vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: spital

259 articole
Eveniment

Doar 2% bugetul spital e alocat materialelor sanitare

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, iar operațiile se opresc după ora 14.00 din lipsa acestor materiale, arată Digi 24. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acum câteva săptămâni, șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital este consumat de salariile angajaților. Managerului spitalului municipal din Mangalia are un salariu de 42.736 de lei pe lună. Citește și: Salariul scandalos al managerului spitalului municipal din Mangalia. Acesta este spitalul unde, în ianuarie, un tânăr a murit de peritonită, fiindcă medicul a amânat operația Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare „Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, adică e practic inexistent (…) După ora 14:00, în spitale este o liniște totală. Din lipsa de materiale sanitare, medicii spun că pur și simplu stau degeaba și nu pot să ajute toți pacienții care ar avea nevoie de ei”, arată Digi 24. „Practic, cei care au o şansă să fie trataţi la timp sunt bolnavii care îşi permit să meargă la privat. Ceilalţi trec prin chinurile aşteptării. O listă la care zilnic se mai adaugă un bolnav”, mai arată acest post de televiziune. Mai mulți medici intervievați s-au plâns că CNAS decontează doar 2.000 de lei din intervenții care costă, de fapt, o mie de euro. Citește și: FOTO Mesaj dramatic, afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București: „Nu avem nici o șansă”! Spitalul, lipsit de medicamente și materiale sanitare esențiale Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a arătat însă că că jumătate din bugetul fondului național unic al asigurărilor de sănătate merge către spitale, dar aproape 80% din acești bani se duc pe salarii. Asta înseamnă că pentru materiale sanitare și medicamente rămân foarte puțini bani, în condițiile în care numărul pacienților care ajung în spitalele de urgență e de patru ori mai mare.

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare Foto: Captură Digi 24
Salariul scandalos al managerului spitalului din Mangalia Montaj foto: Replica online
Eveniment

Salariul scandalos al managerului spitalului din Mangalia

Salariul scandalos al managerului spitalului municipal din Mangalia: 42.736 de lei pe lună, potrivit situației veniturilor salariale din acest spital la data de 31 martie 2023. Salariul este aproape dublu față de managerii altor unități medicale, mult mai mari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Salariul scandalos al managerului spitalului din Mangalia De exemplu, la Spitalul Universitar de Urgență București, managerul avea circa 26.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri, în octombrie 2022. La spitalul județean Cluj, tot potrivit datelor din toamna anului trecut, managerul primea sub 25.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri. Din declarația de avere a acestui manager, Alina Dan, reiese că ea și-a cumpărat, între 2020 și 2022, patru apartamente în Saturn. Alina Dan a ajuns manager al acestui spital în 2017, când purta numele de familie Nițoi, după soțul ei. Acesta ar fi fost șeful poliției din Neptun, presa locală scriind, în 2010, că a fost prins că proteja interlopii. „Numirea în funcţia de manager al Spitalului Municipal Mangalia a Alinei Niţoi, fosta şefă a Serviciului Turism din cadrul Primăriei, a provocat o unde de şoc şi gust amar cadrelor medicale (...) Dar cine este Alina Niţoi? Noul manager al spitalului provine din administraţia publică locală, unde şi-a făcut debutul în august 2006, când a fost angajat în funcţia de referent în cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor”, arăta, în 2017, Ediția de Sud Absolventă de Spiru Haret „Alina Niţoi este licenţiată a Universităţii „Spiru Haret”, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa, având şi diplomă de Masterat pe care l-a urmat la Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov. Înainte de a intra în administraţie publică, a mai lucrat în Turism, unde a fost recepţioner şi moderator evenimente de divertisment”, mai scria Editia de Sud, în 2017. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo În ianuarie 2023, Kanal D scria: „Un tânăr a murit de peritonită după ce medicul care ar fi trebuit să-l opereze de apendicită ar fi amânat operația pe motiv că nu mai are timp. 6 zile ar fi așteptat băiatul, în dureri crunte pe patul de spital, iar în ultimul ceas a fost transferat la spitalul județean din Constanța. Acolo a murit după intervenția chirurgicală tardivă”.

„Nu avem nici o șansă”, afiș pe pereții celui mai mare spital din București Foto: Print screen Digi 24
Eveniment

Nu avem nici o șansă

Mesaj dramatic, afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București, Spitalul Universitar: „Nu avem nici o șansă”! Mesajul este tradus în mai multe limbi. Protestul medicilor de la radiologie intervențională a fost generat de lipsa unor medicamente și materiale sanitare esențiale. Însă șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a explicat, la Digi 24, că 80% din banii decontați spitalelor se duc în salariile cadrelor medicale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nu avem nici o șansă „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice - zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. „Am ținut o listă de așteptare pentru pacienții cu patologie cerebrală, anevrisme cerebrale, nerupte, dar cu potențial de rupere. Am o listă cu 50 de pacienți și de 6 luni n-am mai trecut nimic pe listă, că trec degeaba. Sunt pacienți de 30, 40, 50 de ani. Sigur, se ajunge și la deces”, mai spune medicul. Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a arătat însă că că jumătate din bugetul fondului național unic al asigurărilor de sănătate merge către spitale, dar aproape 80% din acești bani se duc pe salarii. Asta înseamnă că pentru materiale sanitare și medicamente rămân foarte puțini, în condițiile în care numărul pacienților care ajung în spitalele de urgență e de patru ori mai mare. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, citat tot de Digi 24: Aș vrea ca aceste neajunsuri să ni se transmită la Minister. Dacă merge totdeauna pe această abordare negativă, părerea mea că progresul este puțin posibil.

Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat Foto: Expres de Banat
Eveniment

Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat

La spitalul județean din Reșița, pacienții de la oncologie au fost puși să își facă singuri curat, întrucât infirmierele sunt în concediu. Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a spus că va demite managerul spitalului. Totuși, Dunca l-a mai demis pe acest manager, dar acesta a câștigat în instanță și a revenit în funcție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat „O pacientă de 92 de ani îşi mătură singură salonul în care este internată! Aşa arată realitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa. În compartimentul de Interne 2-Cardiologie, de 3 zile nicio infirmieră nu a mai intrat, pacienţii fie sunt ajutaţi de medici şi asistente, fie se descurcă pe cont propriu, la fel cum o face si această doamnă care în ciuda problemelor grave de sănătate a pus mâna pe mătură”, arată Radio Reșița. „Scene revoltătoare şi în salonul alăturat. Un bărbat a fost nevoit să aibă grijă de tatăl său. De 3 zile, petrece ore bune la căpătâiul bolnavului care nu se poate deplasa singur. Bărbatul face curat în salon, îl ajută cu menajul şi a învăţat să schimbe chiar şi plosca. În continuare la Spitalul din Resita, pacienţii internati fie sunt nevoiţi să-şi cumpere singuri medicamentele, fie o fac medicii din propriul buzunar, ne-o confirmă un alt pacient”, mai arată acest post de radio. Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a declarat că managerul spitalului, Alina Stancovici, este foarte greu de demis. „Eu l-am schimbat, a revenit, pus de instanță, acum îl schimb din nou. Eu am spus încă de când a fost dată sentința că nu pot închide ușa doamnei manager... Eu știu că nu este bună și nu are interes”, a explicat Romeo Dunca. La 31 martie, el a spus că raportul corpului de control arată că în spitalul din Reşiţa există secţii în care doar cheltuielile de personal sunt mult mai mari decât veniturile recuperate de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, fără a mai lua în considerare cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare. Citește și: Fostul primar din Alba Iulia, Mircea Hava, critică intenția de a se renegocia PNRR: „Renegocierea negocierii taman când e mai bine să primeşti ce ai cerut, în schimbul la ce ai promis că faci” Tot Dunca a explicat că înlocuirea managerului de la spital se poate face doar cu avizul Consiliului de Administrație.

Cum se jefuiește un spital de stat Foto: Primăria Oltenița
Eveniment

Cum se jefuiește un spital de stat

Cum se jefuiește un spital de stat: Curtea de Conturi prezintă situația de la spitalul Oltenița, unde a descoperit salarii mărite nejustificat, plăți către un „cont bancar clandestin” sau cheltuieli uriașe pentru cafea. Datele apar în așa-numitul „raport privind finanțele publice pe anul 2021 la nivelul județului Călărași”. Prejudiciul total constatat de Curtea de Conturi la acest spital este de 755.000 lei. Citește și: Bărbat de 66 de ani, în stare gravă, ținut 7 ore în UPU la Suceava, deși trebuia internat în 30 de minute, afirmă chiar managerul spitalului Cum se jefuiește un spital de stat Ce a constatat Curtea de Conturi: în perioada 2020 – 2022, managerul/ managerul interimar al spitalului a beneficiat nelegal de spor pentru condiții de muncă deosebit de periculoase în procent de 80%, în sumă brută totală de 171 mii lei. salariile directorului administrativ și directorului financiar contabil au fost stabilite peste cuantumul precizat în Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2020 - 2021, din contul spitalului deschis la Trezoreria Oltenița, s-au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 84 mii lei, pentru bunuri și/sau servicii fictive, prin ordine de plată direcționate către un cont bancar clandestin deschis la o bancă comercială, care nu aparținea beneficiarilor menționați în facturi bunuri de natura telefoanelor mobile sau laptopurilor, în sumă de 134 mii lei, achiziționate sau primite de la furnizorii de telefonie mobilă în perioada 2019 – 2022, nu au fost înregistrate în contabilitate și nu au fost regăsite faptic la entitate, conform acțiunii de inventariere realizate în timpul misiunii de audit. De asemenea, din cele 173 de abonamente pentru servicii de telefonie mobilă, achiziționate de la 3 furnizori specializați, s-a constatat existența faptică doar a 39 de abonamente/cartele SIM și a 57 de telefoane mobile. Valoarea abonamentelor plătite nejustificat este de 26 mii lei, niciunul din numerele de telefon din facturile detaliate neregăsindu-se faptic la inventar au fost efectuate nelegal plăți în sumă de 115 mii lei, peste valoarea celor 3 contracte de asistență juridică încheiate în perioada 2021 - 2022 s-au constatat 1.189 de porții facturate peste numărul necesar, pentru care au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 47 mii lei prin încheierea unui contract având ca obiect folosința gratuită a unui expresor de cafea, dar și achiziția lunară a produselor și consumabilelor aferente acestuia, au fost efectuate cheltuieli pentru protocol neprevăzute de legislația în vigoare pentru spitalele municipale, în sumă totală de 39 mii lei În decembrie 2022, Kanal D relata cazul unui copil de șapte luni la câteva ore după ce a fost diagnosticat, la acest spital, cu roșu în gât și trimis acasă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Mâncarea servită într-un spital, apreciată de un prestigios ghid gastronomic Foto: Facebook
Eveniment

Mâncarea servită spital, apreciată ghid gastronomic

Mâncarea servită într-un spital, apreciată de un prestigios ghid gastronomic, Gault & Millau. Spitalul a adus experţi de la Gault & Millau pentru a examina mâncarea şi a oferi sfaturi pentru îmbunătăţirea meselor, în special în ceea ce priveşte preparatele din peşte, sosurile şi mâncărurile din cartofi. Directorul executiv al ghidului spune că ar fi fericit să servească aceste mâncăruri la el acasă. Mâncarea servită într-un spital, apreciată de un ghid gastronomic Este vorba de spitalul AZ Groeninge, situat în oraşul Kortrijk. Gault & Millau a stabilit ulterior că preparatele oferite de spital au un standard înalt. Marc Declerck, director executiv al Gault & Millau Benelux a spus că ar fi fericit să poată servi unele dintre preparate chiar la el acasă. Cel mai important sfat, a spus el, este folosirea unor ingrediente de calitate şi a unor reţete simple. ''Oamenii nu vor neapărat lucruri complicate. Să fie sănătos, să fie gustos... Încearcaţi să gătiţi pentru ei ca şi cum aţi găti pentru propria persoană'', a spus el. Preparatele destinate pacienţilor nu vor fi efectiv prezente în ghidul anual al restaurantelor, dar au fost certificate în mod oficial de Gault & Millau pentru 2023. Citește și: Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente. A crescut numărul celor care ajung la spital cu forme decompensate de boală Spitalul din Kortrijk este o structură non-profit, fiind rezultatul unui parteneriat public-privat dintre oraș și boardul fostelor spitale creștine. AZ Groeninge din Kortrijk a fost clasat pe locul șase în noul clasament "World's Best Hospitals 2023" realizat de revista Newsweek, fiind primul spital non-universitar din top zece cele mai bune spitale belgiene.

Ținut 7 ore în UPU, deși trebuia internat în 30 de minute Foto: Facebook
Eveniment

Ținut 7 ore în UPU, trebuia internat în 30 de minute

Bărbat de 66 de ani, în stare gravă, ținut 7 ore în UPU la Suceava: o banală operație de apendicită s-a infectat, iar pacientul a ajuns în stare gravă la UPU Suceava. El a fost primit la ora 15.00 și „lăsat în așteptare” până la 23.45. Ținut 7 ore în UPU, deși trebuia internat în 30 de minute Potrivit Monitorului de Suceava, un bărbat dintr-o localitate de lângă Vatra Dornei a fost internat și operat de apendicită la Spitalul Județean de Urgență Suceava în data de 19 februarie. Peste 9 zile, în data de 28 februarie, pacientul a fost transferat cu ambulanța la Spitalul Municipal Vatra Dornei, deși starea acestuia nu era deloc una bună. Membrii familiei acuză că operația s-a infectat. Analizele efectuate a doua zi dimineață, pe 1 martie, la spital, au confirmat starea gravă a pacientului, care a și fost trimis înapoi la spitalul din Suceava. „Deși se știa starea în care a fost trimis la Vatra Dornei și starea în care a ajuns din nou în Suceava, pacientul a fost lăsat în așteptare în UPU de la ora 15.00 până la ora 23.45, când a fost internat pe secția Chirurgie, la etajul 3”, a precizat unul dintre membrii familiei, conform monitorulsv.ro. Managerul spitalului, doctorul Alexandru Calancea, a declarat că a început imediat verificările și s-a confirmat că documentele medicale arată că pacientul a fost adus la Unitatea de Primiri Urgențe la ora 15.10 și a fost internat la ora 23.00. „A fost ținut pentru analize, CT și consult chirurgical, deși nu este deloc normal ca un pacient care vine cu aviz de la un alt spital să staționeze în UPU pentru investigații suplimentare. Trebuia internat în maximum 30 minute de la admisie în UPU, apoi ce mai trebuia investigat se făcea de pe secție, fără să blochezi UPU atâtea ore. Voi vedea ce justificări au, dar nu pot tolera asemenea neasumări și tergiversări. Pacientul trebuia urgent internat pe secția care a dat avizul apoi eventualele investigații se fac din secție, fără să țină UPU blocat”, a declarat Calancea. Spitalul unde medicii se solidarizează cu șpăgarii „În ceea ce privește pacientul, în cursul zilei de vineri acesta a fost supus unei noi intervenții chirurgicale pentru a se vedea dacă are o colecție postoperatorie și pentru eventuala drenare a acesteia”, mai scrie publicația suceveană. Acesta este spitalul unde, recent, șefa secției de oncologie a fost reținută pentru că condiționa eliberarea unor tratamente de primirea șpăgilor. Circa 100 de medici de la acest spital s-au solidarizat cu ea. Citește și: OFICIAL Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă. Dar doar 3,1% mărturisesc că au „recompensat” personalul Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă: ei au scris, în chestionarul de evaluare a satisfacției” că „au sesizat condiționarea” actului medical.

Pro TV: o clădire construită în 2009 a fost depistată că se încadra în clasa de risc seismic II, fiind verificată înainte de a deveni spital Foto: Twitter
Eveniment

Clădire construită 2009 se încadra clasa risc seismic II

O clădire construită în 2009 a fost depistată că se încadra în clasa de risc seismic II, fiind verificată înainte de a deveni spital, arată Știrile Pro TV. Clădirea se află în zona Pipera, fiind sediu al unor birouri. Însă, Medicover a vrut să o transforme în spital privat și, la depunerea documentației, s-a constatat că clădirea avea serioase probleme, iar la un cutremur major ar fi suferit avarii serioase. Citește și: Dezastrul din spitalele de stat: peste jumătate sunt mai vechi de 60 de ani, multe au sărit de 100 de ani. Circa 15% ar putea pica la cutremur. România nu are nici un centru de mari arși Clădire construită în 2009 se încadra în clasa de risc seismic II „În 2021, clădirea a fost expertizată, etapă obligatorie la schimbarea de destinație. Proprietarii au cerut ca imobilul să nu mai fie de birouri, ci un spital privat. Conform documentelor depuse la primăria de sector, experții au constatat atunci că această clădire se încadrează la clasa a II-a de risc seismic. Așa că, anul trecut a fost emisă și o autorizație de consolidare. Potrivit unor surse, acum se întăresc fundațiile, se supraarmează și se introduc pereți noi. Întrebarea este, însă, cum a fost posibil ca o clădire nouă să fie încadrată la clasa II de risc seismic”, arată Pro TV. Citește și: EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale Postul scrie că „acesta este un caz fericit în care expertiza a ajuns la autorități și se iau măsuri pentru consolidare. Însă astfel de rezultate îngrijorătoare rămân în general secrete. Nu există un registru public și nicio lege care să oblige experții să introducă rezultatele expertizelor dacă acestea sunt făcute la cererea proprietarului. Secrete rămân și măsurile luate, dacă există, inclusiv când este vorba de clădiri cu utilitate publică”.

Spitalul modular COVID de război Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID de război Iași

Spitalul modular COVID de război Iași. Acesta a fost achiziționat cu efortul principal al CJ Iași și nedecontat nici până azi din fondurile europene alocate exact pentru asemenea obiective continuă să încurce pe mai toată lumea. Spitalul modular COVID de război Iași În primul rând, pe cei de la Lețcani, pentru că este amplasat pe teritoriul comunei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primarul Stelian Turcu s-a arătat în mai multe rânduri nemulțumit că spitalul mobil blochează activitatea parcului agroindustrial Transagropolis. Încă de anul trecut se vorbește de reamplasarea lui la baza de pregătire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean din bd. C.A. Rosetti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă Foto: Facebook
Eveniment

Peste 25% din pacienții din Suceava s-a cerut șpagă

Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă: ei au scris, în chestionarul de evaluare a satisfacției” că „au sesizat condiționarea” actului medical. Datele apar în raportul de evaluare a satisfacției pacienților din perioada 4 octombrie - 28 noiembrie 2022. Este exact perioada în care se desfășura ancheta în cazul șefei secției de oncologie de la acest spital, acuzată că nu elibera tratamente până când nu primea mită. Când ea a fost reținută, aproape 100 de medici de la acest spital au anunțat că se solidarizează cu ea. Citește și: Cum o apără psihiatrul-vedetă Gabriel Diaconu pe doctorița oncolog șpăgară de la Suceava: Niște oameni se vor trezi fără acces la servicii medicale. Și să găsești înlocuitor ar putea fi nu greu, foarte greu Peste 25% din pacienții din Suceava spun că li s-a cerut șpagă În „raportul de evaluare” se spune, sec, că „25,6% dintre pacienți au sesizat condiționarea de către personalul medical, procent cu tendința de creștere”. Însă, aparent paradoxal, „doar 3,1% dintre repondenți susțin că au simțit nevoia să recompenseze prin diverse mijloace un cadru medical pentru a beneficia de mai multă atenție din partea acestora, procent aflat în creștere față de analiza realizată anterior”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deși 96% dintre cei care au răspuns la chestionar se declară mulțumiți de servicii, în datele colectate apare o lungă listă de nemulțumiri: absența hârtiei igienice, a săpunului și dezinfectantului din băi, precum și atitudinea unor cadre medicale. Un pacient de la secția de neurologie a afirmat, fiind întrebat dacă ar reveni la acest spital: „Uneori nu avem încotro”. Conform conducerii spitalului, au primit chestionare scrise 6.075 de pacienți, dar au răspuns doar 1.844, adică un procent de 30,35%. Recent, acest spital a fost marcat de arestarea șefei secției de oncologie. Procurorii o acuză pe Anca Dumitrovici Ababneh că a primit mită de 62 de ori, în șapte zile lucrătoare, iar într-una din zile, în decurs de 20 de minute, a primit de la șase pacienți bolnavi de cancer aproximativ 500 de lei şi 50 de euro. Instanța a subliniat că medicul „nu a refuzat niciodată în mod convingător şi definitiv” bani de la pacienți și aparținătorii acestora.

Spitalele de stat se prăbușesc înainte de cutremur Foto: Facebook TVR Timișoara
Eveniment

Spitalele de stat se prăbușesc înainte de cutremur

Spitalele de stat se prăbușesc înainte de cutremur: la Oravița și Brăila, bucăți consistente din clădire au început să cadă. Datele oficiale ale IGSU arată că 21 de spitale de stat se pot prăbuși la un cutremur major, iar alte 68 ar suferi daune importante. Spitalele de stat se prăbușesc înainte de cutremur La 22 februarie, o parte a acoperișului unui sanatoriu din Caraș-Severin s-a prăbușit. Pacienții au fost mutați la Spitalul Orășenesc Oravița. În spital erau internate 60 de persoane. Spitalul din oravița Foto: Facebook TVR Timișoara Tot la 22 februarie, o grindă din Spitalul Județean Brăila s-a desprins și a căzut. Nimeni nu a fost rănit, întrucât grinda a aterizat pe o copertină. Un parlamentar PNL care a acuzat conducerea PSD a județului pentru această situație a scirs că ISU a găsit și alte grinzi care erau pe cale să cadă într-o zonă circulată. Tot la acest spital, în decembrie, un lift s-a prăbușit în gol. Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online Un secretar de stat PNL din ministerul Muncii scria, potrivit Obiectiv de Brăila, despre spitalul județean Brăila: „Delia Râșnoveanu încasează ca manager al Spitalului Județean, începând din 2018 și până în prezent, în medie 18.500 lei lunar (...) Saloanele infecte dotate mai rău ca în perioada comunistă, fungi (germeni de infecție) descoperiți chiar în sălile de chirurgie, infecții intraspitalicești, multiple crize de medicamente și de materiale sanitare, la care s-ar adăuga comportamentul toxic manifestat de unii medici, care încasează lunar salarii între 12.000 lei și 15.000 lei, asistente plătite cu sume între 4.500 lei și 6.500 lei pe lună și infirmiere care primesc lunar în jur de 3.000 lei (...) Bătaia de joc începe cu Unitatea de Primiri Urgențe, unde bolnavii sunt nevoiți să aștepte chiar și 10 ore, și continuă cu purtarea pacienților pe drumuri, pentru ca, în final, să fie chemați la cabinetele private ale medicilor”. Reparații la SJU Brăila, după prăbușirea unei grinde ornamentale DeFapt.ro a arătat, recent, că cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore, dar IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale.

Medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului Foto: Spitalul Târgu Cărbunești
Politică

Medic spitalul Târgu Cărbunești lucra privat programului

Medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului și este bănuit că opera cu aparatura de la stat, relatează pandurul.ro. Însă tot ce a putut face managerul spitalului de stat a fost să discute cu el și să-l roage să nu mai presteze în sectorul privat în timpul programului de lucru la stat: „Asta a fost toată discuția. Le-am spus să nu mai presteze”. Medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului Clinica privată unde lucra medicul din Târgu Cărbunești era peste drum de unitatea de stat și aparține unui fost manager al acestui spital, Constantin Târziu. El a fost manager timp de 18 ani, fiind schimbat abia în noiembrie 2022. Actualul manager a sugerat, scrie Pandurul, că medicul suspectat că chiulește de la program pentru a lucra la crinica privată lucrează cu aparatura de la spitalul de stat. „Acest doctor presta la cabinetul privat de peste stradă, în timp ce el trebuia să se afle la spital, fiind plătit de spital, din bani publici. Dar nimeni nu se sesizează, nimeni nu face nimic”, a spus managerul Sorin Mehedințu. Mehedințu este consilier local PSD. În octombrie 2021, patru bolnavi de la Spitalul Tg. Cărbunești au murit, după ce instalația spitalului a rămas fără oxigen. Citește și: Protestatarii ar putea fi interceptați și arestați preventiv ca efect al schimbării legislative propuse de Ciucă și Bode „Nu am, în momentul de faţă, pârghiile legale să împiedic un medic să-şi exercite profesia în sistemul privat după încheierea programului de lucru în sistemul public (…). Nu poate să existe suprapunere între cele două, adică să am program până la 3,00 şi am consultaţii la privat de la 12,00”, spunea ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, acum câteva zile. Citește și: Medicii care lucrează la stat ar trebui să semneze un angajament conform căruia nu direcționează pacienți din spitale publice în unități private, spune ministrul Sănătății

Fetiță expusă o oră la ultraviolete (sursa: Facebook/Spitalul Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu")
Eveniment

Fetiță expusă o oră la ultraviolete

Fetiță expusă o oră la ultraviolete. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că nu se poate pronunța până la finalizarea anchetei care are loc la spitalul de copii "Victor Gomoiu". Fetiță expusă o oră la ultraviolete "Va merge Inspecția Sanitară de Stat și eventual putem să trimitem și reprezentanți ai Corpului de control. Înțeleg că este o anchetă administrativă. Am primit o informare din partea conducerii acestui spital ( – n.r.), care precizează că într-o cameră unde funcționează o lampă cu ultraviolete un adult și un copil au stat 45 de minute. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Rămâne să avem informații referitoare la starea lor de sănătate (…) Eu nu vreau să fac niciun fel de apreciere, pentru că o apreciere o faci atunci când ai toate informațiile. Dar, ca principiu general, e foarte simpu – o lampă cu ultraviolete e o lampă care are un întrerupător și acolo scrie că nu se folosește cu persoane în încăpere. Deci este foarte clar că închiderea unei astfel de lampi atunci când pătrunde în încăpere o persoană este regulă", a spus Rafila.

Spitalul modular COVID din Iași, dezastru (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Spitalul modular COVID din Iași, dezastru

Spitalul modular COVID din Iași, dezastru. Asociaţia de dezvoltare Euronest s-a judecat timp de doi ani cu Camera de Conturi degeaba. Spitalul modular COVID din Iași, dezastru Procesul va fi reluat de la zero la Tribunalul Botoşani. La cel ieşean, magistraţii nici nu reuşiseră să arate clar cine cu cine se judecă şi de ce. În 2020, Camera de Conturi a verificat modul în care fusese achiziţionat spitalul mobil de la Leţcani de către ADI Euronest cu banii Consiliului Judeţean. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Fuseseră identificate nereguli în derularea licitaţiei, iar inspectorii aplicaseră o amendă de 60.000 lei şi stabiliseră un prejudiciu cert de 64,9 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicul Musta, bani publici propriei firme (sursa: Facebook/Spitalul Victor Babes Timisoara)
Justiție

Medicul Musta, bani publici propriei firme

Medicul Musta, bani publici propriei firme. Virgil Musta, unul dintre cei mai cunoscuţi medici din perioada pandemiei de COVID-19, a fost declarat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în conflict de interese. Medicul Musta, bani publici propriei firme Musta este în prezent şef al Secţiei Boli Infecţioase II în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara. Potrivit unui comunicat al ANI transmis luni, la data de 20 iulie 2020, societatea comercială în cadrul căreia Virgil Musta şi fratele acestuia deţin calitatea de asociat şi funcţia de medic primar, iar soţia lui este medic specialist, a încheiat un contract de prestări servicii medicale şi actele adiţionale aferente cu spitalul în cadrul căruia Musta exercită funcţia de şef secţie, încălcând astfel prevederile art. 178, alin. (2) din Legea nr. 95/2006, coroborate cu prevederile art. 185, alin. (15) din acelaşi act normativ. Citește și: Primăriile din România abia se descurcă să cumpere tramvaie și autobuze și să anvelopeze clădiri pe banii PNRR Recent, Virgil Musta a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de folosirea resurselor Spitalului "Victor Babeş" din Timişoara la prelucrarea de teste COVID-19 în beneficiul clinicii sale private.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră