sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sporuri

24 articole
Eveniment

Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, face încă o dezvăluire despre jaful de la Romsilva: primele acordate angajaților în 2024 au fost de178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea. Demnitarul a spus că va fi nevoie de modificarea legii privind statutul silvicultorilor şi a dispus renegocierea contractului colectiv de muncă. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva „Dacă ne uităm la cifre, putem să observăm că primele ce au fost plătite în anul 2024, aproximativ 178 de milioane de lei, dacă citesc bine din memorie, înseamnă cel puţin 10% din valoarea totală a cheltuielilor cu salarizarea în Regie, respectiv 1,8 miliarde. Doar prin eliminarea acestor sporuri avem o economie de 10% la costurile cu salariile, ceea ce, în opinia mea, poate să însemne un procent semnificativ”, a spus Fechet. „Putem evalua fiecare astfel de spor şi cred că putem singuri să ne dăm seama, fără a fi silvicultori sau economişti, dacă un anumit spor e de bun simţ sau nu e. Pentru nişte condiţii periculoase de muncă, pentru nişte condiţii vătămătoare, sporurile nu le-a inventat Romsilva. Dacă îmi spuneţi că nu ştiu ce bucătar ia un spor pentru că e stresat la locul de muncă, eu cred că bucătarul se poate descurca foarte bine şi fără spor. Iar dacă nu-i convine, se poate angaja bucătar la restaurantul de peste drum”, a afirmat demnitarul. Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro.

Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva Foto: Facebook
Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele. Planul bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031) aduce în prim-plan măsuri esențiale pentru reforma salarizării din sectorul public: revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Planul bugetar-structural Revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor sunt principalele măsuri vizate în reforma salarizării din sectorul public, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031), publicat de Ministerul Finanțelor. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Planul prevede revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferite familii ocupaționale din sectorul public, cu scopul de a stabili criterii clare pentru ierarhizarea profesională. Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru echitate salarială Aceste modificări urmăresc reducerea disparităților salariale și asigurarea unei remunerări corecte, în concordanță cu responsabilitățile, experiența și calificările angajaților. Reforma vizează asigurarea unei compensații adecvate pentru angajații din sectorul public, reducând riscul disputelor și ineficiențelor. Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală O altă măsură este reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât publici, cât și contractuali. Aceste grile vor asigura consistență în practicile de remunerare între administrația locală și cea centrală, prevenind fragmentarea și inegalitatea salarială. Măsura susține echitatea, asigurând că angajații din administrația locală sunt remunerați similar cu cei din administrația centrală. Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele Planul include și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, pentru a controla inflația salarială și a susține finanțele publice. "Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031", se arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor. Prin această măsură, remunerarea se va baza mai mult pe salariul de bază decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce potențialul de abuz și asigură o remunerație echitabilă și previzibilă pentru angajați, sprijinind totodată sustenabilitatea fiscală și gestionarea cheltuielilor publice. Implementarea cadrului juridic unitar Planul bugetar include măsuri pentru aplicarea unui cadru juridic unitar în toate categoriile profesionale din sectorul public, prevenind noi dezechilibre salariale. Reforma salarizării se va încadra în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru ajustarea deficitului bugetar până în 2031. Reforma salarizării publice este una dintre măsurile-cheie pentru ajustarea treptată a deficitului bugetar și face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consultări publice și aprobare din partea Comisiei Europene Planul a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și în consultări cu reprezentanți ai mediului de afaceri și autorităților publice locale. Urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pentru măsurile incluse, au precizat surse guvernamentale.

Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații Foto: Facebook
Eveniment

Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații

Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de dezastrul de la ultimele inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene. La Apele Române, instituție condusă de un penal din Timișoara, client politic al lui Sorin Grindeanu, lucrează puțin sub 8.500 de persoane. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații Un baraj din Vaslui s-a spart pentru că Apele Române l-au lăsat în paragină, acuză un primar PSD din acest județ. Barajul s-a spart după ploile abundente din week-end și a inundat mii de hectare de teren agricol. Din cheltuielile totale de 3,3 miliarde de lei prevăzute la Apele Române pentru 2024, aproape 30%, respectiv 944 de milioane de lei sunt plătiți pentru salarii - arată datele bugetului pe anul 2024. Lista salariilor de la Apele Române, publicată la 31 martie 2024, arată că aproape toți angajații primesc un spor între 20 și 50% din salariu pentru că lucrează cu proiecte europene. Astfel, șoferii primeau spor între 20 și 30%, dar exista cel puțin o poziție de secretară dactilografă cu salariu brut de peste 5.000 de lei care avea spor de 50% pentru absorbția fondurilor UE. De pe lista celor premiați astfel lipseau femeile de serviciu și muncitorii necalificați. Directorul general de la Apele Române avea un salariu brut de peste 17.000 de lei, dar lua spor de 50% pentru absorbția fondurilor europene. Adjuncții săi aveau un salariu brut de peste 10.000 de lei plus sporul de 50%. Specialiștii în relații publice aveau 7.255 lei/lună, brut, fără sporuri. Dar și ei primesc spor de 50% pentru că atrag bani europeni. În plus, unii dintre salariați primesc un spor de 25% pentru că lucrează noaptea. Deși Apele Române au o pierdere planificată de 265 de milioane de lei, fondul de salarii a explodat în 2024, crescând cu 32,72%. Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, este clientul politic al lui Sorin Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat.

Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Foto: WallStreet.ro
Eveniment

Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale. ICCJ va judeca la 16 septembrie și 28 octombrie nu mai puțin de 21 de solicitări de acest fel. Citește și: Magistrații vor un nou privilegiu: să se pensioneze cu pensie specială chiar dacă nu mai sunt judecători și procurori. Înalta Curte trebuie să ia o decizie Dacă ele vor fi admise, fie și parțial, nu se știe ce impact bugetar vor avea. Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Pentru ce au dat bugetarii statul în judecată: Cadrele didactice plătite cu ora, dar care au și un contract pe durată nedeterminată, vor „concediu de odihnă plătit și pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizația aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite și neefectuate, la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată” Magistrații vor ca ICCJ să decidă dacă, după ce au câștigat în instanță majorarea salariilor, măsura se aplică retroactiv, din 2018 Cadrele medicale vor ca sporul de condiții periculoase să se aplice gărzilor. Funcționarii publici plătiți la nivel maxim vor eliminarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare. Polițiștii vor pensii de magistrați Procurorii și grefierii vor ca salariile să le crească cu 25%, iar sporurile de 45% să fie calculate raportat la salariile mărite Personalul din spitale vrea spor de radiații cumulat cu spor de condiții periculoase, chiar dacă desfășoară doar activități ocazionale la laboratorul de radiologie Angajații ministerului agriculturii vor ca stimulentele să fie introduse în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă. Mai multe dosare se referă la impozitarea progresivă a pensiilor speciale DeFapt.ro a scris de miercuri că ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 - adică poate primi pensie de magistrat.

Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Foto: Romania Libera
Eveniment

Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa

Salarii uriașe, plus o nesfârșită listă de sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa, Otopeni: de exemplu, un casier are circa 9.000 lei, plus sporuri. Conducerea aeroportului, numită politic de Sorin Grindeanu, consumă aproape trei milioane de lei, anual. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii Aeroportul are 1.420 de angajați, iar salariul mediu în anul 2024 este de 15.491 de lei. Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) este bine răsplătită. Cheltuielile aferente contractului de mandat “și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete“, sunt, potrivit notei de fundamentare la bugetul pe 2024 a CNAB, în valoare de 2,96 milioane de lei. Pentru directorat a fost bugetată suma de 1,15 milioane de lei, iar pentru consiliul de administrație peste 1,8 Durata mandatului, atât pentru directorat cât și pentru membrii Consiliului de Administrație, este provizorie, mandatele fiind încheiate pe 5 luni cu posibilitatea prelungirii până la 7 luni, se mai arată în nota de fundamentare. Practic, în acest fel, prin astfel de numiri provizorii, ministrul Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu poate ține sub controlul său conducerea aeroportului. Potrivit grilei de salarii, din decembrie 2023, sunt nu mai puțin de zece sporuri care se dau angajaților. De exemplu, un șef de tură care conduce minimum doi subordonați primește un plus de 10%. Sporul pentru vechimea în muncă poate ajunge la 25%. Grila de salarii arată că un curier poate avea un salariu maxim de 8.127 de lei, fără sporuri. Casierul “central“ poate ajunge la 9.807 lei, iar unul obișnuit la peste 8.900 de lei. Personalul cu studii superioare de specialitate - ingineri, juriști, programatori - are salarii de maximum 13-14.000 de lei. Purtătorul de cuvânt al aeroportului are prevăzut un salariu între 5.880 de lei și 13.062 de lei.

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Foto: Facebook
Eveniment

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului

Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beficiază angajații Guvernului, care acum cer najorări și fac grevă japoneză: sunt nu mai puțin de 11 sporuri și drepturi înșirate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care suplimentează venturile salariale. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Azi, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut o întâlnire „față în față” cu premierul Marcel Ciolacu, pentru a solicita majorări salariale. Pe lista „funcțiilor care intră în categoria personalului plătit din fonduri publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator, la data de 31.03.2024” cel mai mare salariu brut al unui funcționar sare de 21.000 de lei, iar cel mai mic, al unui referent, este de 5.452 de lei. Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Ce sporuri primesc angajații SGG: 50% pentru cei care gestionează proiecte europene Spor condiții vătămătoare Indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut, pentru cei cu salarii nete până în 8.000 de lei 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru cei cu doctorat Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% Personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază Indemnizație de detașare de 23 lei/zi și decontarea chiriei, în limita unui plafon de 1.600 de lei pe lună, pentru cei detașați la distanțe mai mari de 50 km Probabil că aceștia primesc și vouchere de vacanță, dar acestea nu apar pe lista publicată de SGG. La SGG lucrau, în martie 2024, 4.835 de persoane, potrivit datelor ministerului de Finanțe. În august 2019, când la putere era încă PSD, iar premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50% Foto: Gândul
Eveniment

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50

Cei mai bogați primari PSD, printre care Olguța Vasilescu, Florentin Pandele și Robert Negoiță, și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50%, în 2023, când Ciolacu cerea austeritate. Datele apar în declarațiile de avere din 2024, completate la depunerea candidaturii. Pretextul de care aceștia au abuzat a fost că gestionează fonduri europene. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” Legea permite majorarea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor care „implementează” fonduri europene cu „până al 50%”. Din datele publice, aceștia și-au mărit salariile spre limita maximă de 50%, deși, teoretic, puteau să se limiteze la mai puțin. În plus, din datele de pe site-ul primăriei Craiova, Olguța Vasilescu, după majorarea substanțială de 50% din 2023, și-a macrescut salariul, cu circa 15%, în 2024. Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50% Cum au crescut salariile câtorva din cei mai bogați primari din PSD în anul fiscal 2023, potrivit declarațiilor de avere: Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, avea în 2022 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Ea și soțul ei, care este europarlamentar, dispun de o avere uriașă, printre care o vilă de 332 mp în Craiova și un apartament la Bruxelles. Însă datele de pe site-ul primăriei arat că, în 2023, salariul ei brut lunar era de 28.080 lei, din care peste 9.000 de lei era sporul pentru fonduri europene. În martie 2024, acesta sărise la 32.603, din care peste 10.000 de lei era sporul pentru că gestiona fonduri UE. Primarul din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, avea în anul fiscal 2022 120.457 de lei, net, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Familia are o avere declarată uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Pandele este pensionar, beneficiind în anul fiscal 2023 de o pensie de 58.497 de lei. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, avea în anul fiscal 2022 un salariu anual, net, de 185.000 de lei. În 2023, acesta crescuse la 232.000 de lei. Negoiță are datorii de circa 55 de milioane de euro către stat, dar deține și o avere imensă, printre care zeci de mii metri pătrați de teren în intravilan, la marginea Bucureștiului, și mai multe proprietăți imobiliare. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, avea în 2022 un salariu net anual ușor peste 130.000 de lei. A ajuns la 197.000 de lei în 2023 - probabil cea mai mare creștere. Și Băluță are o avere imensă, doar dividendele de la firma soției fiind, în anul 2023, de 220.000 de lei. În București, el are o casă de 269 mp. Primarul din Alexandria, Victor Drăgușin, a sărit de la 164.000 de lei la 213.000 lei, salariu anual, net. Locuinta familiei Firea-Pandele În iunie 2023, DeFapt.ro a arătat că pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție.

Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil: Alina hagima, ex-soție de interlop, răsplătită fiindcă absoarbe PNRR
Politică

Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil

Salarii uriașe, peste cele ale unui chirurg de la un spital de elită, pentru funcționarii unui minister inutil, al Familiei, Tineretului și Egalității de Șansă: ei primesc sporuri imense pentru că lucrează cu proiecte PNRR. Citește și: Postare virală pe TikTok a unui vlogger olandez, extaziat de „Străzile deschise” din București: „Oamenii din București pur și simplu își trăiesc viața la maximum” Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil Potrivit ultimelor date publicate de acest minister, secretarul general al ministerului are un salariu brut de 26.603 lei pe lună, plus 1.503 lei spor de condiții vătămătoare, deci peste 28.100 de lei. Acum un an, această funcție era plătită cu 19.100 lei/lună, brut, cu tot cu sporuri. Majorarea este de circa 50%. În septembrie 2023, secretar general al ministerului condus de pesedista Natalia Intotero a fost numită Alina Veronica Hagima. Puterea scria despre ea că a fost soția unui interlop, Coco Păun, fost iubit al Alinei Drăgușanu. Presa a sesizat în repetate rânduri că un CV al Alinei Hagima este de negăsit pe internet. Alina Hagima „Dar cine este Alina Veronica Hagima? Este fiica baronului local de Gorj, Constantin Preoteasa, cel care, în anul 2004, l-a ajutat pe Victor Ponta să câştige un loc de deputat în Parlamentul României. Fratele noului secretar general de la MFTES, Claudiu Preoteasa a fost coleg cu Victor Ponta în corpul de control al lui Adrian Năstase şi apoi a avut o evoluţie politică spectaculoasă, în prezent fiind pe la ANCOM. Mai mult, soția acestuia, Teodora Elena Preoteasa este secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De fapt, Teodora și Claudiu Preoteasa sunt finii lui Victor Ponta și Daciana Sârbu (...) Alina Veronica Hagima a fost căsătorită, la 18 ani, cu cunoscutul interlop gorjean Coco Păun. În timpul mariajului cu interlopul Coco Păun se pare că aceasta s-a implicat activ în afacerile soțului, drept dovadă fiind probele aflate la dosarul penal nr. 128999/2001 de la Judecatoria Tirgu-Jiu. După despărțirea de interlopul Coco Păun, Alina Veronica Preoteasa a fost adusă prin anii 2005 în București de tatăl și fratele ei care au hotărât să facă din ea un om de stat. Astfel, în scurt timp din soție ascultătoare de interlop gorjean ajunge șef peste biroul juridic al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului la București. Dar după o perioadă pleacă în mediul privat ca să apară apoi brusc numită viceconsul la Lion de Ministerul de Externe. Numai că după câteva luni petrecute la Lion, Alina Preoteasa, devenită Hagima prin căsătoria cu Ovidiu Hagima director în Ministerul Justiției, se plânge că nu mai suportă munca asiduă și solicită o funcție călduță în țară, în cadrul centralei MAE. Inițial și-ar fi dorit postul de director resurse umane al MAE dar a fost refuzată politicos și trimisă să se ocupe de românii de pretutindeni din postura de director general al celei mai importante instituții destinate sprijinirii acestora”, a relatat Puterea. Cât câștigă un medic de la UPU Floreasca Hagima nu este singurul funcționar din minister cu salariu uriaș. Secretarul general adjunct câștigă lunar, brut, peste 27.000 de lei. Un director general - 26.000 de lei, directorii au în jur de 25.000 de lei, iar șefii de serviciu pot ajunge la 22-25.000 de lei pe lună, brut, cu tot cu sporuri. Pentru comparație, un medic UPU de la spitalul de urgență din Floreasca avea, în septembrie 2023, circa 24.000 lei/lună, brut. Doar un șef de secție UPU putea ajunge la 27.000 de lei, brut.

La Curtea de Conturi. conduse de ex-tablagiul Mihai Busuioc (foto), șoferii primesc spor pentru gestionarea informațiilor clasificate Foto: Facebook
Politică

Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate

La Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să verifice gestionarea corectă a bailor publici, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Informația apare în „Lista personalului plătit din fonduri publice la 31.03.2023 în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 153 / 2017 - Transparenţa veniturilor salariale”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Instituția este condusă de un fost subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii”, pesedistul Mihai Busuioc. Potrivit unui mesaj de pe site-ul Curții de Conturi, misiunea acestei instituții este „să contribuie la o bună gestionare a finanțelor publice, oferind cetățenilor și reprezentanților aleși ai României asigurări suficiente că resursele publice sunt folosite corect, eficient și cu înțelepciune”. La Curtea de Conturi lucrează 1.662 persoane, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției. Organigrama arată că această curte are o „direcție de transport auto”. Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate Potrivit acestei liste, un șofer primește un salariu între 4.998 și 5.516 lei pe lună. Însă, la acest salariu se adaugă două sporuri: unul pentru condiții vătămătoare, între 563 și 622 de lei pe lună, și altul pentru „gestionarea datelor și informațiilor clasificate”, tot între 563 și 622 de lei pe lună. Un muncitor calificat are un salariu între 4.800 și 4.900 de lei pe lună, dar primește ambele sporuri de condiții vătămătoare și de gestionare a datelor clasificate - cuprinse între 360 și 387 de lei pe lună. De altfel, se poate observa din lista privind salariile la Curtea de Conturi, în martie 2023, că absolut toți angajații instituției încasează aceste sporuri, mai puțin conducerea curții. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate El este absolvent de drept la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov.

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru

Se plătesc sporuri uriașe la CSM, ele fiind cât salariul unui ministru. Recent, Guvernul a plafonat unul din aceste sporuri, cel pentru condiții vătămătoare. Însă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri. Măsura vine după ce Guvernul, prin lege, a plafonat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la 1.500 de lei. Citește și: Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat În consecință, președintele ICCJ, Alina Corbu, a emis un ordin în care arată că, potrivit legii 296/2023, sporul de condiții vătămătoare este limitat, dar alte două sporuri, de solicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, sunt de 25%, respectiv 5%. Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Sporuri uriașe sunt și la CSM, acestea fiind, cumulate, cât salariul unui ministru, care primește, net, circa 13.000 de lei pe lună. Prin ordinul șefei ICCJ, Alina Corbu, vor crește practic sumele încasate de judecători prin sporul de suprasolicitare neuropsihică, compensând plafonarea celui de condiții vătămătoare. „Începând cu data de 30 octombrie 2023, judecătorii de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și asistenții judiciari beneficiază de următoarele sporuri: Spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1500 lei brut; Spor pentru pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% aplicat la indemnizația lunară de încadrare; Spor pentru păstrarea confidențialității în procent de 5% aplicat la indemnizația lunară de încadrare”, se arată în ordinul șefei ICCJ „Reducerea sporului pentru condiții grele de muncă la 1.500 lei nu înseamnă însă și scăderea veniturilor magistraților. În paralel cu reducerea sporului pentru condiții de muncă, același ordin al Corinei Corbu majorează un alt spor, și anume sporul de risc. O măsură cât se poate de legală, având în vedere că Guvernul nu a înghețat și anvelopa totalului sporurilor ce pot fi acordate”, explică Lumea Justiției. Spor de doctorat pentru doi suspecți de plagiat În martie 2023, judecătorii de la ICCJ primeau sporuri între 8.100 de lei și 9.200, depinzând de salarii, plus 950 de lei pentru cei care au doctorat. Pe site-ul instituției, erau trecute sumele cumulate, nu diferențiate. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane În schimb, la Consiliul Superior al Magistraturii sumele sunt defalcate, așa că președintele CSM, Daniel Grădinaru încasează, pe lângă indemnizația de bază, de peste 36.000 de lei: 5.434 de lei spor de condiții vătămătoare 6.158 de lei - spor de suprasolicitare neuropsihică 1.811 lei - spor pentru păstrarea confidențialității Și președintele CSM, Daniel Grădinaru, și șefa ICCJ, Alina Corbu, iau și spor de doctorat, 950 de lei, deși ambii sunt suspectați că și-au plagiat teza.

Sporuri salariale și conturi pentru judecători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Sporuri salariale și conturi pentru judecători

Sporuri salariale și conturi pentru judecători. Unul dintre cei mai bogaţi magistraţi ieşeni este preşedintele Curţii de Apel, Diana Cheptene-Micu. Sporuri salariale și conturi pentru judecători Aceasta deţine două terenuri intravilane în municipiu, în suprafaţă totală de 523 mp şi 1,5 ha de teren agricol în comuna Ghergheşti, din centrul judeţului Vaslui. Citește și: FOTO Becali a căzut cu Rolls Royce-ul în șanț. Latifundiarul din Pipera susține că nu el este vinovat și vrea să afle cine l-a încurcat în trafic Proprietăţile imobiliare ale judecătoarei sunt completate de o casă de 122 mp şi un apartament de 83 mp în Iaşi, toate fiind cumpărate în perioada 2015-2019. Un Volkswagen din 2000 şi un BMW din 2011 reprezintă parcul auto deţinut. Cele aproape 30 de conturi bancare deschise de Cheptene-Micu totalizează economii de 468.500 lei şi 101.000 euro, la care se adaugă 300.000 lei în bonuri de stat „Tezaur”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Președintele CCR încasează trei sporuri și indemnzație

Deși are un salariu brut de puțin peste 47.000 lei/ lună și două pensii speciale - una de magistrat și alta de fost parlamentar - președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație, arată datele publicate chiar pe site-ul CCR. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Cel mai consistent dintre sporurile lui Enache este cel pentru „condiții vătămătoare de muncă”, deși sediul CCR se află în Palatul Parlamentului, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Enache a avut „dosar de rețea” la Securitate, dar acesta a dispărut. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, spune Europa Liberă. Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație CCR a respins constant modificările la legile pensiilor speciale. Ce primește, de la stat, președintele CCR Marian Enache: Pensie specială de magistrat - 438.965 de lei în anul fiscal 2022 Pensie specială de deputat - 55.536 de lei în anul fiscal 2022 Un salariu (indemnizație) brut de 47.074 de lei pe lună, potrivit datelor din septembrie 2023. Spor de solicitare neuropsihică - 5.884 de lei/ lună Spor pentru păstrarea confidențialității - 1.176/ lună Spor de condiții vătămătoare - 7.061 lei/ lună Indemnizație de doctorat - 950 de lei pe lună În total, Enache câștigă lunar circa 62.000 de lei, fără pensiile speciale. Recent CCR a respins legea care interzicea cumulul pensiei cu salariu - cum se întâmplă atât în cazul lui Enache, cât și a majorității judecătorilor de la CCR. Citește și: Medicul Chirițescu din Roman câștiga peste 19.000 de lei pe lună, dar nu venea deloc sau stătea doar două ore la serviciu. Are o avere uriașă, inclusiv două BMW-uri și două vile „Curtea (Constituțională n.r.) a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a explicat președintele CCR, Marian Enache.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Justiție

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Un consilier al lui Grindeanu, 14.135 lei/lună, net Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Un consilier al lui Grindeanu, 14.135 lei/lună, net

Ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, critică sporurile excesive, dar subordonații săi au salarii uriașe. De exemplu, un consilier personal al lui Grindeanu are14.135 lei/lună, net, potrivit datelor de pe site-ul instituției. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri „Chestia asta cu sporurile... Am văzut că e spor și de antenă, spor de stat prea mult pe scaun era la un moment dat. Eu cu lucrurile astea, ca principiu, nu sunt de acord. (...) Odată cu venirea - și trebuie să vină acea nouă lege a salarizării -, trebuie să se așeze pe o grilă corectă. Nu poți să stai și să ceri, de exemplu, spor de căldură dacă ești fochist, asta este fișa postului. Sunt tot felul de sporuri, nu atât în ministere, cât și pe la companii și la instituțiile din subordinea ministerului. Sunt un susținător al eliminării”, a spus Grindeanu, azi. Un consilier al lui Grindeanu, 14.135 lei/lună, net Însă angajații săi primesc aceste sporuri, deși el ar putea să le taie, în calitate de ministru. De exemplu, toți cei peste 600 de angajați ai ministerului Transporturilor luau, potrivit datelor din martie 2023, spor de condiții vătămătoare, deși lucrează într-o zonă centrală a Capitalei și nu este clar care sunt aceste condiții vătămătoare. Acest spor poate ajunge la 2.523 de lei pentru un director de minister. 13 persoane din minister au spor de doctorat. Tot personalul are indemnizație de hrană, de 347 de lei pe lună. În plus, angajații de la direcțiile de programe europene de transport și de la „organismul intermediar transport” au spor similar cu funcționarii ministerului Fondurilor Europene care gestionează proiecte UE. Astfel, la Direcția Generală Programe Europene de Transport salariile directorilor, managerilor și șefilor de birou sunt între circa 11.000 și 12.000 lei/lună, net. Însă, în iulie, un consilier de la direcția asistență tehnică a câștigat peste 24.000 lei, net. Numeroase direcții au directori și „manageri” cu salarii nete lunare peste 10.000 de lei. Citește și: Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara – contradictorii Ministerul are opt șoferi care, în iulie, au primit peste 3.000 lei, net.

Pensionar special, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Foto: Facebook
Eveniment

Pensionar special, conducerea inutilei Palatul CFR

Un pensionar special provenit din SRI, Petre Ungureanu, la bază „mecanic agricol” - tractorist, a fost pus de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Alte instituții care au sediul în clădiri mari, precum Palatul Parlamentului, Palatul Victoria sau ministerele de Interne și al Apărării, nu au inventat astfel de societăți care să se ocupe strict de „administrarea” imobilului. De altfel, peste 20% din angajați acestei companii de stat au funcții de conducere. În iulie 2023, Ungureanu și-a depus candidatura pentru funcția de director general al Metrorex. Pensionar special, la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Petre Ungureanu a fost numit în mai 2022 în funcția de director general al S.C. G.E.I. Palat CFR - aceasta este denumirea care administrează sediul ministerului Transporturilor. Potrivit unui CV al lui Ungureanu, acesta a absolvit în 1993 liceul agricol din Corabia, având specializarea de „mecanic agricol”. În mod straniu, în 2008 ia licența de inginer la Universitatea de Agronomie București, iar în 2009 mai obține o licență, în fizică, la Universitatea Hyperion. Din 1998 în 2017 a lucrat la SRI. Nu se știe cu ce s-a ocupat între 1993 și 1998, când a început să lucreze pentru acest serviciu. După 2017, când a plecat din SRI, a ajuns consilier al directorului CFR. În ianuarie 2022, a mai primit o sinecură, fiind plasat în consiliul de administrație al companiei „Electrificare CFR”. Potrivit ultimei declarații de avere, Ungureanu are o pensie „temporară” de 26.400 de lei pe an de la o unitate SRI. Consiliul de administrație al companiei Electrificare CFR SA îi mai aduce 54.000 lei/an - date valabile pentru 2022 - iar funcția de director al societății Palat CFR este răsplătită cu 127.000 lei/an. În total, acest pensionar special obține de la stat circa 17.200 lei/lună. Societatea care administrează Palatul CFR are 47 de angajați, dintre care zece au funcții de conducere, 34 sunt specialiști și doar doi sunt muncitori. Cei 47 pot beneficia de nu mai puțin de opt sporuri: de vechime în muncă, pentru condiții periculoase de lucru, dar și pentru „condiții nocive”, pentru lucru în timpul nopții, pentru lucru în week-end sau pentru cei care lucrează în zilele de sărbătoare. Potrivit bugetului pe 2023, cheltuilile salariale vor fi de circa 900.000 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră