duminică 02 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Internațional

Japonia refuză presiunile SUA privind creșterea bugetului de apărare

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a declarat că Japonia își stabilește singură cheltuielile de apărare, fără a urma indicațiile altor țări. Declarația vine după ce administrația președintelui Donald Trump a cerut Japoniei să își majoreze bugetul militar. Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea În fața Parlamentului japonez, premierul Shigeru Ishiba a subliniat că deciziile privind bugetul militar al țării nu trebuie influențate de cererile venite din exterior: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Japonia își decide singură bugetul de apărare. Aceste cheltuieli nu ar trebui să fie stabilite în funcție de ceea ce ne spun alte țări să facem.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a accentuat că prioritatea Japoniei este consolidarea capacităților militare, nu neapărat creșterea cheltuielilor ca procent din PIB. Cerințele Pentagonului Reacția oficialilor japonezi vine după ce Elbridge Colby, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, a transmis într-un răspuns scris către Senatul SUA că Japonia ar trebui să își majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 3% din PIB. Colby a argumentat: „Nu are prea mult sens ca Japonia, o țară aflată sub amenințare directă din partea Chinei și Coreei de Nord, să cheltuiască doar 2% din PIB-ul său.” Această solicitare se aliniază apelurilor președintelui Trump către țările NATO și Taiwan, prin care le-a cerut să își sporească semnificativ bugetele destinate apărării. Japonia își păstrează independența decizională Deși timp îndelungat Japonia și-a limitat cheltuielile militare la aproximativ 1% din PIB, în anul 2022 guvernul a anunțat cea mai amplă reformă din domeniul apărării de după Al Doilea Război Mondial. Obiectivul Tokyo este de a ajunge la 2% din PIB până în 2027, pe fondul unor tensiuni regionale tot mai mari, generate de invazia rusă în Ucraina, consolidarea puterii militare a Chinei și dezvoltarea arsenalului nuclear și balistic al Coreei de Nord. În ciuda acestor creșteri bugetare, Japonia continuă să își limiteze acțiunile militare la apărarea împotriva agresiunii externe, respectând prevederile Constituției sale pacifiste, adoptată în 1946 sub ocupația SUA, după înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial.

Japonia refuză presiunile SUA privind creșterea bugetului de apărare
Ucraina are armament pentru șase luni în lipsa ajutorului militar american, arată o analiză a serviciilor de informații de la Kiev
Internațional

Ucraina are armament pentru șase luni în lipsa ajutorului militar american, arată o analiză a serviciilor de informații de la Kiev

Ucraina rezistă șase luni fără SUA. Ucraina dispune de suficiente rezerve de armament pentru a continua lupta împotriva Rusiei timp de aproximativ șase luni, chiar și în absența ajutorului militar din partea Statelor Unite, a declarat deputatul Fiodor Venislavski, membru al Comisiei de Apărare din parlamentul ucrainean. Informațiile provin dintr-o ședință cu ușile închise, bazată pe date transmise de serviciile speciale, potrivit RBC Ukraine. Ucraina rezistă șase luni fără SUA Fiodor Venislavski a recunoscut că, în cazul confirmării suspendării ajutorului militar american, situația Ucrainei ar deveni semnificativ mai dificilă. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai Decizia de întrerupere a sprijinului SUA ar fi fost luată luni, conform unor surse din cadrul Casei Albe, care au informat presa americană despre această posibilitate. Totodată, tensiunile recente dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump au amplificat temerile privind încetarea livrărilor de arme către Kiev. Surse alternative de aprovizionare În fața acestui risc, autoritățile ucrainene analizează soluții alternative pentru menținerea fluxului de echipamente militare necesare frontului. Fără sprijinul american, Ucraina va fi nevoită să-și diversifice parteneriatele internaționale pentru a susține rezistența împotriva agresiunii ruse. Japonia își reafirmă sprijinul În contextul incertitudinii privind ajutorul SUA, Japonia a anunțat marți că va continua să ofere asistență financiară și umanitară Ucrainei, indiferent de decizia Washingtonului. "Vom continua să cooperăm îndeaproape cu țările G7 și alți parteneri internaționali", a declarat Kazuhiko Aoki, purtător de cuvânt adjunct al guvernului nipon, subliniind că Japonia monitorizează cu atenție evoluțiile de pe scena internațională legate de războiul din Ucraina. Guvernul japonez a reafirmat importanța coordonării diplomatice la nivel global pentru oprirea agresiunii ruse și atingerea unei păci durabile în Ucraina. Tokyo își menține sprijinul față de Kiev și consideră esențială păstrarea sancțiunilor împotriva Moscovei, în strânsă colaborare cu G7. Japonia, printre cei mai mari donatori pentru Ucraina Japonia se numără printre principalii susținători ai Ucrainei la nivel global, acordând aproximativ 4,2 miliarde de dolari în 2023 pentru sprijin direct. De asemenea, există finanțare pentru proiecte de reconstrucție prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA)

Trump a sistat orice ajutor militar pentru Ucraina după disputa cu Zelenski. Democrații îl acuză pe președinte că i-a deschis ușa Rusiei
Internațional

Trump a sistat orice ajutor militar pentru Ucraina după disputa cu Zelenski. Democrații îl acuză pe președinte că i-a deschis ușa Rusiei

SUA suspendă ajutorul militar către Ucraina. Președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul militar destinat Ucrainei, la trei zile după altercația cu Volodimir Zelenski în Biroul Oval. Potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, citat de Bloomberg, „nu este vorba despre o oprire definitivă, ci despre o pauză”. SUA suspendă ajutorul militar către Ucraina Suspendarea vizează întregul echipament militar care nu a ajuns încă în Ucraina, inclusiv armele aflate în tranzit sau cele pregătite pentru expediere din Polonia. Citește și: Jurnaliștii acreditați la Parlament au refuzat să mai consemneze, în semn de protest, declarațiile lui Șoșoacă Ajutorul va rămâne blocat până când Volodimir Zelenski va demonstra un angajament autentic pentru pace. Decizia a atras critici vehemente din partea democraților. Potrivit Reuters, aceștia l-au acuzat pe Trump că astfel a deschis porțile pentru Rusia. Trump promite detalii suplimentare în fața Congresului Donald Trump a anunțat că va oferi mai multe explicații în discursul său din fața Congresului, programat pentru marți seara, ora 21.00. Cu această ocazie, liderul de la Casa Albă ar putea clarifica și situația acordului privind mineralele rare, un parteneriat strategic între Washington și Kiev care trebuia semnat săptămâna trecută. Critici dure la adresa lui Zelensky Donald Trump nu a ezitat să-l critice public pe Zelensky, după ce președintele ucrainean a declarat pentru agenția AP că pacea cu Rusia este „foarte, foarte îndepărtată”. Pe platforma Truth Social, Trump a reacționat prompt: „Este cea mai proastă declarație posibilă din partea lui Zelensky, iar America nu va tolera asta prea mult timp. Acest om nu vrea pace atâta vreme cât are sprijinul nostru, iar Europa a spus clar că nu poate continua fără Statele Unite.” Ulterior, în fața presei, Trump a sugerat voalat că, dacă cineva nu își dorește încheierea unui acord de pace, s-ar putea să nu mai rămână mult timp în poziția actuală. Acordul privind mineralele rare, în așteptare Soarta acordului strategic pentru mineralele rare, esențiale în industria cipurilor și a semiconductorilor, rămâne incertă. Trump a evitat să ofere un răspuns clar, promițând că va reveni cu detalii în discursul din fața Congresului. „Nu cred că este un acord mort. Este un parteneriat excelent pentru noi, pentru tehnologiile de vârf avem nevoie de aceste resurse”, a afirmat liderul american. Parlamentul ucrainean, mesaje de reconciliere În fața presiunilor tot mai mari de la Washington, Parlamentul ucrainean a transmis luni seară un mesaj de calm, redactat în limba engleză: „Poporul ucrainean își dorește pacea mai mult decât oricine și consideră că rolul personal al președintelui Donald Trump și eforturile sale pentru menținerea păcii vor fi decisive.”   Optism reținut la Washington privind reluarea negocierilor La Washington, mai mulți lideri republicani, printre care Mike Johnson și John Thune, și-au exprimat speranța într-o reluare a negocierilor. De asemenea, congresmanul Brian Fitzpatrick a anunțat că a purtat discuții cu șeful de cabinet al lui Zelensky, Andriy Yermak. Fitzpatrick a transmis un mesaj optimist pe platforma X (fostul Twitter): „Vom repune lucrurile pe drumul cel bun. Acordul pentru mineralele rare va fi semnat în curând și va consolida parteneriatul economic de lungă durată dintre Statele Unite și Ucraina, facilitând și sprijinul în materie de securitate.”

Șoșoacă, scut în fața lui Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA, iar Bolojan să bage România în război cu SUA
Politică

Șoșoacă, scut în fața lui Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA, iar Bolojan să bage România în război cu SUA

Diana Șoșoacă, scut în fața lui Donald Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA, iar Bolojan să bage România în război cu SUA, a avertizat ea, într-o conferință de presă. Ea a mai anunțat că „Uniunea Europeană va intra în război, nu numai cu Federaţia Rusă, ci şi cu SUA”. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Șoșoacă, scut în fața lui Trump „Vizita lui Zelenski la Casa Albă a denotat, în primul rând, o lipsă totală de caracter. (...) Dacă n-ar fi fost ajutorul american, n-ar fi rezistat nici măcar o zi. (...)  În acest moment România este pusă, prin intermediul preşedintelui Bolojan, să înceapă un război împotriva Federaţiei Ruse, împotriva SUA şi, bineînţeles, împotriva Chinei. Gândiţi-vă că avem cele trei mari puteri ale lumii coalizate împotriva cui? Unei Europe care este învinsă, unei Europe în faliment, unei Europe care nu mai are nici măcar firmele din Germania care să susţină economic, o Europă în care oamenii au salarii din ce în ce mai mici, iar banii nu le mai ajung, o inflaţie imensă, nu mai există producţie. (...) În acest context, cred că ar trebui să iniţiem o mişcare prin care să oprim această putere de la Bucureşti, un inconştient şi un laş precum Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României. Nu ştiu cine l-a pus acolo, dar l-a pus prost. Pentru că interesul României nu este să intrăm în război cu cineva, în condiţiile în care noi nu avem nici măcar armată", a declarat președintele SOS România.  Ea a mai susţinut că "Uniunea Europeană se bazează pe un plan prin care să-l dea jos pe Trump prin orice mijloace" ș a arătat că UE va intra în război cu SUA fiindcă „preşedintele SUA, Donald Trump, a menţionat foarte clar că va lupta împotriva tuturor celor care vor dori să continue războiul ruso-ucrainean, în condiţiile în care s-a ajuns la o înţelegere cu Federaţia Rusă”. 

Zelenski, greu de înlăturat: Dacă vor fi organizate alegeri, nu pot fi împiedicat să candidez, am sprijin
Internațional

Zelenski, greu de înlăturat: Dacă vor fi organizate alegeri, nu pot fi împiedicat să candidez, am sprijin

Zelenski: Înlocuirea mea nu e ușoară. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică seara, la Londra, că înlocuirea sa din funcție nu va fi simplă, în ciuda presiunilor repetate venite din partea administrației Trump și a solicitărilor Moscovei. Zelenski: Înlocuirea mea nu e ușoară Potrivit BBC, președintele Ucrainei a susținut că înlăturarea sa nu va fi una facilă. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american „Având în vedere ceea ce se petrece, având în vedere sprijinul, înlocuirea mea nu va fi atât de ușoară”, a precizat liderul ucrainean, care poartă în continuare ținuta militară adoptată de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Acesta a adăugat că are sprijin. Trump îl acuză pe Zelenski de dictatură Donald Trump l-a numit recent pe Volodimir Zelenski „dictator”, invocând amânarea alegerilor din Ucraina, suspendate din cauza legii marțiale aflate în vigoare de trei ani. Deși mandatul lui Zelenski s-a încheiat în mai 2023, organizarea unui nou scrutin nu este posibilă în contextul actual al războiului. În replică, președintele ucrainean a subliniat că eventuala sa înlăturare nu s-ar limita la organizarea unor alegeri, ci ar necesita și blocarea candidaturii sale, un demers pe care îl consideră dificil. Demisia, pentru aderarea Ucrainei la NATO Liderul ucrainean a reafirmat că ar fi pregătit să își dea demisia dacă Ucraina ar obține aderarea la NATO și pacea ar fi restabilită. „Dacă vom fi în NATO și se încheie războiul, aceasta va însemna că mi-am îndeplinit misiunea”, a transmis Zelenski, reiterând importanța garanțiilor de securitate pentru țara sa într-un eventual acord de încetare a focului. Tensiuni crescute după negocierile dintre SUA și Rusia Declarațiile președintelui ucrainean vin după o reuniune cu aliații Ucrainei desfășurată la Londra și în contextul criticilor venite de la Washington. Administrația Trump a demarat discuții cu Rusia fără implicarea Ucrainei și Europei, criticând refuzul Kievului de a accepta o încetare necondiționată a focului. Mike Waltz, consilierul lui Trump pe securitate națională, a declarat că Statele Unite își doresc „un lider la Kiev capabil să negocieze atât cu noi, cât și cu rușii, pentru a pune capăt războiului”.

Loialii lui Trump sugerează că Zelenski ar trebui să demisioneze și un nou președinte să discute cu Casa Albă
Internațional

Loialii lui Trump sugerează că Zelenski ar trebui să demisioneze și un nou președinte să discute cu Casa Albă

Presiuni americane pentru demisia lui Zelenski. Statele Unite au intensificat duminică presiunile asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin declarații venite din partea oficialilor americani care lasă să se înțeleagă că demisia acestuia ar putea relansa relațiile cu Washingtonul. Tensiunile apar după confruntarea avută vineri între Zelenski și președintele american Donald Trump. Presiuni americane pentru demisia lui Zelenski Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui Trump, a transmis că Washingtonul își dorește un lider ucrainean care să poată negocia atât cu Statele Unite, cât și cu Rusia, pentru a pune capăt conflictului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american „Dacă devine clar că Zelenski nu are voința de a opri luptele, atunci avem o problemă reală”, a declarat Waltz pentru CNN, acuzându-l pe președintele ucrainean de atitudine radicală și inflexibilă la summitul eșuat de la Casa Albă. Potrivit lui Waltz, pentru a se ajunge la pace, Ucraina va trebui să accepte concesii teritoriale. De asemenea, acesta a precizat că garanțiile de securitate cerute de Zelenski ar trebui să vină din partea țărilor europene, nu din partea SUA. Liderii republicani cer schimbare la vârful Ucrainei Pe lângă consilierul Waltz, și alți lideri republicani s-au pronunțat asupra situației. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că „ceva trebuie să se schimbe” în conducerea Ucrainei, sugerând că Zelenski fie trebuie să revină la masa negocierilor cu o altă atitudine, fie să lase locul altcuiva dispus să facă acest pas. Senatorul Lindsey Graham a fost primul care a sugerat public demisia președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski „trebuie să-și schimbe profund atitudinea sau să plece”. Dialogul diplomatic între SUA și Ucraina, întrerupt Tot duminică, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că nu a mai avut niciun contact oficial cu partea ucraineană după altercația de vineri dintre Trump și Zelenski. „Vom fi pregătiți să reluăm discuțiile atunci când Ucraina va fi pregătită să facă pace”, a declarat Rubio pentru ABC. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski, un eșec Încercarea președintelui ucrainean de a-l convinge pe Donald Trump să susțină abordarea Kievului s-a încheiat cu o ceartă între cei doi, desfășurată în fața camerelor de filmat. Trump și vicepreședintele său, JD Vance, l-au avertizat pe Zelenski că SUA nu vor mai sprijini Ucraina dacă nu se ajunge la un acord de pace cu Rusia. Aceștia i-au atras atenția că Ucraina se află într-o poziție slabă de negociere, având o armată epuizată și resurse limitate, și că riscă escaladarea conflictului spre un posibil al Treilea Război Mondial. Zelenski refuză concesii Președintele ucrainean a respins ideea de a ceda teritorii în fața Rusiei și a cerut garanții clare de securitate pentru a accepta un acord de pace. Zelenski a dat de înțeles că preferă continuarea războiului în lipsa unor asigurări solide privind protecția Ucrainei pe termen lung. În timp ce administrația Trump insistă asupra soluției diplomatice și critică lipsa de recunoștință a lui Zelenski pentru sprijinul oferit de SUA, liderul ucrainean rămâne ferm în refuzul de a accepta compromisuri care să favorizeze Rusia.

SUA trebuie să iasă din NATO și din ONU, susține Elon Musk, influentul colaborator al lui Donald Trump
Internațional

SUA trebuie să iasă din NATO și din ONU, susține Elon Musk, influentul colaborator al lui Donald Trump

Musk susține retragerea SUA din NATO. Miliardarul Elon Musk, considerat mâna dreaptă a președintelui american Donald Trump, s-a declarat favorabil ieșirii Statelor Unite din NATO și din ONU. Musk susține retragerea SUA din NATO Sâmbătă seară, pe rețeaua sa de socializare X, Elon Musk a reacționat la mesajul unui utilizator american care a scris: „Este timpul să părăsim NATO și ONU”. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Răspunsul simplu, dar puternic al lui Musk: „Sunt de acord”. Reacția sa a alimentat dezbaterea privind poziționarea SUA față de cele două organizații esențiale pentru echilibrul global. Influența majoră a lui Musk în administrația Trump Considerat cel mai bogat om din lume, Elon Musk deține un rol-cheie în administrația Trump, conducând nou-înființatul Departament de Eficiență Guvernamentală (DOGE). Acest organism are misiunea de a reduce cheltuielile guvernamentale, iar opoziția democrată acuză că Musk a acumulat o influență fără precedent, participând activ la decizii care au dus la concedierea a mii de angajați federali. „Alianța își trăiește ultimele zile” Tot sâmbătă, fostul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, amiralul James Stavridis, a declarat pentru CNN că NATO ar putea traversa „ultimele zile” ale existenței sale. Potrivit acestuia, locul Alianței Nord-Atlantice ar putea fi preluat de o nouă alianță militară formată exclusiv din state europene. Inițiativă republicană pentru retragerea SUA din ONU În ceea ce privește Organizația Națiunilor Unite, presiunile cresc în interiorul Partidului Republican. Luna trecută, un grup de parlamentari americani a lansat o inițiativă oficială prin care solicită retragerea Statelor Unite din ONU, acuzând ineficiența și costurile ridicate ale organizației.

Premierul britanic muncește din greu să repare relația dintre Zelenski și Trump, spune că are încredere în amândoi
Eveniment

Premierul britanic muncește din greu să repare relația dintre Zelenski și Trump, spune că are încredere în amândoi

Starmer încearcă reconcilierea SUA cu Ucraina. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că prioritatea sa în ultimele zile a fost să reconstruiască relația dintre Statele Unite și Ucraina, după ce președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut un schimb tensionat în Biroul Oval al Casei Albe. Starmer încearcă reconcilierea SUA cu Ucraina Într-un interviu acordat BBC, Starmer a precizat că a depus eforturi intense pentru a calma situația și a aduce liderii din nou la masa discuțiilor. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit „Am pus mâna pe telefon, am vorbit atât cu președintele Trump, cât și cu președintele Zelenski și am organizat o întâlnire extinsă cu Zelenski”, a explicat șeful guvernului britanic. Summit la Londra pentru o strategie comună Circa 15 lideri europeni s-au reunit la Londra pentru a construi o poziție comună privind viitorul păcii în Ucraina. Alături de Starmer și Zelenski, la discuții participă și alți oficiali de rang înalt, urmând ca președintele ucrainean să fie primit și de regele Charles al III-lea. Premierul britanic a anunțat că va îndemna statele europene să urmeze exemplul Regatului Unit și să crească bugetele destinate apărării, răspunzând astfel apelurilor venite din partea Statelor Unite. Pacea durabilă, prioritate pentru Starmer Keir Starmer a subliniat că o pace durabilă în Ucraina trebuie să se bazeze pe trei piloni esențiali: O Ucraină puternică, capabilă să lupte în continuare dacă este nevoie; Un angajament european pentru garanții de securitate; Sprijin și protecție din partea Statelor Unite. „Acesta este pachetul complet. Toate cele trei componente trebuie să fie funcționale pentru a construi pacea”, a declarat premierul britanic. Europa, pregătită să conducă eforturile de pace Pe fondul implicării directe a administrației Trump în intermedierea unui posibil acord de pace cu Rusia, Starmer vrea ca Europa să fie pregătită să joace un rol central în menținerea stabilității post-conflict. Premierul britanic a subliniat că negocierile privind garanțiile de securitate oferite de SUA sunt într-o fază „intensă” și că speră să creeze, prin summitul de la Londra, o „coaliție a celor dispuși” să susțină eforturile de pace pe termen lung. „Cred atât în Zelenski, cât și în Trump când spun că vor pace. Nu pot spune același lucru despre Putin”, a adăugat Starmer.

Sistarea ajutorului militar american pentru Ucraina transformă Rusia în câștigătoare a războiului și amenință statele baltice, avertizează ISW
Internațional

Sistarea ajutorului militar american pentru Ucraina transformă Rusia în câștigătoare a războiului și amenință statele baltice, avertizează ISW

Consecințele retragerii sprijinului SUA pentru Ucraina. O eventuală retragere a ajutorului militar și financiar al Statelor Unite pentru Ucraina l-ar putea aduce pe Vladimir Putin mai aproape de victorie, avertizează Institutul pentru Studierea Războiului (ISW). Consecințele retragerii sprijinului SUA pentru Ucraina Potrivit unei analize publicate sâmbătă, diminuarea sprijinului american ar oferi Rusiei avantaje importante pe câmpul de luptă și ar crește semnificativ șansele unei victorii rusești. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit „Reducerea ajutorului promis Kievului ar putea înclina balanța războiului și ar permite Rusiei să câștige teren decisiv în Ucraina”, subliniază ISW. Riscuri pentru statele baltice și NATO ISW atrage atenția că o victorie a Rusiei în Ucraina ar putea deschide calea pentru noi acțiuni agresive din partea Moscovei asupra altor state postsovietice. Printre țintele potențiale s-ar număra Lituania, Estonia și Letonia, membre NATO și vecine ale Rusiei. Institutul avertizează că succesul lui Putin în Ucraina l-ar putea încuraja să folosească forța pentru a-și atinge obiectivele strategice și dincolo de granițele ucrainene. Suspendarea ajutorului ar reduce influența globală a SUA Pe lângă riscurile militare, sistarea sprijinului american pentru Ucraina ar putea afecta grav poziția Statelor Unite la nivel global. Potrivit ISW, adversarii strategici ai Washingtonului – Rusia, Iran, Coreea de Nord și China – testează constant limitele angajamentului american față de aliații săi din Europa, Orientul Mijlociu și regiunea Asia-Pacific. „Aceste state formează un bloc care urmărește să învingă SUA și partenerii săi din întreaga lume. Retragerea ajutorului pentru Ucraina ar trimite un semnal periculos de slăbiciune”, se arată în analiza ISW.

Trump mai trimite 3.000 de soldați la granița cu Mexicul, numărul efectivelor e acum 9.000
Internațional

Trump mai trimite 3.000 de soldați la granița cu Mexicul, numărul efectivelor e acum 9.000

SUA întărește apărarea graniței cu Mexicul. Armata americană a anunțat sâmbătă desfășurarea a aproximativ 3.000 de militari suplimentari la granița cu Mexicul. Astfel, numărul total al soldaților mobilizați pentru sprijinirea luptei împotriva imigrației ilegale ajunge la 9.000, această problemă fiind considerată prioritară de administrația Trump. SUA întărește apărarea graniței cu Mexicul Potrivit unui comunicat al comandamentului Northcom, trupele vor sprijini poliția de frontieră în menținerea securității la granița sudică a SUA. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Deși soldații nu vor participa direct la oprirea migranților sau la acțiuni de expulzare, rolul lor va fi esențial în asigurarea unor misiuni de sprijin în privința supravegherii și monitorizării. De asemenea vor asigura asistență administrativă și logistica necesară pentru transport aerian suplimentar „Aceste desfășurări oferă agilitate și sprijin pentru a face față fluxului de migranți ilegali și droguri la frontieră”, a declarat generalul Gregory Guillot, comandantul Northcom. Trump intensifică măsurile anti-imigrație La revenirea sa la putere, Donald Trump a semnat imediat un ordin executiv prin care a declarat starea de urgență la frontiera cu Mexicul. Două zile mai târziu, a dispus trimiterea a încă 1.500 de soldați, acuzând Mexicul că nu combate eficient imigrația ilegală și traficul de fentanil. În timpul campaniei electorale, Trump a acuzat migranții că sunt „criminali” și a promis „cea mai mare operațiune de expulzare din istoria SUA”. Reducerea imigrației ilegală la niveluri istorice Fostul președinte american a declarat sâmbătă că venirea sa la putere a determinat o scădere accelerată a numărului de migranți opriți la graniță. „Invazia în țara noastră s-a terminat”, a afirmat Trump pe rețeaua Truth Social, susținând că sfârșitul lunii februarie a adus „cel mai scăzut” număr de imigranți ilegali opriți la frontiera de sud „din istorie”. Măsuri suplimentare pentru expulzarea migranților Pentru a accelera expulzările, administrația Trump exercită presiuni asupra țărilor din America Latină, solicitându-le să accepte repatrierea propriilor cetățeni. În plus, guvernul american ia în calcul reținerea a până la 30.000 de migranți ilegali la baza militară de la Guantanamo, Cuba. Aceștia s-ar adăuga celor circa 40.000 deja aflați în centre de detenție din Statele Unite.

Franța cere ca UE să ajungă la "autonomie totală" din punct de vedere militar, pentru a nu mai depinde de SUA
Internațional

Franța cere ca UE să ajungă la "autonomie totală" din punct de vedere militar, pentru a nu mai depinde de SUA

Franța cere UE o autonomie militară. Guvernul francez solicită Uniunii Europene să obțină „autonomie deplină” în domeniul apărării, înaintea summitului dedicat Ucrainei și securității europene, programat joi la Bruxelles. Franța vizează atragerea mai multor investiții private pentru dezvoltarea acestui sector strategic. Franța cere autonomie totală în apărare „Obiectivul trebuie să fie autonomia strategică europeană în interiorul NATO, al cărei rol nu a fost pus în discuție de președintele Trump”, a declarat Eric Lombard, ministrul francez al Economiei, într-un interviu pentru Le Parisien. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Oficialii francezi insistă că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare, reducând dependența de Statele Unite în domeniul armamentului. „Astăzi, Statele Unite păstrează controlul asupra armelor, de unde și nevoia de a câștiga o autonomie totală”, a explicat Eric Lombard, descriind tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski drept „un punct de cotitură istoric”. Întrebat dacă Europa se află într-o „economie de război”, Lombard a precizat: „Nu suntem încă acolo, dar trebuie să fim”. Finanțare comună de sute de miliarde de euro  Președintele francez Emmanuel Macron susține că țările UE trebuie să avanseze rapid către o finanțare comună masivă, estimată la „sute de miliarde de euro”, pentru crearea unei apărări europene solide. În cadrul unor discuții online cu cetățenii, Macron a sugerat și „lansarea unor produse de economisire” dedicate susținerii programelor de apărare și a cerut majorarea bugetului militar al Franței peste actualul prag de 2% din PIB. Relaxarea regulilor bugetare în favoarea apărării Premierul francez François Bayrou a solicitat ca cheltuielile militare să fie excluse din calculul deficitului public, limitat la 3% din PIB conform regulilor europene. Totodată, ministrul Economiei a admis că această idee este „posibilă tehnic”, dar a avertizat că Franța trebuie să-și gestioneze cu prudență datoria publică, având unul dintre cele mai mari deficite din zona euro. Germania susține flexibilizarea bugetelor În aceeași direcție, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a subliniat necesitatea relaxării rapide a regulilor bugetare europene. Scopul ar fi acela de a elibera resurse suplimentare atât pentru consolidarea apărării UE, cât și pentru sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse.  

Engleza devine limba oficială în SUA, a decis Trump, în ciuda Congresului, care nu a votat un astfel de proiect niciodată
Internațional

Engleza devine limba oficială în SUA, a decis Trump, în ciuda Congresului, care nu a votat un astfel de proiect niciodată

Trump declară engleza limbă oficială SUA. Președintele american Donald Trump a semnat sâmbătă un ordin executiv prin care engleza devine limba oficială a Statelor Unite. Măsura are scopul de a consolida unitatea națională și de a păstra o cultură comună tuturor cetățenilor americani. Trump declară engleza limbă oficială SUA „Este în interesul Americii să desemnăm o limbă oficială, și numai una”, se arată în textul ordinului. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Documentul semnat de Trump subliniază importanța continuității lingvistice în rândul generațiilor de americani care, deși proveniți din diverse culturi, au învățat limba engleză și au transmis-o copiilor lor. „Acest ordin aduce un omagiu tradiției îndelungate a cetățenilor americani poligloți care au învățat engleza și au transmis-o generațiilor viitoare”, precizează documentul oficial. Prin această decizie, administrația Trump urmărește să „promoveze unitatea” și să întărească identitatea culturală americană. Revocarea ordinului semnat de Bill Clinton în anul 2000 Până în prezent, Statele Unite nu aveau o limbă oficială recunoscută la nivel federal. Ordinul lui Trump anulează un text adoptat în anul 2000 de fostul președinte Bill Clinton, care urmărea să faciliteze accesul la serviciile publice pentru persoanele cu cunoștințe limitate de limba engleză. Ca efect direct, agențiile federale nu vor mai fi obligate să ofere servicii în alte limbi decât engleza, deși vor avea în continuare posibilitatea să o facă, dacă consideră necesar. Limba oficială, o dezbatere veche în politica americană Stabilirea unei limbi oficiale în Statele Unite este un subiect care revine frecvent în viața politică americană. De-a lungul ultimului secol, numeroase proiecte legislative privind oficializarea limbii engleze au eșuat în Congres. Potrivit datelor din 2023 ale Biroului de recensământ, în SUA există aproximativ 43 de milioane de persoane care vorbesc spaniola în propriile locuințe, aspect care alimentează constant dezbaterea privind identitatea lingvistică a țării.

Panică în Ucraina după dezastrul de la Casa Albă, se suspectează oprirea oricărui ajutor american
Internațional

Panică în Ucraina după dezastrul de la Casa Albă, se suspectează oprirea oricărui ajutor american

Ucraina, între tensiuni diplomatice și riscuri. După confruntarea tensionată dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul american Donald Trump, reacțiile au fost mixte. În timp ce oficiali guvernamentali și activiști ai societății civile l-au apărat pe Zelenski, opoziția ucraineană i-a reproșat că a gestionat situația cu prea multă emoție, ceea ce a dus la suspendarea unui acord economic dintre SUA și Ucraina. Ucraina, între tensiuni diplomatice și riscuri Majoritatea liderilor de opinie și a oficialilor guvernamentali ucraineni au sprijinit poziția lui Zelenski, apreciind că acesta a reamintit SUA contribuția Europei la sprijinirea Ucrainei și responsabilitatea Rusiei în declanșarea războiului. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan "Această dispută ar putea avea consecințe foarte negative, de la dezactivarea Starlink până la blocarea informațiilor de intelligence furnizate de SUA", a avertizat deputatul de opoziție Oleksi Goncearenko. Fosta purtătoare de cuvânt a lui Zelenski, Iulia Mendel, a descris situația ca fiind extrem de critică: "Zelenski nu-i prezintă scuze lui Trump. În mod realist vorbind, Ucraina nu a fost niciodată atât de aproape de colapsul total." Kremlinul, încântat de atitudinea lui Trump Daria Kaleniuk, activistă cunoscută pentru apărarea Ucrainei, a evidențiat faptul că Trump nu a reacționat la acuzațiile lui Zelenski privind atrocitățile comise de Rusia: "Se pare că Kremlinul are un orgasm astăzi. Trebuie să-i mulțumească președintelui Trump pentru asta!" Critici din partea opoziției: „O zi fără emoții” Anumiți lideri ai opoziției i-au reproșat lui Zelenski că a fost prea emotiv și că ar fi trebuit să acționeze mai pragmatic. "Astăzi nu este o zi pentru emoții. Trebuie să căutăm poziții comune", a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Acesta a subliniat importanța menținerii unei relații constructive cu Washingtonul: "Trebuie să construim relații de cooperare și încredere cu SUA. În caz contrar, situația va aduce beneficii agresorului, care caută doar o scuză." Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, a reafirmat poziția guvernului ucrainean, subliniind că Rusia nu și-a respectat niciodată angajamentele: "De 11 ani, toate acordurile cu Rusia au fost încălcate. Ucraina nu a ales acest război; Rusia ne-a invadat. Doar garanțiile reale de securitate pot opri acest ciclu."

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938
Politică

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938

România este complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938, începând de la faptul că este condusă de un președinte interimar fără experiență internațională și terminând cu lipsa de resurse financiare și corupția din Armată.  Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Mai grav este faptul că, politic, nu se poate anticipa o schimbare de direcție, respectiv o guvernare care să pregătească țara de război. În sfârșit, nu este clar dacă România are vreun plan pentru varianta în care Republica Moldova este preluată, într-o formă sau alta, de Rusia.  România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional În ce situație se află România, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană/Ucraina: România a cheltuit, în 2024, circa 2,2% din PIB pentru Apărare, dar ar fi aproape imposibil să ajungă la o țintă de 3% pe fondul deficitului bugetar uriaș - aprecierea Consiliului Fiscal Ultimele date disponibile, în raportul pe 2023 al secretarului general NATO, arătau că România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se ducea către achiziții majore de armament. Premierul PSD, Marcel Ciolacu, nu vorbește limba engleză și nu este clar ce limbă străină știe Președintele interimar, Ilie Bolojan, nu are experiență internațională La alegerile din mai, candidatul pro-Rusia Călin Georgescu este cotat cu prima șansă - dacă Biroul Electoral Central îi va valida candidatura Încep să apară tot mai multe informații despre corupția la vârf din Armată, după ce șeful  Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, a fost acuzat de corupție Un fost secretar de stat din ministerul Externe a apreciat că doar 25% din personalul acestui minister este dedicat și inteligent.  În plus, PSD - principalul partid parlamentar, care domină Guvernul - este tot mai tentat de o politică „suveranistă”, după catastrofa de la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Electoratul său, în mod evident, ar prefera să voteze cu un candidat suveranist, în locul unuia perceput ca fiind de dreapta.  În sfârșit, pe fondul unui DNA tot mai ineficient, se poate presupune că corupția afectează toate achizițiile statului român, inclusiv cele militare. 

Prima sincopă Trump-Putin: președintele american a anunțat o nouă bilaterală la Riad, MAE rus a negat
Internațional

Prima sincopă Trump-Putin: președintele american a anunțat o nouă bilaterală la Riad, MAE rus a negat

Bilaterala Rusia-SUA, negată de Moscova. Ministerul rus de Externe a negat oficial desfășurarea unei noi runde de consultări diplomatice cu Statele Unite la Riad, contrazicând astfel informațiile publicate de cotidianul german Die Zeit și declarațiile fostului președinte american Donald Trump. Bilaterala Rusia-SUA, negată de Moscova „Astăzi nu au loc la Riad reuniuni cu participarea Ministerului rus de Externe”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului pentru agenția rusă TASS. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Anterior, Kremlinul a refuzat să comenteze posibilitatea organizării unor noi discuții diplomatice între Rusia și SUA în Arabia Saudită. Aceste speculații au apărut după reuniunea desfășurată săptămâna trecută între șefii diplomațiilor rusă și americană. „Următoarele contacte vor fi între ministerele de externe, la nivel de experți. Vă recomand să vă adresați Ministerului de Externe pentru informații suplimentare despre această reuniune”, a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic. Restabilirea relațiilor diplomatice Conform declarațiilor lui Peskov, eventualele negocieri viitoare între Moscova și Washington vor urmări restabilirea dialogului diplomatic între cele două țări. De asemenea se urmăresc normalizarea activității misiunilor diplomatice și abordarea aspectelor considerate „iritante” în relațiile bilaterale Informațiile din presă, contrazise de oficialii ruși Publicația germană Die Zeit a relatat că marți urma să aibă loc o nouă întâlnire între reprezentanții SUA și cei ai Rusiei la Riad. De asemenea, Donald Trump a vorbit despre o posibilă întâlnire programată pentru 25 februarie în Arabia Saudită. Discuțiile anterioare În urma reuniunii desfășurate săptămâna trecută, șefii diplomațiilor din Rusia și SUA, Serghei Lavrov și Marco Rubio, au convenit asupra inițierii unui proces de normalizare a relațiilor bilaterale, stabilirea unui mecanism de consultări regulate și lansarea unui proces de negociere privind soluționarea conflictului ruso-ucrainean Washingtonul și Moscova urmează să desemneze echipe de negociatori pentru a avansa în direcția detensionării conflictului și îmbunătățirii relațiilor diplomatice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră