sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: subventii

13 articole
Eveniment

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili. „Măsurile pe care le vom lua după 1 aprilie 2025 vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil”, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili "Noi ne dorim să fie un impact cât mai mic. Este posibil ca pentru consumatorii cu un consum de peste 300 de KWh pe lună să se ieftinească facturile, ca urmare a ridicării acestor constrângeri din prezent, dar pentru cei care se încadrează la sub 100 KWh/lună e adevărat că, fără măsuri de subvenţionare, de compensare a preţului, facturile ar putea să crească. Măsurile de după 1 aprilie vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil. Dacă în prezent un consumator de până la 100 KWh/lună pe lună are o factură la curent de aproximativ 45 lei, probabil că este un cost totuşi suportabil. Deci, atâta timp cât aceste facturi nu vor creşte, cred că ne vom fi făcut datoria", a precizat Burduja. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Acesta a subliniat că, în prezent, se lucrează într-un grup de lucru interministerial la nivelul Guvernului pentru a defini "foarte bine consumatorul vulnerabil în sectorul energetic", iar acesta să poată primi un sprijin din partea statului, astfel încât facturile lunare să fie suportabile. Măsuri pentru marii consumatori Burduja a adăugat că tot la nivel de Guvern se lucrează şi la un set de măsuri pentru marii consumatori de energie, în condiţiile în care unii dintre acestea şi-au exprimat intenţia de a pleca din România după liberalizarea pieţei de energie. "Am fost la Alba recent şi am discutat şi cu IPEC şi cu alţi mari consumatori de energie. Noi vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a păstra aceste companii româneşti în România, pentru că ele înseamnă locuri de muncă, dezvoltare, salarii. Înseamnă, de fapt, competitivitatea economiei româneşti şi ea depinde într-adevăr şi de preţul energiei electrice şi gazelor. (...) Ne gândim la un set de măsuri pentru aceste companii. Sigur că statul român are şi în prezent scheme de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pe an pentru marii consumatori de energie. Nu cred că IPEC este printre beneficiari, dar sunt beneficiari din judeţul Alba în funcţie de codurile CAEN, aşa cum s-a definit această schemă. Acolo unde nu se aplică, va trebui să găsim alte măsuri", a spus Burduja. "Nu depindem de Federația Rusă" În ceea ce priveşte producţia de energie verde, şeful de la Energie a susţinut că este important pentru sistemul energetic naţional să dezvoltăm nu doar zona de fotovoltaice, ci şi pe cea hidro şi nuclear, iar în ultima perioadă se fac investiţii în acest sens. "Energia verde, în principiu, este producţie intermitentă, deci avem producţie când bate soarele, când bate vântul şi dacă avem şi baterii, sigur că putem beneficia şi în afara acestor intervale orare în care avem soare sau vânt, dar nu este o soluţie pentru întreg sistemul energetic naţional. De aceea, este important să continuăm să terminăm hidrocentralele. S-a început înainte de 1989 şi sper să facem anul acesta o premieră la Răstolniţa, în judeţul Mureş. Suntem aproape de obţinerea avizului de mediu. Discutăm de câteva zile până la câteva săptămâni când acest lucru se va întâmpla şi asta ne va permite să terminăm acea lucrare. Avem grupuri pe gaz, pentru că şi aceasta este producţie în bandă, vorbim de Işalniţa, de Turceni, de Mintia. Sigur că avem undeva la 3.500 de megawaţi proiecte pe gaz în România şi CET-uri modernizate la Arad, la Râmnicu Vâlcea, Craiova, cel mai mare dintre ele, care încă este pe cărbune", a arătat ministrul. De asemenea, în opinia acestuia, energia nucleară este marele pariu nu doar al României, ci şi al omenirii, pentru că este o formă de energie curată. "Noi avem o istorie de 50-60 de ani în spate, în care am ales corect, am ales o soluţie occidentală şi, spre deosebire de toţi vecinii, nu depindem de Federaţia Rusă nici pentru combustibil, nici pentru echipamente, nici pentru expertiză. Avem propriul nostru sector nuclear. Cele două proiecte mari, Reactoarele 3 şi 4, sunt în grafic şi ne dorim în septembrie să vă dăm o veste foarte bună pentru cel mai important contract, iar, odată cu această semnare, proiectul intră pe un drum fără întoarcere. Se va face şi proiectul reactoarelor modulare mici (Small Modular Reactors - SMR) de la Doiceşti, unde România poate fi printre primele ţări din lume cu asemenea tehnologie. De principiu, în 2029, ar trebui să fie pus în funcţiune primul modul din cele şase, iar fiecare modul are 77 de megawaţi", a concluzionat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a fost prezent sâmbătă în cătunul Peste Valea Bistrii, lângă oraşul Câmpeni, din judeţul Alba, la o casă unde a fost montat un panou fotovoltaic.

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată. Pandemia a fost benefică pentru afacerile familiei cancelarului austriac, Karl Nehammer. Deși nu a avut dificultăți economice, compania deținută de tatăl și fratele cancelarului a primit bani guvernamentali din fondurile destinate ajutorului pentru pandemie. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Situația a stârnit controverse. Unii politicieni i-au cerut demisia. Karl Nehammer păstrează tăcerea. Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată Agenția de publicitate și marketing Back-Bone Marketing GmbH are doi acționari majoritari: Karl Nehammer senior și Michael Nehammer, adică tatăl, respectiv fratele cancelarului Austriei. Fiecare din cei doi deține câte 25% din acțiunile companiei. Firma a primit peste 164.000 de euro, ajutor economic federal între 2020 și 2022. Ajutorul economic federal Covid este administrat de COFAG (Agenția Federală de Finanțare COVID-19), care raportează Ministerului de Finanțe. Condițiile preliminare pentru a primi acest ajutor erau: lipsa vânzărilor, pierderile iminente și dificultățile acute de plată, din cauza pandemiei și a consecințelor acesteia. În 2020, compania familiei Nehammer a primit de la Ministerul Finanțelor 21.260 de euro. În 2021, compania a primit 116.031 de euro. Firma, cifre excelente în pandemie În 2022, suma a fost de 27.734 de euro. Însă, potrivit rapoartelor financiare anuale, compania nu se califica pentru primirea ajutorului guvernamental. Raporatele nu au indicat nici o dificultate economică între 2020 și 2022. Per total, între 2020 și 2022, capitalul propriu a crescut de la 299.000 de euro la 1.142.500 de euro. Cu ajutorul Covid de 116.031 de euro, primit în 2021, capitalul social a fost mai mult decât dublat. De asemenea, numărul de angajați a crescut din 2020 până în 2021. Fără finanțarea COFAG, agenția Nehammer ar fi realizat un profit de 209.267 de euro în 2021. Sprijinul generos din partea ministrului de Finanțe i-a adus o creștere a profitului anual cu 55%. Clienții companiei, apropiați de ÖVP Printre marii clienți ai companiei familiei cancelaului Nehammer se numără Agrarmarkt Austria (AMA) și compania energetică EVN. AMA este în subordinea Ministerului Agriculturii și este aproapiată de ÖVP. Din 2020, consiliul de administrație este prezidat de fostul președinte al Camerei de Agricultură a ÖVP, Michaela Langer-Weninger. Președintele consiliului de administrație este Günter Griesmayr, un oficial apropiat fostului ministru al Agriculturii, Josef Pröll. În ceea ce privește EVN, aceasta este deținută în procent de 51% de statul Austria Inferioară. Nehammer nu comentează Compania familiei Nehammer a transmis un răspuns oficial în legătură cu această finanțare: "Firma noastră de consultanță fiscală a fost responsabilă de procesarea ajutorului economic Covid. Desigur, toate condițiile cadrului legal au fost respectate la aplicare.". Până în prezent, cancelarul Karl Nehammer nu a comentat în nici un fel situația. Nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor care l-au întrebat dacă știa de finanțare și de ce Guvernul a acordat ajutor economic unei companii care nu a suferit din cauza pandemiei. Demisia, cerută de parlamentari Pe 5 martie, deputatul Peter Wurm l-a somat oficial pe cancelarul Austiei să clarifice această situație. În plus, Peter Wurm a întrebat dacă pe lângă finanțarea COFAG, s-au plătit și finanțări AMS, date pentru munca cu normă redusă sau asistență pentru integrare. Din partea SPÖ, purtătorul de cuvânt Jan Krainer a etichetat această finanțare drept intolerabilă și iresponsabilă. "În timpul pandemiei de Corona, companiile ar fi trebuit să fie sprijinite pentru a salva locuri de muncă, nu pentru a finanța profiturile în detrimentul contribuabililor!", a declarat acesta. Krainer a solicitat demararea unei anchete. Din partea FPÖ, Christian Hafenecker, secretarul general al partidului, a declarat: "Compania deținută de fratele și tatăl cancelarului ÖVP Nehammer a realizat un profit total de 687.000 de euro în anii Corona 2020 - 2022. Aproape un sfert din aceast profit a provenit din finanțarea COFAG, ceea ce, evident, nu era deloc necesar din punct de vedere economic.".

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal. Peste 400 de fermieri din Iaşi au încasat, anul trecut, subvenţii necuvenite de aproape 3,5 milioane de lei. Dacă nu vor returna banii de bunăvoie, ei vor fi executaţi silit de către ANAF. Subvenții agricole de milioane încasate ilegal Însă nu doar la Iaşi au fost descoperite nereguli, ci în mai toată ţara. În Timişoara, de exemplu, APIA trebuie să recupereze de la 288 de fermieri peste 3,7 milioane de lei. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși După judeţul Timiş, în topul celor mai mari debite înregistrate se mai află Bihor şi Arad, unde s-au încasat, fără drept, câte 3,2 milioane de lei în fiecare judeţ. Dar şi Clujul, unde statul are de recuperat peste 2,2 milioane de lei de la 369 de fermieri, care au solicitat şi încasat subvenţii în agricultură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parchetul European investighează subvențiile pentru firmele baronului Paul Stănescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Parchetul European investighează subvențiile Paul Stănescu

Parchetul European investighează subvențiile pentru stuf, dirijate către firmele baronului PSD Paul Stănescu, a arătat Laura Codruța Kovesi într-un interviu pentru Spotmedia. Recent, șeful APIA, Ionuț Lupu, a fost demis de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, pentru că tăiase aceste subvenții. Barbu este considerat un client politic al lui Paul Stănescu. Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan Parchetul European investighează subvențiile pentru firmele baronului Paul Stănescu „Da, avem o anchetă în curs, colegii au ridicat documente de la APIA, din ce îmi amintesc au solicitat diverse documente referitoare la aceste proiecte. Este o investigație care a început de curând și în momentul în care o să finalizăm vom face publice mai multe informații. Dar vă pot confirma că este oficial deschisă o investigație în cadrul EPPO, în care deja se administrează probe, s-au ridicat documente, se fac diverse analize (...) Da, este o investigație cu privire la fapte, în rem. Pană în acest moment, din câte știu, nu este nicio persoană pusă sub acuzare”, a spus Kovesi, pentru Spotmedia, întrebată fiind dacă „la EPPO există o anchetă în care chiar ar fi fost audiat șeful demis al APIA”. Ministrul PSD Florin Barbu a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții. În ianuarie, APIA a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, subvenție cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat. Kovesi, nemulțumită că DNA a închis rapid dosarul BMW-urilor cumpărate de Interne În interviul pentru Spotmedia, Kovesi a părut a fi nemulțumită de faptul că DNA a închis rapid ancheta privind BMW-urile achiziționate de ministerul de Interne, pe vremea când eracondus de secretarul general al PNL, Lucian Bode. „Este un dosar la EPPO în curs de investigare, nu a fost finalizat cu niciun fel de soluție. Colegii încă administrează probe. Noi am văzut că DNA a dat o soluție de clasare. Va trebui să analizăm cum afectează această soluție de clasare dosarul pe care noi îl instrumentăm”, a spus Kovesi care a mai arătat că „cu siguranță” decizia parchetului anticorupție din România va afecta ancheta EPPO. Puteți citi aici întregul interviu luat de Spotmedia: Kovesi despre dosarele vaccinurilor, subvenției pentru stuf și BMW-urilor pentru poliție. Plus: Ce va face la prezidențiale? „Putem adresa o plângere contra soluției. Cu siguranță, vom epuiza toate posibilitățile legale care există”, a explicat ea.

România are cele mai multe companii de stat din UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România are cele mai multe companii de stat din UE

România are cele mai multe companii de stat din UE: statul deține, la nivel central și local, circa 1.400 de firme. Subvențiile acordate acestor companii sunt la nivelul a circa 0,7% din PIB. Ele primesc subvenții mai mari decât companiile private, dar sunt mai puțin eficiente, arată un studiu al Băncii Modiale. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph România are cele mai multe companii de stat din UE Companiile înființate de Gabriela Firea, în subordinea primăriei București, sunt oferite drept contraexemplu, apreciindu-se că ele nu aveau sens din punct de vedere economic. „În ultimul deceniu, amprenta statului a crescut, fiind create mai multe noi întreprinderi de stat: de exemplu, numai primăria Bucureștiului a înființat aproximativ 22 de noi întreprinderi de stat în mai multe sectoare fără o justificare economică clară, cum ar fi serviciile de taxi, turism și publicitate”, scriu experții Băncii Mondiale. „Constatările arată că, în raport cu firmele private, întreprinderile de stat din România, în special cele cu capital majoritar, direct controlate, și cele locale, angajează mai mulți oameni, plătesc salarii mai mari, dar sunt mai puțin productive (...) Există dovezi că prezența întreprinderilor de stat poate limita intrarea pe piață a firmelor private”, se arată în studiu. Sprijinul acordat de guvernul român firmelor tinde să fie orientat către întreprinderile de stat cu capital majoritar. În general, este de patru ori mai probabil ca întreprinderile de stat să primească subvenții guvernamentale decât întreprinderile de stat, indiferent de nivelul de productivitate al acestora, arată Banca Mondială. „Întreprinderile de stat locale au primit subvenții mai ușor și în valori mai mari. Probabilitatea ca ele să primească subvenții a fost de 6,3-7,6 ori mai mare decât cea a întreprinderilor cu capital privat și a întreprinderilor de stat cu capital deținute la nivel central”, se mai afirmă în studiu. Din punct de vedere istoric, întreprinderile de stat au avut niveluri mai ridicate ale datoriei, inclusiv plăți restante mai mari către furnizori.

Șeful APIA, demis pentru că a tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Șeful APIA, demis tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu

Șeful APIA, Ionuț Lupu, a fost demis, în această seară, de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, pentru că a tăiat subvențiile dubioase, pentru stuf, de milioane de euro, de care beneficiau firmele familiei baronului Paul Stănescu. Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Oficial Barbu l-ar fi demis pe Lupu „din cauza întârzierii plăţilor către fermieri şi a blocajului din sistem”. Presa a scris încă din 2023 că firmele baronului Paul Stănescu, secretar general al PSD și susținător politic al ministrului Agriculturii, încasează banii care ar trebui accesați de locuitorii Deltei Dunării. Șeful APIA, demis pentru că a tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu „Miza numirii lui Florin Barbu, zis «Busi», în fruntea ministerului Agriculturii: familia secretarului general PSD Paul Stănescu, protectorul lui «Busi», este acționară la al doilea mare beneficiar de subvenții agricole. Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum face parte din gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD”, arăta DeFapt.ro încă din iunie 2023. „Un român născut la Cluj și plecat la sfârșitul anilor 80 la studii în Germania, fiul lui Paul Stănescu, și doi preoți, ajung împreună în două firme care controlează aproape tot stuful din Deltă. Firmele au cerut deja de la APIA subvenții. Este vorba despre zone de 36.000 de hectare, potrivit șefului APIA Tulcea. O suprafață uriașă, la care majoritatea agricultorilor nici nu îndrăznesc să viseze”, relata Pro TV, în octombrie 2023. „Un tun de 5 milioane de euro, la un pas să fie aprobat de instituțiile statului. Printre beneficiari se numără nimeni altul decât fiul liderului PSD Paul Stănescu. Concret, două firme cu care acesta are legături strânse au cerut subvenție pentru recoltarea stufului din Delta Dunării. O premieră în agricultură, făcută posibilă prin concursul Parlamentului, ministerului Agriculturii și altor instituții. Toate și-au dat mâna pentru a băga milioane de euro în buzunarele unor băieți deștepți. Acum întreaga procedură este verifică de Agenția pentru Plăți în Agricultură, dar și de comisia europeană”, arăta Digi 24, la 16 ianuarie. Ministrul PSD Florin Barbu a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții, conform unei anchete „România, te iubesc!”. „Agenția pentru Plăți în Agricultură a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat”, scria, la 19 ianuarie 2024, Hotnews. Însă, tot în ianuarie, a început contraofensiva celor vizați de anchete. „Cele două firme pe care Lupu a pus ochii au primit avizul Centrului Judeţean Tulcea din cadrul Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură, însă banii au fost blocați. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul altor firme, care se ocupă tot cu recoltatul stufărișului și pentru care APIA a livrat subvențiile”, susținea un site apropiat PSD, stiripesurse.ro, la 29 ianuarie. Trei săptămâni mai târziu, Ionuț Lupu a fost demis.

Cum se sifonau subvențiile UE pentru agricultură Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Cum se sifonau subvențiile UE pentru agricultură

Cum se sifonau subvențiile UE pentru agricultură până când s-a introdus sistemul de tăguire a animalelor: un utilizator X/Twitter, Florin June, din Simeria, relatează situația din zona în care locuiește. Pe X/Twitter, June se recomandă „pastafarian, globalist pro-UE și vaccinat de trei ori”. Pe blogul său, June își relatează experiența dură, întrucât suferă de „boala oaselor de sticlă, (Maladia Lobstein)”. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash Pe X/Twitter, el arată cum erau „plimbate” vacile de la un proprietar la altul, pentru a obține subvenția pe cap de animal sau cum se primeau despăgubiri pentru culturi calamitate pentru terenuri pe care ar fi fost cultivate roșii. Majoritatea comentatorilor îi dau dreptate sau completează relatarea sa cu propriile experiențe. Foto: ministerul Agriculturii June relatează cum erau plimbate animalele de la un proprietar la altul. Cum se sifonau subvențiile UE pentru agricultură „Fermierii din Ro au folosit sistemul de subvenții fix ca pe o vacă bună de muls pe care au muls-o pînă au băgat-o în comă... Când era sistemul de subvenții dar vacile nu aveau tag-uri de identificare în satul meu erau șase vaci Holstein și 20 de persoane le plimbau de la unul la altul ca să primească subvenții de la guvern... Ăia cu oile erau cei mai tari: dintr-o turmă de 150 de oi ziceau că sunt 2000, că nu mergea inspectorul lui pește să numere oile omului pe munte...Dădeau declarație și mergeau după bani cu portbagajul. Aveam o vecină care avea patru vaci Holstein. În tot timpul venea câte cineva să le închirieze că vine inspecția și să vadă aia că el are șase vaci când de fapt el avea doar două... Vacile Holstein au pete și sunt că zebrele imposibil de identificat între ele.. Și șmecherii scoteau bani frumoși.. Ciobanul din zona mea din 200 de oi a scos subvenții de au toți Vile și jeep-uri...tractoare și pământuri... După ce a trimis UE sistemul cu tag-uri de identificare (număr unic de identificare a animalului) s-a tăiat macaroana tălharilor care jefuiau statul, normal că au început să urască pe cei de la Bruxelles... Au început să dea primarii interviu : «Subvențiile sunt puține și greu de obținut, la noi în comună din 200 de vaci am rămas doar cu șase!» Tot șase vaci ai avut în comună, boule.. Doar că le duceau șmecherii de la unul la altul că să pară pentru idioți că au 200...”, scrie Florin June. Fermierii din Ro au folosit sistemul de subventii fix ca pe o vaca buna de muls pe care au muls-o pina au bagat-o in coma.. Cand era sistemul de subventii dar vacile nu aveau tag-uri de identificare in satul meu erau 6 vaci Holstein si 20 de persoane le plimbau de la unul la…— Ninulescu (@FlorinJune) January 19, 2024 El apreciază că subvențiile au fost doar o formă de jefuire a statului. „Persoane care nu aveau un fir de roșie ziceau că au cinci hectare” „Nu știu dacă există un studiu cât profit a avut statul după subvențiile din agricultură.. dar cel puțin în zona mea acele subvenții au fost doar o modalitate clară de jefuire a statului de către șmecherii cu tupeu ! La subvențiile pentru grădinile de legume a fost la fel... Persoane care nu aveau un fir de roșie ziceau că au cinci hectare și cum venea caniculă le dădeau «calamitate». Veneau inspectorii găseau pământul gol, ars tot, și primeau și despăgubiri... Ei nici nu trebuiau să facă nimic.. Prima dată venea subvenția, apoi despăgubirea de calamitate și fermierul doar îți zâmbea din BMW-ul cumpărat de pe banii proștilor... Nu mă bag la nivelul întregii țări, dar în zona mea "fermierii" sunt cele mai mari jigodii din câte există, și toți s-au înscris în PSD sau sunt lideri PSD că să beneficieze de imunitate in caz de ceva...”, mai arată utilizatorul X/Twitter. „Zona mea, arendaș cu 250 ha dă proprietarilor 400 de lei pe ha/an, iar el își schimbă BMW-ul și Mercedesul de 100.000 euro anual! Se laudă că la final de an îi mai rămân și lui 100.000 de euro bănuți (după ce a decontat toate cheltuielile personale pe asociație)! Acum e grevist!”, îi răspunde Norel Moise.

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană Foto: Facebook ministerul Agriculturii
Politică

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană, pe care o înjură acum: trei sferturi din subvențiile de 40 de miliarde de euro plătite doar de APIA către fermieri, în ultimii 15 ani, au fost de la UE, arată o analiză a Ziarului Financiar. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană „În ultimii 15 ani, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a acordat subvenţii de aproape 40 de miliarde de euro fermierilor români, din care 30 de miliarde de euro au fost de la UE, unul dintre „vinovaţii“ indicaţi de fermieri în situaţia actuală. În 2024, APIA are un buget de 2,2 miliarde de euro pentru subvenţiile celor 850.000 de fermieri locali. Fermierii care fac agricultură convenţională şi cultivă cereale primesc până la 300 de euro/hectar în fiecare an”, arată analiza ZF. Datele sunt confirmate de „Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (BALANŢA FINANCIARĂ NETĂ)”, publicată de ministerul de Finanțe. Din banii pentru exercițiul bugetar 2007-2013, execuția la final de 2020 arăta: 7,3 miliarde de euro atrași efectiv din „Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEP)” și 7,65 miliarde euro de la Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA). Alte 22,9 de miliarde de euro au fost atrași din bugetul UE 2014-2020. Însă din sumele alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027 s-au absorbit până acum doar circa 60 de milioane de euro. De altfel, chiar fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, se lăuda cu sumele uriașe primite de la Bruxelles. „În fiecare an în România aducem de la Uniunea Europeană în jur de trei miliarde de euro, iar în primele luni ale anului, până la data de 4 februarie, am adus aproape 1,6 miliarde de euro, bani care au intrat în bugetul ţării şi care pot fi valorificaţi, ştiindu-se că ei au fost atribuiţi pentru agricultură", afirma el, în martie 2023, la Botoșani. Comisia Europeană a aprobat, pe 7 decembrie 2022, Planul Naţional Strategic 2023-2027 al României prin care fermierii români şi agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro. Cioloș despre subvenții: nu sunt cele mai mici, nu sunt cele mai mari În ceea ce privește ajutorul acordat României, comparat cu altețări, fostul comisar european Dacian Cioloș spunea, duminică, într-un interviu pentru Spotmedia: „Nu sunt cele mai mici, nu sunt nici cele mai mari. Sumele alocate României în politica agricolă comună cresc de la un an la altul, spre deosebire de alte state membre. Când vorbim de sprijin financiar nu ne gândim doar la subvențiile la hectar. Sunt și alte instrumente financiare pe care România le are și pe care alte state membre nu le au. Sunt puține state membre din Europa de Vest unde fermierii să-și poată cumpăra tractoare și utilaje agricole sau să-și construiască ferme de creștere a animalelor cu 40-70% cofinanțare din fonduri publice. Și asta e un ajutor”.

Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună Foto: Gazeta Oltului
Politică

Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună

Medicii de familie care vor deservi localitățile izolate din Bihor vor primi 1.000 de euro/lună, anunță Ilie Bolojan. Subvențiile vor fi acordate de Consiliul Județean Bihor, condus de Bolojan. Președintele CJ Bihor a spus că ideea i-a aparținut prefectului județului, Dumitru Țiplea. Citește și: Daniel Ghiță „Luptătorul” explică de ce a agresat un parlamentar USR: dorea să-l apere pe premierul Ciolacu. Avalanșă de greșeli gramaticale grave în postările patriotului PSD Acum două săptămâni, medicii de familie din Mureș, dar și din alte județe, arătau că nu au fost plătiți,de CNAS timp de două luni, așa că intenționau să nu mai ofere consultații decât în cazuri urgente. „Noi din luna octombrie trebuia să primim banii. Am primit săptămâna trecută doar 60% din venituri. Ori punem lacăt pe cabinete, ori venim și asigurăm strict urgențele fără a intra în relații cu Casa de Asigurări. Doar asigurăm strict urgențele cu rețete contra cost”, spunea Dumitru Mărășescu, președintele patronatului medicilor de familie filiala Galați, la ProTV, la 8 decembrie. Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună Consiliul Județean Bihor „va aloca în fiecare lună niște bonusuri financiare, pe o perioadă de 2-3 ani de zile (...) pentru medicul care se duce acolo, în așa fel încât toate localitățile să aibă medic de familie sau, dacă sunt mai mari, să fie 2-3 medici”, a explicat Bolojan. Medicului de familie „i se va garanta cabinet pus la punct și locuință de serviciu pusă la punct”, iar, dacă vrea să se stabilească în respectivele localități, și locuri de casă puse la dispoziție de autoritățile locale, precum „și alte elemente de sprijin financiar”. Potrivit președintelui CJ Bihor, au fost pregătite două scheme de susținere a medicilor de familie: una, în situația în care medicul are cabinetul în comuna respectivă, dar nu locuiește acolo, caz în care subvenția va fi mai mică, și alta pentru cazul în care medicul locuiește în comună, „deci este disponibil și după-amiaza și seara”, caz în care „venim cu o subvenție mai mare”. Consiliul Județean Bihor va semna, în ianuarie, un protocol cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Direcția de Sănătate Publică și prefectura Bihor. Aceste instituții ar urmă să facă o campanie în rândul medicilor rezidenți și al medicilor de familie care în prezent fac doar gărzi la centrele de permanență, pentru a-i convinge să participe la acest program. Veniturile mici și condițiile de muncă alungă medicii de familie din localitățile izolate În Bihor sunt opt comune fără medic de familie. „Medicii de familie sunt propriii lor angajați, plătind toate cheltuielile cabinetelor, iar veniturile lor nu depășesc, în cel mai bun caz, nivelul a 6.000 – 7.000 lei pe lună, în condițiile în care primesc fonduri de la CAS pe de o parte pentru lista de pacienți, câte 10 lei pentru un pacient, și din prestații, adică 20 lei pentru o consultație, numărul acestora fiind limitat la cel mult 20 pe zi. Medicii de familie nu realizează deloc venituri dacă merg în concediul de odihnă, iar în mediul rural au probleme să-și efectueze concediile chiar și în aceste condiții, deoarece sunt obligați prin lege să-și asigure un înlocuitor, ceea ce mulți nu reușesc”, explică Bihoreanul.

Intel va investi miliarde de dolari în Polonia Foto: Facebook Intel
Economie

Intel va investi miliarde de dolari în Polonia

Intel va investi 4,6 miliarde de dolari într-o fabrică de chipuri în Polonia, la Wroclaw, anunță Reuters. Fabrica va începe producția în 2027. Intel va investi miliarde de dolari în Polonia „Intel plănuiește să investească până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă unitate de asamblare și testare a semiconductorilor lângă Wrocław, Polonia, ca parte a unei campanii de investiții de mai multe miliarde de dolari în întreaga Europă pentru a construi capacități de producție de cipuri. Producătorul american de cipuri a anunțat anul trecut că intenționează să construiască un mare complex de cipuri în Germania, alături de instalații în Irlanda și Franța, în încercarea de a beneficia de regulile de finanțare și de subvențiile relaxate ale Comisiei Europene, în contextul în care UE încearcă să își reducă dependența de aprovizionarea din SUA și Asia. Unitatea din Polonia va angaja 2.000 de muncitori și va crea alte câteva mii de locuri de muncă în timpul fazei de construcție și al angajării de furnizori, a precizat compania într-un comunicat. «Polonia a fost doar un pic mai înfometată pentru a câștiga acest amplasament», a declarat directorul general al Intel, Pat Gelsinger, într-o conferință de presă. Mai multe țări s-au luptat pentru a convinge Intel să investească în regiunile lor, iar unele dintre ele, precum Germania, care a obținut un angajament din partea Intel, au purtat discuții cu privire la valoarea subvențiilor pe care le pot oferi”, scrie Reuters. Germania este pe cale să ofere investiții de 9,9 miliarde de euro pentru a susține viitoarea investiție Intel în această țară. Nu se știe ce subvenții va oferi Polonia celor de la Intel. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” UE, decisă să atragă investiții în producerea semiconductorilor „Investiția anunțată vineri reprezintă o victorie politică pentru oficialii europeni, care încearcă să ducă cota de piață a blocului în lanțul valoric global al semiconductorilor la 20%, până în 2030, față de 9% în prezent. În aprilie anul trecut, legislatorii UE au ajuns la un acord cu privire la Chips Act, un plan de politică industrială în valoare de 43 de miliarde de euro. Săptămâna trecută, Comisia a aprobat, de asemenea, o finanțare de 8 miliarde de euro în cadrul unei scheme de ajutoare de stat transfrontaliere pentru industriile prioritare, care ar putea atrage investiții private în valoare de 13,7 miliarde de euro”, explică Politico.

Subvențiile pentru agricultură ecologică sunt blocate, spune Dacian Ciolos Foto: News.ro
Economie

Subvențiile pentru agricultură ecologică sunt blocate

Fostul ministru al Agriculturii Dacian Cioloș spune că subvențiile pentru agricultură ecologică și măsurile pentru agromediu sunt “încă“ blocate. El îl ironizează pe actualul ministru al Agriculturii: “Hazliul domn ministru Daea revine cu alte dovezi de incompetenţă“. Cioloș, în prezent europarlamentar REPER, arată că “procesul a început greu şi a avut formule de calcul greşite, iar asta a însemnat timp pierdut şi agricultori lăsaţi aproape de un an fără banii care li se cuvin“. Citește și: FOTO Aici poate avea loc următorul accident grav pe calea ferată din România: șinele trec peste un pod dărăpănat care stă în proptele de lemn. CFR știe, dar susține că nu e nici o problemă Subvențiile pentru agricultură ecologică sunt blocate “După despăgubirile ridicole negociate pentru fermierii afectaţi de importurile de cereale din Ucraina - un eşec atât de răsunător încât a trebuit repus de preşedintele Iohannis tocmai pe masa şefilor de stat şi de guvern din UE - hazliul domn ministru Daea revine cu alte dovezi de incompetenţă: Plăţile subvenţiilor din fondurile europene pentru agricultură ecologică şi măsurile de agromediu sunt încă blocate. Deşi plata acestora ar fi trebuit să înceapă încă de anul trecut, oamenii nu îşi primesc banii la care au dreptul. Aceeaşi situaţie este şi în cazul ajutoarelor pentru cei care au fost afectaţi de seceta de anul trecut. Procesul a început greu şi a avut formule de calcul greşite, iar asta a însemnat timp pierdut şi agricultori lăsaţi aproape de un an fără banii care li se cuvin”, a susținut Dacian Cioloş, citat de news.ro. Fermierii vor rezultate, nu spectacol El a arătat că, ”după un an agricol foarte greu, în care fermierii au fost confruntaţi cu o secetă fără precedent, cu uriaşe creşteri de preţuri la îngrăşăminte, furaje, energie şi combustibil, ministrul Daea şi ministerul pe care îl conduce, precum şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură oferă încă o dovadă a nepăsării faţă de cei pe care ar trebui să îi sprijine: sistemul informatic pentru efectuarea acestor plăţi nu este pregătit, modulele de plată nu sunt gata, personalul va fi sufocat de campania scurtă de primire a cererilor, ba, mai rău, nu a fost contractată nici măcar o firmă care să dezvolte aceste module în sistemul de plăţi, APIA nemaiavând suport IT de la începutul anului”. Cioloș i-a cerut lui Daea să iasă public și să-l contrazică, dacă nu are dreptate. “Ştiu că domnului Daea îi place să spună că este tot timpul pe teren, că lucrează neîncetat zi şi noapte. Sper ca fermierii să vadă şi rezultate, nu numai spectacol, întârzieri şi lucruri făcute de mântuială”, a mai afirmat Cioloş.

Plafonarea prețurilor distruge eforturile de a limita consumul Foto: Transelectrica
Politică

Plafonarea prețurilor distruge eforturile limita consumul

Plafonarea prețurilor la energie, în mai multe state europene, va distruge eforturile de a limita consumul, arată un studiu Morgan Stanley, citat de Bloomberg. Și cercetătorii de la Rystad - o companie de cercetare în domeniul energetic - arată că plafonarea prețurilor la energie „stimulează” consumul mare. Plafonarea prețurilor distruge eforturile de a limita consumul „Eforturile Europei de a reduce cererea de energie în această iarnă riscă să fie deraiate de măsurile guvernamentale de a atenua impactul economic al creșterii costurilor la combustibil și energie. Analiștii de la Morgan Stanley la Rystad Energy AS și Citigroup Inc. susțin că plafonarea prețurilor și subvențiile erodează urgența de a reduce consumul într-un moment în care Europa se confruntă încă cu o luptă pentru a menține casele calde și luminile aprinse în lunile următoare. „Negativ este că va crea o cerere artificial mare. Consumatorii vor fi mai puțin motivați să economisească energie”, a spus Fabian Ronningen, analist la Rystad Energy”, scrie Bloomberg. Agenția arată că statele europene au făcut eforturi de a înlocui importurile din Rusia, dar o iarnă mai grea, mai puțină energie eoliană sau hidro sau orice alt incident major ar putea duce la tăieri ale curentului sau chiar un blackout. În consecință, apreciază Bloomberg, este crucial să se reducă consumul. According to the Polish environment minister, a group of 17 countries is currently in favour of a wholesale gas price cap for both imports and intra-EU gas transactions #energy #gas #pricecaps https://t.co/0RyQr22NLp— EUobserver (@euobs) October 12, 2022 Însă Morgan Stanley arată că, urmare a plafonării prețurilor la energie, consumatorii vor fi mai puțin tentați să economisească. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe „Consumatorii și industria ar putea reacționa la sprijinul guvernamental, acordat prin plafonarea prețurilor și subvenții, prin reducerea propriilor reduceri ale cererii. Între timp, cererea de gaze pentru generarea de energie rămâne robustă pentru această perioadă a anului”, au scris analiștii Citigroup. Every policy roundtable the same story:99% agree "saving energy is top priority"Five mins later, 80% make proposals that will inflate energy consumption (subsidies, price caps, etc.)— Lion Hirth (@LionHirth) October 13, 2022 Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a recunoscut riscurile plafonării a prețurilor. Ea a spus că Comisia Europeană ar putea lua în considerare obligativitatea unei reduceri cu 15% consumului de gaz.

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Foto: Facebook
Politică

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante

Cheltuielile cu dobânzile devin tot mai sufocante pentru buget: au ajuns la 1,4% din PIB-ul României, după primele opt luni din anul 2022. Potrivit datelor publicate luni de ministerul de Finanțe, contribuabilii au plătit, din ianuarie până în august, 19,1 miliarde de lei pe dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Față de primele opt luni din 2021, creșterea este de circa 7,3 miliarde de lei. Față de luna iulie 2022, s-au plătit cu circa 2,7 miliarde de lei în plus. „Plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 7,29 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, susține ministerul de Finanțe, în nota care însoțește execuția bugetară. Au explodat și cheltuielile cu subvențiile, care au ajuns în august la 8,76 miliarde de lei, cu 106% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria „Această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 2,02 mld lei)”, arată Finanțele. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 32,98 mld lei în scădere față de deficitul de 39,36 mld lei înregistrat laaceeași perioadă a anului 2021.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră