luni 21 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

sporuri

52 articole
Eveniment

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar

O pensie mai mică nu înseamnă întotdeauna că formula de calcul a fost aplicată greșit. Uneori, problema pornește de la documentele aflate în dosar: perioade de muncă neînregistrate, sporuri care nu apar în carnetul de muncă sau prime și ore suplimentare pentru care pensionarul nu a prezentat o adeverință. Situația îi privește în special pe cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001, când evidența veniturilor nu era complet digitalizată. Unele drepturi trebuie valorificate automat, în timp ce pentru altele sunt necesare documente eliberate de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 Pentru perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 1992, sporul de vechime nu trebuie dovedit printr-o adeverință distinctă. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie El se calculează automat, în funcție de vechimea totală în muncă a pensionarului. Pentru activitatea desfășurată între 1 martie 1970 și 31 august 1983 sunt aplicate următoarele procente: 3% pentru o vechime totală cuprinsă între cinci și zece ani, 5% pentru zechime între zece și 15 ani, 7% între 15 și 20 de ani și 10% pentru o vechime mai mare de 20 de ani. Pentru perioada 1 septembrie 1983–31 martie 1992, procentele sunt de: 3% pentru o vechime între trei și cinci ani, 6% între cinci și zece ani, 9% între zece și 15 ani, 12% între 15 și 20 de ani 15% pentru o vechime totală mai mare de 20 de ani. Procentul nu se aplică însă pensiei aflate acum în plată. Cu alte cuvinte, un pensionar care se încadrează la procentul de 15% nu primește automat o majorare de 15% a pensiei actuale. Sporul este adăugat salariilor utilizate la determinarea punctajelor lunare pentru perioada respectivă, iar efectul final asupra pensiei depinde de întreaga situație contributivă. Deși sporul se valorifică automat, pensionarul trebuie să verifice dacă toate perioadele lucrate înainte de aprilie 1992 apar corect în dosar. Dacă lipsește o perioadă de activitate, pot fi afectate atât vechimea totală, cât și punctajul aferent lunilor respective. După 1 aprilie 1992 devin importante actele din dosar Regula se schimbă pentru activitatea desfășurată între 1 aprilie 1992 și 31 martie 2001. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru această perioadă este luat în calcul sporul de vechime înscris în carnetul de muncă sau dovedit printr-o adeverință eliberată în condițiile legii. Prin urmare, simplul fapt că persoana avea o anumită vechime nu este suficient pentru ca un procent să fie aplicat automat. Contează informațiile înscrise în documentele de muncă. Pensionarii care au lucrat în anii ’90 ar trebui să verifice dacă sporul de vechime apare în carnetul de muncă și dacă a fost valorificat la stabilirea pensiei. Aceeași verificare este utilă pentru sporurile de noapte, de șantier, pentru condiții grele sau nocive, lucrul sistematic peste program și alte drepturi salariale prevăzute de legislația aplicabilă la momentul respectiv. Primele și orele suplimentare pot influența pensia Înainte de 1 aprilie 2001, mulți salariați au primit sume suplimentare care nu erau înscrise în carnetul de muncă. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Printre veniturile care pot fi valorificate, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, se numără: - plata muncii în acord sau cu bucata; - premiile anuale și primele; - al 13-lea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - indemnizațiile și majorările salariale; - alte venituri nepermanente pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Aceste venituri nu sunt introduse în calcul numai pe baza declarației pensionarului. Ele trebuie dovedite printr-o adeverință întocmită conform modelului legal, pe baza statelor de plată, registrelor contabile sau a altor documente primare. Lista veniturilor care pot fi valorificate este prevăzută de normele de aplicare a Legii nr. 360/2023. CNPP precizează că pensionarii care nu au realizat venituri nepermanente nu trebuie să solicite asemenea adeverințe. Nu orice sumă primită înainte de 2001 mărește pensia Existența unei prime sau a unui spor nu garantează automat o pensie mai mare. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru valorificarea venitului trebuie să poată fi stabilite suma brută, perioada în care a fost încasată și faptul că venitul a făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, potrivit legislației de la acel moment. Adeverința trebuie să arate că informațiile provin din documente primare verificabile. O simplă declarație, o copie necertificată sau un document care nu identifică exact venitul și perioada poate fi respins. Nici prezentarea unei adeverințe conforme nu înseamnă că pensia va crește cu valoarea veniturilor înscrise în aceasta. Sumele sunt transformate în punctaje lunare, iar diferența finală depinde de nivelul veniturilor, de salariul mediu utilizat pentru perioada respectivă și de numărul lunilor pentru care acestea sunt dovedite. Ce trebuie verificat în decizia de pensionare Primul pas este verificarea documentelor deja depuse și a perioadelor valorificate de casa de pensii. Pensionarul ar trebui să urmărească dacă: - apar toți angajatorii la care a lucrat; - sunt înregistrate corect datele de începere și încetare a activității; - nu lipsesc luni sau ani din vechime; - sunt menționate perioadele lucrate în grupele I sau a II-a ori în condiții deosebite sau speciale; - sporurile înscrise în carnetul de muncă au fost valorificate; - adeverințele depuse anterior apar în documentația folosită la calcul; - veniturile nepermanente dovedite au fost luate în considerare. Dacă decizia și anexele primite nu permit clarificarea situației, pensionarul poate solicita casei teritoriale de pensii explicații privind perioadele și veniturile valorificate. Este util ca cererea să fie depusă în scris și să primească număr de înregistrare. De unde poate fi obținută adeverința dacă firma s-a desființat Dispariția fostului angajator nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele. Arhiva poate fi păstrată de succesorul juridic al societății, de o altă companie, de Arhivele Naționale sau de un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice. Pentru identificarea arhivei sunt utile denumirea exactă a fostei întreprinderi, localitatea, secția în care a lucrat solicitantul, funcția ocupată și perioada de activitate. Înainte de a plăti pentru căutarea și eliberarea documentelor, pensionarul trebuie să se asigure că operatorul deține legal arhiva fostului angajator și că adeverința va fi întocmită după modelul cerut de legislația pensiilor. Arhivele Naționale pot elibera, la cerere, copii, extrase și adeverințe din documentele pe care le au în păstrare. Ce se întâmplă dacă documentele sunt găsite mai târziu Expirarea termenului folosit pentru recalcularea generală a veniturilor nepermanente nu înseamnă că pensionarul pierde definitiv posibilitatea de a prezenta acte noi. Dacă obține ulterior o adeverință care dovedește stagii, sporuri sau venituri nevalorificate, acesta poate depune la casa teritorială de pensii o cerere de recalculare, însoțită de documentul respectiv. Drepturile rezultate dintr-o asemenea cerere nu se acordă automat pentru toți anii anteriori, ci potrivit regulilor legale privind data de la care produce efecte recalcularea. De aceea, amânarea depunerii actelor poate însemna pierderea unor sume pentru lunile în care documentul nu a fost încă valorificat. Situația este diferită dacă actul exista deja în dosar, dar casa de pensii nu l-a luat în considerare. În acest caz poate fi vorba despre o eroare de stabilire a drepturilor, care trebuie semnalată instituției și analizată în cadrul procedurii de revizuire. Actele lipsă nu înseamnă automat o pensie greșită Nu fiecare pensionar care a lucrat înainte de 2001 are dreptul la o majorare. Pentru unii, toate perioadele și veniturile eligibile au fost deja valorificate. Pentru alții, obținerea unei adeverințe poate produce doar o diferență redusă sau poate să nu modifice deloc suma aflată în plată, inclusiv atunci când pensionarul beneficiază de un cuantum menținut mai avantajos. Verificarea dosarului rămâne însă importantă. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 trebuie calculat automat, dar sporurile ulterioare și veniturile nepermanente depind în mare măsură de documentele existente. Pentru pensionarii care au lucrat la mai multe întreprinderi, au primit prime, au efectuat frecvent ore suplimentare sau au avut sporuri care nu apar în carnetul de muncă, o adeverință găsită în arhivă poate însemna un punctaj mai mare și, în anumite cazuri, o pensie mai bună.

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar
Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi
Eveniment

Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi

Un audit financiar al Curții de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), privind anul 2024, a descoperit „acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit (...) au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari”.  Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete În paralel, Curtea a descoperit că la casele de pensii se plăteau sporuri ilegale, erau menținute funcții care trebuiau să dispară din organigramă și se dădeau pensii celor decedați. Raportul are 72 de pagini și începe cu constatarea că, deși casa de pensii trebuia să identifice necesarul de finanțare de la începutul anului 2024, la final de an a rămas fără bani și a cerut 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă a Guvernului. Salariații Casei de Pensii, sporuri ilegale și pensii cumulate cu salariul Ce a descoperit Curtea de Conturi la Casa de Pensii: salariile angajaților au fost majorate ilegal prin calcularea sporului de control financiar, 10%, raportat la „un salariu de bază deja majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, contrar prevederilor din legislația în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice” Supraevaluarea cheltuielilor și plăților de personal, cu suma estimată de 119.410 lei, prin plata nelegală a funcției de șef birou, la nivelul unor case teritoriale de pensii, care trebuia desființată  Zeci de angajați au primit spor de confidențialitate, ilegal. Ei au dat în judecată statul pentru a primi acest spor.  CNPP a inventat IT-iști, pentru ca aceștia să beneficieze de scutirile fiscale acordate celor care lucrau în acest domeniu.  S-au cumpărat telefoane mai scumpe decât plafonul legal Pe de altă parte, milioane de pensionari au avut pensii recalculate greșit, în minus: „Acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare. Au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari” - Curtea de Conturi Numeroase pensii au fost calculate greșit înainte de legea din 2023: „Prin extrapolare (la o populație de 5.570.232 tranzacții pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 17.528.168.696 lei), utilizând ca metodă de estimare a erorii estimarea medie pe unitate/estimarea raportului, după caz, a rezultat suma estimată de 311.745.847 lei, pentru care există suspiciunea că este aferentă drepturilor de pensie calculate eronat, contrar legislaţiei în vigoare, anterior recalculării efectuată în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, fapt ce a determinat acordarea unui cuantum mai mic al drepturilor de pensie”.  Au fost acordate puncte de stabilitate în minus față de cât ar fi avut dreptul beneficiarul pentru un număr de 993.375 cazuri. Din acestea a fost selectat aleatoriu un eșantion de 9 cazuri pentru care au fost plătite drepturi de pensie în sumă totală de 16.194 lei. Pe de altă parte, au fost și cazuri în care s-au acordat greșit puncte de stabilitate în plus.  Curtea de Conturi a mai constatat că unele angajate ale CNPP care au dorit să lucreze până la egalizarea vârstei de pensie cu cea a bărbaților au primit și salariu, și pensie. 

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul
Eveniment

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul

Noul proiect al Legii salarizării schimbă nu doar grilele și salariile de bază, ci și modul în care vor fi împărțiți banii pentru sporuri, prime și indemnizații. Varianta publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 propune reducerea plafonului general de la 30% la 20% din fondul salariilor de bază. Cifra poate suna alarmant pentru angajatul care primește astăzi sporuri mai mari de 20%. Regula nu înseamnă însă că fiecare bugetar va putea încasa sporuri de cel mult 20% din propriul salariu de bază. Plafonul se calculează global, la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pe surse de finanțare. Impactul individual va depinde, așadar, de domeniul de activitate, sporurile păstrate în noua lege, excepțiile aplicabile și felul în care instituția va distribui suma disponibilă. Plafonul scade de la 30% la 20% În prezent, Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește, ca regulă generală, că totalul sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși 30% din fondul salariilor de bază, calculat pe bugetul fiecărui ordonator de credite. Citește și: Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă Pentru Sănătate, asistență socială, apărare, ordine publică și securitate națională există reguli de calcul la nivelul ordonatorului principal de credite. Noul proiect coboară limita la 20%. Potrivit articolului 21, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, a indemnizațiilor de încadrare și a celorlalte venituri de bază, „pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare”. Prin urmare, vorbim despre o reducere cu o treime a anvelopei generale: la fiecare 100 de lei alocați salariilor de bază, spațiul disponibil pentru elementele variabile scade, în principiu, de la 30 la 20 de lei. Procentul de 20% nu este un plafon individual Proiectul nu menționează faptul că fiecare persoană poate primi sporuri de maximum 20% din salariul său de bază. Să presupunem că instituțiile aflate sub același ordonator principal au, împreună, salarii de bază de 10 milioane de lei pe lună. Fondul general pentru sporurile incluse în plafon nu ar putea depăși două milioane de lei. În interiorul acestei sume, un angajat poate primi un spor individual mai mare de 20%, iar altul poate avea un spor mai mic sau niciun spor. Condiția este ca totalul elementelor incluse în calcul să rămână sub limita globală. Așadar, simplul calcul „salariul meu de bază înmulțit cu 20%” nu arată cât va putea primi fiecare bugetar, indică doar o valoare orientativă. Pentru stabilirea venitului real trebuie cunoscută întreaga anvelopă salarială a ordonatorului, numărul angajaților, sporurile prevăzute pentru fiecare categorie și excepțiile din lege. Cine este cel mai expus Reducerea plafonului poate conta mai ales în domeniile în care o parte importantă a venitului lunar provine din sporuri: Sănătate, Asistență socială, Justiție, Apărare, Ordine publică sau anumite instituții în care angajații lucrează în condiții dificile ori cu risc ridicat. Totuși, un spor individual nu dispare automat numai pentru că depășește 20%. Consecința practică poate fi o presiune mai mare asupra conducerilor instituțiilor. Atunci când toate drepturile solicitate depășesc fondul disponibil, ordonatorul va trebui să reducă procente, să le diferențieze în funcție de condițiile efective de muncă sau să reorganizeze distribuirea banilor. Unele drepturi sunt scoase din plafon Proiectul conține mai multe excepții importante. Sporul pentru munca de noapte, de 25%, nu este inclus în plafonul general. Nici plata muncii suplimentare, care poate ajunge la 75% sau 100% pentru orele efectuate și necompensate cu timp liber, nu intră în limita de 20%. Sunt exceptate și unele drepturi acordate persoanelor cu handicap, precum și anumite sporuri prevăzute expres în proiect. Personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene sau externe poate primi până la 40% din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat și cu progresul proiectului. Reguli asemănătoare sunt prevăzute pentru aleșii locali și pentru personalul care gestionează asemenea proiecte. Prin urmare, nu toate sumele numite generic „sporuri” se înghesuie în aceeași anvelopă de 20%. Dispar 87 dintre cele 151 de sporuri inventariate Ministerul Muncii susține că sistemul public are în prezent 151 de tipuri de sporuri, iar proiectul elimină 87 dintre ele, adică aproape 57%. Ar urma să rămână 64 de categorii de sporuri. Cifrele au fost prezentate public de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Eliminarea nu înseamnă neapărat că fiecare beneficiar al unui spor dispărut va pierde imediat întreaga sumă. Unele componente pot fi absorbite în salariile de bază, iar în alte cazuri poate interveni mecanismul diferenței salariale tranzitorii. Bonusul de performanță nu intră în limita de 20% Proiectul introduce și premii de performanță care pot fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea individuală trebuie să fie între 10% și 20% din salariul de bază calculat pentru perioada recompensată. Premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate la nivelul instituției. Ele nu reprezintă însă un drept automat și depind de evaluarea rezultatelor și de banii existenți în buget. Un aspect esențial este că premiul de performanță nu se include în plafonul general al sporurilor. Prin urmare, instituțiile vor putea depăși, în anumite situații, anvelopa aparentă de 20%, dacă plățile suplimentare fac parte dintre excepțiile prevăzute de lege. Ce se întâmplă cu salariul aflat deja în plată Proiectul prevede o protecție nominală pentru angajații al căror nou salariu lunar ar fi mai mic decât cel primit în decembrie 2026. În această situație, diferența ar urma să fie acoperită printr-un drept salarial individual denumit „diferență salarială tranzitorie”. Diferența tranzitorie este scoasă din calculul plafonului de 20%. Protecția are însă limite. În venitul de referință din decembrie 2026 nu sunt incluse drepturile pentru proiectele europene și stimulentele legate de gestionarea fondurilor externe. În plus, schimbarea funcției sau a condițiilor de muncă poate modifica dreptul la compensație. Pentru salariatul al cărui venit este menținut prin această diferență, salariul poate rămâne nominal la același nivel o perioadă. Chiar dacă suma de pe fluturaș nu scade imediat, înghețarea ei în anii cu inflație înseamnă o diminuare a puterii de cumpărare. Salariile de bază mai mari pot absorbi pierderea sporurilor Noua lege nu poate fi analizată numai prin plafonul de 20%. Proiectul introduce grile noi, coeficienți de salarizare și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Salariul de bază ar urma să rezulte din înmulțirea coeficientului funcției cu această valoare. Pentru unele funcții, în special cele aflate în partea de jos a actualei ierarhii, creșterea salariului de bază poate fi mai mare decât reducerea elementelor variabile. Pentru alte categorii, salariul de bază mai ridicat poate doar să absoarbă treptat diferența tranzitorie, fără ca suma totală primită să crească imediat. De aceea, doi angajați care au astăzi același venit brut pot fi afectați diferit: unul poate avea un salariu de bază mic și multe sporuri, iar celălalt un salariu de bază mai mare și puține componente variabile. Ce trebuie să verifice fiecare bugetar Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie să compare salariul lunar actual cu viitorul salariu de bază prevăzut în grila funcției sale. Apoi trebuie identificate separat sporurile care rămân, cele eliminate, cele introduse în plafonul de 20% și cele exceptate. Abia după această comparație poate fi calculată eventuala diferență tranzitorie. Înmulțirea salariului individual cu 20% nu este suficientă, deoarece plafonul funcționează la nivelul ordonatorului principal de credite, nu ca limită automată pe fiecare fluturaș.

Care vor fi salariile la stat pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii
Eveniment

Care vor fi salariile la stat pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii

Noua lege a salarizării, una dintre reformele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a intrat în linie dreaptă. Proiectul a stârnit un val uriaș de critici și nemulțumiri din partea sindicatelor, magistraților și a mediului privat, imediat după publicarea primului draft. Principalele controverse sunt legate de tăierea unor sporuri, înghețarea unor venituri și lipsa de transparență a Guvernului. O reformă impusă de PNRR Guvernul susține că noua lege nu reprezintă o simplă ajustare salarială, ci o reformă structurală menită să simplifice sistemul de remunerare din sectorul public și să reducă diferențele dintre diversele categorii de angajați. Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că autoritățile se află „în al 12-lea ceas” pentru finalizarea reformei. Potrivit acestuia, actualul sistem a devenit excesiv de complex și dificil de susținut financiar, iar noua lege trebuie să găsească un echilibru între echitatea salarială și disciplina bugetară. De la sporuri la performanță Una dintre cele mai importante schimbări propuse este introducerea unui sistem de recompensare a performanței. Potrivit proiectului, bonusurile de performanță vor putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile din sectorul public, iar valoarea acestora va varia între 10% și 20% din salariul de bază. Modelul este inspirat din practici internaționale analizate împreună cu Banca Mondială și urmărește să înlocuiască actualul sistem de stimulente acordate după reguli diferite de la o instituție la alta. Guvernul încearcă astfel să mute accentul de pe sporuri și beneficii suplimentare către evaluarea rezultatelor individuale. În paralel, sporurile finanțate din fonduri europene vor fi menținute, deoarece fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Cine ar putea câștiga și cine ar putea pierde Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale. Pentru circa 21% dintre angajați majorările ar putea depăși 10%, în timp ce alte categorii ar urma să primească creșteri mai moderate, de până la 10%. Pentru a evita pierderile de venit, proiectul prevede introducerea unor mecanisme compensatorii. Oficialii afirmă că niciun angajat nu va încasa mai puțin decât primea înainte de intrarea în vigoare a reformei, iar în situațiile în care noua grilă ar conduce la scăderi salariale vor fi acordate compensații temporare. Marea țintă: reducerea sporurilor Cea mai sensibilă componentă a proiectului rămâne reforma sporurilor. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar Guvernul propune eliminarea a 87 dintre acestea. Sporurile care vor rămâne în vigoare vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază. Pentru Executiv, sistemul actual este una dintre principalele surse ale dezechilibrelor salariale din sectorul public. În multe cazuri, sporurile au ajuns să reprezinte o parte semnificativă din venitul total al angajaților, generând diferențe importante între persoane aflate pe funcții similare. Prin noua lege, autoritățile încearcă să readucă salariul de bază în centrul sistemului de remunerare și să reducă dependența de bonusuri, excepții și beneficii suplimentare. O nouă arhitectură a salarizării Proiectul propune o reorganizare completă a sistemului de salarizare începând cu anul 2027. Noua grilă va fi construită în jurul unei valori de referință de 4.100 de lei și va funcționa pe baza a 12 grade salariale. Totodată, salariul maxim din sistemul public va fi plafonat la 32.800 de lei. Documentul stabilește și câteva principii generale: niciun salariu nu va putea coborî sub nivelul salariului minim pe economie, iar veniturile existente vor fi protejate prin mecanisme tranzitorii. Pentru anumite categorii profesionale sunt prevăzute reguli speciale. Profesorii vor beneficia de noi coeficienți de salarizare și de o listă clară a sporurilor specifice sistemului educațional. În schimb, salariile magistraților ar urma să fie înghețate la nivelul anului 2027, o prevedere care a generat deja reacții critice din partea sistemului judiciar. Limita de 8 miliarde de lei Reforma este constrânsă de o limită bugetară strictă. Potrivit acordului politic dintre partidele aflate la guvernare, cheltuielile salariale ale statului nu pot crește cu mai mult de 8 miliarde de lei față de nivelul actual. Din acest motiv, orice majorare salarială trebuie compensată prin economii realizate în alte zone ale administrației. Ministrul Dragoș Pîslaru a sugerat că reforma administrativă și reducerea numărului de angajați din sectorul public ar putea crea spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noii grile salariale. România are peste 1,2 milioane de bugetari Miza reformei este amplificată de dimensiunea aparatului public. Datele oficiale arată că, în ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi. Deși numărul total al angajaților a scăzut cu peste 32.000 față de anul precedent, cheltuielile de personal continuă să reprezinte una dintre cele mai importante presiuni asupra bugetului de stat. Potrivit Guvernului, costurile salariale din sectorul public au ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei anual, echivalentul a peste 8% din PIB. În aceste condiții, reforma salarizării este prezentată de autorități nu doar ca o obligație asumată prin PNRR, ci și ca o necesitate pentru controlul cheltuielilor publice. Care vor fi salariile la stat La vârful grilei salariale se vor afla președintele României, cu un salariu brut de 32.800 de lei, urmat de premier, cu 30.750 de lei, miniștri, cu 26.650 de lei, și parlamentari, cu 24.600 de lei. Guvernul susține că noua formulă va aduce majorări pentru profesori, medici și personalul militar, astfel încât un profesor cu gradul I și peste 20 de ani vechime ar urma să câștige peste 9.300 de lei brut, un medic primar aproximativ 16.000 de lei, iar un căpitan din structurile militare aproape 8.800 de lei, la care se adaugă solda de grad. În același timp, autoritățile promit că angajații ale căror venituri ar scădea în urma recalculării vor primi compensații până la sfârșitul anului 2031, însă sindicatele contestă cifrele prezentate și susțin că anumite categorii profesionale vor pierde bani în noul sistem. Reforma nemulțumește aproape pe toată lumea Deși Guvernul insistă că noua lege urmărește eliminarea inechităților și introducerea unor reguli unitare, reacțiile apărute imediat după publicarea proiectului arată că reforma riscă să genereze unul dintre cele mai ample conflicte sociale din ultimii ani. Sindicatele din educație, sănătate și ordine publică, reprezentanții sistemului judiciar, dar și organizațiile patronale contestă diferite aspecte ale proiectului, de la plafonarea sporurilor și înghețarea unor venituri până la lipsa unor consultări reale cu profesioniștii afectați. Primele reacții au venit din partea sindicatelor, care avertizează că reforma ar putea conduce, în practică, la diminuarea veniturilor pentru anumite categorii de angajați. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila salarială a fost construită pornind de la o valoare de referință insuficientă, ceea ce ar putea genera pierderi de câteva sute de lei pentru numeroși profesori. În paralel, federația Sanitas a anunțat proteste, iar Ministerul Apărării Naționale a transmis că va formula observații pentru a evita diminuarea veniturilor personalului din sistemul de apărare. Polițiștii amenință cu blocarea reformei Și reprezentanții polițiștilor au reacționat vehement la proiectul noii legi a salarizării. Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat că se opune reformei și avertizează că va încerca să blocheze implementarea acesteia prin toate mijloacele legale, susținând că statul nu a aplicat integral actuala Lege a salarizării nr. 153/2017. Sindicaliștii critică în special plafonarea sporurilor la 20%, reducerea raportului salarial dintre cele mai mici și cele mai mari venituri și menținerea unor drepturi financiare raportate la valori considerate depășite. Potrivit SNPPC, noile reguli riscă să reducă indirect veniturile unor angajați din structurile operative, să accentueze inechitățile existente și să afecteze predictibilitatea carierei și a veniturilor personalului din sistemul de ordine publică și siguranță națională. Organizația sindicală a anunțat deja demersuri oficiale și juridice pentru recuperarea unor drepturi salariale restante și cere Guvernului să amâne reforma până la rezolvarea problemelor existente. Revoltă în justiție Cele mai ferme reacții au venit din partea sistemului judiciar, unde reprezentanții magistraților avertizează că proiectul riscă să afecteze independența justiției și funcționarea instanțelor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul General susțin că prevederile privind înghețarea veniturilor magistraților și introducerea unor mecanisme compensatorii tranzitorii pot genera efecte grave asupra sistemului. CSM acuză proiectul că include „soluții normative absurde”, care ar putea duce la diminuarea veniturilor judecătorilor și procurorilor, ar genera situații paradoxale în care promovarea profesională sau acumularea vechimii să fie însoțite de scăderi salariale și ar crea riscuri de neconstituționalitate. La rândul său, Parchetul General avertizează că măsurile propuse pot destabiliza resursa umană din sistemul judiciar, prin descurajarea magistraților aflați în funcție și reducerea atractivității profesiei pentru noile generații de juriști. Reprezentanții justiției susțin că vor utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a contesta prevederile considerate incompatibile cu statutul constituțional al puterii judecătorești. Nemulțumirile profesorilor Nemulțumirile sunt puternice și în sistemul de educație, unde sindicatele susțin că noua grilă salarială riscă să anuleze o parte dintre câștigurile obținute după protestele masive din 2023. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila propusă stabilește pentru profesorii debutanți un salariu de aproximativ 7.500 de lei, sub nivelul salariului mediu brut pe economie, obiectiv obținut de profesori în urma protestelor din 2023. Potrivit sindicaliștilor, întreaga construcție salarială pornește de la o valoare de referință considerată prea mică, ceea ce ar putea genera pierderi de venit pentru numeroși angajați din sistem. La rândul său, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, acuză că proiectul nu urmărește corectarea inechităților din educație, ci respectarea unei limite bugetare impuse de Ministerul Finanțelor, ceea ce riscă să transforme reforma într-un exercițiu contabil, nu într-o soluție pentru problemele cronice ale sistemului. Avertizările mediului de afaceri Critici au venit și din partea mediului de afaceri, care consideră că proiectul nu atacă una dintre marile vulnerabilități ale economiei românești: dezechilibrul dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. IMM România susține că proiectul menține un sistem dependent în mare măsură de deciziile politice privind valoarea de referință utilizată la calculul salariilor și nu este însoțit de măsuri concrete de reducere a cheltuielilor administrative. Organizația patronală consideră că reforma salarizării ar trebui dublată de o reformă amplă a administrației publice, inclusiv prin reorganizarea instituțiilor și eficientizarea aparatului de stat. Reprezentanții IMM-urilor atrag atenția că firmele private se confruntă deja cu presiuni generate de inflație, majorări de taxe și încetinirea economiei, motiv pentru care orice schimbare cu impact asupra pieței muncii ar trebui discutată transparent cu organizațiile patronale și fundamentată pe indicatori economici predictibili.

Șoferul procurorului Voineag, care își urmează șeful de la DNA la Parchetul General, are 3 sporuri, inclusiv de confidențialitate
Eveniment

Șoferul procurorului Voineag, care își urmează șeful de la DNA la Parchetul General, are 3 sporuri, inclusiv de confidențialitate

Șoferul procurorului Voineag, Crisinel-Marian Vlăsceanu, care își urmează șeful, de la DNA la Parchetul General, are 3 sporuri, inclusiv de confidențialitate, arată un document publicat de G4Media. Vlăsceanu a fost șoferul lui Marius Voineag când acesta era șeful DNA. La 7 aprilie, el a făcut cerere să fie transferat la Parchetul General, unde Voineag urmează să fie adjunct al procurorului general.  Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial Șoferul procurorului Voineag, care își urmează șeful, are 3 sporuri, inclusiv de confidențialitate Cererea de transfer a șoferului a fost făcută înainte ca șeful său să fie sigur că ajunge adjunct al Procurorului General. Documentul publicat de G4Media arată de ce salariu beneficiază șoferul: 5.829 de lei salariu de bază 1.158 lei - spor risc și de solicitare neuropsihică  291 de lei - spor confidențialitate 300 de lei - spor de condiții de muncă grele În total, aceste primește peste 7.500 de lei, brut, lunar. Acesta este salariul brut al unui profesor cu vechime, peste salariul unui medic rezident in anul I.  Marius Voineag a fost numit, ieri, în funcția de procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deși nu avea avizul secției de procurori CSM. Anterior acestei numiri, a fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), mandat pe care l-a exercitat din martie 2023 până în martie 2026.

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile
Politică

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate, anunță, pe Facebook, deputatul USR Claudiu Năsui. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile, mai arată acesta.  Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Un proiect de ordonanță a guvernului Bolojan prevede însă că suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate „După creșterea taxelor, vin din nou creșterile de cheltuieli. Tocmai a fost votat în comisia pentru buget-finanțe-bănci viitorul buget al Camerei Deputaților.   Cheltuielile de personal cresc cu 8%.   Sporurile și indemnizațiile cresc cu, țineți-vă bine, 28%.   Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 29%.   Iar cheltuielile cu deplasări (adică turism pe banii statului în destinații exotice din toată lumea) cresc cu 25%!   E clar că austeritatea nu e pentru toți.   Creșterea taxelor a scăzut veniturile și a crescut prețurile pentru populație, dar la stat totul merge bine.   A fost o mare greșeală creșterea taxelor. Acum statul nu mai are niciun motiv să se reformeze sau să taie vreo cheltuială semnificativă. Pentru că deodată sunt bani. Banii dumneavoastră”, a scris Năsui, pe Facebook. 

Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru sporuri nemeritate: „Regina păcănelelor din Tecuci”
Politică

Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru sporuri nemeritate: „Regina păcănelelor din Tecuci”

Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru că ajută la acordarea unor sporuri nemeritate, APIA: Gabriela Nicoleta Andrei, supranumită de presă „Regina păcănelelor din Tecuci”. Deși aceasta conduce Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) din aprilie, nu și-a postat CV-ul, mesajul de pe site-ul instituției, alături de poza directoarei, fiind „pagină în curs de actualizare”.  Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Vineri, Ilie Bolojan a acuzat bonusurile nemeritate oferite cu ajutorul APIA: „Iar departamentele, de peste tot, care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări să fie penalizate, adică să nu ia aceste bonusuri. Ministerul Agriculturii - avem componente ale Ministerului Agriculturii care derulează funduri europene, plățile, de exemplu, care se fac fermierilor, da? Prin APIA. Dar APIA a semnat acorduri de înțelegere, protocoale de înțelegere cu celelalte autorități ale Ministerului Agriculturii. Direcțiile agricole, cele fitosanitare, ADS-urile și așa mai departe. Pentru că ei ar presta servicii care îi ajută pe cei de la Agenția de Plăți să facă aceste plăți agricole. Poate este așa. Dar poate nu fiecare zi lucrătoare este una dedicată finanțării proiectelor europene, dar și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim. Sunt convins că, dacă s-ar analiza aceste parteneriate, am constata că putem face plățile către fermierii noștri bine-mersi, fără să avem aceste parteneriate, sau, dacă le avem, ele sunt plătite la procentul corespunzător”.  „Regina păcănelelor din Tecuci” Agrointel scria, în aprilie, că Gabriela Nicoleta Andrei, fost consilier superior la APIA Galați, a fost acționară la Alpha Games, o firmă de păcănele din Tecuci. În anul fiscal 2023, ea a încasat dividende (ea scrie „dividente” în declarația de avere din 2024) de 450.000 de lei.  În anul fiscal 2021, când Nicoleta Andrei a fost și consilier la primăria Hotarele, ea a încasat dividende („dividente” în declarația de avere) de 557.000 de lei de la Alpha Games Tecuci. Agrointel, site specializat în informații din agricultură remarca faptul că familia Andrei nu declara nici un cont peste 5.000 de euro, deși doar „dividentele” au fost de circa 90.000 de euro, iar de la APIA încasa, în medie, peste 6.000 de lei pe lună.  Însă firma de păcănele și-a încetat activitatea la final de 2023: avea doar 53 de aparate, legea prevedea minimum 75, așa că Oficiul Jocurilor de Noroc a retras licența.  În declarația de interese din mai 2025, Andrei nu mai menționa că ar fi acționară la vreo companie. 

Spital militar, executat de medici care au obținut sporuri în instanță. Ce bunuri ar putea fi vândute
Eveniment

Spital militar, executat de medici care au obținut sporuri în instanță. Ce bunuri ar putea fi vândute

Spital militar executat silit pentru sporuri. Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Iacob Czihac” Iași va fi executat silit după ce trei medici au câștigat în instanță plata unor sporuri salariale retroactive. Spital militar executat silit de medici Datoria de aproximativ 114.000 de lei reprezintă drepturi obținute de personalul laboratorului de analize medicale pentru activitatea cu probe HIV/SIDA. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Executorul judecătoresc Bogdan Tufeanu urmează să pună sechestru pe bunurile unității medicale, deoarece spitalul nu a plătit voluntar suma datorată. Este o premieră la Iași ca un spital militar să fie executat silit în urma unui proces câștigat de propriii angajați. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani. La fel și sporurile
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani. La fel și sporurile

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM
Eveniment

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM: pentru simplul fapt că-i transportă pe judecători, aceștia încasează, printre altele, spor pentru risc și solicitare neuropsihică si spor pentru asigurarea confidenţialității. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Datele sunt postate pe site-ul acestei instanțe și sunt din martie 2025.  Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București Salariile brute de bază ale șoferilor sunt între 4.693 și 5.997 de lei, iar acest spor variază între 1.408 și 1.799 de lei.  Șoferii judecătorilor mai primesc și spor pentru condiții grele de muncă, așa că pot ajunge la 8.696 lei brut, deci netul este puțin sub 6.000 de lei. Ei depășesc astfel salariul unui profesor cu grad didactic II (5–10 ani experiență).  În plus, personalul auxiliar al Curții de Apel București are dreptul la: o singură dată pe an li se decontează transportul spre localitatea unde își petrec vacanța asistență medicală gratuită, medicamente și proteze pentru el și familia sa decontare transport dacă nu are locuință în București decontare chirie, dacă nu are locuință de serviciu  Grefierii arhivari încasează, brut între aproape 11.000 și 14.250 de lei.  Însă drepturile personalului auxiliar sunt mult eclipsate de cele judecătorilor de la Curtea de Apel: președintele Curții de Apel încasează patru sporuri și ajunge la un salariu brut de 38.868 de lei (peste 22.000 de lei net) vicepreședinții acestei curți de apel sar de 35-37.000 lei, brut.  specialistul IT ajunge la un salariu brut de peste 33.000 de lei În plus, judecătorii au dreptul la șase călătorii dus-întors în țară, asistență medicală gratuită, decontarea chiriei și a transportului. 

Boc, atacuri halucinante la partenerii de guvernare: „USR-ul ar omorî ultimul funcționar public”
Politică

Boc, atacuri halucinante la partenerii de guvernare: „USR-ul ar omorî ultimul funcționar public”

Emil Boc lansează atacuri halucinante la partenerii de guvernare: „USR-ul, dacă ar putea, ar omorî ultimul funcționar public din România”, a spus primarul Clujului la Antena 3, potrivit unei transcrieri de pe site-ul acestui post. Citește și: Cum a fost dată de gol funcționara care se culca cu politicieni pentru bani și carieră: ce rol a jucat un iubit mai tânăr El a dat această replică după ce consilierii locali USR au afirmat că sunt imorale unele sporuri acordate angajaților primăriei. De altfel, chiar Antena 3 a titrat: „Sporuri halucinante la Primăria Cluj-Napoca, în plină criză bugetară. Boc vrea să dea bani pentru «stat pe scaun» și pentru «obezitate»”.  Boc, atacuri halucinante la partenerii de guvernare În declarația oferită acestui post, primarul PNL a afirmat că problema morală a sporurilor „o rezolvați la biserică” și a cerut USR să schimbe legea, fiindcă este la guvernare - deși PNL a nominalizat premierul.  „După legile austerității adoptate prin ordonanța de guvern de la sfârșitul lunii iunie, s-au redus sporurile potențiale care pot fi atribuite angajaților din administrația publică de la 850 lei net la 176 lei net sau de la 1500 brut la 300 lei brut. Aceasta este legea statului român în vigoare astăzi, lege care se aplică tuturor acelora din România care lucrează în aceste condiții în administrația publică locală, dacă doriți să nu se mai acorde aceste sporuri, vă rog să modificați legea, să le includeți în salariu, așa cum unii primari fac asta prin includerea lor direct în salariu. Noi am făcut exact ca la carte, cum spune legea și anume: propunem pe baza solicitării salariatului, că salariat are dreptul legal dat de legea în vigoare să ceară acest drept”, a explicat primarul Clujului.     

Salvamont România critică reducerea sporurilor pentru condiții periculoase: decizie „profund nedreaptă”
Eveniment

Salvamont România critică reducerea sporurilor pentru condiții periculoase: decizie „profund nedreaptă”

Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse. Salvamont România trage un semnal de alarmă privind reducerea sporurilor pentru condiții periculoase și vătămătoare, considerând această măsură „profund nedreaptă” față de salvatorii montani. Măsura a fost impusă în contextul presiunilor privind deficitul bugetar, afectând direct veniturile celor care intervin în zone greu accesibile, pentru salvarea de vieți. Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse Potrivit Dispeceratului Național Salvamont, sporul care anterior avea o valoare medie între 700 și 1.000 lei brut pe lună a fost redus la maximum 299 lei brut. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Din această sumă, aproximativ 45% se întoarce oricum la bugetul de stat, sub formă de taxe și contribuții. În urma acestei reduceri, statul economisește aproximativ 245.000 lei lunar, afectând direct veniturile a circa 350 de salvatori montani activi la nivel național. Salvatorii montani: Puțini, dar esențiali și mereu pregătiți Reprezentanții Salvamont subliniază că salvatorii montani sunt puțini, dar extrem de devotați meseriei lor. Aceștia intervin indiferent de vreme, oră sau program, răspunzând prompt la orice apel. Misiunile lor presupun eforturi intense și un nivel ridicat de risc, fiind gata să plece oricând în ajutorul celor aflați în pericol. Misiuni dificile, în teren periculos și condiții extreme De regulă, o intervenție presupune participarea a cel puțin șase salvatori, care parcurg distanțe lungi prin zone izolate, accidentate și greu accesibile, adesea în condiții meteorologice extreme.  Salvamont atrage atenția că acești oameni își riscă zilnic viața și sănătatea pentru a salva alți oameni, din pasiune și vocație, nu pentru beneficii materiale. „Nu este deloc ușor să transporți o persoană, ore în șir, pe ploaie, ninsoare sau caniculă, din vârfurile munților spre civilizație”, subliniază mesajul Salvamont.

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist: sporurile, recompensă pentru că angajații se „sacrifică”
Eveniment

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist: sporurile, recompensă pentru că angajații se „sacrifică”

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist: sporurile sunt recompensă pentru că angajații companiei se „sacrifică”. Reacția acestui sindicat, condus de Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București și apropiat al Gabrielei Firea, apare după ce presa a scris despre sporurile imense și nejustificate luate de angajații Metrorex. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Sindicatul Metrorex susține însă că „aceste sporuri nu sunt favoruri, ele sunt obligaţii ale angajatorului de a plăti pentru sacrificiul salariaţilor de a munci în condiţiile speciale de muncă din metrou". Însă presa a scris că sporuri se dau și celor care nu au nici o legătură cu munca în subteran, dimpotrivă, lucrează la etajul IX din sediul ministerului Transporturilor. Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist „În ultima perioada de timp am văzut o serie de emisiuni, știri, articole, reportaje care prezentau într-o lumină total nefavorabilă Metrorexul pe baza unor idei total false. Aceste neadevăruri ne obligă la transmiterea acestui comunicat către presă și spre știință opiniei publice. Au apărut afirmații cum că la metroul bucureștean salariații ar trăi în <raiul> sporurilor, fiind prezentată o listă de <favoruri>. Aceste sporuri nu sunt favoruri, ele sunt obligații ale angajatorului de a plăti pentru sacrificiul salariaților de a munci în condițiile speciale de muncă din metrou. Sporul de vechime în muncă, sporul pentru conducerea unei formații de lucru, sporul pentu orele prestate în zilele de sâmbăta, duminica și sărbători legale, sporul pentru executarea unei funcții suplimentare, sporul pentru titlul științific de doctor, toate aceste sporuri se acordă la nivelul tuturor societăților de stat conform prevederilor Codului Muncii”. susțin sindicaliștii.  „Sporul de metrou este o altă cauză a luptei presei. În primul rând, acesta nu este un spor de subteran, acesta este un spor compus în baza atribuțiilor și responsabilităților de serviciu și a condițiilor de muncă. Cu cât lucrezi mai adânc în pământ, cu atât ai un spor de metrou mai mare, dar nu este doar pentru subteran”, mai precizează comunicatul.   

Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor
Politică

Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor

Ministrul PNL Alexandru Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor, arată un document publicat de site-ul Profit.  Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Finanțe care au protestat spontan „În ultima perioadă, au fost semnalate, punctual, situații în care ritmul activității la nivelul Ministerului Finanțelor a fost influențat de absențe colective sau întreruperi neplanificate ale programului. Astfel, în data de 30.06.2025 și data de 01.07.2025 o parte din angajații ministerului și-au întrerupt activitatea și au declanșat un protest spontan, ca reacție la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2025 și a altor informații false/nefondate primite de aceștia cu privire la măsuri de care ar putea fi afectați (spre ex. comasarea Ministerului Finanțelor cu Ministerul Economiei, întocmirea preavizelor la acea dată pentru întreg personalul ministerului). Aceste acțiuni nu au fost notificate în prealabil conform prevederilor art.146 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, neputând fi considerate grevă, ceea ce poate conduce la interpretarea că a fost organizat un protest spontan. Având în vedere implicațiile asupra bunei funcționări a instituției, asigurarea unei corelări echitabile între plata salariului și prestarea muncii, necesitatea respectării disciplinei muncii, în calitate de coordonatori/conducători ai structurilor vă rog să aveți în vedere următoarele: respectarea programului de lucru de către toți angajații nu este doar o obligație, ci și o condiție esențială pentru stabilirea, acordarea și justificarea corectă a drepturilor salariale. Acest aspect reflectă nu doar conformitatea cu prevederile legale, ci și respectul reciproc între colegi, precum și față de beneficiarii direcți sau indirecți ai activității noastre. Munca suplimentară efectuată, la solicitarea superiorului ierarhic, peste durata normală a timpului de lucru de către angajați, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se compensează numai cu timp liber corespunzător. operarea în pontajele lunare a perioadelor de timp în care angajații din subordine au prestat efectiv atribuțiile de serviciu. Aceste aspecte trebuie avute în vedere inclusiv la pontajele aferente lunilor iunie și iulie 2025. monitorizarea lucrărilor repartizate, respectarea termenelor de realizare ale acestora, precum și dispunerea măsurilor conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în adresa lui Nazare, publicată de Profit.   La 1 iulie, angajații ANAF, Trezorerii, Direcției Naționale Antifraudă și Ministerului Finanțelor au protestat împotriva tăierilor de sporuri. 

De sporurile mari de subteran de la Metrorex beneficiază și traducătorii și șoferii, dar și directorii
Eveniment

De sporurile mari de subteran de la Metrorex beneficiază și traducătorii și șoferii, dar și directorii

Spor de metrou, chiar la suprafață. La Metrorex, nu doar angajații care lucrează în subteran beneficiază de sporuri pentru condiții grele. Inclusiv salariații care își desfășoară activitatea la suprafață sau în sediul central din Palatul CFR, la etajul 9, primesc „spor de metrou”, alături de alte beneficii salariale consistente. Majorare salarială acoperită prin scumpirea biletelor Potrivit Club Feroviar, sporurile și creșterile salariale sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă semnat în decembrie 2024. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Cu acea ocazie, angajații Metrorex au obținut o majorare de 1.050 de lei per persoană, sumă care a fost ulterior compensată prin scumpirea titlurilor de călătorie, aplicată începând cu 1 ianuarie 2025. Spor de metrou, chiar la suprafață Angajații Metrorex beneficiază de numeroase tipuri de sporuri, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea. Printre cele mai importante se numără: Spor de vechime în muncă: între 12% și 25% Spor de metrou: între 20% și 40%, aplicabil tuturor angajaților, inclusiv celor din birouri Spor pentru condiții nocive: 10% din salariul minim la Metrorex Spor pentru lucru în timpul nopții: 25%, cu posibilitate de majorare la 28% Spor pentru conducerea unei formații de lucru: între 5% și 10% Spor pentru activitate în weekend și sărbători legale: 100% Spor pentru muncă sistematică peste program: între 5% și 25% Spor pentru exercitarea unei funcții suplimentare: 30% Spor pentru titlul științific de doctor: 15% Spor de fidelitate: între 2% și 10% Sporuri și în birourile de la etajul 9 Toate aceste sporuri sunt acordate inclusiv angajaților din aparatul central al companiei, care lucrează în condiții normale, în birouri situate la etajul 9 al Palatului CFR. Astfel, beneficiile salariale sunt extinse mult dincolo de angajații care lucrează în subteran sau în condiții de risc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră