vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sporuri

47 articole
Politică

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate, anunță, pe Facebook, deputatul USR Claudiu Năsui. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile, mai arată acesta.  Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Un proiect de ordonanță a guvernului Bolojan prevede însă că suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate „După creșterea taxelor, vin din nou creșterile de cheltuieli. Tocmai a fost votat în comisia pentru buget-finanțe-bănci viitorul buget al Camerei Deputaților.   Cheltuielile de personal cresc cu 8%.   Sporurile și indemnizațiile cresc cu, țineți-vă bine, 28%.   Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 29%.   Iar cheltuielile cu deplasări (adică turism pe banii statului în destinații exotice din toată lumea) cresc cu 25%!   E clar că austeritatea nu e pentru toți.   Creșterea taxelor a scăzut veniturile și a crescut prețurile pentru populație, dar la stat totul merge bine.   A fost o mare greșeală creșterea taxelor. Acum statul nu mai are niciun motiv să se reformeze sau să taie vreo cheltuială semnificativă. Pentru că deodată sunt bani. Banii dumneavoastră”, a scris Năsui, pe Facebook. 

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate Foto: Facebook
„Regina păcănelelor din Tecuci” conduce APIA Foto: Facebook Gabriela Nicoleta Andrei
Politică

Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru sporuri nemeritate: „Regina păcănelelor din Tecuci”

Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru că ajută la acordarea unor sporuri nemeritate, APIA: Gabriela Nicoleta Andrei, supranumită de presă „Regina păcănelelor din Tecuci”. Deși aceasta conduce Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) din aprilie, nu și-a postat CV-ul, mesajul de pe site-ul instituției, alături de poza directoarei, fiind „pagină în curs de actualizare”.  Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Vineri, Ilie Bolojan a acuzat bonusurile nemeritate oferite cu ajutorul APIA: „Iar departamentele, de peste tot, care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări să fie penalizate, adică să nu ia aceste bonusuri. Ministerul Agriculturii - avem componente ale Ministerului Agriculturii care derulează funduri europene, plățile, de exemplu, care se fac fermierilor, da? Prin APIA. Dar APIA a semnat acorduri de înțelegere, protocoale de înțelegere cu celelalte autorități ale Ministerului Agriculturii. Direcțiile agricole, cele fitosanitare, ADS-urile și așa mai departe. Pentru că ei ar presta servicii care îi ajută pe cei de la Agenția de Plăți să facă aceste plăți agricole. Poate este așa. Dar poate nu fiecare zi lucrătoare este una dedicată finanțării proiectelor europene, dar și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim. Sunt convins că, dacă s-ar analiza aceste parteneriate, am constata că putem face plățile către fermierii noștri bine-mersi, fără să avem aceste parteneriate, sau, dacă le avem, ele sunt plătite la procentul corespunzător”.  „Regina păcănelelor din Tecuci” Agrointel scria, în aprilie, că Gabriela Nicoleta Andrei, fost consilier superior la APIA Galați, a fost acționară la Alpha Games, o firmă de păcănele din Tecuci. În anul fiscal 2023, ea a încasat dividende (ea scrie „dividente” în declarația de avere din 2024) de 450.000 de lei.  În anul fiscal 2021, când Nicoleta Andrei a fost și consilier la primăria Hotarele, ea a încasat dividende („dividente” în declarația de avere) de 557.000 de lei de la Alpha Games Tecuci. Agrointel, site specializat în informații din agricultură remarca faptul că familia Andrei nu declara nici un cont peste 5.000 de euro, deși doar „dividentele” au fost de circa 90.000 de euro, iar de la APIA încasa, în medie, peste 6.000 de lei pe lună.  Însă firma de păcănele și-a încetat activitatea la final de 2023: avea doar 53 de aparate, legea prevedea minimum 75, așa că Oficiul Jocurilor de Noroc a retras licența.  În declarația de interese din mai 2025, Andrei nu mai menționa că ar fi acționară la vreo companie. 

Spital militar executat silit de medici (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spital militar, executat de medici care au obținut sporuri în instanță

Spital militar executat silit pentru sporuri. Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Iacob Czihac” Iași va fi executat silit după ce trei medici au câștigat în instanță plata unor sporuri salariale retroactive. Spital militar executat silit de medici Datoria de aproximativ 114.000 de lei reprezintă drepturi obținute de personalul laboratorului de analize medicale pentru activitatea cu probe HIV/SIDA. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Executorul judecătoresc Bogdan Tufeanu urmează să pună sechestru pe bunurile unității medicale, deoarece spitalul nu a plătit voluntar suma datorată. Este o premieră la Iași ca un spital militar să fie executat silit în urma unui proces câștigat de propriii angajați. Continuarea, în Ziarul de Iași

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București Foto: Curtea de Apel Bucuresti
Eveniment

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM: pentru simplul fapt că-i transportă pe judecători, aceștia încasează, printre altele, spor pentru risc și solicitare neuropsihică si spor pentru asigurarea confidenţialității. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Datele sunt postate pe site-ul acestei instanțe și sunt din martie 2025.  Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București Salariile brute de bază ale șoferilor sunt între 4.693 și 5.997 de lei, iar acest spor variază între 1.408 și 1.799 de lei.  Șoferii judecătorilor mai primesc și spor pentru condiții grele de muncă, așa că pot ajunge la 8.696 lei brut, deci netul este puțin sub 6.000 de lei. Ei depășesc astfel salariul unui profesor cu grad didactic II (5–10 ani experiență).  În plus, personalul auxiliar al Curții de Apel București are dreptul la: o singură dată pe an li se decontează transportul spre localitatea unde își petrec vacanța asistență medicală gratuită, medicamente și proteze pentru el și familia sa decontare transport dacă nu are locuință în București decontare chirie, dacă nu are locuință de serviciu  Grefierii arhivari încasează, brut între aproape 11.000 și 14.250 de lei.  Însă drepturile personalului auxiliar sunt mult eclipsate de cele judecătorilor de la Curtea de Apel: președintele Curții de Apel încasează patru sporuri și ajunge la un salariu brut de 38.868 de lei (peste 22.000 de lei net) vicepreședinții acestei curți de apel sar de 35-37.000 lei, brut.  specialistul IT ajunge la un salariu brut de peste 33.000 de lei În plus, judecătorii au dreptul la șase călătorii dus-întors în țară, asistență medicală gratuită, decontarea chiriei și a transportului. 

Boc, atacuri halucinante la partenerii de guvernare Foto: Facebook
Politică

Boc, atacuri halucinante la partenerii de guvernare: „USR-ul ar omorî ultimul funcționar public”

Emil Boc lansează atacuri halucinante la partenerii de guvernare: „USR-ul, dacă ar putea, ar omorî ultimul funcționar public din România”, a spus primarul Clujului la Antena 3, potrivit unei transcrieri de pe site-ul acestui post. Citește și: Cum a fost dată de gol funcționara care se culca cu politicieni pentru bani și carieră: ce rol a jucat un iubit mai tânăr El a dat această replică după ce consilierii locali USR au afirmat că sunt imorale unele sporuri acordate angajaților primăriei. De altfel, chiar Antena 3 a titrat: „Sporuri halucinante la Primăria Cluj-Napoca, în plină criză bugetară. Boc vrea să dea bani pentru «stat pe scaun» și pentru «obezitate»”.  Boc, atacuri halucinante la partenerii de guvernare În declarația oferită acestui post, primarul PNL a afirmat că problema morală a sporurilor „o rezolvați la biserică” și a cerut USR să schimbe legea, fiindcă este la guvernare - deși PNL a nominalizat premierul.  „După legile austerității adoptate prin ordonanța de guvern de la sfârșitul lunii iunie, s-au redus sporurile potențiale care pot fi atribuite angajaților din administrația publică de la 850 lei net la 176 lei net sau de la 1500 brut la 300 lei brut. Aceasta este legea statului român în vigoare astăzi, lege care se aplică tuturor acelora din România care lucrează în aceste condiții în administrația publică locală, dacă doriți să nu se mai acorde aceste sporuri, vă rog să modificați legea, să le includeți în salariu, așa cum unii primari fac asta prin includerea lor direct în salariu. Noi am făcut exact ca la carte, cum spune legea și anume: propunem pe baza solicitării salariatului, că salariat are dreptul legal dat de legea în vigoare să ceară acest drept”, a explicat primarul Clujului.     

Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse (sursa: Facebook/Salvamont Romania-Dispeceratul National Salvamont)
Eveniment

Salvamont România: Reducerea sporurilor pentru periculozitate este „profund nedreaptă”

Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse. Salvamont România trage un semnal de alarmă privind reducerea sporurilor pentru condiții periculoase și vătămătoare, considerând această măsură „profund nedreaptă” față de salvatorii montani. Măsura a fost impusă în contextul presiunilor privind deficitul bugetar, afectând direct veniturile celor care intervin în zone greu accesibile, pentru salvarea de vieți. Sporurile pentru salvatorii montani, drastic reduse Potrivit Dispeceratului Național Salvamont, sporul care anterior avea o valoare medie între 700 și 1.000 lei brut pe lună a fost redus la maximum 299 lei brut. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Din această sumă, aproximativ 45% se întoarce oricum la bugetul de stat, sub formă de taxe și contribuții. În urma acestei reduceri, statul economisește aproximativ 245.000 lei lunar, afectând direct veniturile a circa 350 de salvatori montani activi la nivel național. Salvatorii montani: Puțini, dar esențiali și mereu pregătiți Reprezentanții Salvamont subliniază că salvatorii montani sunt puțini, dar extrem de devotați meseriei lor. Aceștia intervin indiferent de vreme, oră sau program, răspunzând prompt la orice apel. Misiunile lor presupun eforturi intense și un nivel ridicat de risc, fiind gata să plece oricând în ajutorul celor aflați în pericol. Misiuni dificile, în teren periculos și condiții extreme De regulă, o intervenție presupune participarea a cel puțin șase salvatori, care parcurg distanțe lungi prin zone izolate, accidentate și greu accesibile, adesea în condiții meteorologice extreme.  Salvamont atrage atenția că acești oameni își riscă zilnic viața și sănătatea pentru a salva alți oameni, din pasiune și vocație, nu pentru beneficii materiale. „Nu este deloc ușor să transporți o persoană, ore în șir, pe ploaie, ninsoare sau caniculă, din vârfurile munților spre civilizație”, subliniază mesajul Salvamont.

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist Foto: Facebook
Eveniment

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist: sporurile, recompensă pentru că se „sacrifică”

Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist: sporurile sunt recompensă pentru că angajații companiei se „sacrifică”. Reacția acestui sindicat, condus de Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București și apropiat al Gabrielei Firea, apare după ce presa a scris despre sporurile imense și nejustificate luate de angajații Metrorex. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Sindicatul Metrorex susține însă că „aceste sporuri nu sunt favoruri, ele sunt obligaţii ale angajatorului de a plăti pentru sacrificiul salariaţilor de a munci în condiţiile speciale de muncă din metrou". Însă presa a scris că sporuri se dau și celor care nu au nici o legătură cu munca în subteran, dimpotrivă, lucrează la etajul IX din sediul ministerului Transporturilor. Tupeul sindicatului Metrorex, condus de un pesedist „În ultima perioada de timp am văzut o serie de emisiuni, știri, articole, reportaje care prezentau într-o lumină total nefavorabilă Metrorexul pe baza unor idei total false. Aceste neadevăruri ne obligă la transmiterea acestui comunicat către presă și spre știință opiniei publice. Au apărut afirmații cum că la metroul bucureștean salariații ar trăi în <raiul> sporurilor, fiind prezentată o listă de <favoruri>. Aceste sporuri nu sunt favoruri, ele sunt obligații ale angajatorului de a plăti pentru sacrificiul salariaților de a munci în condițiile speciale de muncă din metrou. Sporul de vechime în muncă, sporul pentru conducerea unei formații de lucru, sporul pentu orele prestate în zilele de sâmbăta, duminica și sărbători legale, sporul pentru executarea unei funcții suplimentare, sporul pentru titlul științific de doctor, toate aceste sporuri se acordă la nivelul tuturor societăților de stat conform prevederilor Codului Muncii”. susțin sindicaliștii.  „Sporul de metrou este o altă cauză a luptei presei. În primul rând, acesta nu este un spor de subteran, acesta este un spor compus în baza atribuțiilor și responsabilităților de serviciu și a condițiilor de muncă. Cu cât lucrezi mai adânc în pământ, cu atât ai un spor de metrou mai mare, dar nu este doar pentru subteran”, mai precizează comunicatul.   

Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din ministerul de Finanțe care au protestat spontan Foto: Facebook
Politică

Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan

Ministrul PNL Alexandru Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor, arată un document publicat de site-ul Profit.  Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Finanțe care au protestat spontan „În ultima perioadă, au fost semnalate, punctual, situații în care ritmul activității la nivelul Ministerului Finanțelor a fost influențat de absențe colective sau întreruperi neplanificate ale programului. Astfel, în data de 30.06.2025 și data de 01.07.2025 o parte din angajații ministerului și-au întrerupt activitatea și au declanșat un protest spontan, ca reacție la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2025 și a altor informații false/nefondate primite de aceștia cu privire la măsuri de care ar putea fi afectați (spre ex. comasarea Ministerului Finanțelor cu Ministerul Economiei, întocmirea preavizelor la acea dată pentru întreg personalul ministerului). Aceste acțiuni nu au fost notificate în prealabil conform prevederilor art.146 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, neputând fi considerate grevă, ceea ce poate conduce la interpretarea că a fost organizat un protest spontan. Având în vedere implicațiile asupra bunei funcționări a instituției, asigurarea unei corelări echitabile între plata salariului și prestarea muncii, necesitatea respectării disciplinei muncii, în calitate de coordonatori/conducători ai structurilor vă rog să aveți în vedere următoarele: respectarea programului de lucru de către toți angajații nu este doar o obligație, ci și o condiție esențială pentru stabilirea, acordarea și justificarea corectă a drepturilor salariale. Acest aspect reflectă nu doar conformitatea cu prevederile legale, ci și respectul reciproc între colegi, precum și față de beneficiarii direcți sau indirecți ai activității noastre. Munca suplimentară efectuată, la solicitarea superiorului ierarhic, peste durata normală a timpului de lucru de către angajați, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se compensează numai cu timp liber corespunzător. operarea în pontajele lunare a perioadelor de timp în care angajații din subordine au prestat efectiv atribuțiile de serviciu. Aceste aspecte trebuie avute în vedere inclusiv la pontajele aferente lunilor iunie și iulie 2025. monitorizarea lucrărilor repartizate, respectarea termenelor de realizare ale acestora, precum și dispunerea măsurilor conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în adresa lui Nazare, publicată de Profit.   La 1 iulie, angajații ANAF, Trezorerii, Direcției Naționale Antifraudă și Ministerului Finanțelor au protestat împotriva tăierilor de sporuri. 

Spor de metrou, chiar la suprafață (sursa: clubferoviar.ro)
Eveniment

De sporurile mari de subteran de la Metrorex beneficiază traducătorii, șoferii și directorii

Spor de metrou, chiar la suprafață. La Metrorex, nu doar angajații care lucrează în subteran beneficiază de sporuri pentru condiții grele. Inclusiv salariații care își desfășoară activitatea la suprafață sau în sediul central din Palatul CFR, la etajul 9, primesc „spor de metrou”, alături de alte beneficii salariale consistente. Majorare salarială acoperită prin scumpirea biletelor Potrivit Club Feroviar, sporurile și creșterile salariale sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă semnat în decembrie 2024. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Cu acea ocazie, angajații Metrorex au obținut o majorare de 1.050 de lei per persoană, sumă care a fost ulterior compensată prin scumpirea titlurilor de călătorie, aplicată începând cu 1 ianuarie 2025. Spor de metrou, chiar la suprafață Angajații Metrorex beneficiază de numeroase tipuri de sporuri, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea. Printre cele mai importante se numără: Spor de vechime în muncă: între 12% și 25% Spor de metrou: între 20% și 40%, aplicabil tuturor angajaților, inclusiv celor din birouri Spor pentru condiții nocive: 10% din salariul minim la Metrorex Spor pentru lucru în timpul nopții: 25%, cu posibilitate de majorare la 28% Spor pentru conducerea unei formații de lucru: între 5% și 10% Spor pentru activitate în weekend și sărbători legale: 100% Spor pentru muncă sistematică peste program: între 5% și 25% Spor pentru exercitarea unei funcții suplimentare: 30% Spor pentru titlul științific de doctor: 15% Spor de fidelitate: între 2% și 10% Sporuri și în birourile de la etajul 9 Toate aceste sporuri sunt acordate inclusiv angajaților din aparatul central al companiei, care lucrează în condiții normale, în birouri situate la etajul 9 al Palatului CFR. Astfel, beneficiile salariale sunt extinse mult dincolo de angajații care lucrează în subteran sau în condiții de risc.

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare (sursa: Facebook/Sterică Fudulea)
Eveniment

Sindicatele se opun eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare. Consiliul Economic și Social (CES) a analizat, luni, proiectul de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice. Patronatele au dat aviz favorabil, societatea civilă a votat tot favorabil, dar cu observații, în timp ce sindicatele au emis un aviz nefavorabil, invocând multiple probleme de constituționalitate și echitate. Acestea s-au opus eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare. Vot împărțit: fiecare parte și-a exprimat propria poziție Președintele CES, Sterică Fudulea, a declarat pentru Agerpres că „nu s-a reușit obținerea unui aviz comun, întrucât nu s-a întrunit majoritatea de trei pătrimi”. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ În aceste condiții, avizul a fost exprimat pe componente: Patronatele: aviz favorabil Sindicatele: aviz nefavorabil Societatea civilă: aviz favorabil, cu observații Documentele aferente acestor puncte de vedere sunt publice și pot fi consultate pe site-ul oficial al CES. Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare Reprezentanții sindicali au argumentat că plafonarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la suma fixă de 300 lei lunar ar însemna o scădere semnificativă a veniturilor lunare pentru zeci de mii de salariați. Aceștia atrag atenția că anterior, sporurile erau calculate procentual (10–25% din salariul de bază), ceea ce ducea la venituri suplimentare de până la 1.200 lei. Sindicaliștii invocă și riscul de neconstituționalitate, întrucât drepturile salariale nu pot fi diminuate prin OUG decât în condiții excepționale, clar justificate. În plus, aceștia invocă articolul 41 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la o salarizare echitabilă. Reducerea concediului suplimentar, considerată ilegală Un alt punct de critică îl reprezintă modificarea articolului referitor la concediul de odihnă suplimentar. Proiectul propune un interval de 1–3 zile, față de minimul legal de 3 zile prevăzut de Codul muncii pentru cei care lucrează în condiții grele sau periculoase. Potrivit sindicatelor, această modificare încalcă art. 147 din Codul muncii. Este contrară unei legi organice (Legea 53/2003). Nu respectă principiul protecției sănătății și recuperării salariaților. Proiectul „uniformizează forțat și afectează echitatea” Documentul sindical arată că proiectul de OUG nu ține cont de riscurile reale, de diferențele între domenii (spitale vs. birouri), de vechime sau condițiile de muncă. Aplicarea uniformă a plafonului este considerată o încălcare a principiilor echității și proporționalității, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017. Se mai atrage atenția că măsura riscă să ducă la eliminarea altor beneficii, blocarea promovărilor și chiar neplata orelor suplimentare. Domeniile afectate: sănătate, cultură și cercetare Sindicaliștii au identificat principalele domenii afectate: Sănătate: personal medical din UPU, ATI, boli infecțioase etc. Ordine publică: polițiști, pompieri, jandarmi Cultură și patrimoniu: artiști, personal tehnic Diplomație: funcționari în posturi externe periculoase Cercetare: personal din laboratoare cu substanțe toxice Administrație publică: funcționari în condiții insalubre Transporturi și inspecție tehnică: muncă în ture continue Sindicatele invocă și încălcarea legislației europene Printre argumentele invocate se află și încălcarea: Directivei 89/391/CEE – protecția muncii Directivei 2003/88/CE – dreptul la concedii Cartei drepturilor fundamentale a UE, art. 31 – condiții de muncă echitabile Sindicatele acuză lipsa unei evaluări reale a impactului și a unei justificări pentru urgența măsurii. Lipsă de transparență și estimări Potrivit sindicaliștilor, nota de fundamentare este lipsită de date clare. Nu există: Estimări ale numărului de angajați afectați Calcul al economiilor anuale Procent din PIB afectat de măsură Prin urmare, ei concluzionează că este o măsură superficială, menită să arate reducerea cheltuielilor, dar fără un impact real asupra sustenabilității fiscale. Societatea civilă susține condiționat proiectul Reprezentanții societății civile au votat favorabil, dar au exprimat rezerve importante. Printre observațiile lor se numără: Lipsa unei analize diferențiate a impactului Necesitatea ca reducerea sporurilor să se facă în funcție de riscurile reale ale muncii Importanța respectării ierarhiei legislative (Codul muncii este lege organică și nu poate fi modificat prin OUG) Propunerile societății civile pentru o reformă echitabilă Ca soluții alternative, reprezentanții societății civile propun: Audit diferențiat al sporurilor Plafonare ca procent din salariul de bază Comasarea într-un spor unic compensatoriu Creșterea salariului de bază Dialog social și aplicare graduală Legarea sporurilor de performanță, nu doar de post

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Foto: Facebook Finante Sed Lex
Eveniment

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București, care protestează spontan

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“: un auditor are 13.006 lei, brut, lunar. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Însă la acest salariu se adaugă:  vouchere de vacanță pentru cei care îndeplinesc criteriile indemnizație de hrană de 347 lei/persoană spor de condiții vătămătoare sau “deosebite“personalul nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile si/sau fonduri externe rambursabile, beneficiaza de majorarea salariilor de baza cu pana la 50% indemnizație pentru titlul de doctor Aceste date sunt publice, pe site-ul ANAF.  La ANAF București, directorul general are un salariu brut, fără sporuri, de 19.482 de lei, un șef de administrație - 18.660, un consilier superior ajunge la 14.098, iar la unii auditori sar de 13.300 de lei. Curtea de Conturi a prezentat, recent, un audit de conformitate la ANAF și a prezentat concluzii dezastruoase. De exemplu, instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Sute de angajați din mai multe sucursale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală au declanșat luni dimineață, în mai multe județe, proteste spontate. Ei sunt nemulțumiți de măsurile anunțate de guvernul Bolojan, care a spus că va reduce mai multe sporuri.

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor: sporul pentru condiții de muncă, suopranumit “de antenă“, va fi redus de la 1.500 de lei brut lunar la 300 de lei brut lunar. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Potrivit notei de fundamentare la proiectul de ordonanță de urgență prin care acest spor este diminuat, impactul bugetar va fi de 1,34 miliarde de lei, din care 1,04 la nivelul bugetului central și puțin sub 300 de milioane de lei la bugetele locale. Însă aceste economii reprezintă sub 10% din valoarea sporurilor plătite în 2024 către bugetari.  Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor “Cheltuielile de personal au crescut în cursul anului 2024 ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24%“, explică ministerul Muncii în nota de fundamentare.  Însă acest spor este unul din nenumăratele acordate bugetarilor.  Printre aceste sporuri mai sunt: Spor de fonduri europene: 50% din salariu Spor pentru informații clasificate - între 15% și 25%. La instanțele de judecată acest spor este acordat și șoferilor. spor pentru risc și solicitare neuorpsihică, care ajunge la 25% în cazul angajaților din Justiție.  spor pentru complexitatea muncii În 2022, presa estima că ar fi “peste“ 50 de sporuri.  Potrivit fostului ministru Marcel Boloș, valoarea sporurilor plătite în 2024 către bugetari a fost de 13,7 miliarde de lei..  

PSD i-a turnat pe useriști la sindicate că vor să dea afară 10% din bugetari Foto: Facebook
Politică

PSD i-a turnat pe useriști la sindicate că vor să dea afară 10% din bugetari și să taie sporurile

PSD i-a turnat pe useriști la sindicate că vor să dea afară 10% din bugetari și să taie sporurile, deși negocierile privind măsurile ce vor fi luate de viitorul guvern ar fi trebuit să fie confidențiale. Citește și: Un pesedist cu facultate la 31 de ani, fost mecanic de sondă, președinte al CA Energonuclear, compania care va construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă Însă, la o întâlnire a conducerii PSD, la care a participat înclusiv președintele partidului, Sorin Grindeanu, cu liderii Confederației Sindicale Meridian, social-democrații au prezentat propunerile lor în oglindă cu cele ale USR. Confederația Meridian a postat pe Facebook un sumar al acestor discuții, din care se vede clar că PSD acuză USR că vrea concedieri, în timp ce formațiunea social-democrată are propuneri mult mai vagi de reducere a cheltuielilor.  Ulterior, confederația s-a văzut și cu liderii USR, dar de la acea întâlnire lipsesc detaliile privind negocierile programului guvernamental.  Se poate observa că numeroase elemente din negocierile pentru formarea viitorului Guvern, prezentate de PSD în discuția cu Confederația Meridian, au apărut în presă sub forma unor „informații pe surse”.  PSD i-a turnat pe useriști la sindicate că vor să dea afară 10% din bugetari Ce susțin sindicaliștii de la Merdician că le-ar fi spus PSD:  „Măsuri aflate în dezbatere pentru reducerea cheltuielilor bugetare așa cum au fost ele prezentate de reprezentanții PSD: Spor de antenă USR eliminare PSD a solicitat simulare impact bugetar pentru 500 şi 1000 lei   Reducere cheltuieli de personal USR 10% reducere posturi din toate instituţiile bugetare PSD reducere de cheltuieli cu 5% din bugetul alocat cheltuielilor de personal (dacă este cazul unei astfel de măsuri)   Reducere cheltuieli personal UAT USR propunere de reducere cu 20% din efectivele actuale încadrate   Vouchere de vacanţă 600 lei celor cu venit net mai mic de 6000 lei, pt familii care au un copil se pot folosi doar în extrasezon, fără a mai fi nevoie de dovada vreunei contribuţii proprii   Limită sporuri USR 20% pe persoană   Stimulente pentru proiecte pe fonduri europene USR eliminare PSD simulare impact pt 10% şi 20% din angajaţi”, relatează Confederația Meridian.    „Închei cu tradiționalul salut NOROC BUN ÎN TOT ȘI ÎN TOATE și cu speranța că P.S.D va intra la guvernare și va fi mult mai atent la aceste aspecte solicitate de către noi și care au caracterizat și trebuie să caracterizeze politica socială a P.S.D!!   Doamne Ajută!   Președintele Sindicatului Muntele-Cîmpean Darius”, se mai arată în postarea confederației sindicale. 

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care fie nu mai existau în lege, fie se acordau altor categorii profesionale, arată Curtea de Conturi după un control la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Motivul invocat de magistrați: discriminarea. În coinsecință, la 31 decembrie 2023, restanțele salariale acumulate urmare a acestor procese săriseră de uriașa sumă de 6,8 miliarde de lei.  Citește și: Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale cu companiile miliardarului Curtea de Conturi arată, în termeni tehnici, ce fantezie au avut judecătorii în favorizarea propriei bresle.  Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege „Modificările legislative au generat un fenomen litigios care s-a amplificat în timp, reclamanții solicitând, în principal, fie stabilirea unei valori de referință sectorială superioare, fie solicitarea unor drepturi care nu mai erau prevăzute de lege (de exemplu sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică prevăzut anterior de art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispoziţie abrogată prin OG nr. 83/2000), fie a unor drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din sistemul justiţiei (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea sporurilor reglementate de legea salarizării: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru păstrarea confidențialității). În cea mare parte din cazuri, acţiunile au fost întemeiate pe discriminarea salarială între diverse categorii profesionale”, arată Curtea de Conturi.  Curtea de Conturi arată că s-a ajuns ca până și personalul care „ocupă funcții conexe” a ajuns să beneficieze astfel de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității.  „În aceste circumstanțe, unele curți de apel au acordat personalului care ocupa funcții conexe din cadrul instanțelor sporuri în procent total de 45%, inclusiv sporuri neprevăzute de legislația în vigoare pentru funcțiile conexe, dar recunoscute de instanță și pentru această categorie profesională”, se arată în raportul Curții.  Așa s-a ajuns ca datoriile de la buget față de salariații plătiți prin bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție - judecătorii și angajații instanțelor de judecată - să fie în valoare de 6.799.139.547 lei. Din această sumă, accesoriile reprezentând dobâzile și rata inflației sunt de 941.781.272 lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră