joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

sua

908 articole
Politică

BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români

SUA anunță oficial că suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă „Sunt convins că revizuirea includerii României în programul Visa Waiver este o măsură strict tehnică, parte a unui proces de reevaluare globală a riscurilor la adresa securităţii SUA. Nu există în acest moment vreo legătură concretă cu paşii comuni efectuaţi până acum de România şi Statele Unite în cadrul programului Visa Waiver. Am îndeplinit toate criteriile şi ne-am câştigat pe merit locul în acest program”, a fost reacția lui Ciolacu.  SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor Guvernul american revizuieşte recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), în scopul asigurării respectării cerinţelor stricte de securitate impuse de acest program, a anunţat marţi Departamentul pentru Securitate Internă al SUA.În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriilor (ESTA) pentru cetăţenii români.Această suspendare va rămâne în vigoare până când Statele Unite vor finaliza revizuirea. Prin urmare, cetăţenii români care doresc să călătorească în Statele Unite în scop de afaceri sau turistic pe termen scurt vor trebui să solicite în continuare obţinerea unei vize la neimigrant ("B") la o ambasadă sau consulat al SUA. Departamentul nu transmite și o dată posibilă la care România ar putea fi acceptată în program. Inițial, se convenise că românii ar fi trebuit să călătorească în SUA fără vize din 31 martie.

BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români
Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35 și să se orienteze spre Rafale
Politică

Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35 și să se orienteze spre Rafale

Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35 și să se orienteze spre Rafale: Claudiu Năsui, vicepreședinte al USR, a scris pe X/Twitter că, totuși, aparatul american este „de departe cel mai bun avion în termen de capabilități militare”.  Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Primul lider care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe la F-35 „Haosul administrației Trump face țările să renunțe la F35. Ar trebui și România să renunțe la el și să cumpere Rafale? Deocamdată Canada și Portugalia au renunțat la achiziția de F35.  Văd un risc prea mare să nu mai poată folosi avioanele în caz de nevoie dacă administrația SUA nu le-ar permite. F35 nu are buton de oprire de la distanță, în schimb are mult software care e dependent de servere americane constant pentru puneri la zi. Și, pe lângă asta, are componentele esențiale produse în SUA de care e nevoie pentru mentenanță. Singura țară căreia i-a fost permis să schimbe sistemele F35 cu unele locale este Israel, de aceea ei au varianta F35I. Care sunt alternativele europene dacă o țară nu vrea să depindă de SUA? În principal sunt trei avioane: Rafale (produs de Dassault), Eurofighter (produs de un consorțiu de firme europene) și Gripen (produs de Saab). Gripen este un avion bun, dar dacă vrem să evităm dependența de SUA atunci nu este o opțiune. Nu de alta, dar din 2016 încoace motoarele celor mai noi modele sunt produse în SUA. Rafale și Eurofighter sunt avioane produse în întregime în Europa. Iar între cele două, Rafale este singurul care are și capabilități ‚stealth’, adică poate să fie invizibil pe radar. Suplimentar este mult mai polivalent, poate să facă mai multe lucruri, decât Eurofighter. Unul este făcut să fie multirol, celălalt făcut să facă superioritate aeriană. Întrebarea e ce ar trebui să facă România? Argumentul pentru menținerea F35 este că este de departe cel mai bun avion în termen de capabilități militare. Este și cel mai scump de operat. Prețul unitar este mare, dar este mult scăzut de faptul că are o producție la scară imensă ceea ce îi ieftinește costul individual. Asta, apropo, ajută mai ales SUA să-l cumpere și ei mai ieftin pentru că i se amortizează costurile pe un număr mult mai mare. Chiar și haosul administrației Trump este vremelnic. Președintele are mandat de 4 ani în SUA, dar un avion de luptă îl cumperi pentru câteva decenii”, a arătat deputatul USR, pe X. 

Primul oficial român care-i dă dreptate lui JD Vance: „Democrația noastră nu e în cea mai bună formă”, spune Bolojan
Politică

Primul oficial român care-i dă dreptate lui JD Vance: „Democrația noastră nu e în cea mai bună formă”, spune Bolojan

Primul oficial român care-i dă dreptate lui JD Vance: „Democrația noastră nu e în cea mai bună formă”, spune Bolojan la Antena 3. În interviul pentru acest post, președintele interimar al României a evitat să critice CCR pentru anularea alegerilor prezidențiale, dar a afirmat că a fost „de nedorit”. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Primul oficial român care-i dă dreptate lui Vance „Trebuie să înțelegem și perspectiva americană asupra libertăților pentru că au campanii foarte dure în Statele Unite ale Americii pe care le vedem că se derulează la fiecare ciclul electoral. Dar una este stabilitatea unui sistem politic american în care și interferențele străine nu au efectul pe care îl au în România. Din acest punct de vedere cu siguranță dacă am fi fost o democrație cât se poate de consolidată ar fi trebuit să fim mai rezistenți la astfel de atacuri. Și atunci vicepreședintele JD Vance în acel discurs în care ne-a dat exemplu cred că a avut dreptate spunând că nici democrația noastră nu e în cea mai bună formă dacă prin astfel de atacuri hibride a putut fi afectat procesul electoral și cred că recâștigarea încrederii în instituții e un element foarte important și asta înseamnă inclusiv derularea unui proces electoral cât mai corect”, a spus Bolojan. „Curtea avea această competență” „Anularea alegerilor prezidențiale a fost un lucru excepțional, de nedorit, din start un astfel de eveniment generează suspiciuni, în interior tot felul de scenarii care duc la o împărțire a societății între cei care cred că a fost o decizie justă și cei care cred că a fost un abuz. E clar că conform Constituției, Curtea avea această competență și a luat o decizie într-o competență constituțională. Așa cum apare din toate datele am avut o situație în care un candidat care cu toate că a avut o campanie bună în zona de online, a declarat cheltuieli zero și deci a fost o situația în care clar legislația finanțării campaniei electorale nu a fost respectată”, a mai explicat președintele interimar. 

SUA vor închiderea totală a programului nuclear iranian, a transmis Mike Waltz, consilier pe securitate națională al Casei Albe
Internațional

SUA vor închiderea totală a programului nuclear iranian, a transmis Mike Waltz, consilier pe securitate națională al Casei Albe

SUA cer închiderea programului nuclear iranian. Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, a declarat că Iranul trebuie să renunțe complet la ambițiile sale nucleare. SUA cer închiderea programului nuclear iranian „Toate opțiunile sunt pe masă”, a afirmat el la CBS, avertizând că o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu ar fi inevitabilă dacă Iranul ar obține arme nucleare. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Donald Trump a trimis o scrisoare liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, îndemnând la negocieri pentru evitarea unei intervenții militare. În ciuda refuzului oficial al lui Khamenei, guvernul iranian a transmis semnale mixte privind posibilitatea unor discuții. Retragerea SUA din acordul nuclear În 2018, Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear iranian, care limita programul atomic al Teheranului în schimbul ridicării sancțiunilor. După această decizie, Iranul a încetat să mai respecte termenii înțelegerii, amplificând tensiunile regionale.

Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA, National Interest, care cere retragerea trupelor americane din România
Politică

Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA, National Interest, care cere retragerea trupelor americane din România

Călin Georgescu este lăudat, cu folosirea unor informații false, într-o publicație din SUA, National Interest, care cere retragerea trupelor americane din România. De exemplu, publicația susține că Georgescu a fost propus oficial de două ori ca premier, în 2020 și 2021, ceea nu este adevărat. Fostul CEO al Center for the National Interest, Dimitri Simes, s-a născut la Moscova și, potrivit presei americane, a păstrat legăturile cu Rusia. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal National Interest îi face un portret laudativ fostului candidat, ignorând complet atacurile sale la adresa SUA și laudele la adresa Rusiei.  Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA care cere retragerea din România „Este un specialist în știința solului care a lucrat pentru ONU în calitate de raportor special, iar raportul său din 2012 privind efectul nociv pe termen lung al testelor americane cu bombe nucleare în Insulele Marshall se află și astăzi pe site-ul ONU. După ce a lucrat pentru ONU, Georgescu s-a ocupat de probleme de durabilitate în cadrul Clubului de la Roma. Georgescu a fost discutat ca potențial candidat pentru funcția de prim-ministru încă din 2010; el a fost propus oficial ca prim-ministru în 2020 și 2021.  Trecutul lui Georgescu arată că este un om care cunoaște bine drepturile omului și durabilitatea și al cărui nume a fost vehiculat pentru conducerea politică cu mult înainte de 2024. Nu trecutul său, ci ideile sale au băgat frica în instituțiile NATO și UE”, scrie National Interest.  Însă articolul îl promovează pe Georgescu pentru a propune retragerea trupelor SUA din România.  „Modelul lui Georgescu reprezintă o a treia cale care ar permite și ar încuraja aliații noștri din NATO să ia propriile decizii suverane în materie de apărare, punând accentul pe încrederea în sine, în loc să ia garanția de securitate a SUA ca pe un dat sau să acționeze pentru a obține favoruri de la Washington prin creșterea cheltuielilor de apărare (...) Și dacă Trump este serios în ceea ce privește diplomația cu Rusia și pivotarea spre Asia, o retragere a trupelor din România și o anulare a planurilor de extindere a bazei aeriene ar servi ambelor scopuri. Procedând astfel, s-ar alinia intereselor americane, stimulând aliații noștri din Europa să facă mai mult pentru propriile nevoi de apărare și, pur și simplu, ar evidenția faptul că desfășurarea pe termen nelimitat a trupelor americane nu poate fi luată de bună”, mai scrie publicația conservatoare americană. 

Vizele pentru SUA, cerute românilor, ar putea să nu fie eliminate. Motivul: politica anti-imigrație a lui Trump
Eveniment

Vizele pentru SUA, cerute românilor, ar putea să nu fie eliminate. Motivul: politica anti-imigrație a lui Trump

Vizele pentru SUA ar putea rămâne: revizuirea procesului de includere a României în programul Visa Waiver ridică incertitudini privind accesul fără viză pentru cetățenii români, potrivit unor surse din Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, citate de Știrile PRO TV. Vizele pentru SUA ar putea rămâne Această reevaluare are loc în contextul politicii administrației Donald Trump, care prioritizează combaterea imigrației și securizarea granițelor, aspecte ce ar putea influența negativ șansele României de a rămâne pe lista țărilor eligibile. Citește și: EXCLUSIV Florin Vlădică, omul lui Frank Timiș în Africa și dealer de armament, numit de Bolojan stăpânul informațiilor secrete la Cotroceni Într-un scenariu favorabil, procesul ar putea reprezenta doar o verificare administrativă de rutină, prin care Homeland Security se asigură că toate cerințele tehnice și de securitate sunt respectate, fără a provoca întârzieri semnificative. Cu toate acestea, dacă administrația Trump va considera că aderarea României la Visa Waiver implică riscuri pentru securitatea națională sau favorizează imigrația ilegală, autoritățile americane ar putea recomanda o amânare sau chiar o revocare a deciziei, un scenariu fără precedent.

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA. A aflat când a aterizat
Internațional

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA. A aflat când a aterizat

Criticii lui Trump, interdicție în SUA. Ministrul francez al Cercetării și-a exprimat "îngrijorarea" după ce autoritățile americane au refuzat accesul unui cercetător francez de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), care se deplasa în SUA pentru a participa la o conferință lângă Houston, potrivit Le Monde.  Criticii lui Trump, interdicție în SUA Cercetătorul a fost respins la frontieră și deportat, se pare, din cauza unor mesaje personale de pe telefonul său, care conțineau critici la adresa politicilor de cercetare ale fostului președinte american Donald Trump. Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Potrivit unei surse diplomatice, incidentul a avut loc pe 9 martie, când cercetătorul specializat în domeniul spațial a fost supus unui control aleatoriu la sosirea în Statele Unite. În timpul verificării, autoritățile au inspectat atât laptopul său de serviciu, cât și telefonul personal. Se presupune că în timpul percheziției au fost descoperite mesaje referitoare la tratamentul aplicat comunității științifice în timpul administrației Trump. Oficialii americani ar fi considerat că aceste mesaje "se traduc prin ură față de Trump și pot fi interpretate ca acte de terorism". FBI, la un pas să deschidă un dosar Ca urmare, cercetătorului i-au fost confiscate dispozitivele profesionale și personale și a fost expulzat în Europa a doua zi. O altă sursă a declarat pentru AFP că autoritățile americane l-au acuzat pe cercetător de mesaje "instigatoare la ură și conspiraționiste". Acestuia i s-ar fi spus că FBI va deschide o investigație, însă acuzațiile au fost ulterior retrase. Incidentul vine pe fondul mai multor măsuri controversate adoptate de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, care au vizat comunitatea științifică, inclusiv reduceri drastice ale bugetului și cenzura anumitor teme în cercetarea finanțată de stat. Franța invocă "libertatea de expresie" Ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a luat apărarea cercetătorului, afirmând: "Libertatea de opinie, cercetarea liberă și libertățile academice sunt valori pe care vom continua să le apărăm cu mândrie. Voi susține dreptul tuturor cercetătorilor francezi de a rămâne fideli acestor principii, respectând, desigur, legea." Ministerul francez de Externe a recunoscut suveranitatea SUA în privința politicii de imigrare, dar a condamnat situația, subliniind angajamentul Franței pentru libertatea de expresie și cooperarea științifică. Ambasada SUA din Paris, contactată de AFP, a redirecționat solicitările către serviciile vamale, care nu au oferit încă un răspuns oficial.

Germania își avertizează cetățenii în legătură cu călătoriile în SUA: Puteți fi opriți la frontieră chiar dacă aveți viză
Internațional

Germania își avertizează cetățenii în legătură cu călătoriile în SUA: Puteți fi opriți la frontieră chiar dacă aveți viză

Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA. Guvernul german a revizuit marți recomandările de călătorie pentru Statele Unite, subliniind că nici viza americană, nici autorizația ESTA nu garantează automat intrarea în țară. Decizia vine după ce mai mulți cetățeni germani au fost reținuți la frontieră, a anunțat Ministerul de Externe de la Berlin. Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA Ministerul de Externe german a actualizat informațiile oficiale pentru a clarifica faptul că autoritățile americane de frontieră au ultimul cuvânt în privința acceptării vizitatorilor, indiferent de documentele de călătorie deținute. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Decizia finală dacă o persoană poate intra în SUA le aparține autorităților americane de frontieră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului. Cu toate acestea, oficialul german a precizat că această modificare nu constituie un avertisment de călătorie, ci doar o clarificare menită să evite eventuale confuzii. Politica de imigrație a SUA, sub monitorizarea Berlinului Schimbarea recomandărilor vine pe fondul unei politici de imigrație mai stricte impuse de administrația Trump. După învestirea sa pe 20 ianuarie, președintele american a semnat mai multe ordine executive care vizează controale mai stricte la frontiere, verificări riguroase pentru vize, măsuri dure împotriva migranților fără documente. Autoritățile germane analizează dacă recentele rețineri ale unor cetățeni germani la intrarea în SUA sunt rezultatul unei schimbări de politică. Cetățeni germani reținuți la frontieră Ministerul de Externe german a confirmat că trei cetățeni germani au fost reținuți recent la intrarea în SUA. Două cazuri au fost soluționate, iar persoanele respective s-au întors în Germania. Un al treilea caz este încă în desfășurare, fiind gestionat de consulatul german din Boston. Potrivit postului american WGBH, un cetățean german posesor de Carte Verde (Green Card) a fost reținut în martie pe aeroportul din Boston și se află într-un centru de detenție. Berlinul nu a oferit încă detalii despre situația actuală a acestuia. Ce trebuie să știe călătorii germani despre SUA? Actualizarea recomandărilor de călătorie subliniază că obținerea unei autorizări ESTA sau a unei vize SUA nu garantează accesul în țară. Autoritățile de frontieră au dreptul să refuze intrarea, indiferent de documentele prezentate. Germanii care intenționează să călătorească în SUA sunt sfătuiți să fie conștienți de aceste reguli și să se informeze în prealabil pentru a evita situații neplăcute.  

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate
Internațional

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare. Afganistan, în pragul unei crize sanitare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că, fără surse alternative de finanțare, va fi nevoită să închidă până în iunie 80% dintre serviciile medicale esențiale pe care le sprijină în Afganistan. Sistemul de sănătate al țării depinde aproape exclusiv de sprijinul donatorilor internaționali, iar lipsa fondurilor ar putea avea consecințe dramatice. Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare Până la 4 martie, 167 de centre de sănătate au fost deja închise din lipsă de finanțare, afectând 1,6 milioane de afgani care nu mai au acces la îngrijiri medicale. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele OMS avertizează că situația se agravează rapid, în special în nordul, vestul și nord-estul țării, unde peste o treime dintre unitățile medicale au fost deja închise, alimentând temeri privind o criză umanitară iminentă. „Fără o intervenție urgentă, peste 220 de alte centre s-ar putea închide până în iunie, lăsând încă 1,8 milioane de oameni fără acces la servicii medicale”, a precizat OMS. Impactul retragerii SUA din OMS asupra sănătății globale Decizia fostului președinte american Donald Trump de a retrage Statele Unite din OMS a avut un impact direct asupra finanțării sistemului sanitar global. Încetarea plăților americane a pus în pericol inclusiv rețeaua globală de supraveghere a rujeolei, care depindea integral de finanțare americană. În Afganistan, această boală a făcut ravagii în 2025, OMS raportând 16.000 de cazuri suspecte și 111 decese în doar primele două luni ale anului. Talibanii contestă cifrele OMS, dar depind de ajutorul umanitar Deși autoritățile talibane, revenite la putere în 2021, contestă datele OMS, realitatea din teren arată un sistem sanitar fragil, care se bazează aproape exclusiv pe ONG-uri și organizații internaționale pentru a funcționa. Totuși, nerecunoscuți oficial de nicio țară, talibanii nu pot încheia parteneriate directe cu state străine, ceea ce complică și mai mult accesul la fonduri esențiale. Mame și copii, cei mai vulnerabili în criza sanitară Criza sanitară afectează în special femeile și copiii din Afganistan. Rata mortalității materne este una dintre cele mai ridicate din lume, cu 638 de decese la 100.000 de nașteri viabile, potrivit UNICEF. Întreruperea ajutorului internațional ar putea cauza alte 1.200 de decese materne până în 2028, avertizează ONU. De asemenea, țara se confruntă cu epidemii de malarie și febră denga, în timp ce vaccinarea împotriva poliomielitei rămâne o provocare majoră. Afganistan și Pakistan sunt singurele țări din lume în care această boală este încă endemică. Subnutriția agravează criza umanitară Pe lângă problemele sanitare, Afganistanul se confruntă și cu o criză alimentară severă. Potrivit ONU, 10% dintre copiii sub cinci ani suferă de malnutriție severă, iar 45% dintre copii au întârzieri de creștere din cauza lipsei alimentației adecvate După patru decenii de război, economia fragilă și schimbările climatice agravează și mai mult situația umanitară. ONG-urile, forțate să închidă centre medicale Pe fondul lipsei de finanțare, ONG-uri precum Save the Children au fost nevoite să își reducă activitatea. Recent, organizația a închis 18 centre de sănătate, iar restul unităților sale medicale mai au resurse pentru doar o lună. În ianuarie 2025, cele aproximativ 30 de clinici Save the Children tratau peste 134.000 de copii.

Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România”
Politică

Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România”

O publicație conservatoare din SUA, The American Conservative, cere retragerea trupelor americane de la baza aeriană Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” („It’s Time to Cut Romania Off/ Walking away from an expensive peripheral air base fits neatly with several of the Trump administration’s priorities”), titrează publicația. Revista The American Conservative a fost fondată de Pat Buchanan în 2001 și se apreciază că, în 2016, l-ar fi ajutat pe actualul vicepreședinte JD Vance să-și facă binecunoscută cartea „Hillbilly Elegy”. Publicația scrie că promovează „reținerea în afacerile externe pe baza intereselor naționale vitale ale Americii”.  Citește și: Pariorii de pe Polymarket cred într-un un câștigător detașat al prezidențialelor. Pisaroglu, recent lansat, cotat peste Lasconi Influentă publicație conservatoare cere retragerea trupelor de la Kogălniceanu Articolul publicat la 14 martie arată că Marea Neagră nu prezintă nici o importanță strategică pentru SUA: „Retragerea sprijinului american pentru bază nu ar fi în dezacord cu prioritățile administrației din secolul XXI; într-adevăr, le-ar sprijini și le-ar consolida. Trump este în mod clar interesat de realinierea politicii externe americane cu interesul său național. Aceasta înseamnă dezangajarea din Europa, orientarea către Asia și cheltuirea banilor americani pentru cetățenii americani în loc de aventuri inutile în străinătate (...) România încă pare să creadă că America are nevoie de această bază, ceea ce poate explica de ce s-a simțit încrezătoare în a sfida dorințele administrației Trump cu privire la Georgescu. Dar, în timp ce ultimul președinte republican, George W. Bush, a invitat România în NATO și a crezut că obiectivul Americii ar trebui să fie răspândirea democrației cât mai departe posibil, acest președinte vede lumea în mod clar diferit, și pe bună dreptate.  Să luăm, de exemplu, localizarea bazei. Dacă America ar încerca să păstreze unipolaritatea, o bază la Marea Neagră - a cărei prezență este un iritant permanent pentru Rusia - ar putea avea sens. Dar, din perspectiva unei politici externe preocupate de interesul național, America nu câștigă prea mult de pe urma unei prezențe acolo. Turcia, aliat NATO - care găzduiește și o bază NATO importantă - controlează deja Bosforul. Iar Marea Neagră, deși este un corp de apă regional important, nu este chiar un element asupra căruia Statele Unite trebuie să aibă un anumit control. Ea reprezintă doar aproximativ 2,5 % din comerțul internațional. Spre deosebire de Pacificul de Vest, în care se află posesiuni americane precum Guam și Hawaii, Marea Neagră nu este aproape de nicio masă de pământ american”.  The American Conservative arată că baza - care găzduiește acum 4.000 de militari americani - este scumpă, chiar dacă România s-a angajat să plătească costurile de 2,7 miliarde de dolari pentru extindere.  „Baza este importantă pentru România, desigur, care se uită în prezent peste mare spre o Rusie care și-a extins coasta Mării Negre prin cucerirea unei mari părți din sudul Ucrainei și a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. Dar importanța sa pentru România nu o face importantă pentru Statele Unite”, mai arată autorul articolului, Anthony J. Constantini.  Articolul vorbește despre decizia prostească („tomfoolery”) de a interzice candidatura lui Călin Georgescu, în pofida numeroaselor semnale de la Washington DC. „Dezvăluirea că, de fapt, a fost un partid de centru care a cumpărat conturile TikTok în încercarea de a-l promova pe Georgescu (despre care credeau că nu va câștiga, ci va lua voturi de la un alt candidat de dreapta) se pare că nu a avut nicio influență asupra cazului”, scrie The American Conservative. Însă articolul apreciază că această situație este o „oportunitate” pentru administrația Trump să-și retragă trupele. „Chiar dacă establishmentul românesc permite unui candidat cu adevărat de dreapta să candideze - și poate, dacă se simte deosebit de democratic, să câștige - nu va schimba interesele naționale geografice ale Americii. Administrația Trump (...) este în mod clar interesată în reducerea risipei și în reajustarea politicii externe americane. Ar trebui să înceapă prin a analiza mai atent prezența noastră militară în România”, se încheie articolul. 

Nr. 2 în AUR îl atacă pe Trump și-l apără pe Iohannis: președintele SUA trebuie să-și ceară scuze de la România, cere Claudiu Târziu
Politică

Nr. 2 în AUR îl atacă pe Trump și-l apără pe Iohannis: președintele SUA trebuie să-și ceară scuze de la România, cere Claudiu Târziu

Nr.2 în AUR îl atacă pe Trump și-l apără pe Iohannis: președintele SUA trebuie să-și ceară scuze de la România, cere Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național al AUR. Târziu s-a supărat după ce președintele SUA i-a spus secretarului general al NATO, Mark Rutte, că a avut drept contracandidat la șefia alianței nord-atlantice o „altă persoană”, de care nu i-a plăcut.  Însă Trump nu a menționat nici România, nici pe Iohannis. Citește și: Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini. Impact: 1,1% din PIB Târziu a reacționat însă dur, pe Facebook, apreciind că Trump „a ignorat eroii români morți în teatrele de război din afara granițelor țării, sacrificiile militarilor și populației pentru efortul de susținere a Alianței și devotamentul unui aliat de încredere”. La 21 iaunuarie, președintele CN al AUR îl lăuda însă pe Trump: „Declarațiile lui Donald Trump de ieri marchează un moment de răscruce: o lecție despre suveranitate, curaj și apărarea interesului național”.  Nr.2 în AUR îl atacă pe Trump „Președintele SUA, Donald Trump, a jignit România fără să clipească și niciun oficial de la București nu a avut demnitatea de a-i atrage atenția asupra gestului incalificabil pe care si-a permis să-l facă. Atunci când a ridiculizat candidatura lui Klaus Iohannis la NATO în public, de față cu actualul Secretar General, Mark Rutte, Donald Trump a ignorat eroii români morți în teatrele de război din afara granițelor țării, sacrificiile militarilor și populației pentru efortul de susținere a Alianței și devotamentul unui aliat de încredere.   Poate că distanța de la Washington și până la Kogălniceanu sau Deveselu, unde servesc militarii americani pe flancul estic al NATO, e prea mare pentru perspectiva președintelui SUA. Dar reacțiile primitive, hăhăiala degradantă cu care a fost primită ofensa lui Donald Trump la București demonstrează că distanța dintre România și lumea civilizată se apropie de plus infinit.   Cine a fost Klaus Iohannis și ce a făcut el în cele două mandate ale sale e problema noastră, a românilor. Avem multe să-i reproșăm și am făcut-o, inclusiv prin proteste de stradă. Nu uităm și nu ignorăm ce a făcut rău și nici ce nu a făcut pentru români. Însă respectul pentru actualul sau foștii președinți ai României este o componentă a imaginii pe care statul român și-o asumă sau o tolerează în plan internațional.   Nu vom putea recâștiga respectul partenerilor internaționali decât atunci când vom reînvăța să ne respectam pe noi înșine!   Încă nu e târziu pentru scuzele cuvenite din partea administrației de la Washington!”, a scris Târziu. 

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina
Internațional

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA. Moscova a anunțat miercuri că așteaptă o informare oficială din partea Washingtonului cu privire la propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, acceptată de Kiev după trei ani de război. Această propunere a fost discutată în cadrul unei întâlniri diplomatice americano-ucrainene la Jeddah, Arabia Saudită. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA "Avem prevăzute contacte cu americanii în zilele următoare și contăm pe acestea pentru a obține o informație completă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS În timp ce Rusia așteaptă clarificări, o discuție directă între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este considerată posibilă într-un termen scurt. Trump a declarat marți că urmează să vorbească cu omologul său rus în cursul acestei săptămâni. SUA – Rusia, discuții despre încetarea focului Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor avea miercuri contacte oficiale cu Rusia pentru a discuta detaliile acordului de încetare a focului. "Cu toții așteptăm cu nerăbdare răspunsul Rusiei și îi îndemnăm cu fermitate să ia în considerare încetarea tuturor ostilităților", a afirmat Rubio. În cazul unui refuz al Rusiei, SUA și aliații săi vor trebui să reevalueze poziția Moscovei și intențiile sale reale în acest conflict. Putin, reticent în fața condițiilor americane O sursă apropiată de președintele rus a declarat că lui Vladimir Putin îi va fi dificil să accepte propunerea americană, în special în contextul reluării livrărilor de arme și a schimbului de informații dintre SUA și Ucraina. "Putin are o poziție puternică, dat fiind faptul că Rusia avansează pe front", a declarat sursa pentru Reuters. Liderul rus ar putea cere garanții suplimentare și nu va renunța la pretențiile asupra teritoriilor deja anexate – Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea. Europa cere un răspuns din partea Rusiei Liderii europeni au solicitat Rusiei să ofere un răspuns clar cu privire la propunerea de încetare a focului. "În acest moment, mingea este în terenul lui Putin", a declarat cancelarul german Olaf Scholz. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au salutat acordul de la Jeddah, subliniind că acum decizia finală aparține Moscovei. SUA reiau sprijinul militar pentru Ucraina În paralel cu negocierile, Washingtonul a anunțat ridicarea imediată a suspendării ajutorului militar pentru Ucraina, inclusiv reluarea schimbului de informații. Această decizie vine după un schimb tensionat de replici între Trump, vicepreședintele său JD Vance și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri desfășurate pe 28 februarie în Biroul Oval. Frontul de luptă: atacuri și cuceriri teritoriale În timp ce discuțiile diplomatice continuă, luptele de pe front nu dau semne de încetare. La Odesa, un atac rusesc cu rachetă balistică a provocat moartea a patru persoane și a avariat o navă sub pavilionul Barbados. Rusia a anunțat cucerirea a cinci localități din apropierea orașului Sudja, în regiunea rusă Kursk, unde forțele sale continuă să împingă trupele ucrainene spre graniță. Ucraina a efectuat un atac masiv cu drone asupra Moscovei și a regiunilor înconjurătoare, ca răspuns la agresiunile rusești. „Dacă” vs „cum” În contextul în care negocierile continuă, întrebarea cheie rămâne dacă Rusia va accepta încetarea focului sau dacă războiul va escalada în continuare. Potrivit consilierului american pentru securitate națională, Mike Walz, discuțiile nu mai sunt despre „dacă” războiul trebuie să se încheie, ci „cum” acest lucru va fi posibil.

UE contraatacă în războiul tarifelor: produse americane diverse vor fi suprataxate ca răspuns la creșterea taxelor vamale pe oțel
Internațional

UE contraatacă în războiul tarifelor: produse americane diverse vor fi suprataxate ca răspuns la creșterea taxelor vamale pe oțel

UE impune taxe asupra produselor americane. Comisia Europeană a anunțat că Uniunea Europeană va introduce taxe vamale asupra anumitor produse americane începând cu 1 aprilie. Decizia vine ca răspuns la tarifele de 25% impuse de Statele Unite asupra importurilor de oțel și aluminiu provenite din UE. Reacția UE la decizia administrației Trump Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană „regretă profund” măsurile decise de președintele american Donald Trump. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Oficialul european a subliniat impactul negativ al acestor tarife asupra economiei: "Tarifele vamale sunt taxe. Ele sunt nefavorabile pentru afaceri și chiar mai rele pentru consumatori." UE impune taxe asupra produselor americane Măsura adoptată de UE presupune introducerea de taxe asupra unor produse americane precum motociclete, bărci, whiskey sau unt de arahide Prin această contramăsură, Uniunea Europeană își propune să protejeze companiile, lucrătorii și consumatorii europeni de impactul tarifelor americane. Miliarde de euro în joc Potrivit Comisiei Europene, noile taxe americane afectează exporturi europene în valoare de 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul exporturilor UE către SUA. În plus, importatorii americani vor fi nevoiți să plătească taxe suplimentare de până la 6 miliarde de euro.  

Primul superyacht al unui oligarh rus care ar putea fi confiscat de SUA și valorificat pentru Ucraina
Internațional

Primul superyacht al unui oligarh rus care ar putea fi confiscat de SUA și valorificat pentru Ucraina

Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi. Un tribunal federal din New York a respins luni revendicarea de proprietate asupra superiahtului Amadea, atribuit oligarhului rus Suleiman Kerimov, aflat sub sancțiuni americane. Decizia deschide calea către o licitație publică a luxosului iaht, evaluat la 300 de milioane de dolari, potrivit The Guardian. Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi Iahtul de 106 metri lungime a fost sechestrat în 2022 în Fiji, la cererea justiției americane, și ulterior predat Statelor Unite. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT De atunci, un alt om de afaceri rus, Eduard Hudainatov, fost șef al companiei petroliere Rosneft, a susținut că el este adevăratul proprietar. Însă, convocat de tribunalul american în iulie 2024 pentru a-și susține pretențiile, Hudainatov nu s-a prezentat nici atunci, nici la următoarele două termene, invocând probleme medicale. Drept urmare, instanța i-a respins definitiv revendicările. Oligarhul Kerimov, vizat de sancțiuni internaționale Autoritățile americane susțin că Hudainatov este un interpus, menit să îl ajute pe Suleiman Kerimov să își sustragă iahtul de la confiscare. Kerimov a fost sancționat de SUA în 2018 pentru presupusă spălare de bani și se numără printre oligarhii ruși vizați de sancțiuni internaționale după invazia Ucrainei din 2022. Lege nouă pentru vânzarea activelor oligarhilor ruși În 2024, Congresul american a adoptat o lege care permite valorificarea bunurilor confiscate ale oligarhilor ruși pentru a sprijini Ucraina. Această legislație ar putea permite vânzarea iahtului Amadea, transformându-l într-un activ valoros pentru efortul de reconstrucție al Ucrainei. Totuși, în februarie 2024, Pam Bondi, fost procuror general în administrația Trump, a anunțat desființarea grupului „Kleptocapture”, creat de administrația Biden pentru a urmări averile oligarhilor ruși sub sancțiuni. Amadea, un iaht de lux impresionant Considerat un simbol al extravagantei oligarhilor ruși, Amadea este dotat cu facilități ultra-luxoase, inclusiv o piscină, jacuzzi, un heliport și o „grădină de iarnă” pe punte. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Conform site-ului superyachtfan.com, acest iaht rămâne unul dintre cele mai opulente din lume.

Alegeri în Groenlanda: partidul care susține asocierea insulei cu SUA nu are șanse să ajungă la guvernare
Internațional

Alegeri în Groenlanda: partidul care susține asocierea insulei cu SUA nu are șanse să ajungă la guvernare

Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate. Marți, Groenlanda organizează alegeri pentru parlamentul său local, Inatsisartut, într-un context politic tensionat, transmite BBC. Teritoriul autonom al Danemarcei este divizat între dorința de independență și menținerea beneficiilor economice oferite de Copenhaga. În același timp, interesul fostului președinte american Donald Trump pentru achiziționarea insulei a adăugat o dimensiune geopolitică inedită scrutinului. Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate Singurul sondaj disponibil, realizat cu mai mult de o lună în urmă, arată că partidul socialist Inuit Ataqatigiit (IA), condus de premierul Mute B. Egede, ar obține 31% din voturi, depășind social-democrații de la Siumut. Citește și: Propaganda pro-Georgescu, Active News, susține că „planul B”, Dungaciu, este o conservă GRU Cele două formațiuni au guvernat împreună în ultimii trei ani, însă și-ar putea pierde o parte din electorat față de alegerile din 2021. Pe locul trei în preferințele alegătorilor se află partidul liberal Demokratiit, cu aproape 19%, depășindu-l pe Naleraq, singura formațiune care pledează deschis pentru ruperea legăturilor cu Danemarca. O coaliție posibilă și viitorul Groenlandei Rezultatul votului ar putea menține alianța dintre Inuit Ataqatigiit și Siumut, partidele care au condus insula de la obținerea autonomiei în 1979. În 2009, statutul Groenlandei a fost revizuit, incluzând și dreptul la autodeterminare, care însă nu a fost exercitat până acum. Cu o populație de aproximativ 43.000 de locuitori, Groenlanda urmează să aleagă 31 de membri ai parlamentului. Votul este urmărit îndeaproape atât în interiorul țării, cât și la nivel internațional. Ambițiile americane asupra Groenlandei Fostul președinte Donald Trump a manifestat un interes constant pentru Groenlanda, aducând acest subiect în centrul dezbaterilor electorale. Deși majoritatea partidelor locale au respins ideea, Trump a reiterat duminică pe rețelele sociale sprijinul său pentru autodeterminarea Groenlandei, promițând miliarde de dolari în investiții și securitate sporită, dacă insula ar accepta să devină parte a SUA. Într-un interviu acordat televiziunii publice daneze DR, premierul Mute B. Egede a fost categoric: „Groenlanda nu este de vânzare". El a cerut „respect" și a pledat pentru un guvern „robust" și o economie solidă, ca bază pentru o eventuală independență, fără a stabili însă un termen concret pentru acest obiectiv. O economie dependentă de Danemarca În prezent, Groenlanda este puternic dependentă de sprijinul financiar danez, care acoperă aproximativ 40% din veniturile teritoriale. Cu o populație de 57.000 de locuitori pe un teritoriu de 2,2 milioane de kilometri pătrați (dintre care 80% acoperit de gheață), insula are o economie fragilă, bazată în proporție de 90% pe pescuit. Tema independenței, deși dezbătută, nu a fost dominantă în campania electorală. Alegătorii sunt mai preocupați de probleme interne, precum criza locuințelor și deficiențele sistemului sanitar. Lipsurile în domeniul Sănătății și Educației au determinat mulți localnici să se mute în Danemarca – aproximativ 17.000 de groenlandezi s-au stabilit acolo din 2008. Totuși, majoritatea acestora nu vor putea vota la scrutin, deoarece trebuie să fi avut reședința în Groenlanda în ultimele șase luni. Interes strategic al SUA și rivalitatea cu Rusia Groenlanda are o importanță strategică majoră pentru SUA, fiind situată pe ruta cea mai scurtă între Europa și America de Nord. Baza aeriană Pituffik găzduiește echipamente esențiale pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice. Washingtonul și-a exprimat dorința de a-și extinde prezența militară pe insulă, inclusiv prin instalarea unor radare care să monitorizeze activitatea navală rusească în Atlantic. Încercarea lui Trump de a cumpăra Groenlanda nu este fără precedent. În 1946, președintele american Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur pentru insulă, considerând-o esențială în Războiul Rece. Danemarca a refuzat propunerea, la fel cum a făcut și în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump. O posibilă asociere cu SUA? O altă opțiune discutată este un pact de „liberă asociere" cu Statele Unite, similar statutului Insulelor Marshall, Microneziei sau Palau. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această idee este susținută de partidul Naleraq, însă formațiunea are șanse reduse de a intra la guvernare. Deși independența rămâne un ideal pentru mulți groenlandezi, realitatea economică îi face pe majoritatea să considere această opțiune neviabilă pe termen scurt. Un sondaj recent arată că 85% dintre localnici resping ideea ca Groenlanda să devină parte a SUA.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră