vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

702 articole
Internațional

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA. Moscova a anunțat miercuri că așteaptă o informare oficială din partea Washingtonului cu privire la propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, acceptată de Kiev după trei ani de război. Această propunere a fost discutată în cadrul unei întâlniri diplomatice americano-ucrainene la Jeddah, Arabia Saudită. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA "Avem prevăzute contacte cu americanii în zilele următoare și contăm pe acestea pentru a obține o informație completă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS În timp ce Rusia așteaptă clarificări, o discuție directă între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este considerată posibilă într-un termen scurt. Trump a declarat marți că urmează să vorbească cu omologul său rus în cursul acestei săptămâni. SUA – Rusia, discuții despre încetarea focului Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor avea miercuri contacte oficiale cu Rusia pentru a discuta detaliile acordului de încetare a focului. "Cu toții așteptăm cu nerăbdare răspunsul Rusiei și îi îndemnăm cu fermitate să ia în considerare încetarea tuturor ostilităților", a afirmat Rubio. În cazul unui refuz al Rusiei, SUA și aliații săi vor trebui să reevalueze poziția Moscovei și intențiile sale reale în acest conflict. Putin, reticent în fața condițiilor americane O sursă apropiată de președintele rus a declarat că lui Vladimir Putin îi va fi dificil să accepte propunerea americană, în special în contextul reluării livrărilor de arme și a schimbului de informații dintre SUA și Ucraina. "Putin are o poziție puternică, dat fiind faptul că Rusia avansează pe front", a declarat sursa pentru Reuters. Liderul rus ar putea cere garanții suplimentare și nu va renunța la pretențiile asupra teritoriilor deja anexate – Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea. Europa cere un răspuns din partea Rusiei Liderii europeni au solicitat Rusiei să ofere un răspuns clar cu privire la propunerea de încetare a focului. "În acest moment, mingea este în terenul lui Putin", a declarat cancelarul german Olaf Scholz. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au salutat acordul de la Jeddah, subliniind că acum decizia finală aparține Moscovei. SUA reiau sprijinul militar pentru Ucraina În paralel cu negocierile, Washingtonul a anunțat ridicarea imediată a suspendării ajutorului militar pentru Ucraina, inclusiv reluarea schimbului de informații. Această decizie vine după un schimb tensionat de replici între Trump, vicepreședintele său JD Vance și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri desfășurate pe 28 februarie în Biroul Oval. Frontul de luptă: atacuri și cuceriri teritoriale În timp ce discuțiile diplomatice continuă, luptele de pe front nu dau semne de încetare. La Odesa, un atac rusesc cu rachetă balistică a provocat moartea a patru persoane și a avariat o navă sub pavilionul Barbados. Rusia a anunțat cucerirea a cinci localități din apropierea orașului Sudja, în regiunea rusă Kursk, unde forțele sale continuă să împingă trupele ucrainene spre graniță. Ucraina a efectuat un atac masiv cu drone asupra Moscovei și a regiunilor înconjurătoare, ca răspuns la agresiunile rusești. „Dacă” vs „cum” În contextul în care negocierile continuă, întrebarea cheie rămâne dacă Rusia va accepta încetarea focului sau dacă războiul va escalada în continuare. Potrivit consilierului american pentru securitate națională, Mike Walz, discuțiile nu mai sunt despre „dacă” războiul trebuie să se încheie, ci „cum” acest lucru va fi posibil.

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA (sursa: kremlin.ru)
UE impune taxe asupra produselor americane (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE contraatacă în războiul tarifelor: produse americane diverse vor fi suprataxate

UE impune taxe asupra produselor americane. Comisia Europeană a anunțat că Uniunea Europeană va introduce taxe vamale asupra anumitor produse americane începând cu 1 aprilie. Decizia vine ca răspuns la tarifele de 25% impuse de Statele Unite asupra importurilor de oțel și aluminiu provenite din UE. Reacția UE la decizia administrației Trump Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană „regretă profund” măsurile decise de președintele american Donald Trump. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Oficialul european a subliniat impactul negativ al acestor tarife asupra economiei: "Tarifele vamale sunt taxe. Ele sunt nefavorabile pentru afaceri și chiar mai rele pentru consumatori." UE impune taxe asupra produselor americane Măsura adoptată de UE presupune introducerea de taxe asupra unor produse americane precum motociclete, bărci, whiskey sau unt de arahide Prin această contramăsură, Uniunea Europeană își propune să protejeze companiile, lucrătorii și consumatorii europeni de impactul tarifelor americane. Miliarde de euro în joc Potrivit Comisiei Europene, noile taxe americane afectează exporturi europene în valoare de 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul exporturilor UE către SUA. În plus, importatorii americani vor fi nevoiți să plătească taxe suplimentare de până la 6 miliarde de euro.  

Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi (sursa: superyachtfan.com/)
Internațional

Primul superyacht al unui oligarh rus ar putea fi confiscat de SUA și valorificat pentru Ucraina

Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi. Un tribunal federal din New York a respins luni revendicarea de proprietate asupra superiahtului Amadea, atribuit oligarhului rus Suleiman Kerimov, aflat sub sancțiuni americane. Decizia deschide calea către o licitație publică a luxosului iaht, evaluat la 300 de milioane de dolari, potrivit The Guardian. Un iaht rusesc, pierdut de oligarhi Iahtul de 106 metri lungime a fost sechestrat în 2022 în Fiji, la cererea justiției americane, și ulterior predat Statelor Unite. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT De atunci, un alt om de afaceri rus, Eduard Hudainatov, fost șef al companiei petroliere Rosneft, a susținut că el este adevăratul proprietar. Însă, convocat de tribunalul american în iulie 2024 pentru a-și susține pretențiile, Hudainatov nu s-a prezentat nici atunci, nici la următoarele două termene, invocând probleme medicale. Drept urmare, instanța i-a respins definitiv revendicările. Oligarhul Kerimov, vizat de sancțiuni internaționale Autoritățile americane susțin că Hudainatov este un interpus, menit să îl ajute pe Suleiman Kerimov să își sustragă iahtul de la confiscare. Kerimov a fost sancționat de SUA în 2018 pentru presupusă spălare de bani și se numără printre oligarhii ruși vizați de sancțiuni internaționale după invazia Ucrainei din 2022. Lege nouă pentru vânzarea activelor oligarhilor ruși În 2024, Congresul american a adoptat o lege care permite valorificarea bunurilor confiscate ale oligarhilor ruși pentru a sprijini Ucraina. Această legislație ar putea permite vânzarea iahtului Amadea, transformându-l într-un activ valoros pentru efortul de reconstrucție al Ucrainei. Totuși, în februarie 2024, Pam Bondi, fost procuror general în administrația Trump, a anunțat desființarea grupului „Kleptocapture”, creat de administrația Biden pentru a urmări averile oligarhilor ruși sub sancțiuni. Amadea, un iaht de lux impresionant Considerat un simbol al extravagantei oligarhilor ruși, Amadea este dotat cu facilități ultra-luxoase, inclusiv o piscină, jacuzzi, un heliport și o „grădină de iarnă” pe punte. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Conform site-ului superyachtfan.com, acest iaht rămâne unul dintre cele mai opulente din lume.

Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate (sursa: Facebook/Naleraq)
Internațional

Alegeri în Groenlanda: partidul care susține asocierea insulei cu SUA nu are șanse pentru guvernare

Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate. Marți, Groenlanda organizează alegeri pentru parlamentul său local, Inatsisartut, într-un context politic tensionat, transmite BBC. Teritoriul autonom al Danemarcei este divizat între dorința de independență și menținerea beneficiilor economice oferite de Copenhaga. În același timp, interesul fostului președinte american Donald Trump pentru achiziționarea insulei a adăugat o dimensiune geopolitică inedită scrutinului. Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate Singurul sondaj disponibil, realizat cu mai mult de o lună în urmă, arată că partidul socialist Inuit Ataqatigiit (IA), condus de premierul Mute B. Egede, ar obține 31% din voturi, depășind social-democrații de la Siumut. Citește și: Propaganda pro-Georgescu, Active News, susține că „planul B”, Dungaciu, este o conservă GRU Cele două formațiuni au guvernat împreună în ultimii trei ani, însă și-ar putea pierde o parte din electorat față de alegerile din 2021. Pe locul trei în preferințele alegătorilor se află partidul liberal Demokratiit, cu aproape 19%, depășindu-l pe Naleraq, singura formațiune care pledează deschis pentru ruperea legăturilor cu Danemarca. O coaliție posibilă și viitorul Groenlandei Rezultatul votului ar putea menține alianța dintre Inuit Ataqatigiit și Siumut, partidele care au condus insula de la obținerea autonomiei în 1979. În 2009, statutul Groenlandei a fost revizuit, incluzând și dreptul la autodeterminare, care însă nu a fost exercitat până acum. Cu o populație de aproximativ 43.000 de locuitori, Groenlanda urmează să aleagă 31 de membri ai parlamentului. Votul este urmărit îndeaproape atât în interiorul țării, cât și la nivel internațional. Ambițiile americane asupra Groenlandei Fostul președinte Donald Trump a manifestat un interes constant pentru Groenlanda, aducând acest subiect în centrul dezbaterilor electorale. Deși majoritatea partidelor locale au respins ideea, Trump a reiterat duminică pe rețelele sociale sprijinul său pentru autodeterminarea Groenlandei, promițând miliarde de dolari în investiții și securitate sporită, dacă insula ar accepta să devină parte a SUA. Într-un interviu acordat televiziunii publice daneze DR, premierul Mute B. Egede a fost categoric: „Groenlanda nu este de vânzare". El a cerut „respect" și a pledat pentru un guvern „robust" și o economie solidă, ca bază pentru o eventuală independență, fără a stabili însă un termen concret pentru acest obiectiv. O economie dependentă de Danemarca În prezent, Groenlanda este puternic dependentă de sprijinul financiar danez, care acoperă aproximativ 40% din veniturile teritoriale. Cu o populație de 57.000 de locuitori pe un teritoriu de 2,2 milioane de kilometri pătrați (dintre care 80% acoperit de gheață), insula are o economie fragilă, bazată în proporție de 90% pe pescuit. Tema independenței, deși dezbătută, nu a fost dominantă în campania electorală. Alegătorii sunt mai preocupați de probleme interne, precum criza locuințelor și deficiențele sistemului sanitar. Lipsurile în domeniul Sănătății și Educației au determinat mulți localnici să se mute în Danemarca – aproximativ 17.000 de groenlandezi s-au stabilit acolo din 2008. Totuși, majoritatea acestora nu vor putea vota la scrutin, deoarece trebuie să fi avut reședința în Groenlanda în ultimele șase luni. Interes strategic al SUA și rivalitatea cu Rusia Groenlanda are o importanță strategică majoră pentru SUA, fiind situată pe ruta cea mai scurtă între Europa și America de Nord. Baza aeriană Pituffik găzduiește echipamente esențiale pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice. Washingtonul și-a exprimat dorința de a-și extinde prezența militară pe insulă, inclusiv prin instalarea unor radare care să monitorizeze activitatea navală rusească în Atlantic. Încercarea lui Trump de a cumpăra Groenlanda nu este fără precedent. În 1946, președintele american Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur pentru insulă, considerând-o esențială în Războiul Rece. Danemarca a refuzat propunerea, la fel cum a făcut și în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump. O posibilă asociere cu SUA? O altă opțiune discutată este un pact de „liberă asociere" cu Statele Unite, similar statutului Insulelor Marshall, Microneziei sau Palau. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această idee este susținută de partidul Naleraq, însă formațiunea are șanse reduse de a intra la guvernare. Deși independența rămâne un ideal pentru mulți groenlandezi, realitatea economică îi face pe majoritatea să considere această opțiune neviabilă pe termen scurt. Un sondaj recent arată că 85% dintre localnici resping ideea ca Groenlanda să devină parte a SUA.  

Ucraina, discuții pentru pace cu americanii (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Întâlnire americano-ucraineană în Arabia Saudită la nivel de miniștri de Externe

Ucraina, discuții pentru pace cu americanii. Secretarul de stat american, Marco Rubio, va efectua luni o vizită la Jeddah, Arabia Saudită, pentru a discuta despre posibilitatea unui acord de pace în războiul dintre Rusia și Ucraina. Conform unui comunicat oficial, vizita face parte din strategia președintelui Donald Trump de a pune capăt conflictului. Ucraina, discuții pentru pace cu americanii Rubio urmează să se întâlnească cu lideri ucraineni, însă biroul său nu a precizat exact cu cine. Citește și: Echipa lui Antonescu: penalul Thuma, penalul Alexe, ex-penalul Roșca și ex-sereistul Tuță Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, omologii ucraineni ai secretarului de stat sunt Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, Andrii Sîbiha, ministrul de externe, și Rustem Umerov, ministrul apărării. De asemenea, Rubio va discuta cu prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, într-un context diplomatic mai larg, având în vedere influența Arabiei Saudite asupra negocierilor internaționale. Posibilă întâlnire Trump-Putin în Arabia Saudită Arabia Saudită ar putea deveni gazda unei viitoare întâlniri între președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin. Deși data exactă nu a fost anunțată, discuțiile despre un asemenea summit sunt în desfășurare. Rubio continuă turneul diplomatic în Canada După vizita din Arabia Saudită, Marco Rubio va călători miercuri în Canada, unde va participa la o reuniune cu omologii săi din statele membre ale G7. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această întâlnire va aborda, printre altele, situația geopolitică din Ucraina și implicațiile unui posibil acord de pace.

Ungaria, un acord strategic cu SUA (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria pregătește un acord strategic cu SUA, pentru a atenua impactul războiului comercial

Ungaria, un acord strategic cu SUA. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat în cadrul deschiderii anului economic al Camerei de Comerț și Industrie a Ungariei că Budapesta negociază un acord strategic cu Statele Unite. Ungaria, un acord strategic cu SUA Potrivit liderului ungar, acest parteneriat ar putea reduce efectele negative ale războiului vamal dintre SUA și Uniunea Europeană asupra economiei Ungariei. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Statele Unite au în vedere impunerea unor tarife de 25% pentru bunurile provenite din Uniunea Europeană, măsură anunțată recent de președintele american Donald Trump. Conform declarațiilor acestuia, Uniunea Europeană a fost creată pentru a „înșela” Statele Unite în domeniul comerțului. Aceste tarife ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei Ungariei. Viktor Orbán a subliniat că Ungaria, la fel ca toate statele membre ale UE, va înregistra pierderi economice din cauza acestui conflict comercial, însă acordul pe care Budapesta îl pregătește cu Washingtonul ar putea echilibra aceste efecte. Acordul economic americano-ungar Orbán a declarat că viitorul pachet de cooperare economică dintre Ungaria și Statele Unite ar putea atenua sau chiar anula efectele negative ale unui posibil război comercial. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Premierul ungar este un susținător de lungă durată al lui Donald Trump și consideră că acest parteneriat economic va consolida și mai mult alianța politică existentă între cele două țări. În prezent, oficialii ungari negociază reînnoirea unui tratat fiscal bilateral cu SUA, tratat care fusese reziliat de administrația americană anterioară. Pe lângă acest aspect, acordul va include și măsuri pentru a compensa pierderile cauzate de tarifele impuse Europei, atât în termeni monetari, cât și prin beneficii economice concrete pentru Ungaria.  

Bărbat executat prin împușcare, în SUA (sursa: South Carolina Department of Corrections)
Internațional

Execuție prin împușcare de către un pluton, în SUA, prima din 2010. Condamnatul a ales metoda

Bărbat executat prin împușcare, în SUA. Brad Sigmon, un deținut de 67 de ani din Carolina de Sud, a fost executat vineri prin pluton de execuție, marcând o premieră în SUA din 2010, potrivit BBC. Bărbat executat prin împușcare, în SUA Sigmon fusese condamnat în 2002 pentru uciderea brutală, cu o bâtă de baseball, a părinților fostei sale partenere, David și Gladys, și tentativa de răpire a acesteia. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Potrivit autorităților penitenciare, execuția a avut loc la ora 18:05 (23:05 GMT), iar decesul a fost declarat oficial la ora 18:08. Carolina de Sud oferă condamnaților opțiunea între scaunul electric, injecția letală sau plutonul de execuție, iar Sigmon a optat pentru cea din urmă. Controverse privind metodele de execuție în SUA Execuția lui Sigmon este a șasea din SUA în 2025, celelalte fiind realizate prin injecție letală, cu excepția unei execuții prin inhalare de azot în Alabama – o metodă criticată de experții ONU. Louisiana se pregătește, de asemenea, să reia execuțiile după 15 ani, folosind aceeași metodă. Apărarea condamnă brutalitatea execuției Avocații lui Sigmon au declarat că acesta a ales plutonul de execuție „în disperare de cauză”, având în vedere eșecurile execuțiilor prin injecție letală. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus „Moartea lui Brad a fost oribilă și violentă, dar aceasta era singura alegere pe care o avea”, a afirmat avocatul său, Gerald King.

SUA și Ucraina, schimb de informații (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA ar fi oprit schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski, presat să negocieze cu Rusia

SUA și Ucraina, schimb de informații. Statele Unite ar fi suspendat schimburile de informații cu Ucraina, o decizie care riscă să afecteze semnificativ capacitatea armatei ucrainene de a identifica și lovi ținte rusești, scrie Financial Times, citând surse oficiale. Această măsură ar putea accelera presiunile asupra președintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta negocieri cu Rusia. SUA și Ucraina, schimb de informații Deși surse din cadrul Financial Times confirmă sistarea transferurilor, potrivit unui oficial ucrainean citat de Bloomberg, Kievul ar continua să primească informații din partea SUA. Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova Unul dintre oficialii citați de Financial Times precizează că Washingtonul păstrează schimburile de informații doar cu aliații săi cei mai apropiați, precum Regatul Unit. Rusia acuză SUA de sprijin direct în conflict Oficialii ruși au acuzat în repetate rânduri Occidentul, și în special Statele Unite, de implicare directă în războiul ruso-ucrainean, nu doar prin furnizarea de arme și muniții, ci și prin oferirea de informații strategice. Aceste date ar fi fost obținute cu ajutorul sateliților, dronelor de recunoaștere și avioanelor spion. Ajutorul militar american, suspendat pentru a forța negocierile Decizia privind suspendarea schimbului de informații vine după ce SUA au oprit și ajutorul militar destinat Ucrainei, într-o strategie de a crește presiunea asupra administrației de la Kiev. Măsura a fost luată în contextul deteriorării relațiilor dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, după o întâlnire tensionată desfășurată vineri la Casa Albă, care s-a transformat într-o confruntare verbală în fața presei. Trump cere pace, Zelenski, garanții de securitate În cadrul discuțiilor, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski de lipsă de voință pentru pace și l-a avertizat că sprijinul american va înceta dacă Ucraina nu ajunge la un acord cu Rusia. De cealaltă parte, Zelenski a cerut garanții clare de securitate pentru țara sa. După suspendarea ajutorului militar american, președintele ucrainean a transmis că este pregătit să participe la negocieri cât mai curând posibil și încearcă să repare relația cu administrația Trump.

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump (sursa: Facebook/Múte Bourup Egede)
Internațional

Groenlanda îi răspunde lui Trump: „Nu vrem să fim americani”

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump. Premierul Groenlandei, Mute Egede, a declarat miercuri că locuitorii insulei își vor decide singuri viitorul și nu doresc să devină nici americani, nici danezi. Reacția vine după ce președintele american Donald Trump și-a reafirmat dorința ca Groenlanda să devină parte din Statele Unite. Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump Într-o postare publicată pe Facebook, premierul Groenlandei a transmis un mesaj ferm adresat administrației de la Washington: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Nu vrem să fim americani, nici danezi, suntem Kalaallit (groenlandezi). Americanii și liderul lor trebuie să înțeleagă asta.” De asemenea, Egede a subliniat că: „Nu suntem de vânzare și nu putem fi luați. Viitorul ni-l determinăm noi, în Groenlanda.” Alegerile din Groenlanda și dorința de independență Pe 11 martie, Groenlanda organizează alegeri, iar tema centrală a campaniei electorale este tocmai aspirația către independență, intensificată de interesul manifestat de președintele Trump. Conform sondajelor de opinie, majoritatea groenlandezilor resping ideea de a adera la Statele Unite. Totodată, există o susținere tot mai mare pentru obținerea independenței față de Danemarca. Danemarca susține autodeterminarea Groenlandei Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a subliniat miercuri, într-o conferință de presă la Helsinki, importanța recunoașterii de către Trump a dreptului Groenlandei la autodeterminare: „A spus că SUA respectă dreptul la autodeterminare al Groenlandei, și cred că aceasta a fost cea mai importantă parte a discursului său.” Guvernul danez și-a reafirmat sprijinul pentru dreptul Groenlandei de a decide asupra propriului statut, menționând că insula arctică „nu este de vânzare”.

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea (sursa: zaobao.com.sg)
Internațional

Japonia refuză presiunile SUA privind creșterea bugetului de apărare

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a declarat că Japonia își stabilește singură cheltuielile de apărare, fără a urma indicațiile altor țări. Declarația vine după ce administrația președintelui Donald Trump a cerut Japoniei să își majoreze bugetul militar. Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea În fața Parlamentului japonez, premierul Shigeru Ishiba a subliniat că deciziile privind bugetul militar al țării nu trebuie influențate de cererile venite din exterior: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Japonia își decide singură bugetul de apărare. Aceste cheltuieli nu ar trebui să fie stabilite în funcție de ceea ce ne spun alte țări să facem.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a accentuat că prioritatea Japoniei este consolidarea capacităților militare, nu neapărat creșterea cheltuielilor ca procent din PIB. Cerințele Pentagonului Reacția oficialilor japonezi vine după ce Elbridge Colby, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, a transmis într-un răspuns scris către Senatul SUA că Japonia ar trebui să își majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 3% din PIB. Colby a argumentat: „Nu are prea mult sens ca Japonia, o țară aflată sub amenințare directă din partea Chinei și Coreei de Nord, să cheltuiască doar 2% din PIB-ul său.” Această solicitare se aliniază apelurilor președintelui Trump către țările NATO și Taiwan, prin care le-a cerut să își sporească semnificativ bugetele destinate apărării. Japonia își păstrează independența decizională Deși timp îndelungat Japonia și-a limitat cheltuielile militare la aproximativ 1% din PIB, în anul 2022 guvernul a anunțat cea mai amplă reformă din domeniul apărării de după Al Doilea Război Mondial. Obiectivul Tokyo este de a ajunge la 2% din PIB până în 2027, pe fondul unor tensiuni regionale tot mai mari, generate de invazia rusă în Ucraina, consolidarea puterii militare a Chinei și dezvoltarea arsenalului nuclear și balistic al Coreei de Nord. În ciuda acestor creșteri bugetare, Japonia continuă să își limiteze acțiunile militare la apărarea împotriva agresiunii externe, respectând prevederile Constituției sale pacifiste, adoptată în 1946 sub ocupația SUA, după înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial.

Ucraina rezistă șase luni fără SUA (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina are armament pentru șase luni în lipsa ajutorului militar american, potrivit Kievului

Ucraina rezistă șase luni fără SUA. Ucraina dispune de suficiente rezerve de armament pentru a continua lupta împotriva Rusiei timp de aproximativ șase luni, chiar și în absența ajutorului militar din partea Statelor Unite, a declarat deputatul Fiodor Venislavski, membru al Comisiei de Apărare din parlamentul ucrainean. Informațiile provin dintr-o ședință cu ușile închise, bazată pe date transmise de serviciile speciale, potrivit RBC Ukraine. Ucraina rezistă șase luni fără SUA Fiodor Venislavski a recunoscut că, în cazul confirmării suspendării ajutorului militar american, situația Ucrainei ar deveni semnificativ mai dificilă. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai Decizia de întrerupere a sprijinului SUA ar fi fost luată luni, conform unor surse din cadrul Casei Albe, care au informat presa americană despre această posibilitate. Totodată, tensiunile recente dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump au amplificat temerile privind încetarea livrărilor de arme către Kiev. Surse alternative de aprovizionare În fața acestui risc, autoritățile ucrainene analizează soluții alternative pentru menținerea fluxului de echipamente militare necesare frontului. Fără sprijinul american, Ucraina va fi nevoită să-și diversifice parteneriatele internaționale pentru a susține rezistența împotriva agresiunii ruse. Japonia își reafirmă sprijinul În contextul incertitudinii privind ajutorul SUA, Japonia a anunțat marți că va continua să ofere asistență financiară și umanitară Ucrainei, indiferent de decizia Washingtonului. "Vom continua să cooperăm îndeaproape cu țările G7 și alți parteneri internaționali", a declarat Kazuhiko Aoki, purtător de cuvânt adjunct al guvernului nipon, subliniind că Japonia monitorizează cu atenție evoluțiile de pe scena internațională legate de războiul din Ucraina. Guvernul japonez a reafirmat importanța coordonării diplomatice la nivel global pentru oprirea agresiunii ruse și atingerea unei păci durabile în Ucraina. Tokyo își menține sprijinul față de Kiev și consideră esențială păstrarea sancțiunilor împotriva Moscovei, în strânsă colaborare cu G7. Japonia, printre cei mai mari donatori pentru Ucraina Japonia se numără printre principalii susținători ai Ucrainei la nivel global, acordând aproximativ 4,2 miliarde de dolari în 2023 pentru sprijin direct. De asemenea, există finanțare pentru proiecte de reconstrucție prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA)

SUA suspendă ajutorul militar către Ucraina (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump a sistat orice ajutor militar pentru Ucraina după disputa cu Zelenski

SUA suspendă ajutorul militar către Ucraina. Președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul militar destinat Ucrainei, la trei zile după altercația cu Volodimir Zelenski în Biroul Oval. Potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, citat de Bloomberg, „nu este vorba despre o oprire definitivă, ci despre o pauză”. SUA suspendă ajutorul militar către Ucraina Suspendarea vizează întregul echipament militar care nu a ajuns încă în Ucraina, inclusiv armele aflate în tranzit sau cele pregătite pentru expediere din Polonia. Citește și: Jurnaliștii acreditați la Parlament au refuzat să mai consemneze, în semn de protest, declarațiile lui Șoșoacă Ajutorul va rămâne blocat până când Volodimir Zelenski va demonstra un angajament autentic pentru pace. Decizia a atras critici vehemente din partea democraților. Potrivit Reuters, aceștia l-au acuzat pe Trump că astfel a deschis porțile pentru Rusia. Trump promite detalii suplimentare în fața Congresului Donald Trump a anunțat că va oferi mai multe explicații în discursul său din fața Congresului, programat pentru marți seara, ora 21.00. Cu această ocazie, liderul de la Casa Albă ar putea clarifica și situația acordului privind mineralele rare, un parteneriat strategic între Washington și Kiev care trebuia semnat săptămâna trecută. Critici dure la adresa lui Zelensky Donald Trump nu a ezitat să-l critice public pe Zelensky, după ce președintele ucrainean a declarat pentru agenția AP că pacea cu Rusia este „foarte, foarte îndepărtată”. Pe platforma Truth Social, Trump a reacționat prompt: „Este cea mai proastă declarație posibilă din partea lui Zelensky, iar America nu va tolera asta prea mult timp. Acest om nu vrea pace atâta vreme cât are sprijinul nostru, iar Europa a spus clar că nu poate continua fără Statele Unite.” Ulterior, în fața presei, Trump a sugerat voalat că, dacă cineva nu își dorește încheierea unui acord de pace, s-ar putea să nu mai rămână mult timp în poziția actuală. Acordul privind mineralele rare, în așteptare Soarta acordului strategic pentru mineralele rare, esențiale în industria cipurilor și a semiconductorilor, rămâne incertă. Trump a evitat să ofere un răspuns clar, promițând că va reveni cu detalii în discursul din fața Congresului. „Nu cred că este un acord mort. Este un parteneriat excelent pentru noi, pentru tehnologiile de vârf avem nevoie de aceste resurse”, a afirmat liderul american. Parlamentul ucrainean, mesaje de reconciliere În fața presiunilor tot mai mari de la Washington, Parlamentul ucrainean a transmis luni seară un mesaj de calm, redactat în limba engleză: „Poporul ucrainean își dorește pacea mai mult decât oricine și consideră că rolul personal al președintelui Donald Trump și eforturile sale pentru menținerea păcii vor fi decisive.”   Optism reținut la Washington privind reluarea negocierilor La Washington, mai mulți lideri republicani, printre care Mike Johnson și John Thune, și-au exprimat speranța într-o reluare a negocierilor. De asemenea, congresmanul Brian Fitzpatrick a anunțat că a purtat discuții cu șeful de cabinet al lui Zelensky, Andriy Yermak. Fitzpatrick a transmis un mesaj optimist pe platforma X (fostul Twitter): „Vom repune lucrurile pe drumul cel bun. Acordul pentru mineralele rare va fi semnat în curând și va consolida parteneriatul economic de lungă durată dintre Statele Unite și Ucraina, facilitând și sprijinul în materie de securitate.”

Șoșoacă, scut în fața lui Trump Foto: inquam/Vali Marin
Politică

Șoșoacă, scut în fața lui Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA

Diana Șoșoacă, scut în fața lui Donald Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA, iar Bolojan să bage România în război cu SUA, a avertizat ea, într-o conferință de presă. Ea a mai anunțat că „Uniunea Europeană va intra în război, nu numai cu Federaţia Rusă, ci şi cu SUA”. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Șoșoacă, scut în fața lui Trump „Vizita lui Zelenski la Casa Albă a denotat, în primul rând, o lipsă totală de caracter. (...) Dacă n-ar fi fost ajutorul american, n-ar fi rezistat nici măcar o zi. (...)  În acest moment România este pusă, prin intermediul preşedintelui Bolojan, să înceapă un război împotriva Federaţiei Ruse, împotriva SUA şi, bineînţeles, împotriva Chinei. Gândiţi-vă că avem cele trei mari puteri ale lumii coalizate împotriva cui? Unei Europe care este învinsă, unei Europe în faliment, unei Europe care nu mai are nici măcar firmele din Germania care să susţină economic, o Europă în care oamenii au salarii din ce în ce mai mici, iar banii nu le mai ajung, o inflaţie imensă, nu mai există producţie. (...) În acest context, cred că ar trebui să iniţiem o mişcare prin care să oprim această putere de la Bucureşti, un inconştient şi un laş precum Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României. Nu ştiu cine l-a pus acolo, dar l-a pus prost. Pentru că interesul României nu este să intrăm în război cu cineva, în condiţiile în care noi nu avem nici măcar armată", a declarat președintele SOS România.  Ea a mai susţinut că "Uniunea Europeană se bazează pe un plan prin care să-l dea jos pe Trump prin orice mijloace" ș a arătat că UE va intra în război cu SUA fiindcă „preşedintele SUA, Donald Trump, a menţionat foarte clar că va lupta împotriva tuturor celor care vor dori să continue războiul ruso-ucrainean, în condiţiile în care s-a ajuns la o înţelegere cu Federaţia Rusă”. 

Zelenski: Înlocuirea mea nu e ușoară (sursa: BBC)
Internațional

Zelenski, greu de înlăturat: Dacă vor fi organizate alegeri, nu pot fi împiedicat să candidez

Zelenski: Înlocuirea mea nu e ușoară. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică seara, la Londra, că înlocuirea sa din funcție nu va fi simplă, în ciuda presiunilor repetate venite din partea administrației Trump și a solicitărilor Moscovei. Zelenski: Înlocuirea mea nu e ușoară Potrivit BBC, președintele Ucrainei a susținut că înlăturarea sa nu va fi una facilă. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american „Având în vedere ceea ce se petrece, având în vedere sprijinul, înlocuirea mea nu va fi atât de ușoară”, a precizat liderul ucrainean, care poartă în continuare ținuta militară adoptată de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Acesta a adăugat că are sprijin. Trump îl acuză pe Zelenski de dictatură Donald Trump l-a numit recent pe Volodimir Zelenski „dictator”, invocând amânarea alegerilor din Ucraina, suspendate din cauza legii marțiale aflate în vigoare de trei ani. Deși mandatul lui Zelenski s-a încheiat în mai 2023, organizarea unui nou scrutin nu este posibilă în contextul actual al războiului. În replică, președintele ucrainean a subliniat că eventuala sa înlăturare nu s-ar limita la organizarea unor alegeri, ci ar necesita și blocarea candidaturii sale, un demers pe care îl consideră dificil. Demisia, pentru aderarea Ucrainei la NATO Liderul ucrainean a reafirmat că ar fi pregătit să își dea demisia dacă Ucraina ar obține aderarea la NATO și pacea ar fi restabilită. „Dacă vom fi în NATO și se încheie războiul, aceasta va însemna că mi-am îndeplinit misiunea”, a transmis Zelenski, reiterând importanța garanțiilor de securitate pentru țara sa într-un eventual acord de încetare a focului. Tensiuni crescute după negocierile dintre SUA și Rusia Declarațiile președintelui ucrainean vin după o reuniune cu aliații Ucrainei desfășurată la Londra și în contextul criticilor venite de la Washington. Administrația Trump a demarat discuții cu Rusia fără implicarea Ucrainei și Europei, criticând refuzul Kievului de a accepta o încetare necondiționată a focului. Mike Waltz, consilierul lui Trump pe securitate națională, a declarat că Statele Unite își doresc „un lider la Kiev capabil să negocieze atât cu noi, cât și cu rușii, pentru a pune capăt războiului”.

Presiuni americane pentru demisia lui Zelenski (sursa: Facebook/Mike Waltz)
Internațional

Loialii lui Trump sugerează că Zelenski ar trebui să demisioneze și un nou lider să reia discuțiile

Presiuni americane pentru demisia lui Zelenski. Statele Unite au intensificat duminică presiunile asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin declarații venite din partea oficialilor americani care lasă să se înțeleagă că demisia acestuia ar putea relansa relațiile cu Washingtonul. Tensiunile apar după confruntarea avută vineri între Zelenski și președintele american Donald Trump. Presiuni americane pentru demisia lui Zelenski Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui Trump, a transmis că Washingtonul își dorește un lider ucrainean care să poată negocia atât cu Statele Unite, cât și cu Rusia, pentru a pune capăt conflictului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american „Dacă devine clar că Zelenski nu are voința de a opri luptele, atunci avem o problemă reală”, a declarat Waltz pentru CNN, acuzându-l pe președintele ucrainean de atitudine radicală și inflexibilă la summitul eșuat de la Casa Albă. Potrivit lui Waltz, pentru a se ajunge la pace, Ucraina va trebui să accepte concesii teritoriale. De asemenea, acesta a precizat că garanțiile de securitate cerute de Zelenski ar trebui să vină din partea țărilor europene, nu din partea SUA. Liderii republicani cer schimbare la vârful Ucrainei Pe lângă consilierul Waltz, și alți lideri republicani s-au pronunțat asupra situației. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că „ceva trebuie să se schimbe” în conducerea Ucrainei, sugerând că Zelenski fie trebuie să revină la masa negocierilor cu o altă atitudine, fie să lase locul altcuiva dispus să facă acest pas. Senatorul Lindsey Graham a fost primul care a sugerat public demisia președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski „trebuie să-și schimbe profund atitudinea sau să plece”. Dialogul diplomatic între SUA și Ucraina, întrerupt Tot duminică, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că nu a mai avut niciun contact oficial cu partea ucraineană după altercația de vineri dintre Trump și Zelenski. „Vom fi pregătiți să reluăm discuțiile atunci când Ucraina va fi pregătită să facă pace”, a declarat Rubio pentru ABC. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski, un eșec Încercarea președintelui ucrainean de a-l convinge pe Donald Trump să susțină abordarea Kievului s-a încheiat cu o ceartă între cei doi, desfășurată în fața camerelor de filmat. Trump și vicepreședintele său, JD Vance, l-au avertizat pe Zelenski că SUA nu vor mai sprijini Ucraina dacă nu se ajunge la un acord de pace cu Rusia. Aceștia i-au atras atenția că Ucraina se află într-o poziție slabă de negociere, având o armată epuizată și resurse limitate, și că riscă escaladarea conflictului spre un posibil al Treilea Război Mondial. Zelenski refuză concesii Președintele ucrainean a respins ideea de a ceda teritorii în fața Rusiei și a cerut garanții clare de securitate pentru a accepta un acord de pace. Zelenski a dat de înțeles că preferă continuarea războiului în lipsa unor asigurări solide privind protecția Ucrainei pe termen lung. În timp ce administrația Trump insistă asupra soluției diplomatice și critică lipsa de recunoștință a lui Zelenski pentru sprijinul oferit de SUA, liderul ucrainean rămâne ferm în refuzul de a accepta compromisuri care să favorizeze Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră