joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: spital

270 articole
Eveniment

Dublat bugetul Casei Sănătate. O veste bună nu e!

Manager al unui spital privat, critici dure către CNAS, pe Facebook: „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e!”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Ea este managerul spitalului Sf. Sava, care se definește drept „un centru de excelență în îngrijire paliativă și recuperare medicală”. Alina Ion este psiholog. Acum, ea a criticat dur dublarea bugetului CNAS, arătând că instituția nu este verificată, deși a fost implicată în decontarea analizelor fictive de la „azilurile groazei”. „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!” „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e! De ce? Pentru că, de la an la an, bugetul Casei de Sănătate crește substanțial, până la dublu. Cu toate acestea, în realitate, în sistemul public de sănătate, stăm așa: Spitale noi, nu avem. Nu le renovăm nici pe cele existente. Echipamente medicale inovative și performante, nu cumpărăm. Bani pentru analizele gratuite, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, nu sunt. Nu reușești să te programezi în primele ore de la deschiderea programărilor, să fii sănătos! CT și RMN gratuite, nu putem face. Că nu sunt bani! Carduri de sănătate, nu se mai eliberează de mult, deci o cheltuială în minus Sistemul electronic al casei funcționează în salturi, blocându-se frecvent, pe nervii medicilor, pacienților și farmaciștilor și, evident, pe banii tuturor. Și atunci, pentru cine se dublează finanțarea de la CNAS? Știu, oare, decidenții care învârt banii, câtă durere provoacă pacienților? Din anii 2016 - 2017, se știe despre finanțările din sacul fără fund al CNAS pentru analize fictive la cămine și azile. Acum, în plin scandal, al azilelor, a verificat cineva și Casa de Sănătate, cum decontează analizele persoanelor internate în astfel de instituții? CNAS este verificat vreodată de cineva? Dacă da, de cine? Dacă nu, de ce?”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Acum câteva zile, ea a lansat un atac dur la sistemul de stat: „Dacă statul și managerii instituțiilor sale renunță la lene și la șpăgi, în maximum 2 ani, putem avea spitale renovate, decente”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

„S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!”, apreciază Alina Ion
Managerul spitalului din Botoșani se roagă de pacienți să vină înapoi Foto: Facebook Angel Călin
Eveniment

Managerul spitalului Botoșani roagă pacienți vină înapoi

Managerul spitalului județean din Botoșani, rămas fără banii CNAS, se roagă de pacienți să vină înapoi! Însă presa a arătat că noul manager, plasat în funcție de PSD, nu are nici o pregătire în managementul spitalicesc, meseria sa de bază fiind cea de lăcătuș mecanic. Managerul spitalului din Botoșani se roagă de pacienți să vină înapoi Spitalul județean din Botoșani este în faliment, arată datele prezentate de presa locală. Potrivit Monitorul de Botoșani, în primele cinci luni ale anului, încasările spitalului au fost cu circa șapte milioane de lei sub cele prevăzute. Însă salariile, care consumă circa 20 de milioane de lei din bugetul lunar de 30 de milioane de lei, nu pot fi diminuate. „Intrăm într-o paradigmă: avem dotări, profesioniști există, dar nu avem adresabilitate. Am dori ca cetățenii județului Botoșani să aibă curajul să se trateze la noi și pentru cele mai mici afecțiuni. Să se trateze la spitalul de stat, pentru că și spitalul de stat poate oferi servicii la nivelul celor particilare (...) Avem un contract cu casa de asigurări, dar avem o dificultate în a-l realiza (...) Majoritatea pacienților au o barieră în a ajunge la spital. Consideră că cel mai utili și cel mai convenabil este să vină la cabinetele private (...) Le este frică de spital”, a spus managerul Angel Iulian. Doina Federovici (PSD), președintele Consiliului Județean Botoșani, l-a numit, la 14 iulie, în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” pe Angel Iulian Călin (56 de ani). El are zero experiență în domeniul sănătății. A terminat liceul ca lăcătuș mecanic, apoi a făcut un curs de contabilitate și a terminat facultatea de management la 41 de ani. Citește și: STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși Angel Iulian Călin a ocupat în ultimii ani și poziții politice, fiind susținut de PSD ca de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului,viceprimar al orașului Săveni și director executiv adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani.

Managerul "Spitalului Frankenstein" din Iași, demis (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Managerul "Spitalului Frankenstein" din Iași, demis

Managerul "Spitalului Frankenstein" din Iași, demis. Au existat mai multe momente în care managerul unităţii medicale putea fi demis de către Ministerul Sănătăţii, în subordinea căruia se află acest spital, cu motive argumentate. Managerul "Spitalului Frankenstein" din Iași, demis Pe parcursul anului trecut, o investigaţie a publicaţiei noastre a arătat că fosta şefă la Secţia de Dermato-Venerologie, şi-a tratat ani la rândul tatăl în spital, în secţia pe care o conducea, unde personalul angajat oferea servicii tip paliaţie. Faptele s-au petrecut nu doar pe perioada cât dr. Dan Timofte a fost manager, ci şi în perioada în care a fost director medical, care este responsabil, în fişa postului, de activitatea tuturor medicilor din spital. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde A existat şi scandalul cu stimulatoarele cardiace despre care procurorii spun că au fost prelevate de la cadavre, capul listei acuzaţilor fiind dr. Dan Tesloianu, dar şi alţi medici din spital fiind implicaţi în această speţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O mamă a dormit pe o saltea cu gândaci Foto: LaPrimulBEBE
Eveniment

O mamă a dormit pe o saltea cu gândaci

Spitalul de pediatrie Vâlcea: o mamă povestește, pe Facebook, cum a dormit, împreună cu bebelușul ei, pe o saltea cu gândaci. “Doamnele erau liniștite“, relatează ea reacția angajaților spitalului când le-a semnalat această problemă. O mamă a dormit pe o saltea cu gândaci Mama, împreună cu bebelușul ei au fost internați în Secția de Pediatrie a Spitalului Județean Vâlcea, în seara de 17 iunie. A doua zi, pe lumină, femeia a observat o problemă legată de salteaua pe care a dormit. ”Am văzut pe pernă un gândăcel, nu văd eu foarte bine și am zis că poate a intrat ceva pe geam. Când am ridicat salteaua, la colțul ei se vedeau clar urmele, acele puncte negre, plus că era unul înfipt în cusătură și am mai văzut și o larvă”, a spus Andreea Ghencea, mama internată la acest spital împreună copilul ei Reacția cadrelor medicale când le-a prezentat situația: ”Nici măcar nu mi-au dat importanță. Doamnele erau foarte liniștite”. Andreea Ghencea s-a plâns și de calitatea tratamentului medical. ”Doamnele care i-au recoltat sânge și i-au pus branula, i-au pus branulă și peste, direct, leucoplast. Când am mers sus nu ne-a fost schimbat leucoplastul. Nu știam, sincer să vă spun, că trebuie schimbat, pentru că nu sunt medic, de aia ne-am dus la spital, și în ziua în care ne-am externat i-a fost dată jos branula, are mâna toată inflamată, roșie, miroase urât. Am discutat cu doamna asistentă, mi-a spus că e normal așa ceva, că poate bebe e mai sensibil și că așa se aplică branula”, a arătat ea. Citește și: Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public Andreea Ghencea a făcut plângere la DSP.

Directorul financiar de la spitalul din Novaci are 28.000 lei pe lună, brut Foto: GorjOnline
Eveniment

Directorul financiar are 28.000 lei pe lună

La un spital aflat în prag de faliment, Spitalul orășenesc Novaci, din Gorj, directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut, potrivit datelor publicate pe site-ul acestui spital. Managerul spitalului are doar 20.000 lei pe lună. Spitalul este subordonat consiliului local din Novaci. Directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut Recent, Adevărul scria că spitalul este în prag de faliment și are datorii de sute de mii de lei la electricitate și medicamente. Iar Impact de Gorj anunța, acum două săptămâni, că salariile întârzie la acest spital. „S-au scumpit toate, de la curent și până la medicamente. Avem niște restanțe la care suntem nevoiți să plătim dobânzi. Avem în momentul de față, în sumă de 700.000-800.000 de lei. Cele mai mari datorii le avem la energie electrică și medicamente. Nu am primit preaviz de deconectare pentru că am făcut o eșalonare prin care să plătim în rate, iar pentru medicament am mai mărit numărul de zile de decontat de la 30 la 60 de zile. Dacă am fi finanțați corect pe numărul de bolnavi pe care-i tratăm în spital, nu ar mai fi probleme. Să vedem pe mai și iunie cum ne vom descurca“, a declarat managerul spitalului, Emil Grigore. Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a mințit, acum două săptămâni, spunând: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor fiind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022.

Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente Foto: Vremea Noua
Eveniment

Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente

La spitalul din Huși, pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente pentru tratamentul adecvat, arată un document oficial, respectiv o notă de control a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui transmisă Avocatului Poporului și publicată de Vremea Nouă. Șeful spitalului este Bogdan Popa, susținut de PSD. El a devenit celebru în presa centrală după o bătaie, cu scaune și cu pahare în cap, cu Claudiu Romila, actor la Teatrul Nottara și consilier local la Huși. În mai 2023, la spitalul municipal Huși, doi pacienți ar fi murit pentru că nu li s-a asigurat tratamentul adecvat. Cei doi aveau nevoie de un tratament cu antibiotice de vârf, dar ele nu existau în spital și, într-o primă etapă, medicii ar fi cerut familiilor să le cumpere. Citește și: Încă un spital-cimitir: la Huși, doi pacienți ar fi murit pentru că nu li s-a asigurat tratamentul adecvat. Un medic a scris că din 1 mai nu a mai primit antibioticele necesare Urmare a crizei de medicamente, în martie, tot la acest spital, fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria tot Vremea Nouă din Vaslui. Pacienții au murit fiindcă nu s-au cumpărat medicamente La ce concluzii a ajuns Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui, după un control la spitalul din Huși: „Schemele de tratament recomandate de medici în conformitate cu starea pacientului și rezultatul analizelor au fost puternic afectate de lipsa medicamentelor din gestiunea farmaciei” Iată cum descrie, eufemistic, acest document moartea a doi pacienți: „Multiplele schimbări de scheme de tratament au fost dictate de soluții fortuite care au dus inexorabil la evoluția nefavorabilă a cazului pacientului C. Ș. Nerespectarea procedurilor de bună practică în antibioterpie și a protocoalelor de tratament a ținut doar de cauze administrative”. Lipsa de răspuns a conducerii spitalului față de solicitările medicilor de a se asigura medicația necesară pentru pacienții internați și mai ales pentru pacienții internați pe secția A.T.I., pentru care tratamentele administrate pot fi salvatoare de viață, înregistrându-se astfel decese din cauze evitabile. În concluzie, CJAS Vaslui cere: „Se vor asigura permanent antibiotice de primă linie și antibiotice de rezervă”.

Managerii unor spitale de stat, salarii impresionante, mai mari decât ale președintelui României (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Managerii spitale stat mâna a II-a, salarii impresionante

Managerii unor spitale de stat de mâna a II-a, unele fiind notorii pentru situația dezastruoasă, au salarii impresionante, mai mari decât ale președintelui României. Potrivit declarației de avere depusă de Klaus Iohannis în mai 2023, șeful statului a avut venituri salariale, în 2022, de 181.944 de lei. Însă managerul spitalului din Fălticeni, Vlad Morariu, a avut, în 2021, 204.000 lei. În 2019, acest manager își făcea selfie-uri, alături de primarul din Fălticeni, de la mitingul PSD organizat de Liviu Dragnea la Iași. Managerul spitalului din Fălticeni, în stânga imaginii, și primarul acestui oraș Foto: Facebook Managerii unor spitale de stat de mâna a II-a, salarii impresionante Iată câteva salarii ale managerilor celor circa 360 de spitale de stat, din care doar aproximativ 60 sunt subordonate ministerului Sănătății: Anca-Mihaela Hâncu, manager la Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” din Roman: 242.530 de lei, în 2021, potrivit declarației de avere. Spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Neamț. Maria Andrici, manager la Spitalului Municipal de Urgență Roman: 240.065 lei, tot în 2021, potrivit unei publicații locale. Rodica Rusu, economist, manager al Spitalului de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare: 187.745 de lei - date pe anul fiscal 2021. Maria Anton, manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Bisericani: 187.576 de lei - date tot din 2021. Cambrea Simona, manager la Spitalul Clinic De Boli Infectioase Constanta: 171.018 lei, puțin sub șeful statului, dar ea mai câștigă 147.750 de lei din activitatea didactică și 15.412 lei din activitatea de cercetare. În 1 octombrie 2021 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa și-a suspendat activitatea în urma unui incendiu în care și-au pierdut viața 9 persoane (7 persoane în incendiu și alte 2 ulterior). Bordazi Eerdgin, manager la Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Constanța: 227.000 lei, în 2021, tot potrivit presei locale. Vlad Vasile Cătălin, managerul Spitalului Căi Ferate din Cluj: 131.000 lei ca manager și 71.000 de lei- cadru universitar. Iurciuc Stela, manager la Spitalul Clinic CF Timișoara: 131.000 lei ca manager, 111.000 lei - cadru universitar. La spitale mai mari, precum Spitalul Universitar de Urgență București, managerul avea circa 26.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri, în octombrie 2022. La spitalul județean Cluj, tot potrivit datelor din toamna anului trecut, managerul primea sub 25.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri. Record: o absolventă de Spiru Haret Însă cazul cel mai scandalos este al managerului spitalului municipal din Mangalia: 42.736 de lei pe lună, potrivit situației veniturilor salariale din acest spital la data de 31 martie 2023. Salariul este aproape dublu față de managerii altor unități medicale, mult mai mari. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Alina Niţoi este licenţiată a Universităţii „Spiru Haret”, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa, având şi diplomă de Masterat pe care l-a urmat la Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov. Înainte de a intra în administraţie publică, a mai lucrat în Turism, unde a fost recepţioner şi moderator evenimente de divertisment”, scria Editia de Sud, în 2017.

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat Foto: Facebook
Eveniment

Adevărul salariile asistentelor medicale spitalele de stat

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar, o arată datele publice, publicate de spitale. Zilele trecute, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat că se pregătește să declanșeze greva pentru că salariile asistentelor medicale sunt prea mici. Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat Această federație susține că asistentele medicale debutante din Sănătate au salariu de bază mai mic decât debutanții din Educație. Potrivit unui studiu publicat de această structură sindicală la 23 mai, salariul mediu net al asistentelor medicale din sectorul public este de 4285 lei/lună. El este în acest moment cu 269 lei mai mic decât salariul mediu de la nivel național. Însă datele publice, de pe site-urile spitalelor de stat, contrazic situația dramatică creionată de Federația Solidaritatea Sindicală. De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Sporuri peste sporuri La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara veniturile salariale nu s-au mai actualizat din septembrie 2022. Tabelul publicat nu precizează dacă e vorba de venituri nete sau brute. Dar datele arată că aici erau asistente medicale care avea 4.300 de lei salariu de bază, 3.181 lei - „cuamtum spor condiții de muncă”, 784 de lei - sporuri de lucru în week-end, 415 lei - spor de ture și 347 de lei indemnizația de hrană. În unele cazuri, sporul pentru condiții de muncă depășea 3.000 de lei. Însă sunt și salarii de bază în jur de 2.000 de lei care, cu tot cu sporuri, nu de pășesc 3.000 de lei. Spitalul județean Tulcea publică salariile de bază și brute, fără să precizeze dacă includ sporurile. Salariile de bază variază între 4.800 de lei și 6.600 de lei. Brutul, între 12.259 de lei și 8.602. La ele se adaugă indemnizația de hrană. Spitalul universitar de urgență București a publicat ultimele liste de salarii în octombrie 2022. La Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), o asistentă medicală a primit - cu tot cu sporuri - 11.600 de lei, dar altele, de la diferite secții, sunt la circa 5.500 de lei. Din nou, tabelul nu precizează dacă e vorba de salarii nete sau brute. Salariile cadrelor universitare la o universitate de prestigiu Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (...) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat - 950 de lei net. Prin urmare, salariile tinerilor lectori pornesc de la circa 3.800 de lei net şi merg până la 4.100 net (...) La UAIC sunt conferenţiari cu salarii de bază de circa 4.800 de lei brut, ceea ce înseamnă un salariu net de 2.760 de lei, 3.710 lei net dacă adăugăm şi sporul de doctorat. Cum însă majoritatea conferenţiarilor au vechime mare, unii ies şi la pensie de la acest grad didactic, pot ajunge cu salariile brute până la 8.900 de lei, adică aproape 5.150 de lei net, 6.100 dacă adăugăm şi sporul de doctorat. În fine, profesorii universitari pot obţine peste 12.500 de lei brut cu toată vechimea aferentă, adică 7.200 de lei net, 8.150 cu tot cu sporul de doctorat”, arată această publicație. Citește și: I-a căzut tavanul în cap, la duș, la câteva luni după ce a cumpărat un apartament în bloc nou. Instanța a acordat despăgubiri majore

Rafila minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Rafila minte din nou

Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor diind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Rafila minte din nou Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022. „Gândiți-vă că un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu, în condițiile în care rulează un buget foarte mare, e o mare responsabilitate, e un salariu mai mic decât al unui asistent medical. Nu este normal să existe aceste discriminări”, a declarat Alexandru Rafila, al B1 TV. Și această comparație este falsă, asistenții medicali având circa 4-5.000 de lei, dar veniturile lor variază extrem de mult de la o secție la alta. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Ministrul Sănătății a anunțat că vrea să angajeze circa 14.000 de persoane în sistemul medical de stat. „În total, sunt vreo 14.000 de posturi care sunt solicitate ca să fie ocupate, adică chiar pot să vă dau și această cifră, aproape 4.000 la Sănătate, în jur de 10.000 la autoritățile locale. Vom promova cât de curând acest memorandum prin Guvern și atunci, în momentul în care el va fi acceptat de către Guvernul României, se pot organiza concursuri pentru ocuparea acestor posturi”, a declarat Alexandru Rafila la postul B1TV. Ungureanu: „Este o minciună cap-coadă că s-au deblocat posturi în sistemul sanitar” În 19 mai 2023, deputatul USR Emanuel Ungureanu susținea că Rafila a mințit când a susținut că s-au deblocat posturile din sistemul sanitar. „Este o minciună cap-coadă că s-au deblocat posturi în sistemul sanitar. Din anul 2022, mii de posturi sunt blocate. Totuşi, cu consimţământul domnului Rafila, mii de sinecuri din sistemul sanitar s-au ocupat, dar nu posturile din spitale. Domnul Rafila spunea ipocrit acum două zile că îi îndeamnă pe cei o mie de medici specialişti să vină să facă demersuri pentru concursuri în spital. Nu este absolut nicio şansă să se întâmple ceva bun, pentru că domnul Rafila, spre exemplu, la Institutul ‘Marius Nasta’, a blocat posturile încă din 2022. Aceste posturi nu au fost niciodată scoase la concurs, pentru că ministerul nu doar că nu aprobă, dar nu au trimis niciun fel de răspuns la memoriile primite”. Deputatul USR l-a acuzat de asemenea pe ministrul Sănătăţii că blochează concursurile pentru funcţia de manager al serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară, toate aceste servicii fiind conduse de manageri interimari, a căror numire este prelungită din şase în şase luni prin ordin al ministrului, care îşi asigură astfel liniştea.

Rusia a lovit spitalul din Dnipro Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a lovit spitalul din Dnipro

Rusia a lovit spitalul din Dnipro, Ucraina, a anunțat administrația regională. Atacul a fost confirmat și de președintele Zelenski. Cel puțin o persoană a murit și alte 15 au fost rănite în urma atacului cu rachete. Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Zelenski a postat un videoclip al clădirii grav avariate, în care se văd pompieri la fața locului și fumul care învăluie ruinele. Rusia a lovit spitalul din Dnipro "Teroriștii ruși își confirmă încă o dată statutul de luptători împotriva a tot ceea ce este uman și onest", a comentat președintele ucrainean. This is my vet clinic on fire. It was for 24/7 treatment for pets. There were sick animals inside. The guy with a dog is an assistant in it, I know him. 50 meters away there are the bombed-out hospital and school. pic.twitter.com/xoqCmrgELd— DniproCityUA (@DniproCityUA) May 26, 2023 „Trebuie să-i învingem pe acești inumani irevocabil și cât mai curând posibil. Pentru că timpul nostru este al oamenilor noștri. Iar poporul nostru este cel mai prețios lucru din Ucraina”, a mai spus Zelenski. Autoritățile ucrainene susțin că au doborât 17 rachete și 31 de drone lansate din Rusia în cursul nopții. ? Video of the aftermath of the strike on the hospital in #DniproWARNING: Sensitive content pic.twitter.com/uGcfYc1sez— KyivPost (@KyivPost) May 26, 2023 În urma atacului rus, au fost lovite ținte în orașele Dnipro și Harkov din estul țării, inclusiv un depozit de petrol. Fire after missile strike at hospital in Dnipro https://t.co/HENJVN9uTF pic.twitter.com/jPzEU37iiW— Liveuamap (@Liveuamap) May 26, 2023 Nu este prima oară când Rusia atacă spitale din Ucraina. Câteva din cele mai brutale atacuri s-au înregistrat la Mariupol, unde sute de oameni au murit după bombardarea maternității și a teatrului. Mariupol theater and maternity hospital, Vuhledar city hospital, Vilnyansk maternity ward, Dnipro high-rise residential building, Kramatorsk train station, Uman high-rise residential building and today the Dnipro psychiatric hospital. These are just a few examples that caused… pic.twitter.com/n2wK3banFt— NOELREPORTS ?? ?? (@NOELreports) May 26, 2023

Încă un spital-cimitir, la Huși Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Încă un spital-cimitir, la Huși

Încă un spital-cimitir: la spitalul municipal Huși, doi pacienți ar fi murit pentru că nu li s-a asigurat tratamentul adecvat. Cei doi aveau nevoie de un tratament cu antibiotice de vârf, dar ele nu existau în spital și, într-o primă etapă, medicii ar fi cerut familiilor să le cumpere. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Spitalul este subordonat primăriei Huși. Manager este un consilier județean PSD, Bogdan Popa, celebru după ce, recent, s-a bătut, într-un bar, cu un consilier local, tot de la PSD. Încă un spital-cimitir, la Huși Un medic le-a transmis colegilor, pe un grup în care își împărtășesc unii altora problemele, un mesaj în care arată cum au murit cei doi pacienți, unul de 66 ani și altul de 53 ani, din cauză că au lipsit medicamentele salvatoare. „C. s. șoc septic cu disfuncție multiplă de organ, 66 ani, sepsis cu punct de plecare pulmonar, ajuns în ATI cu TGO 13MII LDH 10.MII, albe mari, lipaza mare, creatinina 4!! Tensiune 74/35mmhg!! Printr-o minune și nu doar (imipenem linezolid dublu suport, etc) a depășit perioada. Constanțele s-au îmbunătățit, dar s-a terminat… antibioticul! A trecut pe ampicilină cipro mnz.. Insuficient pentru sepsisul lui, pentru care trebuia 21 de zile de imipenem cu linezolid.. Aseară a murit! Dumnezeu să îl ierte, iar celor care știu că până pe data de 2 (2 mai, n.r.) nu se dau comenzi sau care nu semnează sau treaba lor să le dea același Dumnezeu înțelepciunea de a nu sta răstigniți pe niște scaune și îmi pare nespus de rău că pe acest grup nu este și directorul economic, să vadă ce cimitir are!!”, a scris acest medic, potrivit Vremea Nouă. „Metoclopramid nu mai este” Același medic scrie: „În ATI este și o doamnă extraordinară, al cărei fiu este medic în Germania, tot cu o radiografie groaznică, despre care medicul curant îi zicea “doamna, din păcate, a venit în perioada fără antibiotice” și i-am pus Ampicilina și Cipro .. Are saturație 84% …. Dacă aș trece sub tăcere, ar însemna să fiu complice și nu vreau!! Sunt, prin natura meseriei mele, salvator, dar se pare ca sunt salvator cu mâinile goale. P.S.: în CPU a venit o persoană de 53 de ani, în comă, intoxicație polimedicamentoasă memotal b-uri, etc. S-au căutat prin tot spitalul.. Dr. Sandu are o lehuză cu vărsături incoercibile de 4 zile, ultimul Osetron de 4 mg s-a luat din cpu și nici Metoclopramid nu mai este!!! Si multe altele… Vasluiul nu ne primește cazurile, așa că trebuie să avem cu ce le rezolva aici!!”. Foto: Vremea Nouă Urmare a crizei de medicamente, în martie, tot la acest spital, fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria tot Vremea Nouă din Vaslui. Citește și: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie: o fiolă de calmant împărțită între doi pacienți ieșiți din operație! Medicii operează fără analize preliminare, fiindcă nu sunt bani

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare Foto: Captură Digi 24
Eveniment

Doar 2% bugetul spital e alocat materialelor sanitare

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, iar operațiile se opresc după ora 14.00 din lipsa acestor materiale, arată Digi 24. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acum câteva săptămâni, șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital este consumat de salariile angajaților. Managerului spitalului municipal din Mangalia are un salariu de 42.736 de lei pe lună. Citește și: Salariul scandalos al managerului spitalului municipal din Mangalia. Acesta este spitalul unde, în ianuarie, un tânăr a murit de peritonită, fiindcă medicul a amânat operația Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare „Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, adică e practic inexistent (…) După ora 14:00, în spitale este o liniște totală. Din lipsa de materiale sanitare, medicii spun că pur și simplu stau degeaba și nu pot să ajute toți pacienții care ar avea nevoie de ei”, arată Digi 24. „Practic, cei care au o şansă să fie trataţi la timp sunt bolnavii care îşi permit să meargă la privat. Ceilalţi trec prin chinurile aşteptării. O listă la care zilnic se mai adaugă un bolnav”, mai arată acest post de televiziune. Mai mulți medici intervievați s-au plâns că CNAS decontează doar 2.000 de lei din intervenții care costă, de fapt, o mie de euro. Citește și: FOTO Mesaj dramatic, afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București: „Nu avem nici o șansă”! Spitalul, lipsit de medicamente și materiale sanitare esențiale Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a arătat însă că că jumătate din bugetul fondului național unic al asigurărilor de sănătate merge către spitale, dar aproape 80% din acești bani se duc pe salarii. Asta înseamnă că pentru materiale sanitare și medicamente rămân foarte puțini bani, în condițiile în care numărul pacienților care ajung în spitalele de urgență e de patru ori mai mare.

Salariul scandalos al managerului spitalului din Mangalia Montaj foto: Replica online
Eveniment

Salariul scandalos al managerului spitalului din Mangalia

Salariul scandalos al managerului spitalului municipal din Mangalia: 42.736 de lei pe lună, potrivit situației veniturilor salariale din acest spital la data de 31 martie 2023. Salariul este aproape dublu față de managerii altor unități medicale, mult mai mari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Salariul scandalos al managerului spitalului din Mangalia De exemplu, la Spitalul Universitar de Urgență București, managerul avea circa 26.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri, în octombrie 2022. La spitalul județean Cluj, tot potrivit datelor din toamna anului trecut, managerul primea sub 25.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri. Din declarația de avere a acestui manager, Alina Dan, reiese că ea și-a cumpărat, între 2020 și 2022, patru apartamente în Saturn. Alina Dan a ajuns manager al acestui spital în 2017, când purta numele de familie Nițoi, după soțul ei. Acesta ar fi fost șeful poliției din Neptun, presa locală scriind, în 2010, că a fost prins că proteja interlopii. „Numirea în funcţia de manager al Spitalului Municipal Mangalia a Alinei Niţoi, fosta şefă a Serviciului Turism din cadrul Primăriei, a provocat o unde de şoc şi gust amar cadrelor medicale (...) Dar cine este Alina Niţoi? Noul manager al spitalului provine din administraţia publică locală, unde şi-a făcut debutul în august 2006, când a fost angajat în funcţia de referent în cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor”, arăta, în 2017, Ediția de Sud Absolventă de Spiru Haret „Alina Niţoi este licenţiată a Universităţii „Spiru Haret”, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa, având şi diplomă de Masterat pe care l-a urmat la Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov. Înainte de a intra în administraţie publică, a mai lucrat în Turism, unde a fost recepţioner şi moderator evenimente de divertisment”, mai scria Editia de Sud, în 2017. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo În ianuarie 2023, Kanal D scria: „Un tânăr a murit de peritonită după ce medicul care ar fi trebuit să-l opereze de apendicită ar fi amânat operația pe motiv că nu mai are timp. 6 zile ar fi așteptat băiatul, în dureri crunte pe patul de spital, iar în ultimul ceas a fost transferat la spitalul județean din Constanța. Acolo a murit după intervenția chirurgicală tardivă”.

„Nu avem nici o șansă”, afiș pe pereții celui mai mare spital din București Foto: Print screen Digi 24
Eveniment

Nu avem nici o șansă

Mesaj dramatic, afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București, Spitalul Universitar: „Nu avem nici o șansă”! Mesajul este tradus în mai multe limbi. Protestul medicilor de la radiologie intervențională a fost generat de lipsa unor medicamente și materiale sanitare esențiale. Însă șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a explicat, la Digi 24, că 80% din banii decontați spitalelor se duc în salariile cadrelor medicale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nu avem nici o șansă „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice - zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. „Am ținut o listă de așteptare pentru pacienții cu patologie cerebrală, anevrisme cerebrale, nerupte, dar cu potențial de rupere. Am o listă cu 50 de pacienți și de 6 luni n-am mai trecut nimic pe listă, că trec degeaba. Sunt pacienți de 30, 40, 50 de ani. Sigur, se ajunge și la deces”, mai spune medicul. Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a arătat însă că că jumătate din bugetul fondului național unic al asigurărilor de sănătate merge către spitale, dar aproape 80% din acești bani se duc pe salarii. Asta înseamnă că pentru materiale sanitare și medicamente rămân foarte puțini, în condițiile în care numărul pacienților care ajung în spitalele de urgență e de patru ori mai mare. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, citat tot de Digi 24: Aș vrea ca aceste neajunsuri să ni se transmită la Minister. Dacă merge totdeauna pe această abordare negativă, părerea mea că progresul este puțin posibil.

Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat Foto: Expres de Banat
Eveniment

Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat

La spitalul județean din Reșița, pacienții de la oncologie au fost puși să își facă singuri curat, întrucât infirmierele sunt în concediu. Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a spus că va demite managerul spitalului. Totuși, Dunca l-a mai demis pe acest manager, dar acesta a câștigat în instanță și a revenit în funcție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat „O pacientă de 92 de ani îşi mătură singură salonul în care este internată! Aşa arată realitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa. În compartimentul de Interne 2-Cardiologie, de 3 zile nicio infirmieră nu a mai intrat, pacienţii fie sunt ajutaţi de medici şi asistente, fie se descurcă pe cont propriu, la fel cum o face si această doamnă care în ciuda problemelor grave de sănătate a pus mâna pe mătură”, arată Radio Reșița. „Scene revoltătoare şi în salonul alăturat. Un bărbat a fost nevoit să aibă grijă de tatăl său. De 3 zile, petrece ore bune la căpătâiul bolnavului care nu se poate deplasa singur. Bărbatul face curat în salon, îl ajută cu menajul şi a învăţat să schimbe chiar şi plosca. În continuare la Spitalul din Resita, pacienţii internati fie sunt nevoiţi să-şi cumpere singuri medicamentele, fie o fac medicii din propriul buzunar, ne-o confirmă un alt pacient”, mai arată acest post de radio. Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a declarat că managerul spitalului, Alina Stancovici, este foarte greu de demis. „Eu l-am schimbat, a revenit, pus de instanță, acum îl schimb din nou. Eu am spus încă de când a fost dată sentința că nu pot închide ușa doamnei manager... Eu știu că nu este bună și nu are interes”, a explicat Romeo Dunca. La 31 martie, el a spus că raportul corpului de control arată că în spitalul din Reşiţa există secţii în care doar cheltuielile de personal sunt mult mai mari decât veniturile recuperate de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, fără a mai lua în considerare cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare. Citește și: Fostul primar din Alba Iulia, Mircea Hava, critică intenția de a se renegocia PNRR: „Renegocierea negocierii taman când e mai bine să primeşti ce ai cerut, în schimbul la ce ai promis că faci” Tot Dunca a explicat că înlocuirea managerului de la spital se poate face doar cu avizul Consiliului de Administrație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră