duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ssi

3 articole
Mediu

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri. ISS a fost nevoită să se mute pe o altă orbită, luni, pentru a evita coliziunea cu deşeuri spaţiale, conform unor surse ruse. Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri Motorul capsulei Soiuz andocată la ISS a contribuit la realizarea acestei devieri, a indicat agenţia spaţială rusă Roscosmos. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşeurile spaţiale, care provin, spre exemplu, de la sateliţi scoşi din funcţiune, sunt considerate o problemă serioasă pentru călătoriile în spaţiu. Potrivit informaţiilor, aceasta a fost pentru a 334-a oară în istoria ISS când laboratorul spaţial a fost nevoit să se mute pe o altă orbită pentru a evita o coliziune cu deşeurile orbitale. ISS se află acum la o distanţă de 418,6 kilometri de Pământ, cu 1,2 kilometri mai departe decât înainte. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia În prezent, la bordul ISS se află în total 11 membri ai echipajului. Patru dintre aceştia urmează să revină pe Pământ până la sfârşitul săptămânii la bordul capsulei spaţiale americane Crew Dragon. Printre aceştia se numără cosmonauta Anna Kikina.

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri (sursa: Facebook/NASA)
O rusoaică, zbor spațial cu americani (sursa: Roscosmos)
Internațional

O rusoaică, zbor spațial cu americani

O rusoaică, zbor spațial cu americani. Singura cosmonaută rusă în activitate a declarat vineri că este pregătită pentru un zbor programat la începutul lunii octombrie spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni ce va fi realizată în comun cu NASA, în pofida tensiunilor ruso-americane, informează AFP. O rusoaică, zbor spațial cu americani Anna Kikina, în vârstă de 37 de ani, va participa la zborul programat să aibă loc pe 3 octombrie la bordul unei capsule Crew Dragon, fabricată de compania americană privată SpaceX. Doi astronauţi americani - Nicole Mann şi Josh Cassada - şi un astronaut japonez - Koichi Wakata - vor participa şi ei la această misiune internaţională. Vehiculul va fi lansat de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida. "Sunt pregătită pentru acest zbor. Voi merge în America pe 8 septembrie pentru ultima sesiune de antrenament, activităţi pre-lansare şi diverse proceduri", a declarat Anna Kikina, care este de formaţie inginer, într-o conferinţă de presă difuzată de agenţia spaţială rusă Roscosmos. Șapte ani de la precedenta rusoaică în spațiu Ea va deveni cea de-a cincea femeie rusă care va zbura în spaţiu în calitate de cosmonaut profesionist şi, totodată, prima cosmonaută din ţara ei care va participa la o misiune a companiei americane SpaceX. "Este o mare responsabilitate", a declarat ea. Întrebată despre atitudinea astronauţilor americani faţă de ea, în contextul tensiunilor diplomatice majore asociate războiului din Ucraina, Anna Kikina a spus că se simte apreciată de colegii ei din Statele Unite. "Sunt foarte fericită să fac parte din acest echipaj", a insistat cosmonauta rusă. Ultima femeie rusă care a zburat în spaţiu înainte de Anna Kikina este Elena Serova, care a petrecut 167 de zile la bordul ISS în 2014 şi 2015. De la Tereșkova la actrița Peresild Fosta Uniune Sovietică este ţara care a trimis în spaţiu prima femeie din istoria omenirii, Velentina Tereşkova, pe 16 iunie 1963. Ea a fost urmată de Svetlana Saviţkaia, prima femeie care a efectuat o ieşire extravehiculară în spaţiu, în iulie 1984. În octombrie, Rusia a trimis în spaţiu o actriţă, Iulia Peresild, pentru a filma primul lungmetraj turnat pe orbita Terrei, înaintea unui proiect similar american cu Tom Cruise în distribuţie. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul Spaţiul reprezintă unul dintre rarele domenii în care Statele Unite şi Rusia continuă să coopereze în pofida tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări. Pe 21 septembrie, un astronaut de la NASA, Francisco Rubio, urmează să ajungă pe ISS la bordul unui vehicul rusesc Soyuz alături de doi cosmonauţi ruşi, Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin.

Putin duce Rusia în război rece (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce Rusia în război rece

Putin duce Rusia în război rece. Preşedintele rus a discutat despre situaţia din Ucraina cu omologul său francez Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică desfăşurată marţi, prilej cu care i-a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra Kievului pentru a opri ceea ce liderul de la Kremlin a numit "atrocităţi", au relatat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters. Putin duce Rusia în război rece Putin i-a transmis lui Macron că Occidentul ar putea contribui la încetarea "crimelor de război şi a bombardării masive a oraşelor şi aşezărilor din Donbas". Rusia respinge acuzaţiile de crime de război comise de forţele sale în Ucraina şi a învinovăţit naţionaliştii şi "neonaziştii" ucraineni pentru decesele din rândul civililor, acuzaţie respinsă de Kiev şi Occident. "Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina", a menţionat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă ruse RIA. Macron și Putin, zeci de convorbiri telefonice De asemenea, liderul rus i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova este în continuare pregătită pentru dialog cu Ucraina. Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident drept un pretext pentru invadarea Ucrainei. Rogozin anunță retragerea Roscosmos de pe SSI Pe de altă parte, Rusia a confirmat că se va retrage de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), probabil în următorii doi ani, din cauza sancţiunilor impuse asupra sa după declanşarea invaziei din Ucraina, transmite marţi Live Science. Citește și: Patriarhul Chiril al Moscovei: Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, doar și-a apărat granițele "Decizia a fost deja luată şi nu suntem obligaţi să discutăm despre ea în mod public", a declarat sâmbătă directorul general al Agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin, pentru postul de televiziune Rossia-24 TV, conform agenţiei de presă ruse TASS. Rogozin nu a precizat când implicarea Rusiei în proiectul ISS se va încheia, dar a afirmat că Roscosmos va anunţa acest lucru cu cel puţin un an înainte, "în conformitate cu obligaţiile noastre". Condiția Rusiei: ridicarea sancțiunilor Analişti ruşi în domeniul spaţial, citaţi de LiveScience, au amintit în acest context că Rusia oricum nu a fost de acord să-şi extindă participarea pe ISS dincolo de 2024, însă NASA şi ceilalţi parteneri internaţionali doresc în prezent extinderea proiectului ISS până cel puţin în anul 2030. Dmitri Rogozin, un politician cu experienţă considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, anunţase deja din 24 februarie (a doua zi a invaziei ruse în Ucraina), printr-un mesaj pe Twitter, că orice sancţiuni internaţionale vor fi impuse Moscovei din cauza invaziei din Ucraina vor avea efectul de a "distruge" parteneriatul dintre NASA şi Roscosmos care menţine staţia orbitală operaţională. El a reafirmat acest lucru în urmă cu o lună, tot printr-un mesaj pe Twitter în care susţinea că relaţiile normale dintre partenerii ISS pot fi restabilite doar după "ridicarea completă şi necondiţionată a sancţiunilor ilegale" impuse Rusiei. De la Mir la Stația Spațială Internațională Primele module ale ISS au fost transportate pe orbită în 1998, iar la data lansării se credea că vor fi folosite pentru doar 15 ani. Misiunea ISS a fost însă extinsă, deşi în ultimii ani au început să apară probleme tehnice, în special în segmentul rusesc al avanpostului orbital, iar numeroşi experţi au avertizat cu privire la "îmbătrânirea" modulelor ISS, conform NBC News. SUA şi Rusia sunt principalii parteneri în proiectul ISS, iniţiat în urma colaborării dintre cele două superputeri spaţiale pe staţia orbitală Mir, de concepţie sovietică, în anii '90. Simplificând atribuţiile NASA şi Roscosmos legate de ISS, agenţia americană este responsabilă de asigurarea sistemelor vitale la bord pentru un echipaj de până la zece astronauţi, iar agenţia rusă este responsabilă de menţinerea ISS pe orbită prin aprinderea în mod regulat a motoarelor capsulei Soiuz ce este în permanenţă andocată la avanpostul orbital. Rusia ar putea avea propria stație spațială De asemenea, timp de mai mulţi ani, după retragerea flotei americane de navete spaţiale (2011), Rusia a controlat accesul pe ISS prin intermediul capsulelor Soiuz. În prezent, după intrarea în folosinţă a capsulelor americane Dragon, produse de SpaceX, Rusia nu mai are exclusivitatea asupra misiunilor de schimbare a echipajelor umane şi de aprovizionare a avanpostului orbital. În plus, în prezent NASA testează posibilitatea de a menţine ISS pe orbită prin activarea motoarelor capsulei cargou Cygnus, produsă de compania aerospaţială americană Northrop Grumman, ceea ce înseamnă că s-ar putea să nu mai fie nevoie deloc de implicarea Rusiei pe ISS. Rusia se află deja într-o fază avansată a planurilor de construcţie a unei noi staţii orbitale. Primul modul al acesteia, construit de corporaţia Energia, are un cost de cel puţin 5 miliarde de dolari şi ar putea să fie lansat pe orbită la orizontul anului 2025.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră