duminică 02 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Eveniment

Vizele pentru SUA, cerute românilor, ar putea să nu fie eliminate. Motivul: politica anti-imigrație a lui Trump

Vizele pentru SUA ar putea rămâne: revizuirea procesului de includere a României în programul Visa Waiver ridică incertitudini privind accesul fără viză pentru cetățenii români, potrivit unor surse din Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, citate de Știrile PRO TV. Vizele pentru SUA ar putea rămâne Această reevaluare are loc în contextul politicii administrației Donald Trump, care prioritizează combaterea imigrației și securizarea granițelor, aspecte ce ar putea influența negativ șansele României de a rămâne pe lista țărilor eligibile. Citește și: EXCLUSIV Florin Vlădică, omul lui Frank Timiș în Africa și dealer de armament, numit de Bolojan stăpânul informațiilor secrete la Cotroceni Într-un scenariu favorabil, procesul ar putea reprezenta doar o verificare administrativă de rutină, prin care Homeland Security se asigură că toate cerințele tehnice și de securitate sunt respectate, fără a provoca întârzieri semnificative. Cu toate acestea, dacă administrația Trump va considera că aderarea României la Visa Waiver implică riscuri pentru securitatea națională sau favorizează imigrația ilegală, autoritățile americane ar putea recomanda o amânare sau chiar o revocare a deciziei, un scenariu fără precedent.

Vizele pentru SUA, cerute românilor, ar putea să nu fie eliminate. Motivul: politica anti-imigrație a lui Trump
Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA. A aflat când a aterizat
Internațional

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA. A aflat când a aterizat

Criticii lui Trump, interdicție în SUA. Ministrul francez al Cercetării și-a exprimat "îngrijorarea" după ce autoritățile americane au refuzat accesul unui cercetător francez de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), care se deplasa în SUA pentru a participa la o conferință lângă Houston, potrivit Le Monde.  Criticii lui Trump, interdicție în SUA Cercetătorul a fost respins la frontieră și deportat, se pare, din cauza unor mesaje personale de pe telefonul său, care conțineau critici la adresa politicilor de cercetare ale fostului președinte american Donald Trump. Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Potrivit unei surse diplomatice, incidentul a avut loc pe 9 martie, când cercetătorul specializat în domeniul spațial a fost supus unui control aleatoriu la sosirea în Statele Unite. În timpul verificării, autoritățile au inspectat atât laptopul său de serviciu, cât și telefonul personal. Se presupune că în timpul percheziției au fost descoperite mesaje referitoare la tratamentul aplicat comunității științifice în timpul administrației Trump. Oficialii americani ar fi considerat că aceste mesaje "se traduc prin ură față de Trump și pot fi interpretate ca acte de terorism". FBI, la un pas să deschidă un dosar Ca urmare, cercetătorului i-au fost confiscate dispozitivele profesionale și personale și a fost expulzat în Europa a doua zi. O altă sursă a declarat pentru AFP că autoritățile americane l-au acuzat pe cercetător de mesaje "instigatoare la ură și conspiraționiste". Acestuia i s-ar fi spus că FBI va deschide o investigație, însă acuzațiile au fost ulterior retrase. Incidentul vine pe fondul mai multor măsuri controversate adoptate de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, care au vizat comunitatea științifică, inclusiv reduceri drastice ale bugetului și cenzura anumitor teme în cercetarea finanțată de stat. Franța invocă "libertatea de expresie" Ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a luat apărarea cercetătorului, afirmând: "Libertatea de opinie, cercetarea liberă și libertățile academice sunt valori pe care vom continua să le apărăm cu mândrie. Voi susține dreptul tuturor cercetătorilor francezi de a rămâne fideli acestor principii, respectând, desigur, legea." Ministerul francez de Externe a recunoscut suveranitatea SUA în privința politicii de imigrare, dar a condamnat situația, subliniind angajamentul Franței pentru libertatea de expresie și cooperarea științifică. Ambasada SUA din Paris, contactată de AFP, a redirecționat solicitările către serviciile vamale, care nu au oferit încă un răspuns oficial.

Germania își avertizează cetățenii în legătură cu călătoriile în SUA: Puteți fi opriți la frontieră chiar dacă aveți viză
Internațional

Germania își avertizează cetățenii în legătură cu călătoriile în SUA: Puteți fi opriți la frontieră chiar dacă aveți viză

Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA. Guvernul german a revizuit marți recomandările de călătorie pentru Statele Unite, subliniind că nici viza americană, nici autorizația ESTA nu garantează automat intrarea în țară. Decizia vine după ce mai mulți cetățeni germani au fost reținuți la frontieră, a anunțat Ministerul de Externe de la Berlin. Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA Ministerul de Externe german a actualizat informațiile oficiale pentru a clarifica faptul că autoritățile americane de frontieră au ultimul cuvânt în privința acceptării vizitatorilor, indiferent de documentele de călătorie deținute. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Decizia finală dacă o persoană poate intra în SUA le aparține autorităților americane de frontieră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului. Cu toate acestea, oficialul german a precizat că această modificare nu constituie un avertisment de călătorie, ci doar o clarificare menită să evite eventuale confuzii. Politica de imigrație a SUA, sub monitorizarea Berlinului Schimbarea recomandărilor vine pe fondul unei politici de imigrație mai stricte impuse de administrația Trump. După învestirea sa pe 20 ianuarie, președintele american a semnat mai multe ordine executive care vizează controale mai stricte la frontiere, verificări riguroase pentru vize, măsuri dure împotriva migranților fără documente. Autoritățile germane analizează dacă recentele rețineri ale unor cetățeni germani la intrarea în SUA sunt rezultatul unei schimbări de politică. Cetățeni germani reținuți la frontieră Ministerul de Externe german a confirmat că trei cetățeni germani au fost reținuți recent la intrarea în SUA. Două cazuri au fost soluționate, iar persoanele respective s-au întors în Germania. Un al treilea caz este încă în desfășurare, fiind gestionat de consulatul german din Boston. Potrivit postului american WGBH, un cetățean german posesor de Carte Verde (Green Card) a fost reținut în martie pe aeroportul din Boston și se află într-un centru de detenție. Berlinul nu a oferit încă detalii despre situația actuală a acestuia. Ce trebuie să știe călătorii germani despre SUA? Actualizarea recomandărilor de călătorie subliniază că obținerea unei autorizări ESTA sau a unei vize SUA nu garantează accesul în țară. Autoritățile de frontieră au dreptul să refuze intrarea, indiferent de documentele prezentate. Germanii care intenționează să călătorească în SUA sunt sfătuiți să fie conștienți de aceste reguli și să se informeze în prealabil pentru a evita situații neplăcute.  

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate
Internațional

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare. Afganistan, în pragul unei crize sanitare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că, fără surse alternative de finanțare, va fi nevoită să închidă până în iunie 80% dintre serviciile medicale esențiale pe care le sprijină în Afganistan. Sistemul de sănătate al țării depinde aproape exclusiv de sprijinul donatorilor internaționali, iar lipsa fondurilor ar putea avea consecințe dramatice. Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare Până la 4 martie, 167 de centre de sănătate au fost deja închise din lipsă de finanțare, afectând 1,6 milioane de afgani care nu mai au acces la îngrijiri medicale. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele OMS avertizează că situația se agravează rapid, în special în nordul, vestul și nord-estul țării, unde peste o treime dintre unitățile medicale au fost deja închise, alimentând temeri privind o criză umanitară iminentă. „Fără o intervenție urgentă, peste 220 de alte centre s-ar putea închide până în iunie, lăsând încă 1,8 milioane de oameni fără acces la servicii medicale”, a precizat OMS. Impactul retragerii SUA din OMS asupra sănătății globale Decizia fostului președinte american Donald Trump de a retrage Statele Unite din OMS a avut un impact direct asupra finanțării sistemului sanitar global. Încetarea plăților americane a pus în pericol inclusiv rețeaua globală de supraveghere a rujeolei, care depindea integral de finanțare americană. În Afganistan, această boală a făcut ravagii în 2025, OMS raportând 16.000 de cazuri suspecte și 111 decese în doar primele două luni ale anului. Talibanii contestă cifrele OMS, dar depind de ajutorul umanitar Deși autoritățile talibane, revenite la putere în 2021, contestă datele OMS, realitatea din teren arată un sistem sanitar fragil, care se bazează aproape exclusiv pe ONG-uri și organizații internaționale pentru a funcționa. Totuși, nerecunoscuți oficial de nicio țară, talibanii nu pot încheia parteneriate directe cu state străine, ceea ce complică și mai mult accesul la fonduri esențiale. Mame și copii, cei mai vulnerabili în criza sanitară Criza sanitară afectează în special femeile și copiii din Afganistan. Rata mortalității materne este una dintre cele mai ridicate din lume, cu 638 de decese la 100.000 de nașteri viabile, potrivit UNICEF. Întreruperea ajutorului internațional ar putea cauza alte 1.200 de decese materne până în 2028, avertizează ONU. De asemenea, țara se confruntă cu epidemii de malarie și febră denga, în timp ce vaccinarea împotriva poliomielitei rămâne o provocare majoră. Afganistan și Pakistan sunt singurele țări din lume în care această boală este încă endemică. Subnutriția agravează criza umanitară Pe lângă problemele sanitare, Afganistanul se confruntă și cu o criză alimentară severă. Potrivit ONU, 10% dintre copiii sub cinci ani suferă de malnutriție severă, iar 45% dintre copii au întârzieri de creștere din cauza lipsei alimentației adecvate După patru decenii de război, economia fragilă și schimbările climatice agravează și mai mult situația umanitară. ONG-urile, forțate să închidă centre medicale Pe fondul lipsei de finanțare, ONG-uri precum Save the Children au fost nevoite să își reducă activitatea. Recent, organizația a închis 18 centre de sănătate, iar restul unităților sale medicale mai au resurse pentru doar o lună. În ianuarie 2025, cele aproximativ 30 de clinici Save the Children tratau peste 134.000 de copii.

Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România”
Politică

Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România”

O publicație conservatoare din SUA, The American Conservative, cere retragerea trupelor americane de la baza aeriană Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” („It’s Time to Cut Romania Off/ Walking away from an expensive peripheral air base fits neatly with several of the Trump administration’s priorities”), titrează publicația. Revista The American Conservative a fost fondată de Pat Buchanan în 2001 și se apreciază că, în 2016, l-ar fi ajutat pe actualul vicepreședinte JD Vance să-și facă binecunoscută cartea „Hillbilly Elegy”. Publicația scrie că promovează „reținerea în afacerile externe pe baza intereselor naționale vitale ale Americii”.  Citește și: Pariorii de pe Polymarket cred într-un un câștigător detașat al prezidențialelor. Pisaroglu, recent lansat, cotat peste Lasconi Influentă publicație conservatoare cere retragerea trupelor de la Kogălniceanu Articolul publicat la 14 martie arată că Marea Neagră nu prezintă nici o importanță strategică pentru SUA: „Retragerea sprijinului american pentru bază nu ar fi în dezacord cu prioritățile administrației din secolul XXI; într-adevăr, le-ar sprijini și le-ar consolida. Trump este în mod clar interesat de realinierea politicii externe americane cu interesul său național. Aceasta înseamnă dezangajarea din Europa, orientarea către Asia și cheltuirea banilor americani pentru cetățenii americani în loc de aventuri inutile în străinătate (...) România încă pare să creadă că America are nevoie de această bază, ceea ce poate explica de ce s-a simțit încrezătoare în a sfida dorințele administrației Trump cu privire la Georgescu. Dar, în timp ce ultimul președinte republican, George W. Bush, a invitat România în NATO și a crezut că obiectivul Americii ar trebui să fie răspândirea democrației cât mai departe posibil, acest președinte vede lumea în mod clar diferit, și pe bună dreptate.  Să luăm, de exemplu, localizarea bazei. Dacă America ar încerca să păstreze unipolaritatea, o bază la Marea Neagră - a cărei prezență este un iritant permanent pentru Rusia - ar putea avea sens. Dar, din perspectiva unei politici externe preocupate de interesul național, America nu câștigă prea mult de pe urma unei prezențe acolo. Turcia, aliat NATO - care găzduiește și o bază NATO importantă - controlează deja Bosforul. Iar Marea Neagră, deși este un corp de apă regional important, nu este chiar un element asupra căruia Statele Unite trebuie să aibă un anumit control. Ea reprezintă doar aproximativ 2,5 % din comerțul internațional. Spre deosebire de Pacificul de Vest, în care se află posesiuni americane precum Guam și Hawaii, Marea Neagră nu este aproape de nicio masă de pământ american”.  The American Conservative arată că baza - care găzduiește acum 4.000 de militari americani - este scumpă, chiar dacă România s-a angajat să plătească costurile de 2,7 miliarde de dolari pentru extindere.  „Baza este importantă pentru România, desigur, care se uită în prezent peste mare spre o Rusie care și-a extins coasta Mării Negre prin cucerirea unei mari părți din sudul Ucrainei și a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. Dar importanța sa pentru România nu o face importantă pentru Statele Unite”, mai arată autorul articolului, Anthony J. Constantini.  Articolul vorbește despre decizia prostească („tomfoolery”) de a interzice candidatura lui Călin Georgescu, în pofida numeroaselor semnale de la Washington DC. „Dezvăluirea că, de fapt, a fost un partid de centru care a cumpărat conturile TikTok în încercarea de a-l promova pe Georgescu (despre care credeau că nu va câștiga, ci va lua voturi de la un alt candidat de dreapta) se pare că nu a avut nicio influență asupra cazului”, scrie The American Conservative. Însă articolul apreciază că această situație este o „oportunitate” pentru administrația Trump să-și retragă trupele. „Chiar dacă establishmentul românesc permite unui candidat cu adevărat de dreapta să candideze - și poate, dacă se simte deosebit de democratic, să câștige - nu va schimba interesele naționale geografice ale Americii. Administrația Trump (...) este în mod clar interesată în reducerea risipei și în reajustarea politicii externe americane. Ar trebui să înceapă prin a analiza mai atent prezența noastră militară în România”, se încheie articolul. 

Nr. 2 în AUR îl atacă pe Trump și-l apără pe Iohannis: președintele SUA trebuie să-și ceară scuze de la România, cere Claudiu Târziu
Politică

Nr. 2 în AUR îl atacă pe Trump și-l apără pe Iohannis: președintele SUA trebuie să-și ceară scuze de la România, cere Claudiu Târziu

Nr.2 în AUR îl atacă pe Trump și-l apără pe Iohannis: președintele SUA trebuie să-și ceară scuze de la România, cere Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național al AUR. Târziu s-a supărat după ce președintele SUA i-a spus secretarului general al NATO, Mark Rutte, că a avut drept contracandidat la șefia alianței nord-atlantice o „altă persoană”, de care nu i-a plăcut.  Însă Trump nu a menționat nici România, nici pe Iohannis. Citește și: Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini. Impact: 1,1% din PIB Târziu a reacționat însă dur, pe Facebook, apreciind că Trump „a ignorat eroii români morți în teatrele de război din afara granițelor țării, sacrificiile militarilor și populației pentru efortul de susținere a Alianței și devotamentul unui aliat de încredere”. La 21 iaunuarie, președintele CN al AUR îl lăuda însă pe Trump: „Declarațiile lui Donald Trump de ieri marchează un moment de răscruce: o lecție despre suveranitate, curaj și apărarea interesului național”.  Nr.2 în AUR îl atacă pe Trump „Președintele SUA, Donald Trump, a jignit România fără să clipească și niciun oficial de la București nu a avut demnitatea de a-i atrage atenția asupra gestului incalificabil pe care si-a permis să-l facă. Atunci când a ridiculizat candidatura lui Klaus Iohannis la NATO în public, de față cu actualul Secretar General, Mark Rutte, Donald Trump a ignorat eroii români morți în teatrele de război din afara granițelor țării, sacrificiile militarilor și populației pentru efortul de susținere a Alianței și devotamentul unui aliat de încredere.   Poate că distanța de la Washington și până la Kogălniceanu sau Deveselu, unde servesc militarii americani pe flancul estic al NATO, e prea mare pentru perspectiva președintelui SUA. Dar reacțiile primitive, hăhăiala degradantă cu care a fost primită ofensa lui Donald Trump la București demonstrează că distanța dintre România și lumea civilizată se apropie de plus infinit.   Cine a fost Klaus Iohannis și ce a făcut el în cele două mandate ale sale e problema noastră, a românilor. Avem multe să-i reproșăm și am făcut-o, inclusiv prin proteste de stradă. Nu uităm și nu ignorăm ce a făcut rău și nici ce nu a făcut pentru români. Însă respectul pentru actualul sau foștii președinți ai României este o componentă a imaginii pe care statul român și-o asumă sau o tolerează în plan internațional.   Nu vom putea recâștiga respectul partenerilor internaționali decât atunci când vom reînvăța să ne respectam pe noi înșine!   Încă nu e târziu pentru scuzele cuvenite din partea administrației de la Washington!”, a scris Târziu. 

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina
Internațional

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA. Moscova a anunțat miercuri că așteaptă o informare oficială din partea Washingtonului cu privire la propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, acceptată de Kiev după trei ani de război. Această propunere a fost discutată în cadrul unei întâlniri diplomatice americano-ucrainene la Jeddah, Arabia Saudită. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA "Avem prevăzute contacte cu americanii în zilele următoare și contăm pe acestea pentru a obține o informație completă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS În timp ce Rusia așteaptă clarificări, o discuție directă între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este considerată posibilă într-un termen scurt. Trump a declarat marți că urmează să vorbească cu omologul său rus în cursul acestei săptămâni. SUA – Rusia, discuții despre încetarea focului Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor avea miercuri contacte oficiale cu Rusia pentru a discuta detaliile acordului de încetare a focului. "Cu toții așteptăm cu nerăbdare răspunsul Rusiei și îi îndemnăm cu fermitate să ia în considerare încetarea tuturor ostilităților", a afirmat Rubio. În cazul unui refuz al Rusiei, SUA și aliații săi vor trebui să reevalueze poziția Moscovei și intențiile sale reale în acest conflict. Putin, reticent în fața condițiilor americane O sursă apropiată de președintele rus a declarat că lui Vladimir Putin îi va fi dificil să accepte propunerea americană, în special în contextul reluării livrărilor de arme și a schimbului de informații dintre SUA și Ucraina. "Putin are o poziție puternică, dat fiind faptul că Rusia avansează pe front", a declarat sursa pentru Reuters. Liderul rus ar putea cere garanții suplimentare și nu va renunța la pretențiile asupra teritoriilor deja anexate – Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea. Europa cere un răspuns din partea Rusiei Liderii europeni au solicitat Rusiei să ofere un răspuns clar cu privire la propunerea de încetare a focului. "În acest moment, mingea este în terenul lui Putin", a declarat cancelarul german Olaf Scholz. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au salutat acordul de la Jeddah, subliniind că acum decizia finală aparține Moscovei. SUA reiau sprijinul militar pentru Ucraina În paralel cu negocierile, Washingtonul a anunțat ridicarea imediată a suspendării ajutorului militar pentru Ucraina, inclusiv reluarea schimbului de informații. Această decizie vine după un schimb tensionat de replici între Trump, vicepreședintele său JD Vance și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri desfășurate pe 28 februarie în Biroul Oval. Frontul de luptă: atacuri și cuceriri teritoriale În timp ce discuțiile diplomatice continuă, luptele de pe front nu dau semne de încetare. La Odesa, un atac rusesc cu rachetă balistică a provocat moartea a patru persoane și a avariat o navă sub pavilionul Barbados. Rusia a anunțat cucerirea a cinci localități din apropierea orașului Sudja, în regiunea rusă Kursk, unde forțele sale continuă să împingă trupele ucrainene spre graniță. Ucraina a efectuat un atac masiv cu drone asupra Moscovei și a regiunilor înconjurătoare, ca răspuns la agresiunile rusești. „Dacă” vs „cum” În contextul în care negocierile continuă, întrebarea cheie rămâne dacă Rusia va accepta încetarea focului sau dacă războiul va escalada în continuare. Potrivit consilierului american pentru securitate națională, Mike Walz, discuțiile nu mai sunt despre „dacă” războiul trebuie să se încheie, ci „cum” acest lucru va fi posibil.

UE contraatacă în războiul tarifelor: produse americane diverse vor fi suprataxate ca răspuns la creșterea taxelor vamale pe oțel
Internațional

UE contraatacă în războiul tarifelor: produse americane diverse vor fi suprataxate ca răspuns la creșterea taxelor vamale pe oțel

UE impune taxe asupra produselor americane. Comisia Europeană a anunțat că Uniunea Europeană va introduce taxe vamale asupra anumitor produse americane începând cu 1 aprilie. Decizia vine ca răspuns la tarifele de 25% impuse de Statele Unite asupra importurilor de oțel și aluminiu provenite din UE. Reacția UE la decizia administrației Trump Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană „regretă profund” măsurile decise de președintele american Donald Trump. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Oficialul european a subliniat impactul negativ al acestor tarife asupra economiei: "Tarifele vamale sunt taxe. Ele sunt nefavorabile pentru afaceri și chiar mai rele pentru consumatori." UE impune taxe asupra produselor americane Măsura adoptată de UE presupune introducerea de taxe asupra unor produse americane precum motociclete, bărci, whiskey sau unt de arahide Prin această contramăsură, Uniunea Europeană își propune să protejeze companiile, lucrătorii și consumatorii europeni de impactul tarifelor americane. Miliarde de euro în joc Potrivit Comisiei Europene, noile taxe americane afectează exporturi europene în valoare de 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul exporturilor UE către SUA. În plus, importatorii americani vor fi nevoiți să plătească taxe suplimentare de până la 6 miliarde de euro.  

Primul superyacht al unui oligarh rus care ar putea fi confiscat de SUA și valorificat pentru Ucraina
Internațional

Primul superyacht al unui oligarh rus care ar putea fi confiscat de SUA și valorificat pentru Ucraina

Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi. Un tribunal federal din New York a respins luni revendicarea de proprietate asupra superiahtului Amadea, atribuit oligarhului rus Suleiman Kerimov, aflat sub sancțiuni americane. Decizia deschide calea către o licitație publică a luxosului iaht, evaluat la 300 de milioane de dolari, potrivit The Guardian. Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi Iahtul de 106 metri lungime a fost sechestrat în 2022 în Fiji, la cererea justiției americane, și ulterior predat Statelor Unite. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT De atunci, un alt om de afaceri rus, Eduard Hudainatov, fost șef al companiei petroliere Rosneft, a susținut că el este adevăratul proprietar. Însă, convocat de tribunalul american în iulie 2024 pentru a-și susține pretențiile, Hudainatov nu s-a prezentat nici atunci, nici la următoarele două termene, invocând probleme medicale. Drept urmare, instanța i-a respins definitiv revendicările. Oligarhul Kerimov, vizat de sancțiuni internaționale Autoritățile americane susțin că Hudainatov este un interpus, menit să îl ajute pe Suleiman Kerimov să își sustragă iahtul de la confiscare. Kerimov a fost sancționat de SUA în 2018 pentru presupusă spălare de bani și se numără printre oligarhii ruși vizați de sancțiuni internaționale după invazia Ucrainei din 2022. Lege nouă pentru vânzarea activelor oligarhilor ruși În 2024, Congresul american a adoptat o lege care permite valorificarea bunurilor confiscate ale oligarhilor ruși pentru a sprijini Ucraina. Această legislație ar putea permite vânzarea iahtului Amadea, transformându-l într-un activ valoros pentru efortul de reconstrucție al Ucrainei. Totuși, în februarie 2024, Pam Bondi, fost procuror general în administrația Trump, a anunțat desființarea grupului „Kleptocapture”, creat de administrația Biden pentru a urmări averile oligarhilor ruși sub sancțiuni. Amadea, un iaht de lux impresionant Considerat un simbol al extravagantei oligarhilor ruși, Amadea este dotat cu facilități ultra-luxoase, inclusiv o piscină, jacuzzi, un heliport și o „grădină de iarnă” pe punte. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Conform site-ului superyachtfan.com, acest iaht rămâne unul dintre cele mai opulente din lume.

Alegeri în Groenlanda: partidul care susține asocierea insulei cu SUA nu are șanse să ajungă la guvernare
Internațional

Alegeri în Groenlanda: partidul care susține asocierea insulei cu SUA nu are șanse să ajungă la guvernare

Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate. Marți, Groenlanda organizează alegeri pentru parlamentul său local, Inatsisartut, într-un context politic tensionat, transmite BBC. Teritoriul autonom al Danemarcei este divizat între dorința de independență și menținerea beneficiilor economice oferite de Copenhaga. În același timp, interesul fostului președinte american Donald Trump pentru achiziționarea insulei a adăugat o dimensiune geopolitică inedită scrutinului. Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate Singurul sondaj disponibil, realizat cu mai mult de o lună în urmă, arată că partidul socialist Inuit Ataqatigiit (IA), condus de premierul Mute B. Egede, ar obține 31% din voturi, depășind social-democrații de la Siumut. Citește și: Propaganda pro-Georgescu, Active News, susține că „planul B”, Dungaciu, este o conservă GRU Cele două formațiuni au guvernat împreună în ultimii trei ani, însă și-ar putea pierde o parte din electorat față de alegerile din 2021. Pe locul trei în preferințele alegătorilor se află partidul liberal Demokratiit, cu aproape 19%, depășindu-l pe Naleraq, singura formațiune care pledează deschis pentru ruperea legăturilor cu Danemarca. O coaliție posibilă și viitorul Groenlandei Rezultatul votului ar putea menține alianța dintre Inuit Ataqatigiit și Siumut, partidele care au condus insula de la obținerea autonomiei în 1979. În 2009, statutul Groenlandei a fost revizuit, incluzând și dreptul la autodeterminare, care însă nu a fost exercitat până acum. Cu o populație de aproximativ 43.000 de locuitori, Groenlanda urmează să aleagă 31 de membri ai parlamentului. Votul este urmărit îndeaproape atât în interiorul țării, cât și la nivel internațional. Ambițiile americane asupra Groenlandei Fostul președinte Donald Trump a manifestat un interes constant pentru Groenlanda, aducând acest subiect în centrul dezbaterilor electorale. Deși majoritatea partidelor locale au respins ideea, Trump a reiterat duminică pe rețelele sociale sprijinul său pentru autodeterminarea Groenlandei, promițând miliarde de dolari în investiții și securitate sporită, dacă insula ar accepta să devină parte a SUA. Într-un interviu acordat televiziunii publice daneze DR, premierul Mute B. Egede a fost categoric: „Groenlanda nu este de vânzare". El a cerut „respect" și a pledat pentru un guvern „robust" și o economie solidă, ca bază pentru o eventuală independență, fără a stabili însă un termen concret pentru acest obiectiv. O economie dependentă de Danemarca În prezent, Groenlanda este puternic dependentă de sprijinul financiar danez, care acoperă aproximativ 40% din veniturile teritoriale. Cu o populație de 57.000 de locuitori pe un teritoriu de 2,2 milioane de kilometri pătrați (dintre care 80% acoperit de gheață), insula are o economie fragilă, bazată în proporție de 90% pe pescuit. Tema independenței, deși dezbătută, nu a fost dominantă în campania electorală. Alegătorii sunt mai preocupați de probleme interne, precum criza locuințelor și deficiențele sistemului sanitar. Lipsurile în domeniul Sănătății și Educației au determinat mulți localnici să se mute în Danemarca – aproximativ 17.000 de groenlandezi s-au stabilit acolo din 2008. Totuși, majoritatea acestora nu vor putea vota la scrutin, deoarece trebuie să fi avut reședința în Groenlanda în ultimele șase luni. Interes strategic al SUA și rivalitatea cu Rusia Groenlanda are o importanță strategică majoră pentru SUA, fiind situată pe ruta cea mai scurtă între Europa și America de Nord. Baza aeriană Pituffik găzduiește echipamente esențiale pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice. Washingtonul și-a exprimat dorința de a-și extinde prezența militară pe insulă, inclusiv prin instalarea unor radare care să monitorizeze activitatea navală rusească în Atlantic. Încercarea lui Trump de a cumpăra Groenlanda nu este fără precedent. În 1946, președintele american Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur pentru insulă, considerând-o esențială în Războiul Rece. Danemarca a refuzat propunerea, la fel cum a făcut și în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump. O posibilă asociere cu SUA? O altă opțiune discutată este un pact de „liberă asociere" cu Statele Unite, similar statutului Insulelor Marshall, Microneziei sau Palau. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această idee este susținută de partidul Naleraq, însă formațiunea are șanse reduse de a intra la guvernare. Deși independența rămâne un ideal pentru mulți groenlandezi, realitatea economică îi face pe majoritatea să considere această opțiune neviabilă pe termen scurt. Un sondaj recent arată că 85% dintre localnici resping ideea ca Groenlanda să devină parte a SUA.  

Întâlnire americano-ucraineană în Arabia Saudită la nivel de miniștri de Externe. Obiectivul: pace în Ucraina
Internațional

Întâlnire americano-ucraineană în Arabia Saudită la nivel de miniștri de Externe. Obiectivul: pace în Ucraina

Ucraina, discuții pentru pace cu americanii. Secretarul de stat american, Marco Rubio, va efectua luni o vizită la Jeddah, Arabia Saudită, pentru a discuta despre posibilitatea unui acord de pace în războiul dintre Rusia și Ucraina. Conform unui comunicat oficial, vizita face parte din strategia președintelui Donald Trump de a pune capăt conflictului. Ucraina, discuții pentru pace cu americanii Rubio urmează să se întâlnească cu lideri ucraineni, însă biroul său nu a precizat exact cu cine. Citește și: Echipa lui Antonescu: penalul Thuma, penalul Alexe, ex-penalul Roșca și ex-sereistul Tuță Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, omologii ucraineni ai secretarului de stat sunt Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, Andrii Sîbiha, ministrul de externe, și Rustem Umerov, ministrul apărării. De asemenea, Rubio va discuta cu prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, într-un context diplomatic mai larg, având în vedere influența Arabiei Saudite asupra negocierilor internaționale. Posibilă întâlnire Trump-Putin în Arabia Saudită Arabia Saudită ar putea deveni gazda unei viitoare întâlniri între președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin. Deși data exactă nu a fost anunțată, discuțiile despre un asemenea summit sunt în desfășurare. Rubio continuă turneul diplomatic în Canada După vizita din Arabia Saudită, Marco Rubio va călători miercuri în Canada, unde va participa la o reuniune cu omologii săi din statele membre ale G7. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această întâlnire va aborda, printre altele, situația geopolitică din Ucraina și implicațiile unui posibil acord de pace.

Ungaria pregătește un acord strategic cu SUA, pentru a atenua impactul războiului comercial
Internațional

Ungaria pregătește un acord strategic cu SUA, pentru a atenua impactul războiului comercial

Ungaria, un acord strategic cu SUA. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat în cadrul deschiderii anului economic al Camerei de Comerț și Industrie a Ungariei că Budapesta negociază un acord strategic cu Statele Unite. Ungaria, un acord strategic cu SUA Potrivit liderului ungar, acest parteneriat ar putea reduce efectele negative ale războiului vamal dintre SUA și Uniunea Europeană asupra economiei Ungariei. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Statele Unite au în vedere impunerea unor tarife de 25% pentru bunurile provenite din Uniunea Europeană, măsură anunțată recent de președintele american Donald Trump. Conform declarațiilor acestuia, Uniunea Europeană a fost creată pentru a „înșela” Statele Unite în domeniul comerțului. Aceste tarife ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei Ungariei. Viktor Orbán a subliniat că Ungaria, la fel ca toate statele membre ale UE, va înregistra pierderi economice din cauza acestui conflict comercial, însă acordul pe care Budapesta îl pregătește cu Washingtonul ar putea echilibra aceste efecte. Acordul economic americano-ungar Orbán a declarat că viitorul pachet de cooperare economică dintre Ungaria și Statele Unite ar putea atenua sau chiar anula efectele negative ale unui posibil război comercial. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Premierul ungar este un susținător de lungă durată al lui Donald Trump și consideră că acest parteneriat economic va consolida și mai mult alianța politică existentă între cele două țări. În prezent, oficialii ungari negociază reînnoirea unui tratat fiscal bilateral cu SUA, tratat care fusese reziliat de administrația americană anterioară. Pe lângă acest aspect, acordul va include și măsuri pentru a compensa pierderile cauzate de tarifele impuse Europei, atât în termeni monetari, cât și prin beneficii economice concrete pentru Ungaria.  

Execuție prin împușcare de către un pluton, în SUA, prima din 2010. Condamnatul la moarte a ales metoda
Internațional

Execuție prin împușcare de către un pluton, în SUA, prima din 2010. Condamnatul la moarte a ales metoda

Bărbat executat prin împușcare, în SUA. Brad Sigmon, un deținut de 67 de ani din Carolina de Sud, a fost executat vineri prin pluton de execuție, marcând o premieră în SUA din 2010, potrivit BBC. Bărbat executat prin împușcare, în SUA Sigmon fusese condamnat în 2002 pentru uciderea brutală, cu o bâtă de baseball, a părinților fostei sale partenere, David și Gladys, și tentativa de răpire a acesteia. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Potrivit autorităților penitenciare, execuția a avut loc la ora 18:05 (23:05 GMT), iar decesul a fost declarat oficial la ora 18:08. Carolina de Sud oferă condamnaților opțiunea între scaunul electric, injecția letală sau plutonul de execuție, iar Sigmon a optat pentru cea din urmă. Controverse privind metodele de execuție în SUA Execuția lui Sigmon este a șasea din SUA în 2025, celelalte fiind realizate prin injecție letală, cu excepția unei execuții prin inhalare de azot în Alabama – o metodă criticată de experții ONU. Louisiana se pregătește, de asemenea, să reia execuțiile după 15 ani, folosind aceeași metodă. Apărarea condamnă brutalitatea execuției Avocații lui Sigmon au declarat că acesta a ales plutonul de execuție „în disperare de cauză”, având în vedere eșecurile execuțiilor prin injecție letală. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus „Moartea lui Brad a fost oribilă și violentă, dar aceasta era singura alegere pe care o avea”, a afirmat avocatul său, Gerald King.

SUA ar fi oprit schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski, presat să negocieze cu Rusia
Internațional

SUA ar fi oprit schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski, presat să negocieze cu Rusia

SUA și Ucraina, schimb de informații. Statele Unite ar fi suspendat schimburile de informații cu Ucraina, o decizie care riscă să afecteze semnificativ capacitatea armatei ucrainene de a identifica și lovi ținte rusești, scrie Financial Times, citând surse oficiale. Această măsură ar putea accelera presiunile asupra președintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta negocieri cu Rusia. SUA și Ucraina, schimb de informații Deși surse din cadrul Financial Times confirmă sistarea transferurilor, potrivit unui oficial ucrainean citat de Bloomberg, Kievul ar continua să primească informații din partea SUA. Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova Unul dintre oficialii citați de Financial Times precizează că Washingtonul păstrează schimburile de informații doar cu aliații săi cei mai apropiați, precum Regatul Unit. Rusia acuză SUA de sprijin direct în conflict Oficialii ruși au acuzat în repetate rânduri Occidentul, și în special Statele Unite, de implicare directă în războiul ruso-ucrainean, nu doar prin furnizarea de arme și muniții, ci și prin oferirea de informații strategice. Aceste date ar fi fost obținute cu ajutorul sateliților, dronelor de recunoaștere și avioanelor spion. Ajutorul militar american, suspendat pentru a forța negocierile Decizia privind suspendarea schimbului de informații vine după ce SUA au oprit și ajutorul militar destinat Ucrainei, într-o strategie de a crește presiunea asupra administrației de la Kiev. Măsura a fost luată în contextul deteriorării relațiilor dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, după o întâlnire tensionată desfășurată vineri la Casa Albă, care s-a transformat într-o confruntare verbală în fața presei. Trump cere pace, Zelenski, garanții de securitate În cadrul discuțiilor, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski de lipsă de voință pentru pace și l-a avertizat că sprijinul american va înceta dacă Ucraina nu ajunge la un acord cu Rusia. De cealaltă parte, Zelenski a cerut garanții clare de securitate pentru țara sa. După suspendarea ajutorului militar american, președintele ucrainean a transmis că este pregătit să participe la negocieri cât mai curând posibil și încearcă să repare relația cu administrația Trump.

Groenlanda îi răspunde lui Trump: „Nu vrem să fim americani”
Internațional

Groenlanda îi răspunde lui Trump: „Nu vrem să fim americani”

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump. Premierul Groenlandei, Mute Egede, a declarat miercuri că locuitorii insulei își vor decide singuri viitorul și nu doresc să devină nici americani, nici danezi. Reacția vine după ce președintele american Donald Trump și-a reafirmat dorința ca Groenlanda să devină parte din Statele Unite. Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump Într-o postare publicată pe Facebook, premierul Groenlandei a transmis un mesaj ferm adresat administrației de la Washington: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Nu vrem să fim americani, nici danezi, suntem Kalaallit (groenlandezi). Americanii și liderul lor trebuie să înțeleagă asta.” De asemenea, Egede a subliniat că: „Nu suntem de vânzare și nu putem fi luați. Viitorul ni-l determinăm noi, în Groenlanda.” Alegerile din Groenlanda și dorința de independență Pe 11 martie, Groenlanda organizează alegeri, iar tema centrală a campaniei electorale este tocmai aspirația către independență, intensificată de interesul manifestat de președintele Trump. Conform sondajelor de opinie, majoritatea groenlandezilor resping ideea de a adera la Statele Unite. Totodată, există o susținere tot mai mare pentru obținerea independenței față de Danemarca. Danemarca susține autodeterminarea Groenlandei Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a subliniat miercuri, într-o conferință de presă la Helsinki, importanța recunoașterii de către Trump a dreptului Groenlandei la autodeterminare: „A spus că SUA respectă dreptul la autodeterminare al Groenlandei, și cred că aceasta a fost cea mai importantă parte a discursului său.” Guvernul danez și-a reafirmat sprijinul pentru dreptul Groenlandei de a decide asupra propriului statut, menționând că insula arctică „nu este de vânzare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră