marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

stanford

4 articole
Politică

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Harvard, oferă, pe Facebook, o listă de 11 sfaturi pentru evaluarea unui sondaj. El recomandă, printre altele, să se știe cine a plătit sondajul, cine sunt acționarii companiei care l-a făcut sau atrage atenția asupra marjelor de eroare, care ar trebui să tempereze titlurile bombastice din presă. Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Cine a plătit? Care a fost volumul eșantionului? Cum s-au realizat interviurile?  Ce recomandă Cătălin Stoica: „Regula de aur (in contextul romanesc): verificati daca sondajul intr-adevar exista. Unii politicieni si jurnalisti invoca sondaje non-existente. Incercati sa luati legatura cu firma de sondare pentru a va confirma existenta sondajului. Comparati apoi cifrele date publicitatii cu cele furnizate de firma de sondare (daca se poate)”. Stoica arată că această regulă este valabilă doar în spațiul românesc. „Cine a realizat sondajul? E vorba de o firma independenta sau nu? Intr-o lume ideala, actionariatul/proprietarii unei firme de sondare ar trebui sa fie irelevanti in privinta datelor. Daca firma de sondare are in spate actori politici, anumite institutii sau oameni de afaceri (sau, in cazul romanesc, oameni care au fost, oficial, apropiati de serviciile secrete dar acum au firma de sondare), fiti rezervati in privinta datelor”. Deși Stoica nu a dat nume, Remus Ștefureac, patronul INSCOP, a fost consilier al unui fost director SRI, George Maior, și are doctorat la Academia SRI.  „Cine a platit pentru sondaj?” „Care a fost volumul esantionului? Pentru simtul comun, cu cit sunt mai multi respondenti, cu atit sondajul este mai credibil. FALS!!!” „Cum s-a realizat selectia respondentilor? Esantioanele care au la baza selectia probabilista a respondentilor sunt “mai bune” decit cele in care selectia respondentilor nu s-a facut probabilist” „Care a fost universul de esantionare (sau grupul tinta) din care au fost selectati respondentii? E vorba de un sondaj realizat la nivel national sau local (localitati, judete, regiuni)?” „Cum au fost realizate interviurile? ESOMAR invoca 4 mari metode: fata-in-fata (F2F ori face-to-face), telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), online sau prin posta. (Ultimele, cele prin posta, sunt istorie ori tin de istoria metodei.) In cazul sondajelor pe teme politice electorale, in anii anteriori, la noi au performante mai ridicate sondajele realizate fata-in-fata comparativ cu cele telefonice si mai ales cu cele online, toti ceilalti factori fiind egali”.  „Cind a fost realizat sondajul? Perioada realizarii unui sondaj de acest tip are o importanta majora asupra validitatii datelor sale, ceteris paribus. Spre exemplu, un sondaj realizat cu 2 luni inaintea alegerilor nu mai este relevant cu o saptamina inaintea acestora” „Cum interpretam diferentele din sondaje? Adeseori presa sau politicienii si goarnele lor (analisti politici, activisti, sustinatori) vorbesc despre cresteri si scaderi ale scorurilor cind acestea nu exista de fapt. Spre exemplu, daca partidul X a avut intr-un sondaj de acum 2 luni, sa zicem, 17,5% intentii de vot si acum are 18,7% asta nu inseamna ca acel partid inregistreaza o crestere. Pentru a putea sa speculam cu privire la cresterea sau scaderea preferintelor pentru un partid sau altul ar trebui ca diferentele sa fie minimal PESTE MARJA DE EROARE a sondajului (de obicei +/-3 puncte procentuale). Or, 18,7%-17,5%=1,2 puncte procentuale” „Ca regula generala, pentru a compara rezultatele a 2 sondaje realizate de catre 2 institute DIFERITE, trebuie sa va asigurati, minimal, ca: 1) metodologia de esantionare a fost similara; 2) metoda de intervievare a fost aceeasi; 3) intrebarile din chestionare au fost aceleasi; 4) perioada de realizare a fost relativ aceeasi. Cele 4 conditii minimale sunt rar intilnite intrucit firmele de sondare a opinie publice folosesc metodologii si intrebari diferite (chiar daca asemanatoare, pentru nespecialisti)” „Cind va uitati la intentii de vot, fiti atenti/atente la TOTALUL din care sunt exprimate. Cele mai multe institute prezinta intentiile de vot din TOTALUL celor care au exprimat o optiune, excluzindu-i pe cei care spun ca nu vor merge la vot sau care nu au o optine (nu stiu, nu sunt hotarit). Chestiunea asta e importanta din urmatorul motiv: in caseta tehnica a unui sondaj, se prezinta de obicei o marja teoretica de eroare calculata la INTREGULUI esantion. Daca am un esantion probabilist care a inclus 1.100 de respondenti adulti la nivel national, atunci marja de eroare la nivelul INTREGULUI esantion e de +/-2,95% la un nivel de incredere de 95%. Daca in acel sondaj iti spun ca (sigur, da & probabil, da) merg la vot 60% dintre respondenti/respondente, asta inseamna ca sub-esantionul lor este de 660 de persoane. Or, pentru sub-esantionul asta (care e mai mic) marja teoretica de eroare e mai mare, e de +/-3,81% la un nivel de incredere de 95%” Care au fost intrebarile sondajului? Incercati sa obtineti o copie a intrebarilor date publicitatii sau a chestionarului de la firma de sondare. In felul acesta veti putea verifica corectitudinea metodologica a formularii intrebarilor si continutul lor. Aici puteti detecta eventualele erori, care pot fi neintentionate (din nestiinta) sau intentionate (situatia, neetica, in care "sondorul" formuleaza intrebari astfel incit ele sa induca un raspuns, sa avantajeze "clientul"). Alt exemplu referitor la formulare: una e sa intrebi despre parerea (foarte buna, buna, proasta sau foarte proasta) oamenilor referitoare la anumiti candidati (asa-numita favorabilitate) si alta e sa intrebi despre increderea pe care votantii o au in anumiti candidati. La “incredere” oamenii au evaluari mai conservatoare. Principiul ar fi “am o parere relativ buna despre vecinul meu, dar nu as avea incredere sa ii las cheile de la casa pe mina”. Interpretare: in lupta politica, sustinatorii unui partid sau candidat invoca uneori cifrele inregistrate la increderea in personalitati/lideri politici. Si ii poti auzi spunind "X se bucura de cea mai mare incredere, 33%". Factual, corect dar lucrurile trebuie puse in perspectiva. In ultimii ani, nici un lider politic nu reuseste in Romania sa treaca de 50% incredere multa si foarte multa. Da, liderul ala de mai sus are 33% incredere dar probabil are vreun rest de 60 si ceva la suta de oameni care NU au incredere in el (plus, pina la 100%, cei care nu raspund). Precizie si exactitate: de citiva ani unele institute, cu precadere unul singur, a(u) adoptat metoda prezentarii rezultatelor cu o zecimala, ca in SUA. In opinia mea, la esantioane de 1.100 de persoane sau mai mici, asta e un moft. „Cele de mai sus nu trebuie interpretate ca un rechizitoriu impotriva sondajelor de opinie. Sondajul reprezinta una dintre metodele de cercetare din sociologie si alte discipline. Am lucrat si lucrez mult cu sondaje si analize cantitative. Importante sa nu uitam ca, asemenea oricarei metode, are avantaje si dezavantaje”, mai arată Cătălin Stoica. 

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”
Ce este îngrijorător la ultimele cazuri de hantavirus: capacitatea de transmitere între oameni - director medical pentru prevenirea infecțiilor la Stanford Health Care
Eveniment

Ce este îngrijorător la ultimele cazuri de hantavirus: capacitatea de transmitere între oameni - director medical pentru prevenirea infecțiilor la Stanford Health Care

„Această epidemie se distinge prin capacitatea sa neobișnuită de a se transmite de la o persoană la alta”, arată un articol de pe site-ul Stanford Medicine, care-l citează pe Jorge Salinas, director medical pentru prevenirea infecțiilor la Stanford Health Care. Însă acesta își nuanțează afirmația arătând că hantavirusul nu este ca gripa sau Covid-19: „Hantavirusul nu funcționează așa. Se poate transmite la câteva persoane în urma unui contact strâns cu o persoană infectată care prezintă simptome, dar nu ne așteptăm ca acesta să se răspândească pe o arie foarte largă”.  Citește și: Românii nu mai vor să împrumute statul: gradul de subscriere la titlurile Fidelis s-a prăbușit - presă. Ratingul României este la un pas de junk El a dat ca exemplu o epidemie dintr-un sat din Argentina, în 2018, când au fost infectate 34 de persoane din care 11 au decedat.  Rată de deces uriașă, dar răspândire limitată O analiză a focarului din 2018 a arătat că acesta a început atunci când o persoană, infectată de la un rozător, a participat la o aniversare la care au fost prezente aproximativ 100 de persoane. În lunile următoare, doar trei persoane cu simptome — care au participat la alte evenimente sociale în timp ce erau bolnave — au fost responsabile pentru toate cele 34 de cazuri de infecție. În cele din urmă, focarul din 2018 a fost ținut sub control prin izolare și carantină. Peste 80 de lucrători din domeniul sănătății care au avut contact neprotejat cu pacienții nu au fost infectați „«Dacă m-ai fi întrebat luna trecută, nu aș fi prevăzut că vom asista la așa ceva pe un vas de croazieră. Aș spune în continuare că riscul de a contracta această infecție extrem de rară într-un avion sau pe un vas este foarte, foarte scăzut», a spus Salinas.  Focarul a necesitat o succesiune specifică și improbabilă de evenimente: un pasager a trebuit să fie expus la un rozător infectat în Argentina, apoi să se îmbarce pe un vas unde spațiul restrâns a permis răspândirea virusului. Salinas nu se așteaptă ca această succesiune să se repete. «Riscul de a contracta altceva într-o croazieră este mult mai mare», a subliniat el”, se arată in articolul Stanford Medicine.  Hantavirusul se găsește la rozătoare sălbatice, nu la șoarecii de casă. El poate fi transmis la om când se face curat în cabane care au fost pustii o vreme și au fost invadate de rozătoare. Dacă intenționați să petreceți timp în spații închise unde ar putea fi cuiburi de rozătoare — cum ar fi cabane vechi sau adăposturi de drumeție, de exemplu — aveți grijă să nu deranjați excrementele rozătoarelor. Dacă curățați o astfel de zonă, Salinas recomandă să deschideți ferestrele și să purtați o mască de protecție N95 — disponibilă în majoritatea magazinelor de bricolaj. În SUA, 35% din cei infectați cu hantavirus au decedat. Nu există vaccin împotriva acestui virus.   

Dezastru la SNSPA, fieful lui Pricopie, susținătorul lui Ciolacu: „Rectorul e globetrotter”
Politică

Dezastru la SNSPA, fieful lui Pricopie, susținătorul lui Ciolacu: „Rectorul e globetrotter”

Dezastru la SNSPA, fieful lui Remus Pricopie, susținătorul ferm al lui Marcel Ciolacu în campania din 2024: „Rectorul e globetrotter”, scrie profesorul universitar Cătălin Stoica, care prezintă o lungă listă a dezastrului administrativ din această instituție. Stoica este sociolog, are un doctorat la Stanford și a fost directorul CURS între 2007 și 2015.  Acum, Stoica arată că, în timp ce salariile cadrelor universitare sunt reduse - „coordonarea doctoranzilor nu este plătită sau, când era plătită, suma netă era de 93 de lei pe lună, pe doctorand coordonat (nu știu exact, fiindcă, deși coordonez doctoranzi, e greu să aflu dacă și cu cât sunt plătit)” - rectorul se plimbă prin lume. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Deși conduce o universitate de științe politice, Pricopie este absolvent al Facultății de Chimie-Fizică din cadrul Universității București. Dezastru la SNSPA, fieful lui Pricopie, susținătorul lui Ciolacu „SNSPA – FURNIZOR DE SECURITATE INTERNAȚIONALĂ. Așadar:   - Studenții noștri nu prea au spații unde să socializeze pe la universitate (un spațiu de la subsol, dedicat inițial lor, nu poate fi folosit decât cu acordul administrației, iar cel de la etajul 1 e neîncăpător). De obicei socializează afară, în fața clădirii, sau mai merg să își ia de mâncare de la un Mega Image din apropiere;   - Nu avem săli destule pentru cursuri. Infrastructura tehnică e învechită (wifi-ul merge când vrea el, proiectoarele la fel, notele le trecem pe hârtie, iar apoi persoanele de la secretariat le trec în niște fișiere Excel); de locuri în cămine, nici nu mai are rost să vorbim;   - Comunicarea cu serviciile administrative lasă de dorit (vrei să vezi fluturașul de salariu? trimite un email cu rugăminte; vrei să știi cum și cât ai fost plătit pentru munca ta și cum a fost ea normată? întreabă pe email, dar nu știu când ți se va răspunde);   - S-au operat reduceri drastice la cumul și mai ales la plata cu ora, iar unii din CA (Consiliul de Administrație) nu își amintesc când s-a hotărât asta („parcă a zis rectorul ceva”); deci, mai băieți, cine a hotărât totuși treaba asta? Doar Rectorul? E firma lui? A luat cineva SNSPA pe persoana fizica?   - (Și) datorită acestor reduceri, asistenții și lectorii au fost împinși din nou în cel mai dur precariat;   - Datorită acestor reduceri este foarte probabil să rămânem fără personal didactic asociat de care aveam nevoie, totuși;   - Oamenii care acceptă să participe la ședințele de susținere ale referatelor doctoranzilor (cele de pe parcursul studiilor doctorale) nu sunt plătiți, deși trebuie să citească și să furnizeze feedback doctoranzilor;   - Coordonarea doctoranzilor nu este plătită sau, când era plătită, suma netă era de 93 de lei pe lună, pe doctorand coordonat (nu știu exact, fiindcă, deși coordonez doctoranzi, e greu să aflu dacă și cu cât sunt plătit);   - Ne așteaptă noi tăieri salariale;   - Rectorul nostru e globetrotter; e plecat des din țară; recent a fost și în Uzbekistan cu actualul Ministru al Educației și e posibil să mai plece prin niște proiecte antamate de fosta Ministră a Educației, Deca, pe care a parcat-o la noi ca Pro-Rector, dumneaei fiind lector; în general, SNSPA pare a fi un loc de parcare pentru tot felul de foști și foste (dar și de viitori [foști și foste]);   - Același Rector face propuneri la Premiul Nobel pentru Pace (că rezolvase foarte toate celelalte probleme mai mărunte);   CU TOATE ASTEA, preocuparea unora de la vârful SNSPA este să organizeze conferințe prezentate cu pompă, pe tema SECURITĂȚII INTERNAȚIONALE.   Deh, se pare că SNSPA e furnizor de securitate la nivel internațional, căci, în privința securității și bunăstării angajaților și studenților săi, Dumnezeu cu mila! Aștept să fiu convocat prin ceva foruri pe motiv că mi-aș fi denigrat locul de muncă și pe unii colegi și unele colege”, a arătat Cătălin Stoica.   

Un lector de la Universitatea Stanford, locul II în lume, în Shanghai Ranking, suspendat, după ce le-a spus studenților evrei să stea la colț, ca să realizeze cum se simt palestinienii
Eveniment

Un lector de la Universitatea Stanford, locul II în lume, în Shanghai Ranking, suspendat, după ce le-a spus studenților evrei să stea la colț, ca să realizeze cum se simt palestinienii

Un lector de la Universitatea Stanford - locul II în lume, în Shanghai Ranking - a fost suspendat, după ce le-a spus studenților evrei să stea la colț, ca să realizeze cum se simt palestinienii. Universitatea are un fond de investiții de peste 32 de miliarde de dolari - circa 10% din PIB-ul României - și un buget de opt miliarde de dolari, pentru anul 2023. Creditele bugetare de care beneficiază în 2023 tot ministerul Educației din România sunt în valoare de 9,1 miliarde de dolari. Citește și: Playboy rupe legăturile cu actrița porno Mia Khalifa, pentru postările ei pro-Hamas. „Playboy are mai multă integritate decât Harvard”, scriu comentatorii pe Facebook Lectorul a fost suspendat, iar Universitatea desfășoară o anchetă în legătură cu activitatea sa. Le-a spus studenților evrei să stea la colț Instructorul le-ar fi cerut studenților evrei și israelieni să se "identifice" înainte de a le spune să-și ia lucrurile și să stea într-un colț, afirmând că „asta e ceea ce le face Israelul palestinienilor”. De asemenea, el ar fi declarat că Hamas reprezintă poporul palestinian și că actele de terorism pe care le-a comis în weekend au fost 100% legitime. Potrivit unei relatări din publicația Forward, lectorul ar fi întrebat: „Câți oameni au murit în Holocaust?". Studenții au afirmat: "Șase milioane". Replica lectorului a fost: "Coloniștii au ucis mai mult de 6 milioane. Israelul este un stat colonizator". Rabinul Dov Greenberg, directorul Centrului Evreiesc Chabad Stanford, a declarat că a fost informat de trei studenți care se aflau în sală că instructorul le-a cerut studenților evrei și israelieni să se identifice în timpul unei sesiuni pentru un curs obligatoriu de licență numit "Educație civilă, liberală și globală". Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Rabinul Greenberg a spus că studenții cu care a vorbit se temeau să comenteze în clasă de teamă că vor fi penalizați la note. „Ce vor face - se vor certa cu profesorul lor de la Stanford?", a întrebat el. Greenberg a apreciat că toți trei au fost traumatizați de această experiență. Profesorul „nu a spus nimic din ceea ce li s-a întâmplat israelienilor", a arătat Greenberg. „A ignorat acest lucru. El a spus: «Hamas este o reprezentare legitimă a poporului palestinian. Ei nu sunt un grup terorist. Ei sunt luptători pentru libertate. Acțiunile lor sunt legitime»”, mai relatează Forward.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră