vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: șpagă

103 articole
Eveniment

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat. După reținerea lui Dumitru Buzatu de către DNA pentru o mită de 1.250.000 de lei, PSD l-a exclus pe acesta din partid și a suspendat-o din formațiunea politică pe senatoarea Gabriela Crețu, fosta soție a lui Buzatu. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” La pachet, Tudor Buzatu, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, și-a dat demisia. Fiul arestatului Buzatu, tot la stat Dar Tudor Buzatu nu și-a încheiat, de fapt, relația cu statul român, care-l plătește în continuare. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Astfel, Buzatu junior este membru provizoriu în CA (cel puțin din decembrie 2022) la SMART SA (Societatea pentru servicii de mentenanță a rețelei electrice de transport), companie deținută de Transelectrica și de Ministerul Economiei. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală Tudor Buzatu menționează această poziție și în declarația de interese depusă în iunie a.c. Fragment din declarația de interese a lui Tudor Buzatu (sursa: integritate.ru) Potrivit "Monitorului oficial", Buzatu junior a fost numit provizoriu în CA al SMART SA în decembrie 2022, apoi din nou în aprilie a.c. și încă o dată în iunie a.c. Actuala numire este valabilă până la finalul lunii octombrie a acestui an. În declarația de interese, Tudor Buzatu a menționat încasarea a 21.989 lei de la SMART SA. Nu este clar dacă suma este doar pentru anul 2022 sau acoperă și perioada din 2023 până la depunerea declarației de interese (iunie a.c.). Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei”

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat (sursa: sgg.gov.ro)
Buzatu a primit personal geanta șpăgii (sursa: DNA)
Eveniment

Buzatu a primit personal geanta șpăgii

Buzatu a primit personal geanta șpăgii. Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost arestat preventiv sâmbătă pentru 30 de zile, la cererea DNA. Vineri, fusese prins în flagrant cu o mită de 1.250.000 de lei. Buzatu a primit personal geanta șpăgii Decizia instanţei a fost anunţată de avocatul lui Buzatu, Daniel Atasiei. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Potrivit Digi24, Buzatu s-a justificat în fața instanței că banii identificați de DNA ca mită sunt doar „banii familiei”. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Conform unui comunicat al DNA, "În perioada 08.05.2023 - 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru (...) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul județean Vaslui și care avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui astfel încât contractul să se deruleze în bune condiții (plată facturilor). În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.".

Buzatu neagă că știa de bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Buzatu neagă că știa de bani

Buzatu neagă că știa de bani. Dumitru Buzatu va merge pe scenariul conform căruia habar nu avea că în geanta din portbagaj ar fi avut bani, potrivit unor surse apropiate anchetei DNA. Buzatu neagă că știa de bani Geanta i-a fost dată lui Buzatu la un local aflat lângă o baltă de pescuit unde șeful Consiliului Județean Vaslui petrecuse câteva ore. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Apărarea pe care i-ar fi construit-o avocații este că geanta cu bani i-a fost dată lui Buzatu împreună cu alte bagaje (captura de pește și altele), fără ca șeful CJ Vaslui să aibă idee că banii se aflau acolo. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Sursele apropiate anchetei consultate de către DeFapt.ro au arătat că este puțin probabil ca această apărare să aibă succes la judecători, întrucât la dosar există nu doar banii livrați chiar de DNA pentru flagrant, dar se află și interceptări care nu lasă loc de interpretări. Conform acestora din urmă, scopul prezenței lui Buzatu la balta de pește era chiar primirea șpăgii.

Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii Foto: Facebook
Eveniment

Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii

Fiul lui Dumitru Buzatu, Tudor Buzatu, compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Tatăl său este președintele Consiliului Județean Vaslui și a fost președinte al organizației județene a PSD. El și mama sa au fost aleși, în unanimitate, în ianuarie 2023, vicepreședinți ai acestei organizații. Marcel Ciolacu a asistat la ședința PSD la care s-au luat aceste decizii. Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii Tudor a făcut această afirmație într-un interviu pentru Europa Liberă, în februrarie 2022, la scurt timp după ce fusese numit secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. Mama sa, Gabriela Crețu, este parlamentar din 2004, cu o întrerupere din 2007 în 2009, când a fost europarlamentar. Înainte de 1990, ea predase socialism științific la un grup industrial din Vaslui. „Am pus umărul, mi-am dedicat timpul, resursele financiare și cam toată viața acestei organizații. Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu, nu că ne-am compara, dar eu în mediul politic am crescut. Am auzit, respirat și mâncat politică. M-am educat pentru asta. Nu m-au luat de undeva și m-au pus într-o funcție, m-au luat dintr-o organizație unde sunt hiperactiv. Dar, da, părinții mei sunt Dumitru Buzatu și Gabriela Crețu”, a spus Tudor Buzatu, pentru Europa Liberă. Tudor Buzatu a fost secretar de stat și între 2018 și 2019, în guvernarea Dăncilă. Grupaj foto: Vremea Nouă Citește și: Cum a susținut Ciolacu familia baronului de Vaslui, Buzatu: fosta soție, senator, fiul – secretar de stat. Premierul a asistat la alegerea familiei în fruntea organizației județene a partidului Tatăl său, Dumitru Buzatu - reținut, vineri, de DNA după ce a fost prins luând o șpagă de 1,25 milioane de lei - este născut în 1955, a fost profesor de socialism științific, deputat FDSN/PDSR/PSD din 1992 în 2004 și președinte al CJ Vaslui din 2012. Tudor Buzatu a demisionat, ieri, din funcția de secretar de stat. El și mama sa au fost suspendați din PSD, iar Dumitru Buzatu a fost exclus.

Buzatu, dărâmat psihic, băgat în dubă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Buzatu, dărâmat psihic, băgat în dubă

Buzatu, dărâmat psihic, băgat în dubă. Dumitru Buzatu, unul dintre cei mai vechi lideri PSD și șeful Consiliului Județean Vaslui, a fost prins în flagrant vineri seară de DNA Iași pe când primea mită 1,25 milioane de lei. Buzatu, dărâmat psihic, băgat în dubă Potrivit unor surse citate de ziarul Vremea Nouă, ar fi vorba de o mită dată pentru continuarea drumului strategic Bârlad – Laza – Codăești. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Este un drum a cărui valoare totală de execuție depășește 222 de milioane de lei. Omul de afaceri căruia i s-au cerut banii este din Cluj. Şapte ore au durat percheziţiile la Vaslui, de unde a fost adus la sediul DNA Iaşi. Buzatu a fost audiat de procurorii ieşeni aproape trei ore şi jumătate, iar undeva aproape de ora 7 a fost scos în cătuşe din sediu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

„Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul”, i-a spus Porumboiu lui Buzatu Foto: Facebook
Eveniment

Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul

În mai 2023, la o reuniune organizată de Camera de Comerț Vaslui, omul de afaceri Adrian Porumboiu a spus către Dumitru Buzatu, afirmația sa părând a fi o aluzie la corupția din județ: „Azi, dacă ai scos capul mai sus, dacă ai făcut ceva realizabil în mediul tău de activitate, vor avea grijă să te aranjeze cum vor dori, sau mergi pe cealaltă variantă, că nu ai încotro. Ori dai șpăgile, ori te ia DNA-ul”. Citește și: Cum a susținut Ciolacu familia baronului de Vaslui, Buzatu: fosta soție, senator, fiul – secretar de stat. Premierul a asistat la alegerea familiei în fruntea organizației județene a partidului Porumboiu controlează grupul de companii cu activități în agricultură și alimentație Racova Com Agro Pan Vaslui. În anul 2008, avea în exploatare aproximativ 45.000 hectare, suprafață fiind cultivată prin intermediul a trei firme - Comcereal Vaslui, Agrocomplex Bârlad și R-Agro Fălciu. În anul 2011 averea lui Porumboiu era estimată la 115 milioane euro, arăta site-ul plandeafacere.ro. El mai deține și fabrici de pâine și a investit în 100 de hectare de podgorie. Potrivit publicației Vremea Nouă, din Vaslui, discuția dintre Porumboiu și Buzatu a fost extrem de tensionată, iar președintele Consiliului Județean și-a pierdut răbdarea și a lovit cu mâinile în masă. „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” „Cei care comit tot felul de ilegalități sunt tot pe funcții. Ei nu pățesc nimic, ba mai mult, au salarii de 25.000 de euro pe lună, iar profesorii ies în stradă din cauza veniturilor foarte mici. Să vedem cum se descurcă o familie cu 4000 de lei pe lună, după ce își achită utilitățile și celelalte cheltuieli casnice. De asta spun că e o batjocură incredibilă, dar ea continuă”, a mai spus antreprenorul. Buzatu s-a simțit direct vizat de afirmațiile lui Porumboiu: „Am înțeles că ăia care nu au dat șpăgile i-au luat DNA-ul și pe aia care au dat, nu i-a luat. Înseamnă că noi suntem ăia”. Adrian Porumboiu: „Vedeți că ați înțeles greșit! (...) La mine s-a referit domnul Buzatu, în legătură cu DNA-ul, dar eu n-am făcut aluzie la dumnealui sau la altcineva. Am spus doar că dacă dai șpagă, te ia DNA-ul, dacă nu dai șpagă, ți-a căzut afacerea. Punct! Și e adevărat pentru că am trăit treaba asta! Despre asta e vorba, de ce vă supărați? M-am referit cumva la dumneavoastră?”. Discuția a degenerat, iar Porumboiu, furios, a atacat un parlamentar PSD de Vaslui, Eduard Popica: „Tu ești parlamentar? Nu ți-e rușine? Tu nu ești parlamentar! Ce faci ca parlamentar? Te duci la Parlament și-ți încasezi banii, asta faci! Familia ta a fost crescută de mine! Unde a lucrat taică-tu 25 de ani? (...) E o rușine că ești deputat! Te iei tu de ce spun eu? Eu nu m-am referit nici la tine, nici la PSD Vaslui! Dacă nu ai minte să înțelegi la nivel macro… Ești parlamentar, pe dracu. Știm toți cum ai ajuns parlamentar și punct! Ai ajuns tu să comentezi ce spun eu?”. Grupaj foto: Vremea Nouă Vaslui, pol al subdezvoltării Buzatu s-a enervat și în momentul în care un alt om de afaceri, Paul Butnariu, a arătat că vasluiul este subdezvoltat. „Din totalul investițiilor străine directe în România, doar 2,2% ajung în regiunea de nord-est, pe când 56% se oprește în Ilfov și București. Asta este realitatea! De ce nu vin investitorii în regiunea de nord-est, știm ofarte bine cu toții. Lipsa infrastructurii, lipsa voinței decidenților politici de a echilibra infrastructura României și așa mai departe. Nu vorbim aici doar de infrastructura reprezentată de autostrăzi și căi ferate! Nici prin județul Iași, nici prin județul Vaslui, nici prin județul Botoșani nu trece un inel energetic de 400 kV. Nu avem în toată regiunea, de la nord de Milcov, niciuun viitor centru de protecție a datelor cibernetice”, a spus Butnariu. Citește și: Averea uriașă a baronului PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins de DNA când lua o șpagă de 1,25 milioane de lei. El controla Vasluiul, unul din cele mai sărace județe din țară, de 11 ani „Nu mă învățați! Dacă mă învățați, e nasol”, i-a replicat președintele CJ Vaslui, furios.

Medicii șpăgari de la Marius Nasta luau haina de pe pacienți Foto: Curentul
Eveniment

Medicii șpăgari luau haina de pe pacienți

Medicii șpăgari de la Institutul Marius Nasta din București, Cristian Paleru şi Cornel Petreanu, luau haina de pe pacienți sau cuponul de pensie, afirmă surse din presă. Unul dintre ei, Cornel Petreanu, primea și sticle de alcool, pe care apoi le revindea, la pahar, la barul din satul natal. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu Cea care i-ar fi denuțat a fost directoarea spitalului, Beatrice Mahler. Ei au fost reţinuţi pentru 24 de ore. Medicii șpăgari luau haina de pe pacienți Comunicatul parchetului sugerează, fără a da detalii, că cei doi luau șpagă în orice formă: „În cele două cauze s-a reţinut că, pe parcursul anilor 2022 – 2023, mai mulţi medici din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie «Marius Nasta» au primit, în mod repetat, diferite sume de bani şi bunuri de la diferiţi pacienţi ai acestui spital, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu (efectuarea controalelor pre şi postoperatorii şi realizarea intervenţiilor chirugicale). În cele două cauze au fost efectuate investigaţii financiare, rezultând diferenţe semnificative dintre veniturile licite şi averea unora dintre medicii vizaţi de cercetări, urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun”. Potrivit jurnalului de știri al Antenei 1, unul din cei doi medici șpăgari a cerut geaca unui pacient care nu avea bani suficienți, iar de la un altul ar fi fost luat cuponul de pensie. În cazul medicului Paleru, șpaga era standartizată la 5.000 de lei, dar, după un timp, datorită inflației, a ajuns la 6.000 de lei. Paleru este șef de lucrări la UMF Carol Davila București. Aceste informații apar într-un email trimis de un pacient către managerul Beatrice Mahler, în ianuarie 2023, și publicat de Curentul. Potrivit informațiilor acestei publicații, pacienții erau puși să achite să achite staplerele - instrument chirugical care taie și lipește în același timp țesutul - și alte materiale pe care spitalul nu le pune la dispoziție. Citește și: Cine construia autostrada unde a fost lovită conducta de gaz: baronul asfaltului, Umbrărescu, crescut și conexat la PSD. Pro Infrastructura: „S-au întins mai mult decât le e plapuma!” Tăticul, nomenklaturist de Pitești „Personaj pitoresc, doctorul Paleru se laudă cui vrea să-l asculte că are pile peste tot: la poliție, la UMF, la procurori, la servicii etc. Tatăl său, Gheorghe Paleru, a fost înainte de 1989 director al Uzinei Dacia Pitești și director al Centralei Industriale de Autoturisme, funcții cu mare greutate pe vremea aceea, achiziția unui autoturism făcându-se atunci cu pile sau prin liste de așteptare (...) În luna mai 2021, un avertizor de integritate disperat de nonșalanța cu care Paleru cerea și primea șpăgile, ne-a furnizat o plângere transmisă prin e-mail în 16 februarie 2021 spitalului și managerului Beatrice Mahler de un pacient, vezi facsimil la începutul articolului. Nemulțumit de un incident administrativ pe care îl avusese în spital, A.P. a reclamat managerului Beatrice Mahler că doctorul Paleru i-a cerut bani pentru operație. «M-am interesat, ia 5.000 lei în general. Nu am avut, i-am dat 2.500», scrie A.P. în mesajul său. Beatrice Mahler ne-a confirmat primirea emailului și ne-a declarat că a sesizat organele de Poliție așa cum o obligă legea”, scria Curentul.

Cine este George Mirel Cristescu, șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina Foto: Replica Online Constanța
Eveniment

Cine este șpăgarul ajuns șeful Spitalului Colentina

Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: Cristescu George Mirel este un etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre. Cristian Plută, director adjunct al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), arestat ieri la propunerea DNA, a primit mita de 20.000 de euro de la Cristescu pentru a-l ajuta să fie numit la conducerea Spitalului Colentina. Citește și: Corupție masivă în spitalele din Capitală: medici, manageri și directorul adjunct al ASSMB, cercetați pentru șpagă. ASSMB administrează 19 spitale și are un buget de 2,7 miliarde lei În plus, procurorii arată că managerul spitalului Colentina, George Mirel Cristescu, ar fi prelungit un abonament telefonic al spitalului, pentru 72 dintre angajați. Pentru a-l prelungi, el ar fi primit mai multe puncte de fidelitate – în valoare de 8.200 euro fără TVA – din care managerul și-a cumpărat trei telefoane mobile și trei ceasuri tip smart. Pe site-ul ASSMB nu se pot găsi date despre numirea acestui la acest spital, cu buget de peste 100 de milioane de euro. „Noul manager interimar al Spitalului Clinic Colentina este domnul doctor George Mirel Cristescu, un specialist cu activitate profesională neîntreruptă de peste 25 de ani în cadrul Sistemului de Asigurări de Sănătate din România (...) Domnia sa a acceptat să se alăture echipei noastre și avem încredere că experiența sa își va lăsa amprenta în cadrul Spitalului Clinic Colentina, având ca scop o evoluție a calității seviciilor medicale și a îmbunătățirii siguranței pacientului”, scria, pe Facebook, viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu (USR), la 22 mai 2023. Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina Prima declarație de avere a lui Cristescu, aflată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, este din 2010. În acel an, el era consilier la casa județeană de asigurări de sănătate (CJAS) din Constanța. În anul fiscal 2009 - la care se referă declarația din 2010 - el avea un Mercedes Viano, din 2004 și o casă de peste 800 mp în Eforie. În următorii 13 ani, Cristescu a rămas bugetar la CJAS Constanța, iar în mai 2022 a ajuns directorul spitalului Colentina. Între 2016 și 2019 a fost director interimar la CJAS Constanța, fiind dat afară „în urma unui raport de evaluare a activității CAS Constanța, prin care s-a constatat efectuarea de plăți către angajatori de sume aferente concediilor medicale fără respectarea legislației în vigoare, precum și alte deficiențe în calcularea concediilor medicale, în detrimentul asiguraților” - preciza CNAS. În ultima sa declarație de avere el deținea: un Mini Cooper și un Mercedes Benz CLS - o mașină coupe, din vârful de gamă al acestor mașini de lux - o casă de aproape 400 mp, în Eforie, „donație”, un apartament în Constanța și unul în București, moștenite și deținute în cotă de 3/16. Interesant este că, în 2017, casa din Eforie avea 434 mp, dar în 2023 se contractase la sub 400 mp. El mai avea circa 400 mp de teren intravilan în Eforie Sud și vânduse, cu peste 105.000 euro un apartament. Nu declara nici conturi în bancă, nici datorii. În 2022, salariul său fusese de doar 57.588 lei, plus vouchere de vacanță. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Un CV al lui Cristescu este de negăsit pe internet.

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă (sursa: tulceanoastra.ro)
Eveniment

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă. Liberalul Dorin Meran, șeful Gărzii de Mediu Tulcea și protejatul primarului de Tulcea, Ștefan Ilie, a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce încasa o mită de 25.000 lei. Pe numele comisarului șef Dorin Meran mai există o condamnare, din 2012, pentru deturnare de fonduri și instigare la fals sub semnătură privată. Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă Procurorii DNA l-au reținut 24 de ore pe Dorin Meran, comisarul șef al Comisariatului județean Tulcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, după ce a fost prins în timp ce încasa o șpagă de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "În perioada 30 august - 04 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 lei și alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică ori chiar sancțiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăți comerciale administrată de martor”, conform ordonanței procurorilor DNA. Anchetatorii susțin că la data de 4 septembrie 2023, Meran a încasat șpaga în mașina sa, ocazie cu care a fost prins în flagrant. Comisarul șef Dorin Meran urmează să fie dus în cursul acestei zile la Tribunalul Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Datorii la ANAF de 350.000 de lei Ștefan Ilie, primarul orașului Tulcea și președintele organizației județene a PNL Tulcea, a tras sforile pentru ca Dorin Meran să fie numit în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea. Înainte de a ajunge comisar șef, Dorin Meran a fost consilier juridic la primăria comunei Ghidiceni și angajat al firmei gălățene MD METACON REP. În ultima declarație de avere a lui Dorin Meran se menționează că a încasat anul trecut un salariu de 17.800 lei de la comuna Ghidiceni și peste 55.000 lei de la firma din Galați. Însă are datorii de 400.000 lei, echivalentul a peste 80.000 de euro. La TBI Credit, Meran trebuie să returneze 50.000 de lei până în 2027, iar la ANAF, 350.000 de lei până în 2026.

Rudele pacienților arși, nemulțumite că nu pot da șpagă Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Rudele pacienților arși, nemulțumite că nu pot da șpagă

Rudele pacienților arși la Crevedia sunt nemulțumite că nu pot da șpagă medicilor de la spitalele din străinătate, unde răniții au fost transferați, afirmă Adriana Mureșan, membru fondator al comunității online „RoOmenia-Voluntari în Europa”, într-un interviu pentru Europa Liberă. Acest grup de voluntari a oferit sprijin familiilor celor arși, familii care au venit în străinătate, în orașele unde rudele lor se află la tratament. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova În Austria, unde sunt trei pacienți, voluntari din comunitate au cazat două familii, rude ale victimelor și le ajută cu transport și alte necesități de bază. În Germania, unde sunt internați patru pacienți arși la Crevedia, români din Diaspora au cazat o familie și o ajută cu transportul local și traducerea. Rudele pacienților arși, nemulțumite că nu pot da șpagă Însă Adriana Mureșan a spus că, totuși, familiile celor arși sunt nemulțumite. “Nu prea sunt mulțumite, e diferența de sistem (...) Rudele au impresia că, dacă nu dau nimic, pacienții nu sunt bine tratați. Facem consiliere cu ei și le explicăm că nu trebuie să aibă nicio grijă. Mentalitățile din România vin și ele cu rudele care așteaptă tratamente VIP, e greu să înțeleagă că, în Occident, toată lumea este tratată la fel, pacienții sunt tratați la fel de bine, că nu exista diferențe în spital și nu trebuie pile pentru ca angajații să își facă meseria impecabil. Este dificil pentru unii să înțeleagă că, în Occident, toți pacienții sunt tratați cu același nivel de respect și profesionalism în spitale, fără necesitatea de a avea pile pentru a beneficia de servicii de calitate“, a relatat Adriana Mureșan. Citește și: EXCLUSIV Clanul Doldurea se protejează cu arme: unul din fiii primarului de Caracal, deținător de permis de armă încă din 2017

Experiențele prin spitale ale unei profesoare Foto: Inquam/ Denis Grosu
Eveniment

Experiențele prin spitale ale unei profesoare

Experiențele prin spitale ale unei profesoare de franceză de la un liceu din București: urletele medicului de gardă, trezit din somn; scuze fiindcă mama ei n-a murit când i se prezisese sau un rezident „sictirit” a cărui diagnostic era să ducă la pierderea ochiului. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Profesoara Alexandra Chirea, care a absolvit Antropologie culurală la Universitatea București, în 2010, și predă la liceul Gheorghe Șincai, a relatat, pe Facebook, situațiile prin care a trecut, fie ea personal, fie mama ei. „Ai noroc sau nu ai noroc. Așa trăim în România. La ruletă rusească”, este una din concluziile profesoarei. Alexnadra Chirea și elevii ei Foto: Facebook Foto: Facebook Alexandra Chirea Chirea spune că, în ultimii ani, s-a dus doar la camera de gardă de la Spitalul Floreasca, unde nu a avut „nici o experiență total negativă” și nu i s-a cerut șpagă. Experiențele prin spitale ale unei profesoare Însă ea relatează multe alte întâmplări cu medici, în camere de gardă: „Am în spate un bagaj de urlete de la camera de garda a spitalului universitar pentru că am îndrăznit să trezesc doctorul din somnul dulce al gărzii” „Mărturia unui doctor rezident de la Colțea care mi-a zis că dacă îl trezește pe doctorul de garda viață lui va fi un calvar” „Refuzul asistentei de la triaj de la Sf. Ioan să îmi facă fișa, decizând singură, de la sine putere, să-mi dau cu Voltaren pe piciorul umflat și să mai aștept 7 zile (am scos telefonul și am înregistrat-o, așa că s-a rezolvat problema rapid)” „Cireașa de pe tort, aia care a umplut paharul, a fost la camera de garda de la spitalul de oftalmologie, în 2020, atunci când mi-am pierdut vederea la ochiul stâng în urmă unei boli autoimune. Am ajuns la camera de garda și un rezident sictirit (primul, eu am dat numai de super rezidenți până atunci în orice spital) mi-a zis că e nervul afectat și că să fac un RMN la cap, să mă duc la neurolog, poate fi o tumoră, o boală o autoimună, hai, pă, la revedere. Ce m-a salvat atunci și m-a ajutat să îmi recuperez vederea a fost nu doar ipohondria mea inerentă (având și ea cauze într-un cancer descoperit prea târziu al mamei mele, căreia i se recomandase spitalul de nebuni, că, susțineau medicii grăbiți, la căput e problema), dar și spiritul meu de scandalagioaica care se activează în față nedreptății și pe care, oricât mi-aș dori, nu îl pot ține în frâu. Așa că nu am plecat de acolo până când rezidentul nu a chemat medicul ăla adevărat care era de garda. Asta a făcut diferența dintre a îmi recupera total vederea și a o pierde total/parțial” „Acum 5 ani, la spitalul Bagdasar, fiind la mâna unui doctor de acolo pentru mama mea, a trebuit să îmi cer scuze că mama nu a murit în 3 luni, așa cum a prezis el, și am îndrăznit să mă duc în Franța, unde, se știe, folosesc substanță puțînă și proastă de contrast și actul medical e sub orice critică. Pentru că aveam nevoie de el, am scrâsnit din dinți și am zis că dacă dorește să îmi cer scuze că nu am lăsat-o pe mama să moară, atunci îmi cer scuze, numai să se uite pe nenorocitul ăla de RMN să îmi spună dacă a mai apărut o metastaza pe care o poate el rezolva (era singurul care putea face asta in București)”. Citește și: Spitalul Găești: un medic a consultat 26 de pacienți în trei ani. În februarie, managerul spitalului din Oradea spunea că cel puțin 10% din medicii spitalului puteau fi concediați Ea spune că nu a dat niciodată șpagă în spitalele de stat și încheie cu umor: „Oricât de rău îmi e când mă duc la spital, io mă îmbrac bine și îmi iau balerinii Musette, prieteni, știu sigur că asta mă poate salva, în funcție de ce medic e de garda. Poate am noroc. Sau poate nu”.

Managerul unui spital privat, atac dur la sistemul de stat Foto: Facebook Alina Ion
Eveniment

Managerul unui spital privat, atac dur la sistemul de stat

Alina Ion, managerul unui spital privat, Sfântu Sava, din Ilfov, a lansat un atac dur la sistemul de stat: „Dacă statul și managerii instituțiilor sale renunță la lene și la șpăgi, în maximum 2 ani, putem avea spitale renovate, decente”, a scris ea pe Facebook. Spitalul privat Sfântul Sava de recuperare medicală, pe care l-a fondat și îl conduce Alina Ion, a fost ridicat de la zero, fără nicio contribuție publică și este în concordanță cu toate standardele europene în materie, fiind unul dintre cele mai moderne spitale private românești. Managerul unui spital privat, atac dur la sistemul de stat „Statul trebuie să înceapă urgent renovarea spitalelor, cu refacerea instalațiilor vechi Până când România va reuși să obțină banii din PNRR pentru construirea noilor spitale regionale, statul trebuie să înceapă de urgență renovarea spitalelor existente, cu refacerea instalațiilor vechi. Este inadmisibil să ia foc spitalele, iar statul să rămână impasibil, dând vina, apoi, pe ”acarul Păun”. Renovarea spitalelor trebuie să includă igienizare fundamentală și refacerea instalațiilor vechi electrice și sanitare, care nu au fost adaptate la consumul actual, ci la stadiul de dezvoltare de acum 100 sau 50 – 70 de ani. Sunt câțiva pași simpli de urmat pentru renovarea spitalelor vechi: 1. Spitalele modulare să intre în renovare și reabilitare pe pavilioane, treptat, cu termene precise de execuție a lucrărilor, în conformitate cu standardele în materie. Nu putem aștepta ca renovarea unui pavilion spitalicesc să dureze cât construcția unui pod peste Dunăre: repede și eficient 2. Spitalele monobloc să fie comasate, câte 2-3, pe specialități și pe o perioadă determinată, spre exemplu, de 6 luni, astfel încât să nu fie trei spitale ocupate pe jumătate, ci unul dintre ele să poată fi eliberat complet și supus modernizării. 3. Contractarea specialiștilor în accesare și implemetarea fondurilor europene, întrucât este evident că angajații existenți nu se pricep la mai mult de a atrage fonduri pentru locuri de joacă. Polonia este un exemplu de succes în modernizarea țării cu fonduri europene, având o rată de absorbție de 80%. Dacă statul și managerii instituțiilor sale renunță la lene și la șpăgi, în maximum 2 ani, putem avea spitale renovate, decente. Este nevoie de implicare, inclusiv din partea medicilor, care trebuie să admită că după acest efort de scurtă durată, vor putea să-și exercite profesia în condiții moderne, de siguranță, atât pentru ei, cât și pentru pacienți. Dacă ne vom complăcea doar în a ne plânge, nu vom ajunge nicăieri. Evident, decizia aparține statului”, a scris ea. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien

Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien. O polițistă de frontieră din Vama Petea a reușit să strângă din mită peste 200.000 de euro, potrivit procurorilor. Polițistă de frontieră, șpăgi la sutien Femeia ținea evidența banilor primiți lunar, în perioada 2018 – 2021. În două dintre lunile din anul 2021 apar înscrise sume de peste 10.000 euro/lună. La data de 24.08.2021, polițista de frontieră a solicitat şi primit suma de 200 de euro de la investigatori sub acoperire pentru a le permite acestora să intre în ţară fără a fi supuşi măsurilor de carantinare. Cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra agentei de poliție a fost găsită, ascunsă în sutien, suma totală de 350 euro, constituită din bancnote de 10, 20 şi 50 euro, precum şi 100 lire sterline grupate. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Polițista și-a recunoscut faptele și a ajuns la un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii. Doar că judecătorii Tribunalului Satu Mare au respins acest acord, pe motiv că "soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunilor şi periculozitatea inculpatei și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale", potrivit PRESA SM.

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Investigații

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego"

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego". Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan, patronii firmei Tehnodomus, au scăpat de dosarul de corupție în care erau acuzați de dare de mită. Bonus, au câștigat licitația de aproape 20 de milioane de euro pentru construcția Arenei Lego din Timișoara. Contractul a fost atribuit de Primăria Timișoara, condusă de Dominic Fritz. Cei doi asociați au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în iunie 2016 sub acuzația de dare de mită în dosarul de corupție al lui Teodor Giurgea, fostul director al Administrației Bazinale de Apă Mureș. Banii au fost dați pentru a nu avea probleme în derularea contractelor publice. Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" Primăria Municipiului Timișoara, condusă de Dominic Fritz, a anunțat câștigătorul licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru obiectivul "amenajare terenuri sport – construire stadion pe structură metalică". Contractul în valoare de 97 de milioane de lei, echivalentul a aproape 20 de milioane de euro, a fost atribuit firmei arădene Tehnodomus. Proiectul cunoscut ca "Arena Lego" va avea o capacitate de minimum 9.500 de locuri, din care 508, locuri VIP, și 102, locuri la loje. Lângă viitorul stadion din Calea Buziașului vor fi amenjate un parc cu loc de joacă și o parcare. Termenul de proiectare și execuție a lucrărilor este de 30 de luni. "Este o zi specială pentru Timișoara! Am ajuns în ziua în care s-a semnat contractul cu societatea desemnată în urma licitației organizate pentru construcția stadionului de minim 9.500 locuri, cunoscut drept stadionul . Contractul va fi înaintat spre dl primar, urmând ca în scurt timp să fie dat Ordinul de începere a lucrărilor de proiectare în prima fază, apoi de execuție. (…) Acest stadion se adresează sportului, dar deopotrivă este destinat și tinerilor. Pe lângă evenimente sportive aici se vor organiza concerte, spectacole și alte evenimente pentru timișoreni. Este un prim pas în realizarea unui stadion, după 60 ani în Timișoara", a anunțat viceprimarul liberal Cosmin Tabără pe contul său de Facebook. Șpaga, descoperită de DNA Compania Tehnodomus este deținută în mod egal de controversații afaceriști Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan. Ultimele date fiscale aferente anului 2021 arată că firma celor doi a avut o cifră de afaceri netă de peste 47,42 milioane de lei, un profit de aproape un milion de lei și un număr mediu de 133 de angajați. Direcția Națională Anticorupție i-a acuzat pe cei doi de dare de mită în iunie 2016. În același dosar au mai fost acuzați de dare de mită și Laurențiu Manuel Huja și Iulian Zaharia. Conform rechizitoriului, "în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul Giurgea Teodor, în calitate de director al Administrației Bazinale de Apă Mureș, prin intermediul inculpatului Popa Ioan, le-a pretins celorlalți patru inculpați să îi vireze suma totale de 37.200 lei în contul unei societăți indicate de primul inculpat, lucru care s-a și întâmplat în perioada 02 noiembrie 2010 – 23 decembrie 2010.". Procurorii DNA susțin că banii au fost primiți de Teodor Giurgea pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să asigure derularea în condiții optime a contractelor încheiate de societățile comerciale administrate de cei patru oameni de afaceri cu Administrația Bazinală de Apă Mureș. Henț, salvat de prescripția specială Patronii firmei Tehnodomus au scăpat de brațul nu așa de lung al legii în aprilie 2020. Atunci, Curtea de Apel București a decis să-l achite pe Gheorghe Maxinan întrucât fapta sa nu era prevăzută de legea penală. În cazul lui Virgil Sorin Henț, a intervenit prescripția specială: "Încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților Huja Laurențiu Manuel, Zaharia Iulian și Henț Virgil Sorin, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, ca urmare a intervenției prescripției speciale a răspunderii penale.". Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă A fost condamnat doar Ioan Popa, fostul șef birou investiții de la Administrația Bazinală Mureș, la o pedepsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, instanța a decis ca Virgil Sorin Henț, Ioan Popa și Laurențiu Huja să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 3.300 lei fiecare.

Pensii de boală doar contra șpagă (sursa: monitorulbt.ro)
Justiție

Pensii de boală doar contra șpagă

Pensii de boală doar contra șpagă. Procurorii au menţionat în rechizitoriu că femeia lua drept şpagă, pe lângă bani, orice îi putea aduce petentul: caş, băutură, cafea, un miel, o găină, ba până şi un pat tip recamier. Pensii de boală doar contra șpagă În momentul descinderii la locuinţa doctoriţei, anchetatorii au găsit teancuri de bani peste tot în casă. În timp, doctoriţa a devenit expertă în tergiversarea procedurilor de judecată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe parcursul procesului, unul dintre avocaţii care au reprezentat-o, dar şi șapte dintre oamenii de la care luase mită au decedat. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro Până la urmă, femeia s-a ales cu o condamnare, dar a scăpat de al doilea proces, desfăşurat la Iaşi, iar sumele recuperate au fost infime. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră