit», aceasta este o problemă răspândită în multe țări, generând o acumulare de cereri de racordare”, scrie The Economist. Premierul Bolojan a vorbit în repetate rânduri despre această situație.  „Am eliberat documentaţii, ATR-uri, pentru 77.000 de MW. Deci gândiţi-vă că practic am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiţii, în domeniul energetic. Dacă mâine ai de făcut o staţie de stocare în România, nu te poţi conecta, pentru că tot terenul este ocupat şi aceste investiţii, parte sunt făcute de oameni serioşi, dar cea mai mare parte sunt investiţii de tip speculativ, de tip băieţii deştepţi, care, practic, dacă vrei să te conectezi cu o investiţie, astăzi, trebuie să te duci să le cumperi lor hârtiile. Astea trebuie să le spargem. Astea nu sunt lucruri foarte uşoare de făcut, pentru că atunci când li s-au eliberat ani de zile aceste ATR-uri, practic nu li s-a pus nicio condiţi, nici de garanţii, nici se facă investiţia, şi asta trebuie corectat”, spunea premierul, în februarie, la Europa FM

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi
Politică

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi

În anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a achitat, de la bugetul de stat, către partide și candidații la alegerile din acel an, suma de 833 de milioane de lei, arată un așa numit „raport de audit de conformitate”. Raportul nu a găsit nereguli la AEP.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Sume astronomice plătite de contribuabili pentru cele mai controversate alegeri din ultimii 36 de ani Potrivit datelor Curții de Conturi, în anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a efectuat plăți din fonduri publice învaloare totală de 1.033.887.762 lei: 446.660.255 lei – rambursări cheltuieli electorale 141.044.260 lei – cheltuieli pentru organizarea alegerilor 386.806.000 lei – subvenții pentru finanțarea partidelor politice 59.377.247 lei – cheltuieli pentru activitatea curentă a AEP AEP arată și cum s-au distribuit cele 446 milioane de lei „rambursări cheltuieli electorale”:  219.152.000 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile locale din 9 iunie 2024;  104.188.986 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024; 123.311.972 lei reprezintă restituiri ale cheltuielilor electorale aferente alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost însă anulate de CCR.  Expert Forum (EFOR) arăta că în 2025 partidele au primit 232 de milioane de lei, valoarea fiind redusă de la bugetul inițial de 284 de milioane, iar în 2026 această valoare a fost redusă cu 10%.  Conform legii, suma alocată anual partidelor politice este stabilită între 0,01% și 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Distribuirea subvenției se face astfel: 75% din bugetul anual este împărțit proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, iar 25% – în funcție de numărul de voturi obținute la alegerile locale. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) si Grupul Minorităților primesc finanțare direct de la Guvern prin Departamentul de Relații Interetnice. Suma prevăzută în buget ia în considerare numărul cetățenilor care se identifică ca făcând parte din acea minoritate la ultimul recensământ. De exemplu, în 2024, UDMR a primit 58,48 de milioane de lei. 2008 a fost primul an în care partidele au primit bani de la bugetul de stat, conform legii aprobate în 2006. Subvenția a fost de doar 8,1 milioane de lei, potrivit unui documentar Europa Liberă România. În 2016, an electoral, suma a crescut la 14,5 milioane de lei. Iar anul următor s-a dublat, până la 30 milioane de lei. Subvenția a explodat în 2028, când legea 334/2006 a fost modificată astfel: „Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.” „Nu ne-a făcut bine nici ca societate, nici ca ţară, asta este realitatea. Deci este total de evitat orice fel de situaţie în care să fim în situaţia de a mai anula alegeri”, spunea Ilie Bolojan despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026

Guvernul Bolojan a cheltuit cu salariile bugetarilor, în primele cinci luni din 2024, cu 4,1% mai puțin decât în perioada similară din 2025. În termeni nominali, scăderea a fost de 1,9 miliarde de lei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Cresc puternic cheltuielile cu dobânzile Datele privind execuția bugetară, prezentate azi oficial de ministerul de Finanțe mai arată o reducere de 7,7% a subvențiilor și de 0,7% a asistenței sociale.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an). Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit.Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026.

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad
Politică

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad

Deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2026 este de 1,17% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Este cu circa 60% mai mic decât cel înregistrat în 2025.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Datele de la Finanțe mai arată că guvernul Bolojan a redus cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu subvențiile și cu asistența socială. Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB față de deficitul de 55,97 mld lei, respectiv 2,92% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,75 puncte procentuale.  S-au tăiat salarii și subvenții Cum a evoluat deficitul la patru luni, din 2019 până acum: 1,08% în 2019 2,48% în 2020 1,75% în 2021 1,,23% în 2022 1,7% în 2023 3,24% în 2024 2,92% în 2025 În 2026, cheltuielile cu salariile, în primele patru luni ale anului, au scăzut cu 3,3% față de perioada similară din 2025.  Cheltuielile cu subvențiile au scăzut cu peste 27%, iar cele cu asistența socială cu 1,6%. „Cheltuielile de personal au însumat 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent”, explică ministerul de Finanțe. Pe de altă parte, „sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% (an/an)”. 

Guvernul României a subvenționat masiv angajările la firme de pază, arată Ilie Bolojan
Politică

Guvernul României a subvenționat masiv angajările la firme de pază, arată Ilie Bolojan

Guvernul României a subvenționat masiv angajările la firme de pază, arată premierul Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook. El a explicat că există o schemă de sprijin dacă firmele angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, însă rezultatul a fost că, din cele 13.200 de persoane pentru care s-a acordat acest sprijin, peste jumătate s-au angajat la firme de pază. Citește și: Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post Guvernul României a subvenționat masiv angajările la firme de pază, arată Ilie Bolojan „Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe. Un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forței de muncă prin care ar trebui să încurajăm oamenii să muncească și companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale.   Astfel, printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă: șomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinți care își cresc singuri copiii.   În schimb, angajatorul are obligația să mențină persoana respectivă în muncă cel puțin 18 luni. În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele multe angajări? În construcții, în industrie? Nu.   Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază.   Iar un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Gorj și Galați.   În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția.   Astfel se creează un mecanism prin care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piața muncii.   Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria.   Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip „suveică” doar pentru a se lua banii de la stat.   Din acest motiv, la ultima ședință de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluții și luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală.   Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât.   Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”, a scris Bolojan.   

Reguli noi la APIA pentru pășuni: fără animale, arendașii și concesionarii nu mai primesc subvenții
Eveniment

Reguli noi la APIA pentru pășuni: fără animale, arendașii și concesionarii nu mai primesc subvenții

Subvențiile APIA pentru pășuni se schimbă radical, iar mulți fermieri din Iași riscă să piardă banii europeni dacă nu dețin animale. Ce prevede noua lege Potrivit noii legi care intră în vigoare din 2026, doar proprietarii de pășuni vor mai putea încasa subvenții fără animale, cu condiția să cosească terenul cel puțin o dată pe an, în timp ce arendașii și concesionarii vor fi obligați să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Pentru aceștia din urmă, plata va fi condiționată de existența efectivă a animalelor pe suprafața declarată, iar dovada încărcăturii minime va trebui depusă anual la APIA până la 15 octombrie. Modificările legislative urmăresc să combată declararea formală a pajiștilor, să stimuleze utilizarea reală a terenurilor și amână aplicarea amenajamentelor pastorale până la 1 ianuarie 2028. Continuarea, în Ziarul de Iași

Propuneri liberale de amendare a Constituției de la un antreprenor român din Texas: fără subvenții, CES-ul - desființat, proprietatea statului - limitată
Eveniment

Propuneri liberale de amendare a Constituției de la un antreprenor român din Texas: fără subvenții, CES-ul - desființat, proprietatea statului - limitată

Propuneri liberale de amendare a Constituției de la un antreprenor român din Texas, George Mioc: fără subvenții de la stat, CES-ul - desființat, iar proprietatea publică să fie drastic limitată. Mioc locuiește în Dallas și este CEO al PSI Industries. A fost deținut politic și a fugit din România în 1976, trecând Dunărea, reușind să se stabilească în SUA.  Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Acum el a publicat pe Facebook mai multe propuneri de revizuire a Constituției, toate fiind referitoare la libertăți economice. El scrie că actuala Constituție a României (adoptată în 1991, revizuită în 2003) stabilește o republică democratică cu o economie mixtă, un amestec de socialism cu elemente de piațî liberă.  Potrivit lui Mioc, unele articole din actuala Constituție permit „o implicare semnificativă a guvernului în economie, inclusiv prin programe de asistență socială, reglementări și proprietate publică în anumite sectoare - elemente caracteristice unei economii sociale de piață mixte, mai degrabă decât unui sistem pur de piață liberă”.  Propuneri liberale de amendare a Constituției de la un antreprenor român din Texas „Pentru a trece la o orientare pură spre piața liberă - inspirată de principiile liberale clasice ale guvernării limitate, proprietății private, schimbului voluntar și intervenției minime a statului în afacerile economice - propun următoarele revizuiri cheie”: Eliminarea termenului de „stat social”. „Statul se va limita la protejarea libertăților individuale, aplicarea contractelor și asigurarea apărării naționale și a justiției”, propune Mioc.  Extinderea articolului privind dreptul de proprietate. „Statul nu se va angaja în redistribuirea bogăției prin impozitare progresivă, subvenții sau transferuri obligatorii dincolo de taxele uniforme pentru funcțiile guvernamentale esențiale”, propune el. Sau: „Dreptul de moștenire este garantat fără limitare sau impozitare excesivă”. Extinderea articolului privind libertatea economică: „Accesul liber la activitatea economică, libera întreprindere, libertatea contractuală și concurența sunt pe deplin garantate. Economia de piață bazată pe proprietatea privată și schimbul voluntar este fundamentul ordinii economice. Statul nu va restricționa libertatea economică decât pentru a preveni forța, frauda sau monopolul stabilit prin coerciție”.  Articolul din Constituție care prevede că „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și protecție socială, de natură să asigure un nivel de trai decent pentru cetățenii săi” trebuie eliminat sau revizuit substanțial. De exemplu: „Cetățenii sunt responsabili pentru propriul nivel de trai prin muncă voluntară, economii și schimb”.  Propunere de articol nou: „Proprietatea publică se limitează la funcțiile esențiale (de exemplu, instanțe, apărare); toate celelalte active vor fi privatizate”.  „Consiliul Economic și Social consultativ este desființat” „Interzicerea explicită a legilor care impun salarii minime, controlul prețurilor sau sindicatele obligatorii, deoarece acestea interferează cu contractele voluntare” „Acest cadru revizuit ar transforma România într-o republică constituțională cu o piață liberă, reducând la minimum rolul economic al guvernului, de arbitru (aplicarea regulilor) mai degrabă decât de actor sau redistribuitor. Se inspiră din ideile liberale clasice (de exemplu, guvern limitat, drepturi de proprietate) observate în interpretările intenției inițiale a Constituției SUA sau în platformele libertariene. Implementarea ar necesita un referendum constituțional”, scrie Mioc. „Aceasta este o rescriere ipotetică pentru discuții; schimbările reale ar necesita un consens larg și s-ar putea confrunta cu provocări în protejarea cetățenilor vulnerabili”, mai arată el. Puteți citi aici întregul set de propuneri avansat de George Mioc:    

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare au crescut
Politică

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare au crescut

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare pentru oligopolul partidelor parlamentare au crescut, arată datele publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Presa a scris, în octombrie, că, la rectificarea bugetară, printr-o ordonanță de urgență, s-ar fi redus din aceste subvenții. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Ce arată datele AEP: Din mai în august 2025, subvenția totală pentru partide a fost, cu foarte mici variații, de 19,006 milioane lei. În decembroe 2025, subvenția totală a crescut la ușor sub 19,988 milioane de lei. Creșterea totală a fost de peste 5%. De exemplu, PSD a primit în octombrie și decembrie puțin peste 6,3 milioane de lei. În decembrie a luat 6,631 milioane lei. PNL a sărit de la 3,4 milioane la 3,6 milioane de lei AUR, de la 3,72 milioane la 3,92 milioane de lei USR: 2,43 milioane lei în noiembrie, 2,56 milioane de lei în decembrie.  Un raport Expert Forum (EFOR) arăta că până în luna noiembrie, inclusiv, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 212 milioane de lei, astfel: PSD – 70,4 milioane de lei, AUR 41,6 mil. lei, PNL 38,3 mil lei, USR 27,2 mil lei, SOS România 18,1 mil lei, POT 14,6 mil lei, PMP 995 mii lei și Forța Dreptei 941 mii de lei. Circa jumătate din cheltuielile partidelor au fost pentru „presă și propagandă”, mai arată EFOR. 

Marea ipocrizie: Băluță spune că subvențiile pentru partide ar trebui să fie mult mai mici, dar PSD s-a opus scăderii sumelor
Politică

Marea ipocrizie: Băluță spune că subvențiile pentru partide ar trebui să fie mult mai mici, dar PSD s-a opus scăderii sumelor

Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice. Primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, Daniel Băluță, a declarat sâmbătă că subvențiile de la bugetul de stat pentru partide politice „nu reprezintă un lucru rău”, argumentând că acestea contribuie la transparentizarea activităților politice. Totuși, edilul a subliniat că nivelul actual al acestor sume este prea mare și trebuie redus semnificativ. Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice „Din punct de vedere filosofic, subvențiile pentru partide nu reprezintă un lucru rău. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” De ce? Pentru că am avut experiența anilor de până la introducerea acestor subvenții și am văzut că nu a fost bine”, a explicat Daniel Băluță, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că, înainte de introducerea finanțării publice, existau premisele corupției, iar fondurile de la buget au adus mai multă transparență în cheltuielile și activitățile partidelor. „Prin această modalitate se transparentizează destul de mult modul în care partidele politice întreprind activități specifice. Problema pe care o avem este cuantumul”, a punctat el. Comparație între Germania și România: o diferență uriașă Băluță a făcut referire la o analiză comparativă a costului electoral între Germania și România, subliniind disproporția majoră dintre cele două sisteme. „Dacă în Germania costul per vot este de 85 de cenți, în România este de 15 euro per vot. Vă dați seama că este o problemă din acest punct de vedere, vizavi de cuantum”, a afirmat prim-vicepreședintele PSD. Potrivit acestuia, nevoia de subvenții rămâne justificată, însă cuantumul ar trebui semnificativ redus pentru a evita risipa și a crește încrederea publică în modul de finanțare a partidelor. AEP: peste 19 milioane de lei în septembrie Datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) arată că, în luna septembrie, opt partide politice au primit subvenții totale de 19.006.585 lei. Printre beneficiari se numără PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, POT, PMP și Forța Dreptei.

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: subvenții imense, pierderi uriașe
Economie

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: subvenții imense, pierderi uriașe

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: acestea beneficiază de subvenții imense, dar au pierderi uriașe, au arătat, azi, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu. Dintre aceste companii, 1.182 sunt deținute de autoritățile locale.  Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Ce date au prezentat cei doi în legătură cu aceste companii: „Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde” - Dragos Anastasiu „Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 - 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON” - Anastasiu 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă - CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de RON.  Din cele 1.182 de companii locale, despre 300 Guvernul nu știe nimic, fiindcă nu au depus bilanț. În jur de 250 de companii au venituri zero „În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere” - Anastasiu 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Despre aeroporturile statului: „O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți - același număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni” - Anastasiu.  „Urmează publicarea transparentă a nu numai ce v-am spus eu aici, care este o mică sinteză din toate cifrele pe care le veți vedea la AMEPIP, dar veți vedea și tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor. De asemenea, vom publica lista tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, pentru că apoi să putem să trecem la diagnostic”, a mai arătat vicepremierul. 

Bolojan promite reducerea subvențiilor pentru partidele politice, dar nu precizează cu cât
Politică

Bolojan promite reducerea subvențiilor pentru partidele politice, dar nu precizează cu cât

Ilie Bolojan anunță reducerea finanțării partidelor. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, că viitoarea rectificare bugetară va include reducerea subvențiilor alocate partidelor politice. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu destinat reducerii deficitului bugetar. Ilie Bolojan anunță reducerea finanțării partidelor Întrebat dacă subvențiile de la buget pentru partide vor fi tăiate, premierul a confirmat: Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat „Prin rectificarea bugetară care se va face în perioada următoare. Veți vedea și această măsură, pentru că toată lumea trebuie să contribuie la acest efort”, a declarat Ilie Bolojan. Subvențiile au mai fost reduse, dar urmează noi tăieri Șeful Guvernului a precizat că subvențiile pentru partide au fost deja diminuate în cursul acestui an, însă consideră că este necesară o nouă reducere: „Voi propune o reducere a subvențiilor pentru partide. Ele au scăzut foarte mult față de anul trecut, dar cred că și partidele politice și toți cei care au câștiguri bune din administrația de stat, din companiile de stat trebuie să fie parte a acestui efort”, a subliniat premierul. „Nu se mai poate continua în acest ritm” Premierul a subliniat că sistemul actual, prin care anumite categorii beneficiază constant de venituri considerabile din bani publici, nu mai este sustenabil: „Au avut de câștigat foarte mulți ani destul de bine. Și nu mai poate continua lucrul acesta”, a conchis Ilie Bolojan.

Vor fi reduse subvențiile pentru partide, dar nu se știe cu cât, spune Grindeanu
Politică

Vor fi reduse subvențiile pentru partide, dar nu se știe cu cât, spune Grindeanu

Subvențiile pentru partide vor fi reduse. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că subvențiile de la bugetul de stat pentru partidele politice vor fi reduse în perioada următoare. Subvențiile pentru partide vor fi reduse Întrebat la Palatul Parlamentului despre procentul reducerii, Grindeanu a explicat că în acest an subvențiile au fost deja diminuate cu 25%. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Potrivit acestuia, tăierile vor continua și pentru lunile rămase din an, în urma discuțiilor purtate în cadrul coaliției de guvernare. Decizia, în contextul măsurilor de austeritate bugetară Declarația vine în contextul în care Guvernul analizează mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor publice, pentru a ține sub control deficitul bugetar. Reducerea subvențiilor pentru partide este una dintre opțiunile discutate în coaliție.

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară a președintelui drept "abominație dezgustătoare"
Internațional

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară a președintelui drept "abominație dezgustătoare"

Ruptură între Trump și Elon Musk. Miliardarul Elon Musk a criticat vehement megaproiectul de lege bugetară susținut de președintele american Donald Trump, numindu-l „o abominație dezgustătoare”. Ruptură între Trump și Elon Musk Mesajul a fost postat marți pe platforma X, unde Musk și-a exprimat indignarea față de cheltuielile „scandaloase și clientelare” prevăzute în document. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe „Îmi pare rău, dar nu mai pot suporta”, a scris cel mai bogat om din lume, într-o postare în care i-a criticat dur pe toți cei care au votat pentru proiect. Compania Tesla, direct afectată Proiectul de lege susținut de Donald Trump periclitează subvențiile pentru vehicule electrice. „The big beautiful bill” propune eliminarea treptată a creditelor fiscale acordate pentru achiziția de vehicule electrice (EV), introduse în era Biden. Astfel, clienții nu ar mai putea beneficia de până la 7.500 de dolari pentru achiziția unui EV nou sau până la 4.000 de dolari pentru unul second-hand, dacă producătorul a vândut peste 200.000 de astfel de mașini în perioada 2009–2025. Tesla, care a livrat peste 336.000 de vehicule doar în primul trimestru din 2025, ar fi direct vizată. Casa Albă: Critica nu schimbă nimic Reacția Casei Albe a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că poziția președintelui Donald Trump rămâne neschimbată în ciuda declarațiilor lui Musk. „Este un proiect de lege mare și frumos și se ține de el”, a afirmat Leavitt.

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate: peste un miliard euro
Economie

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate: peste un miliard euro

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate anul trecut a fost de peste un miliard euro, arată datele Institutului Național de Statistică.  România a exportat grâu în valoare de 1,65 miliarde de euro, dar a importat produse de brutărie de peste 700 milioae euro și chiar și făină, de zeci de milioane de euro.  Citește și: O primă veste bună pentru viitorul Guvern: ploile ar putea aduce recolte record la cereale și oleaginoase - presă Programul Tomata a fost inițiat în 2017, de Liviu Dragnea, și ar fi avut circa 100.000 de beneficiari - scria Ziarul Financiar în 2022. În 2025, bugetul pentru această subvenție este de 345 de milioane de lei. România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Însă România a continuat să importe masiv roșii. Potrivit datelor INS, în 2024, România a importat peste 100.000 de tone de tomate, proaspete sau refrigerate, în valoare de peste 166 de milioane de euro. Deficitul balanței comerciale la acest produs este de 162 milioane de euro. România a exportat doar 3.000 de tone de tomate.  Un alt produs care se importă masiv este carnea de porc: 368.000 de tone, în valoare de peste un miliard de euro.   România a importat mult mai mult decât a exportat și: unt, brânză și caș (importuri de circa 700 de milioane de euro, deficit de circa 600 milioane euro); ceapă, praz și usturoi - importuri de 61,7 milioane de euro sau înghețată - importuri de 105 milioane de euro.  Un document al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arăta, recent, că ministerul Agriculturii a eșuat în implementarea reformelor PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota MIPE. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră