miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: spital

270 articole
Eveniment

SRU Iași, doar 11% bani europeni

SRU Iași, doar 11% bani europeni. Lucrările la Spitalul Regional de Urgență (SRU) Iași încep vineri, la aproape 20 de ani de la momentul inițierii proiectului. SRU Iași, doar 11% bani europeni Inițial, investiția trebuia suportată în mare parte din fonduri europene, dar întârzierile majore în implementare au dus la situația în care finanțarea este asigurată în special cu bani guvernamentali și din credite. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Fondurile UE reprezintă doar 11% din valoarea proiectului. Conform datelor oficiale, investiția se ridică la 3,3 miliarde lei. Respectiv: 1,64 miliarde lei de la bugetul de stat, 1,25 miliarde lei dintr-un împrumut făcut de guvern și doar 360 milioane lei din bani UE nerambursabili. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SRU Iași, doar 11% bani europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Doar 3% din bugetul spitalului Târgu Cărbunești se cheltuie pe medicamente
Eveniment

3% din bugetul spitalului, pe medicamente

Doar 3% din bugetul spitalului Târgu Cărbunești se cheltuie pe medicamente, arată bugetul de venituri și cheltuieli (BVC) pe anul 2024. În schimb, salariile angajaților înghit circa 85% din BVC. Citește și: GALERIE FOTO „Dăruiește Viața” a inaugurat spitalul pentru copiii bolnavi de cancer. Acum câteva zile, ministrul Rafila lansa acuzații insidioase împotriva ONG-ului Datele din SUA, din anul 2021, arată că spitalele alocă, în medie, între 48% și 52% din buget pentru salariile personalului. 3% din bugetul spitalului, pe medicamente La Târgu Cărbunești, spitalul - subordonat primăriei conduse de pesedistul Dănuț Birău - doar 2,5 milioane de lei ajung pentru medicamente. Hrana pacienților este bugetată cu 1,33 milioane de lei, mai puțin alocația de hrană a personalui, de 1,88 milioane de lei! Cum arată cheltuielile spitalului din Târgu Cărbunești: Cheltuieli totale: 82,6 milioane lei Salarii/cheltuieli de personal: 69,87 milioane de lei - circa 85% Hrana pacienților: 1,33 milioane lei Indemnizații de hrană angajați: 1,88 milioane de lei Medicamente: 2,5 milioane de lei - circa 3% Sporuri pentru condiții de muncă: 14,68 milioane de lei Spitalul are 573 de angajați. Managerul Spitalului Orăşenesc Târgu Cărbuneşti, Sorin Mehedinţu, a afirmat că unitatea medicală pe care o conduce este într-o situaţie foarte delicată din punct de vedere financiar şi a precizat că 99% din bugetul spitalului merge pentru salarizare. Procentul salariilor din cheltuielile unui spital din SUA În SUA, spitalele alocă în medie 50% din buget pentru salarii.

„Dăruiește Viața” a inaugurat spitalul pentru copiii bolnavi de cancer Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

„Dăruiește Viața” a inaugurat spitalul pentru copiii bolnavi de cancer

Asocația „Dăruiește Viața” a inaugurat, azi, spitalul pentru copiii bolnavi de cancer. Spitalul a fost construit din donațiile a peste 350.000 de persoane fizice și 8.000 de firme. Noua clădire a preluat copiii internați până acum în secțiile de oncologie, neurochirurgie, chirurgie și ATI din clădirea veche a spitalului Marie Curie. Noul corp, construit de „Dăruiește Viața” din donații a fost cedat acestui spital de stat. Foto: Inquam/Octav Ganea Citește și: Deputatul PSD Ghiță, un apropiat al familiei Firea, își bate joc de aliații din PNL: scrie că Burduja este „puiuț de securist” și-l ironizează pe Rareș Bogdan, numindu-l „Miss Olanda” „Dăruiește Viața” a inaugurat spitalul pentru copiii bolnavi de cancer Transferul copiilor a început din 10 aprilie. Foto: Inquam/Octav Ganea Însă ministerul Sănătății a tergiversat luni întregi preluarea clădirii noi, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), a lansat acuzații insidioase împotriva ong-ului. „Vreau să fim transparenţi şi să nu existe niciun fel de interpretări. Eu, de exemplu, acord prezumţia de bună credinţă de la început şi sunt convins că documentele pe care le vor pune doamnele de la «Dăruieşte Viaţă» sunt foarte multe şi aşa mai departe, o să certifice o valoare care corespunde cu siguranţă cu cele declarate anterior”, a susținut Rafila, acum câteva zile. „Acest spital nu este al Asociaţiei «Dăruieşte Viaţă», este al Spitalului «Marie Curie». Le-am mulţumit pentru efort, eu am fost de la început, le-am primit pe cele două doamne, încă am şi fost să vizitez când era încă în construcţie, am apreciat ceea ce au făcut, dar sigur că mai trebuie făcute nişte formalităţi care însemană un soi de inventar. Spitalul a fost construit de spital şi el trebuie să ştie cât a costat şi trebuie să îi dai documentele. Am trimis echipă la solicitarea spitalului, am trimis o echipă de la minister să îi ajute”, a mai spus Rafila. Foto: Inquam/Octav Ganea „Dl Rafila minte, repet minte când susține că noi nu am predat totul spitalului sau ministerului. Toate documentele solicitate au fost predate, în forma în care ne-a fost cerută, formă care s-a modificat de mai multe ori, începând cu luna ianuarie”, i-a răspuns Oana Gheorghiu, una din fondatoarele „Dăruiește Viața”. Foto: Inquam/Octav Ganea

Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților Foto: Facebook
Eveniment

Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților

Suma ridicol de mică pe care spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase, o alocă pentru medicamentele și hrana pacienților, potrivit bugetului pe anul 2024: 7,8 milioane de lei medicamentele și 1,15 milioane de lei hrana. Materialele sanitare au alocate 5,38 de milioane de lei, iar reactivii - 3,1 milioane de lei. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților Pe pagina de prezentare a spitalului se susține că ar interna 25.000 de pacienți anual și ar „îngriji” un număr dublu de persoane, deci medicamentele ar costa circa 200 de lei de persoană, în medie. Instituția medicală are 525 de paturi, dintre care 25 de paturi în secția ATI. În spital lucrează 650 de medici, dintre care 13 la ATI. Spitalul dispune, la capitolul cheltuieli, de credite bugetare în valoare de 231 de milioane de lei. Însă, din această sumă, ușor peste 166 de milioane de lei, adică aproape 75%, sunt salariile angajaților. Deși legea obliga spitalul să publice periodic lista salariilor, acest lucru nu s-a mai petrecut din 2020. Medicii care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile, au averi uriașe, mașini de lux, conturi și salarii impresionante: majoritatea dețin mai multe apartamente și conduc BMW-uri, Volvo sau Mercedes. Însă unul dintre ei, bugetar, la fel ca și soția, are circa 45 de conturi în care a depozitat sume uriașe. Cristea Ștefan, șef de secție la acest spital, are șase apartamente în București, din care unul de 169 mp achiziționat în 2019, trei mașini – din care un BMW – și circa 10 milioane de lei în aproximativ 45 de conturi bancare. Citește și: Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile Acuzațiile conform cărora la acest spital au murit 17 pacienți la începutul lunii aprilie din cauza neadministrării de noradrenalină suficientă sunt acum anchetate de parchet. Conform presei, ei ar fi fost lăsați să moară pentru a „elibera paturile”.

Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon Foto: Pro TV
Eveniment

Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon

Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile: majoritatea dețin mai multe apartamente și conduc BMW-uri, Volvo sau Mercedes. Însă unul dintre ei, bugetar, la fel ca și soția, are circa 45 de conturi în care a depozitat sume uriașe. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 Acuzațiile conform cărora au murit 17 pacienți la începutul lunii aprilie din cauza neadministrării de noradrenalină suficientă sunt acum anchetate de parchet. Conform presei, ei ar fi fost lăsați să moară pentru a „elibera paturile”. Dintre cei 17 pacienți decedați care erau grav bolnavi, cel mai tânăr avea 49 de ani, cu diabet și mai multe accidente vasculare ischemice, și era internat în spital din decembrie 2023. Corpul de Control al Ministerului Sănătății, poliștii și procurorii de la secția „Omoruri” de la Poliția Capitalei au ridicat vineri fișele pacienților decedați în perioada 4-7 aprilie la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Capitală. Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon Declarațiile de avere ale medicilor care conduc acest spital - unde au mai fost sesizări privind proasta administrare - arată că ei dețin averi uriașe și sunt plătiți foarte bine: Bogdan Socea, managerul spitalului: are în bancă echivalentul a peste un milion de lei, conduce un BMW, are un apartament în București, o casă de 200 mp în Pantelimon și o casă de vacanță, moștenită, în Brașov. A colectat bijuterii și tablouri evaluate de el la 20.000 de euro. În anul fiscal 2022, a încasat de la spital, net, în medie aproape 23.000 lei pe lună și de la Universitatea de Medicină București (UMF) încă circa 6.000 lei/lună, net. Stamate Costel, șef de secție: trei apartamente și o casă de 240 mp, toate în București. În anul fiscal 2022 a avut venituri nete de puțin sub 220.000 de lei, iar soția sa, care lucrează la Guvern, de 94.921 de lei. În conturi bancare, titluri de stat, plus un împrumut, are echivalentul a peste 2,2 milioane de lei. Deține un BMW și un Volvo XC90 Popescu Monica, șefă de secție: circa 1,8 milioane de lei în conturi bancare. În anul fiscal 2022 a luat, de la spital și de la UMF București circa 210.000 de lei, net, anual. Papacocea Marius, șef de secție: șase apartamente în București și o casă în Ilfov - dar nu declară venituri din chirii. A încasat circa 240.000 de lei în anul fiscal 2022, de la spital și UMF București. Deține circa 450.000 de lei în conturi. Constantin Vlad Denis, șef de secție: doar 1,5 milioane de lei în conturi și un apartament - pe care-l închiriază. În anul fiscal 2022 a încasat de la spital și UMF București circa 240.000 de lei. Cristea Ștefan, șef de secție: șase apartamente în București, din care unul de 169 mp achiziționat în 2019, trei mașini - din care un BMW - și circa 10 milioane de lei în aproximativ 45 de conturi bancare. El a câștigat, net, în anul fiscal 2022, circa 250.000 de lei, iar soția sa, medic și profesor la UMF, puțin sub 210.000 de lei. Alți 103.000 lei au provenit din „darea în folosință a bunurilor”. Ștefan Cristea este medic ortoped și profesor la UMF București. Patru anchete la Sf. Pantelimon La Spitalul „Sfântul Pantelimon” din Capitală au fost deschise patru anchete. Una este cea internă, din care fac parte medici din alte secții decât cea de Terapie Intensivă și a fost constituită de conducerea unității sanitare. Este o altă anchetă deschisă de Corpul de Control al Ministerului Sănătății. A treia este cea a Colegiului Medicilor București, unde specialiștii au cerut copii de pe dosarele medicale ale celor 17 pacienți care au murit în secția de ATI în perioada 4-7 aprilie și astfel trebuie să vadă dacă au fost nereguli în administrarea tratamentului numit noradrenalină, o perfuzie care are rolul de a crește și menține tensiunea arterial. Cea de-a patra anchetă este cea penală, deschisă de procurori și în cadrul căreia se fac verificări la Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei.

Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer Foto: PSD
Eveniment

Rafila, acuzații împotriva celor construit un spital copiii bolnavi

Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a lansat acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer, Asociația „Dăruiește Viața”, condusă de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu: „Vreau să fim transparenţi şi să nu existe niciun fel de interpretări. Eu, de exemplu, acord prezumţia de bună credinţă de la început şi sunt convins că documentele pe care le vor pune doamnele de la «Dăruieşte Viaţă» sunt foarte multe şi aşa mai departe, o să certifice o valoare care corespunde cu siguranţă cu cele declarate anterior”. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Efortul ONG-ului, minimalizat „Acest spital nu este al Asociaţiei «Dăruieşte Viaţă», este al Spitalului «Marie Curie». Le-am mulţumit pentru efort, eu am fost de la început, le-am primit pe cele două doamne, încă am şi fost să vizitez când era încă în construcţie, am apreciat ceea ce au făcut, dar sigur că mai trebuie făcute nişte formalităţi care însemană un soi de inventar. Spitalul a fost construit de spital şi el trebuie să ştie cât a costat şi trebuie să îi dai documentele. Am trimis echipă la solicitarea spitalului, am trimis o echipă de la minister să îi ajute”, a mai spus Rafila. Rafila, acuzații împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi Însă Oana Gheorghiu i-a dat, azi, un răspuns dur. „Dl Rafila insinuează că ar fi ceva necurat în proiectul nostru, introducând în discursul public alegații menite să manipuleze (...) Dl Rafila minte, repet minte când susține că noi nu am predat totul spitalului sau ministerului. Toate documentele solicitate au fost predate, în forma în care ne-a fost cerută, formă care s-a modificat de mai multe ori, începând cu luna ianuarie. Dl Rafila, în persoană, ne-a cerut o listă a firmelor cu care am lucrat (nu știu de ce îl interesa pe dl ministru acest lucru) și valorile clădirii și echipamentelor, toate informațiile i-au fost transmise pe email și discutate în întâlnirea avută pe 18 ianuarie 2024, la Ministerul Sănătăţii - România Dl Rafila a trimis oameni de la minister care «să ajute» la preluarea-predarea documentelor între Dăruiește Viață și Spitalul Marie Curie, oameni care au cerut documente ce exced prevederile legale (de ex dovada plăților pentru fiecare factură în parte, contracte ete), documente pe care, de asemene, le-am furnizat. Am spus stop abuzului atunci când ni s-a cerut să scriem "CONFORM CU ORIGINALUL" și să semnăm pe fiecare document în parte, adică pe mii de pagini. Căci asta face Ministrul Sănătății de câteva luni, abuz. Abuz, manipulare și bețe în roate. Sper ca acesta atac al unui ministru asupra unui proiect al societății civile să primească reacția cuvenită, căci aici nu e vorba doar despre Daruieste Viata, e vorba despre cei 350.000 de donatori, despre noi toți și despre felul în care aleg guvernanții să ne trateze, chiar și atunci când le facem treaba”, a scris Gheorghiu, pe Facebook. Spitalul pentru copii bolnavi de cancer construit de Asociația Dăruiește Viață din donații private de la 350.000 de oameni și peste 8.000 de companii este gata de la finalul anul trecut și se află în posesia statului român

Atacuri în serie ale ministrului Rafila și ale medicilor de la SfPantelimon, inclusiv managerul Bogdan Socea (foto) împotriva celor care susțin că 17 pacienți ar fi fost uciși
Eveniment

Atacuri în serie ale ministrului Rafila și ale medicilor

Atacuri în serie ale ministrului Rafila și ale medicilor de la spitalul Sf. Pantelimon, inclusiv un lider sindical, împotriva celor care susțin că 17 pacienți au fost uciși la acest spital: deși ancheta nu este finalizată, toți acești lideri ai sistemului medical de stat afirmă că decesele au fost cauzate de boli, nu de tratamentul rău-intenționat. Citește și: Procurorul Horodniceanu învinge din nou poliția rutieră: a anulat în instanță sancțiunea pentru că ar fi fost prins conducând cu 169 km/h Atacuri în serie ale ministrului Rafila și ale medicilor Cum s-a apărat ministrul PSD Rafila, managerul spitalului - care este subordonat ministerului Sănătății - și liderul Sanitas, chirurgul Toni Popescu: Rafila: „Ceea ce mie mi se pare intolerabil este să pui în pericol încrederea în personalul medical dacă tu ai un interes personal. Nu spun că s-a întâmplat în acets caz, dar cred că nu sunt elemente care să justifice aceste plângeri. Ne ocupăm să intrăm în legătură cu doamna doctor care a făcut această plângere, lipseşte astăzi”. Rafila: „Nu sunt până în momentul de faţă elemente care să susţină aceste acuzaţii dar asta nu înseamnă că nu mergem în continuare cu investigaţia” Bogdan Socea, managerul spitalului: „Până în momentul de faţă, din analiza preliminară nu s-au constatat date care să ateste o viciere a tratamentului în secţia de terapie intensivă. De asemenea, ceea ce vreau să se înţeleagă foarte clar e că nu au fost sesizări anterioare la niciunul dintre organismele menţionate şi nici la comisiile spitalului cu privire la posibile nereguli în secţia ATI” Toni Popescu, șeful diviziei medici din cadrul sindicatului Sanitas: „Aceste aberații în care afirmi că un medic își permite să dea un ordin verbal să se scadă doza de noradrenalină nu poate să o facă decât un neprofesionist. Iar individa care a făcut această reclamație, eu îmi permit să spun asta fiind lider de sindicat, este clar că este o non-profesionistă și nu are ce să caute într-o instituție de sănătate publică” Două cadre medicale din cadrul ATI au ajuns deja la Serviciul Omoruri și dau declarații chiar în aceste momente în fața anchetatorilor, iar aceștia iau în considerare chiar dezgroparea persoanelor decedate dacă situația o va impune, potrivit unor surse, însă la acest moment sunt alte proceduri, pentru că sunt ridicate documente, sunt ridicate imaginile surprinse de camerele de supraveghere de pe Secția ATI din Spitalul Pantelimon și ulterior procurorii vor stabili dacă este necesară și dezgroparea victimelor, arată Antena 3.

Ce nu vi se spune despre drama de la spitalul Sf. Pantelimon Foto: Facebook
Eveniment

Ce nu vi se spune despre drama de la spitalul Sf. Pantelimon

Ce nu vi se spune despre drama de la spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți ar fi fost uciși, pentru a se elibera paturile: mai multe elemente relevante sunt ignorate de oficiali sau slab mediatizate de către presă. Oficialii români, în frunte cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, inițial au respins vehement acuzațiile. Însă, în această după-amiază, Rafila s-a dus în inspecție la acest spital. Citește și: Care sunt acuzațiile de la Spitalul Sf.Pantelimon: 17 pacienți ar fi fost uciși în 48 de ore prin reducerea dozei de noradrenalină, pentru a se elibera paturile. Unul dintre ei, internat de un an Ce nu vi se spune despre drama de la spitalul Sf. Pantelimon Ce elemente lipsesc sau sunt ascunse în declarațiile oficialilor și ale presei: spitalul este în subordinea directă a ministerului Sănătății, care controlează sub 60 din cele peste 300 de spitale de stat plângerea ar fi fost făcută de o asistentă, care a notificat-o în scris pe directoarea de îngrijiri medicale care, la rândul ei, l-a informat pe manager. Ulterior, a fost depusă o plângere la parchet. Nu există nici un element care să indice că asistentele aveau vreun motiv să lanseze acuzații false. Ulterior, au apărut acuzații la adresa unui medic, fost șef al ATI, suspectat că ar fi sesizat Parchetul. Nici in acest caz nu este clar de ce ar ar fi depus denunțuri calomnioase, faptă pedepsită penal. presa a publicat fotografii ale injectometrelor care indicau o doză mult redusă de noradrenalină presa a relatat periodic despre problemele de la acest spital. De exemplu, acum trei săptămâni presa prelua postarea unor cadre medicale care arătau că transportă mâncarea pe sub o țeavă spartă de la WC-uri. „Suntem la Spitalul Pantelimon, la subsol. Uitați în ce condiții ne putem schimba. În fiecare dimineață îmi curge apă în cap din această conductă, în fiecare zi când vin la muncă, iar fetele trec cu masa pe aici. Și pică în oalel. Niște pipi și ne pică în cap, în fiecare dimineață. Astea sunt condițiile noastre, poate vede și cine să facă, să rezolve această problemă", spunea o angajată. nici spitalul, nici ministerul Sănătății n-au fost capabile să prezinte statistici privind rate ale deceselor la alte spitale, in aceleași secții, care să arate dacă este un fapt obișnuit ca 17 pacienți să moară într-un timp atât de scurt. Potrivit unui deputat USR, Emanuel Ungureanu, care este medic de profesie, rata de decese la Sf Pantelimon, la secția de terapie intensivă, a fost de 70%, fără precedent. Azi, un bărbat al cărui cumnat a murit fulgerător după ce a stat internat două zile la Secția ATI de la Spitalul Sfântul Pantelimon din București spune că nu a primit nici o explicație despre deces. Rudele celor decedați în ultimele zile cer acum dezgroparea celor decedați, pentru ca procurorii să verifice decesele suspecte.

Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu (sursa: Viva, Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu

Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu. Cătălin Cîrstoiu și Adriana Nica au deținut alternativ poziția de manager al Spitalului Universitar de Urgență București. Nica, dată afară de Costache Cîrstoiu este la al doilea mandat, obținut exact acum patru ani, în martie 2020. Citește și: Averea colosală a lui Cîrstoiu. Candidatul acuză "grupuri de interese" care îl vor retras din cursă Atunci, Adriana Nica, care era manager al Spitalului Universitar de Urgență din București, a fost suspendată de ministrul Sănătății, Victor Costache, în urma unui control al Corpului de Control al Ministerului Sănătății. Dar și din cauză că "în aceste zile nu au fost luate măsurile necesare și suficiente pentru prevenirea infectării cu noul coronavirus ( COVID 19) atât în rândul pacienților, cât și a personalului medical". Astfel, medicul Cătălin Cârstoiu revenea în funcția de manager al Spitalului Universitar, pe care îl mai condusese înainte ca Adriana Nica să fie numită manager, arăta Hotnews la acel moment. Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu La șapte luni de la numire, în octombrie 2020, conflictul între cei doi nu se stinsese. "Acum, când a răsuflat în spațiul public o noua situație dramatică în mai multe secții (cel puțin 3) răspunsul conducerii spitalului este unul halucinant: există transmitere comunitară, sunt cazuri izolate și de vină este… vechea conducere! Uită să spună că folosește spații pentru bolnavii COVID-19, identificate și amenajate de vechea conducere, că circuitele din UPU și izolarea acolo au fost amenajate de vechea conducere, că schemele de triaj epidemiologic, echipare și dezechipare datează tot de atunci, iar până în luna septembrie a folosit dezinfectanți (clor și alcool sanitar), dar și materiale de curățenie, cumpărate… tot de vechea conducere. Ca să nu mai vorbim de un stoc tampon de medicamente specifice pentru acești bolnavi, medicamente incluse în schemele oficiale de tratament. Uită să amintească faptul că nici azi centrul de donare nu funcționează, deși acum are toate condițiile tehnice necesare, iar nevoia de plasmă imună specifică COVID19 este imensă", spunea medicul Adriana Nica pentru Gândul.

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar. În 2020, a fost instalat un spital mobil cu peste 100 de containere speciale. Spitalul modular COVID, un dezastru financiar Din septembrie 2020, complexul medical modular a funcţionat cu intermitenţe până în aprilie 2022, în total zece luni, iar din primăvara acelui an e închis şi se află în conservare. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Achiziţia a costat în final 11 milioane de euro, cei mai mulţi bani, zece milioane, provenind din bugetul judeţului Iaşi, iar restul, de la CJ Neamţ. Dar banii nu s-au mai întors la ieşeni şi la nemţeni: în mod cel puţin suspect, investiţia "a scăpat" nedecontată din linia specială deschisă pentru acest tip de achiziţii de Comisia Europeană în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primar PNL demontează mitul spitalelor construite de stat: la Bacău, din 2007 până azi nu s-a reușit finalizarea Foto: Ziarul de Bacău
Eveniment

Primar PNL demontează mitul spitalelor construite de stat

Un primar PNL, Ion Lungu, edil-șef al municipiului Suceava, demontează mitul spitalelor construite de stat: „Spitalul municipal de la Bacău, care a fost început acum 20 de ani, nu-i gata nici azi”, a spus acesta într-un interviu pentru un post local de radio. Citește și: Parchetul European investighează subvențiile pentru stuf, dirijate către firmele baronului PSD Paul Stănescu. Șeful APIA, demis de ministrul PSD al Agriculturii pentru că tăiase subvențiile El a arătat că degeaba va construi statul spitale noi dacă nu va găsi personal care să lucreze acolo. Primar PNL demontează mitul spitalelor construite de stat „Este o temă falsă asta cu spitalul municipal. Adică, noi n-avem personal medical pentru Spitalul Județean, și știu asta pentru că am discutat cu domnul Calancea, cu care am o colaborare destul de bună. Principala problemă a spitalului astăzi este lipsa de personal. Deci, nu sîntem în stare să avem personal pentru un spital județean. Apoi, spitalul municipal de la Bacău, care a fost început acum 20 de ani, nu-i gata nici azi. A fost abandonat de Consiliul Local, l-a preluat Consiliul Județean ca să caute niște fonduri. Discutăm, totuși, de Bacău, care e un oraș dublu ca mărime față de Suceava”, a afirmat Ion Lungu, la Radio Top Suceava. Ziarul de Bacău scria la 12 februarie că firma unui fost viceprimar blochează finalizarea Spitalului Municipal Bacău. „Consiliul Județean Bacău a obținut circa 50 de milioane de euro din PNRR pentru finalizarea lucrărilor la clădirea fostului Spital Municipal, începute în 2007 şi pe care trei primari aleși și doi interimari nu au reușit să le ducă la capăt. Spitalul nu a fost finalizat niciodată, stadiul lucrărilor fiind de circa 85%, când au fost preluate de Consiliul Județean. Contractul de finanțare s-a semnat în iunie 2023, iar în august a fost lansată licitația, cu termen de depunere a ofertelor luna octombrie”, mai arată Ziarul de Bacău. Însă licitația pentru finalizarea lucrărilor, licitație care a desemnat un câștigător în ianuarie 2024, a fost contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).

Încă un pacient ars de viu într-un spital de stat Foto: Observator News
Eveniment

Încă un pacient ars de viu într-un spital de stat

Încă un pacient ars de viu într-un spital de stat: azi s-a produs o explozie, „neurmată de incendiu” la secția de boli infecțioase a SJU Ploiești. O femeie de 80 de ani a suferit arsuri pe 16% din suprafața corpului. Femeia era în comă la momentul producerii deflagraţiei, fiind dependentă de oxigen. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice Încă un pacient ars de viu într-un spital de stat Însă la acest spital s-a mai produs un incendiu, în noiembrie 2021. Atunci, au murit doi pacienţi, iar o infirmieră a suferit arsuri grave și a fost transportată la Spitalul Floreasca din Capitală. Un dosar penal pentru ucidere din culpă a fost deschis în urma incendiului. La peste doi ani de la acest incendiu nimeni nu a fost trimis în judecată, la fel ca în cazul incendiilor de la spitalele din Piatra Neamț, București (Matei Balș) și Constanța. „În cazul incendiilor de la Matei Balș (ianuarie 2021 – 26 de morți), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța (octombrie 2021- 7 morți) și Spitalului Județean din Ploiești (noiembrie 2021 – 2 morți) investigațiile n-au fost finalizate, însă informațiile publicate de presă arată că printre cauzele incendiilor sunt și instalațiile electrice”, arată site-ul context.ro. Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești a refuzat să răspundă întrebării adresate de acest site în legătură cu starea instalației electrice. În 2022, presa scria că așa numitul spital de boli infecțioase din Ploiești - în realitate o secție „exterioară” a Spitalului Județean Ploiești - nu are autorizație de incendiu. „Funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu Spitalul Judeţean Ploieşti – Clădire Spital, Secţia Oftalmologie şi Secţia Boli infecţioase, precum şi un spital privat”, arăta, în noiembrie 2020, site-ul Medical Manager. SJU Ploiești este subordonat Consiliului Județean Prahova, condus de Iulian Dumitrescu, pe care DNA îl cercetează pentru corupție.

Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Constructorii români, interdicție la SRU Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Constructorii români, interdicție la SRU Iași

Constructorii români, interdicție la SRU Iași. Construirea Spitalului Regional de Urgenţă (SRU) Iaşi a creat deja un precedent: constructorii români spun că nu pot participa la licitaţie. Constructorii români, interdicție la SRU Iași Motivul? Ofertanţii trebuie să facă dovadă că au derulat proiecte similare în ultimii cinci ani. Problema este că, în România, nu au fost făcute astfel de investiţii care să se ridice la valoarea solicitată. Citește și: VIDEO „Macarena” feministă, „dansată” și de Marian Godină, care și-a exprimat părerea lui „misogină”. Dezbaterea a împărțit online-ul în două tabere Acesta este principalul motiv pentru care un potenţial ofertant a depus o contestaţie şi a solicitat suspendarea licitaţiei SRU Iaşi până la remedierea documentaţiei de atribuire. Este vorba despre o asociere din care fac parte importanţi constructori români. Și anume: Bog’Art, Construcţii Erbaşu, Concelex (toate trei din Bucureşti), Con-A Operations (Sibiu) şi Conest (Iaşi). Cele cinci companii au avut, în 2022, o cifră de afaceri cumulată de 2,8 miliarde lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Trezoreria pus poprire conturile Spitalului Boli Infecțioase Timișoara

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara, care mai poate plăti doar salariile personalului, a spus, la Digi 24, managerul acestui spital, Cristi Oancea. Spitalul are datorii de cinci milioane de lei. Citește și: Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri, explică Bill Browder, pe vremuri cel mai mare investitor din Rusia. Acum, Browder este protejat 24/24 “Trezoreria ne-a pus blocaj pe conturi și putem să achităm doar salariile. Înseamnă blocarea plăților către furnizor“, a spus Oancea. Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara El a explicat și cum s-a ajuns aici: “Dacă vorbim de o pneumonie, de exemplu, cu pseodomonas, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.000 RON, pe când noi cheltuim undeva la 15.000 RON, dacă vorbim de pleurezie, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.600 lei și noi cheltuim undeva la 16.000 lei. Dacă vorbim de BPOC, care este ca mortalitate pe locul trei în lume, de la Casă primim undeva la 2.026 RON, iar noi cheltuim 7.400 RON“. În aceeași emisiune, managerul Insitutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, a spus că acest spital este în situația “iminentă“ de a închide unele secții, datorită situației financiare dezastruoase. “A fost situație în care am încercat să discutăm cu furnizorii să ne trimită totuși medicamente, pentru că vom face plățile, mergem pe buna credință și pe înțelegere. Primim periodic telefon, dacă nu plătim «până în data de» ne opresc lumina. Dacă nu plătim «până în data de» opresc gazul… Este o luptă pentru supraviețuire în fiecare zi în spital“, a arătat Mahler. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Un alt medic de la Marius Nasta, Irina Strâmbu, a arătat cum se fac economii: “Am redus perfuziile din secție, am zis ce se poate trata, pe cale orală… ținem pacienții internați mai mult timp pe un pat, până reușim să facem tot ce trebuie. Ne trezim că nu avem perfuzoare, că nu avem anumite medicamente“.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră