vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: solicitare

13 articole
Politică

PSD solicită retragerea propunerii Oanei Gheorghiu din funcția de vicepremier: „risc” diplomatic

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, îi solicită premierului Ilie Bolojan să retragă imediat propunerea de numire a Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier. Riscul unui „dezastru diplomatic” Liderul social-democrat avertizează că o astfel de decizie ar putea compromite relația României cu Statele Unite ale Americii, partener strategic esențial. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Grindeanu a transmis, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că premierul trebuie să regândească de urgență acest demers, pentru a evita un „dezastru ireparabil diplomatic” în raport cu Washingtonul. El a subliniat că fiecare declarație iresponsabilă venită din partea unor oficiali guvernamentali lovește direct în interesele strategice ale țării. Critici la adresa „vocilor anti-americane” din Guvern Liderul PSD a atras atenția că Executivul este deja dominat de „voci anti-americane și critice la adresa Administrației Trump”, iar o astfel de numire nu ar face decât să afecteze și mai mult credibilitatea României în fața partenerului transatlantic. Grindeanu a amintit și de importanța programului Visa Waiver, considerând că orice tensiune diplomatică poate întârzia realizarea acestui obiectiv. PSD cere consultări în deciziile de guvernare Sorin Grindeanu a subliniat că PSD trebuie consultat în privința unor astfel de decizii majore, mai ales atunci când sunt implicate funcții de înaltă demnitate publică. El a cerut partenerului de coaliție, Ilie Bolojan, să țină cont de poziția social-democraților și să retragă urgent propunerea de numire a Oanei Gheorghiu.

Grindeanu cere retragerea propunerii pentru Oana Gheorghiu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă (sursa: Youtube/Vice News)
Internațional

Ungaria cere UE să declare mișcarea Antifa organizație teroristă, după modelul SUA

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut Uniunii Europene să urmeze exemplul președintelui american Donald Trump și să includă mișcarea Antifa pe lista organizațiilor teroriste. Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă Declarația a fost făcută sâmbătă, printr-un mesaj publicat pe platforma X, în care oficialul ungar a subliniat necesitatea unei acțiuni comune la nivel european. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Ungaria este convinsă că, într-o problemă atât de crucială, Europa trebuie să își alinieze acțiunile cu cele ale Statelor Unite”, a scris Szijjarto, publicând și o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentele Budapestei Szijjarto a descris Antifa drept „o rețea violentă de extremă stânga”, acuzând gruparea că a comis atacuri brutale pe teritoriul Europei, inclusiv la Budapesta. Oficialul a criticat și lipsa de cooperare din partea altor state membre UE, care ar fi refuzat să extrădeze suspecții în Ungaria. „Spre marele nostru regret, suspecții au scăpat ulterior de justiție găsind refugiu în statele membre ale UE”, a subliniat acesta. Cazul Ilaria Salis, invocat de Szijjarto Ministrul a menționat exemplul activistei antifasciste italiene Ilaria Salis, arestată în februarie 2023 la Budapesta, alături de alți militanți, printre care activista germană Maja T. Aceștia protestau împotriva „Zilei de Onoare”, o comemorare anuală organizată de cercurile neonaziste. Salis a fost eliberată după ce a fost aleasă europarlamentar în iunie 2024, dobândind astfel imunitate parlamentară. Înainte de acest moment, ea petrecuse peste un an în arest la domiciliu în Ungaria. Apelul Ungariei vine la doar câteva zile după ce Donald Trump a declarat Antifa organizație „teroristă”, ca reacție la asasinarea activistului ultraconservator Charlie Kirk. Ce este Antifa Antifa este o mișcare radicală de extremă stânga care se autodefinește ca antifascistă. Născută în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump în 2016, ea nu are lideri sau o structură formală, ci funcționează prin grupuri independente. Deși susținătorii săi afirmă că luptă împotriva extremismului de dreapta, Antifa a fost implicată în numeroase proteste marcate de violențe, ceea ce a generat dezbateri aprinse și apeluri, inclusiv la nivel politic, pentru a fi desemnată organizație teroristă.

Trump cere sancțiuni europene mai dure (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump

Trump cere sancțiuni europene mai dure. Președintele american Donald Trump a solicitat duminică statelor europene să înăsprească sancțiunile impuse Moscovei și să oprească achizițiile de petrol rusesc. Trump cere sancțiuni europene mai dure Liderul de la Casa Albă a afirmat că presiunea economică trebuie intensificată pentru a determina Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Trump a criticat faptul că unele state europene continuă să importe țiței rusesc, în ciuda sancțiunilor deja impuse. „Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, a declarat acesta presei din New Jersey. Scrisoare adresată aliaților NATO Mesajul a fost reiterat și într-o scrisoare transmisă sâmbătă statelor membre NATO, unde Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Moscovei atâta timp cât unii aliați continuă să cumpere petrol. „Sunt dispus să impun sancțiuni importante Rusiei atunci când toate statele NATO vor conveni și vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a subliniat liderul american. Țări care continuă importurile de petrol rusesc Deși majoritatea statelor europene au renunțat la țițeiul rusesc după 2022, Turcia, Ungaria și Slovacia continuă să importe. Atât SUA, cât și UE mențin sancțiuni financiare și comerciale severe, însă acestea nu au reușit să pună capăt conflictului. Context tensionat în relațiile internaționale Scrisoarea lui Trump apare pe fondul tensiunilor ridicate, după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de NATO. În ciuda sancțiunilor și a presiunii internaționale, negocierile pentru pace nu au înregistrat progrese, chiar și după întâlnirea din Alaska dintre Trump și Vladimir Putin, încheiată fără rezultate concrete.

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Noul președinte polonez cere Germaniei despăgubiri pentru invazia începută pe 1 septembrie 1939

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri. Cu ocazia comemorării declanșării celui de-al Doilea Război Mondial, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a solicitat Germaniei plata unor despăgubiri pentru invazia nazistă din 1 septembrie 1939 și pentru ocupația ulterioară. Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri La ceremonia organizată la Gdansk, șeful statului a subliniat că reglementarea acestei probleme este esențială pentru construirea unui parteneriat polono-german bazat pe adevăr și pe relații bilaterale stabile. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților „Ca țară din prima linie, cea mai importantă de pe flancul estic al NATO, Polonia are nevoie de dreptate, adevăr și relații clare cu Germania, dar are nevoie și de despăgubiri de la statul german”, a declarat Nawrocki la monumentul de la Westerplatte. PiS a susținut constant solicitarea de despăgubiri Partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), care l-a sprijinit politic pe Karol Nawrocki, a ridicat în repetate rânduri această revendicare față de Berlin. Conform agenției PAP, președintele a cerut guvernului condus de premierul de centru Donald Tusk să se alăture oficial solicitării. Germania consideră problema închisă În ultimii ani, despăgubirile de război au fost un subiect sensibil în relațiile polono-germane. Berlinul a reiterat constant că situația a fost rezolvată prin tratatele internaționale care au permis reunificarea Germaniei în 1990. Westerplatte, simbol al rezistenței poloneze Ceremonia a avut loc la monumentul de pe peninsula Westerplatte din Gdansk, locul unde o navă militară germană a tras primele focuri asupra unui avanpost polonez la 1 septembrie 1939. Apărătorii au rezistat timp de șapte zile în fața unui atac copleșitor al forțelor naziste, iar locul a rămas un simbol al rezistenței poloneze.

Candidat unic pentru Capitală, cere Bujduveanu (sursa: Facebook/Stelian Bujduveanu)
Eveniment

Candidat comun PSD-PNL-USR la Primăria București, cere actualul primar interimar al Capitalei

Candidat unic pentru Capitală, cere Bujduveanu. Edilul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a pledat luni pentru desemnarea unui candidat unic al coaliției de guvernare la funcția de primar general al Bucureștiului. Candidat unic pentru Capitală, cere Bujduveanu Acesta a avertizat că lipsa unei astfel de decizii ar putea fragiliza Guvernul. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților „Experiența pe care am avut-o cu PSD anul trecut, când am avut guvernare comună și candidați separați, ne-a arătat că cel mai important este să nu fragilizăm Guvernul. Orice campanie electorală în afara coaliției inevitabil duce la fragilizarea executivului”, a declarat Bujduveanu pentru Digi24. Decizia privind candidatura, după stabilirea datei alegerilor Bujduveanu a precizat că își va anunța oficial decizia privind o eventuală candidatură abia după ce Guvernul va stabili data alegerilor pentru Primăria Municipiului București. „În momentul în care Guvernul va hotărî data alegerilor, cu siguranță voi lua o decizie și mi-o voi asuma public. Consider că după zece ani de administrație locală la vârful Bucureștiului, am toată experiența necesară. Avem deja peste trei luni de când guvernăm Capitala, dar decizia majoră trebuie luată după anunțarea datei scrutinului”, a explicat edilul interimar. Guvernul decide calendarul electoral Întrebat despre stabilirea datei alegerilor, Bujduveanu a precizat că aceasta este o decizie exclusivă a Guvernului, care în prezent are ca prioritate adoptarea pachetelor de reformă. „Guvernul și coaliția analizează o dată cât mai benefică. Problema este că, neavând o dată certă, alimentăm tensiuni în societate. Politicienii ar trebui să evite aceste speculații și să ofere predictibilitate”, a subliniat liberalul. Apel la concentrare pe proiectele Capitalei Bujduveanu a făcut apel ca discuțiile politice să se concentreze pe un plan concret pentru București și pe nevoile cetățenilor, nu doar pe numele candidaților. „Degeaba discutăm doar despre cine va fi primar sau ce partid are nevoie de acea funcție. Haideți să ne gândim la bucureșteni și la ce putem face pentru ei. Mai sunt trei ani de mandat, în care primăria trebuie să ducă mai departe proiectele bune și viziunea începută de Nicușor Dan. Nu mai avem timp pentru lupte interne, mai ales că avem o coaliție largă, formată din toate partidele pro-europene”, a transmis edilul interimar.

Dispută publică între Anastasiu și DNA (sursa: Facebook/Dragoș Anastasiu)
Eveniment

Vicepremierul Dragoș Anastasiu cere DNA copia presupusului denunț din dosarul ANAF

Dispută publică între Anastasiu și DNA. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a transmis public, printr-un mesaj pe Facebook, că a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) o copie a presupusului denunț în care ar figura ca martor într-un dosar de corupție legat de funcționari ai ANAF. Dispută publică între Anastasiu și DNA Într-un mesaj publicat pe Facebook, vicepremierul Anastasiu a negat că ar fi fost „martor denunțător”. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător „În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a scris Anastasiu. Poziția DNA: Două persoane, martori denunțători în dosar Într-un răspuns transmis către G4Media, Direcția Națională Anticorupție a precizat: „În dosarul la care faceți referire, cele două persoane menționate în solicitare au avut calitatea de martori denunțători, motiv pentru care la emiterea rechizitoriului la data de 17 mai 2018, procurorii anticorupție au dispus clasarea față de aceștia în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală raportat la art. 16 lit. d din Codul de Procedură Penală.” Condamnarea inspectoarei ANAF Dosarul în cauză vizează fapte de corupție comise de inspectoarea Angela Burlacu, funcționar în cadrul ANAF, condamnată definitiv la o pedeapsă privativă de libertate. Disputa publică actuală vizează rolul pe care l-a avut vicepremierul Anastasiu în cadrul anchetei, acesta negând că ar fi formulat un denunț oficial.

Bolojan a cerut schimbarea directorului EximBank (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Premierul Ilie Bolojan cere schimbarea directorului EximBank și sesizează parchetul

Bolojan a cerut schimbarea directorului EximBank. Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți seara că a solicitat Ministerului de Finanțe să inițieze procedura de înlocuire a directorului EximBank. Totodată, acesta a declarat că în zilele următoare va fi trimisă o sesizare oficială la parchet, în legătură cu evaluările contradictorii ale clădirii în care funcționează banca. Bolojan a cerut schimbarea directorului EximBank Ilie Bolojan a semnalat o situație considerată scandaloasă, în care două companii de stat au emis expertize complet diferite pentru aceeași clădire: Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată „Avem două evaluări: una care stabilește prețul de piață la 60.000 de euro și alta la 180.000 de euro. Careva a greșit și sper să se constate acest lucru”, a declarat premierul, într-o emisiune la Digi 24. Premierul, revoltat de chiria plătită de EximBank Bolojan și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care EximBank gestionează contractele de chirie, acuzând faptul că banca plătește o chirie de trei ori mai mare decât o altă instituție de stat: „O bancă a statului plătește o chirie de trei ori mai mare către un intermediar privat. Este revoltător.” Lipsa de reacție a instituțiilor, criticată de Bolojan Premierul a subliniat că asemenea situații ar fi putut fi evitate dacă instituțiile statului ar fi funcționat corect. El a dat de înțeles că actuala conducere a EximBank nu mai are susținere și este responsabilă pentru managementul defectuos al resurselor publice.

USR cere demiterea lui Mihail Neamțu (sursa: Facebook/Mihail Neamțu)
Eveniment

USR cere demiterea lui Mihail Neamțu (AUR) de la șefia Comisiei de cultură din Camera Deputaților

USR cere demiterea lui Mihail Neamțu. Grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților a solicitat miercuri Biroului permanent demiterea de urgență a deputatului Mihail Neamțu (AUR) din funcția de președinte al Comisiei de cultură, acuzându-l de comportament incompatibil cu o funcție publică într-un stat democratic. USR cere demiterea lui Mihail Neamțu USR reclamă un nou derapaj „incalificabil” al lui Mihail Neamțu, care a publicat recent o fotografie trucată și defăimătoare cu Oana Țoiu, ministrul USR al Afacerilor Externe. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Deși postarea a fost ștearsă ulterior, imaginea a fost salvată și distribuită de mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale. Solicitarea de demitere a fost înaintată de liderul deputaților USR, Bogdan Rodeanu, care acuză comportamentul repetitiv și ofensator al deputatului AUR. Comportament agresiv în spațiul public În documentul înaintat Biroului permanent, USR reamintește și un incident din 7 martie 2025, când Mihail Neamțu a fost filmat reacționând violent la întrebările cetățenilor care îi reproșau legăturile cu Bogdan Peșchir – persoană despre care deputatul nu a negat că i-ar fi oferit sprijin financiar. Bogdan Rodeanu a subliniat că, în contextul tensiunilor sociale și al creșterii discursului extremist, este esențial ca liderii politici să ofere un exemplu de decență și echilibru: „Mihail Neamțu a demonstrat că nu are nici echilibrul, nici decența pentru a reprezenta cultura României în Parlament.” Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis trimiterea solicitării USR către Comisia juridică pentru analiză și soluționare.

Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Magistrații amenință voalat Guvernul: vor să fie consultați în privința reducerii deficitului

Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă. Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis scrisori deschise premierului, ministrului Justiției și președinților celor două Camere ale Parlamentului, solicitând consultarea instituției înainte de adoptarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar. Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă Potrivit unui comunicat oficial, CSM a luat act de informațiile apărute în spațiul public privind eventualele măsuri fiscale, unele dintre acestea vizând modificări care pot afecta statutul judecătorilor și procurorilor. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În acest context, Consiliul subliniază rolul său constituțional de garant al independenței justiției și de avizator al actelor normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. Scrisori către Guvern și Parlament Președintele CSM, Elena Costache, a transmis scrisori deschise premierului, ministrului Justiției și liderilor Parlamentului, cerând consultare prealabilă cu instituția pe tema măsurilor vizate. Demersul vizează asigurarea dialogului interinstituțional înainte de luarea unor decizii care pot influența independența sistemului judiciar. În scrisoarea adresată premierului, CSM subliniază că un dialog onest și transparent între autoritățile statului este esențial pentru eficiența sistemului judiciar și pentru menținerea unui nivel ridicat de independență. CSM își exprimă disponibilitatea pentru un dialog urgent „Pe aceste premise, vă adresăm rugămintea de a asigura consultarea prealabilă a CSM cu privire la măsurile preconizate, care ar avea potențialul de a afecta statutul judecătorilor și procurorilor”, se arată în scrisoarea semnată de Elena Costache. CSM își exprimă disponibilitatea de a participa de urgență la dialogul instituțional, în cazul în care Guvernul va iniția o astfel de consultare.

Putin solicită o întâlnire cu Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin cere o întâlnire cu Trump, dar liderul de la Casa Albă se lasă greu

Putin solicită o întâlnire cu Trump. Kremlinul a transmis luni că o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump este considerată necesară, însă liderul rus nu are programată nicio vizită în Orientul Mijlociu în perioada următoare. Putin solicită o întâlnire cu Trump Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat interesul față de o eventuală întrevedere între cei doi lideri: Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar „Este în mod evident pe buzele tuturor. Și din multe puncte de vedere, noi credem că este cu siguranță necesară. Însă este nevoie de pregătiri adecvate și de eforturi la nivel de experți”, a declarat Peskov. Trump va vizita Arabia Saudită, Qatar și EAU Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat recent că el și echipa sa au purtat „discuții foarte bune” despre Rusia și Ucraina, subliniind intenția de a negocia o încetare rapidă a războiului după preluarea mandatului. În această lună, Donald Trump urmează să participe la un summit în Arabia Saudită, unde se va întâlni cu liderii statelor din Gulf Cooperation Council (GCC). Vizita va include și opriri în Qatar și Emiratele Arabe Unite (EAU). Puțin, ultima întâlnire cu un lider american Ultima întâlnire oficială dintre Vladimir Putin și un președinte american a avut loc în iunie 2021, la Geneva, cu Joe Biden. De atunci, relațiile dintre Moscova și Washington au fost tensionate, mai ales în contextul războiului din Ucraina. În acest an, Trump și Putin au avut mai multe convorbiri telefonice, în contextul în care liderul de la Casa Albă și-a asumat un rol activ de mediator în tentativa de a pune capăt conflictului.

Udrea cere o scădere a pedepsei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Elena Udrea cere să i se scadă cinci luni din pedeapsă, cât a fost închisă în Costa Rica și Bulgaria

Udrea cere o scădere a pedepsei. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a solicitat în instanţă reducerea pedepsei cu perioada petrecută în detenție în Costa Rica și Bulgaria. Udrea cere o scădere a pedepsei Udrea a cerut scăderea a 154 de zile din pedeapsa rămasă, perioadă în care a fost reținută în baza aceleiași hotărâri de condamnare. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Conform surselor judiciare, 83 de zile au fost executate în Penitenciarul San Jose din Costa Rica, iar 71 de zile în Centrul de reținere Belgorod din Bulgaria. Dosarul care vizează contestația la executare a fost înregistrat pe 20 martie la Tribunalul Prahova, iar primul termen a fost stabilit pentru 8 aprilie, ora 10:00. În prezent, Elena Udrea se află încarcerată la Penitenciarul Târgșor, unde a fost adusă în iunie 2022, după extrădarea din Bulgaria. De la condamnare la fugă și înapoi Elena Udrea a fost condamnată definitiv în iunie 2018, în dosarul „Gala Bute”, dar a fugit din țară înainte de pronunțarea sentinței. Ulterior, a fost localizată și încarcerată în Costa Rica. În decembrie 2018, condamnarea i-a fost suspendată temporar, după ce Curtea Constituțională a constatat că completurile de 5 judecători nu erau constituite legal. După eliberare, Udrea s-a întors în România, însă în aprilie 2022, Instanța supremă i-a respins contestația în anulare, confirmând condamnarea la șase ani. Corupție și prejudiciu de 3 milioane de euro În acest dosar, Udrea este acuzată că a coordonat un mecanism de corupție prin care persoane apropiate au încasat bani de la firme private pentru garantarea plăților din partea Ministerului Turismului. Sumele ar fi fost direcționate către Udrea personal, către organizația PDL București sau către Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box. De asemenea, este acuzată că a determinat funcționari să își încalce atribuțiile în achiziții publice legate de gala de box unde a luptat Lucian Bute. Prejudiciul estimat: 3 milioane de euro.

Solicitarea autorităților române către platformele online (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Solicitarea autorităților române către platformele online

Solicitarea autorităților române către platformele online. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANRC) și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) au cerut platformelor online Meta, TikTok, X și Google să implementeze măsuri mai stricte pentru moderarea conținutului. Solicitarea vine pe fondul virulenței crescute a postărilor false din România, care au alimentat apeluri la încălcarea ordinii constituționale. Solicitarea autorităților române către platformele online Într-o notificare oficială transmisă pe 8 decembrie 2024, autoritățile române au invocat Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA) pentru a atrage atenția asupra obligațiilor platformelor de a combate dezinformarea și conținutul periculos. CNA a explicat: Citește și: Dovada că trollii lui Călin Georgescu au fost controlați de la Moscova. Ce este operațiunea „Portal Kombat” și în câte țări europene funcționează „Având în vedere situația din România și virulența postărilor care conțin informații false și care au condus la propagarea apelurilor de nerespectare a ordinii constituționale, am solicitat întărirea mecanismelor de moderare a conținutului.” Această inițiativă reflectă preocuparea crescută pentru efectele dezinformării asupra stabilității sociale. Conținutul periculos: risc pentru siguranța publică CNA a subliniat că numeroase manifestări video distribuite online pot genera panică și comportamente periculoase. Aceste materiale, care deseori includ incitări la ură și violență, sunt identificate drept conținut ilegal și pot fi eliminate conform procedurilor prevăzute de regulamentul european. Regulamentul permite emiterea unui „ordin de eliminare” pentru conținutul periculos de pe platforme, iar CNA poate acționa în această direcție, deși are prerogative limitate în mediul online. Rolul DSA în reglementarea conținutului digital Conform Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), platformele mari de tip VLOP (Very Large Online Platforms) au obligația de a adopta mecanisme eficiente pentru identificarea și eliminarea conținutului dăunător. În cazul în care aceste măsuri nu sunt respectate, autoritățile pot interveni prin acțiuni concrete, inclusiv sancțiuni. Pași în combaterea dezinformării Autoritățile române intenționează să monitorizeze îndeaproape activitatea platformelor și să colaboreze cu acestea pentru reducerea impactului conținutului nociv asupra societății. Acest apel la acțiune subliniază importanța colaborării între autorități și giganții tehnologici pentru protejarea ordinii constituționale și a siguranței publice.

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina (sursa: Facebook/Ambasada României la Beijing)
Eveniment

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina. China le-a cerut ambasadelor străine şi organizaţiilor internaţionale cu sediul la Beijing să nu folosească faţadele clădirilor lor pentru "propagandă politică", cu referire, din câte se pare, la semnele care arată sprijin pentru Ucraina. Nici o ambasadă nu s-a conformat Multe ambasade la Beijing au instalat panouri cu steagul Ucrainei şi mesaje de susţinere în limbile chineză şi engleză, precum #StandWithUkraine, pentru a-şi arăta solidaritatea cu această ţară confruntată cu o invazie a Rusiei din februarie 2022. O notă transmisă de Ministerul de Externe chinez, datată 10 mai, îndeamnă ambasadele şi organizaţiile internaţionale să nu folosească faţadele clădirilor pentru propagandă şi "să evite să provoace conflicte între state". Măsura a declanşat o ripostă din partea unor diplomaţi din Europa şi alte zone, părând că niciunul nu s-a conformat solicitării. Beijingul, ton sever Printre ambasadele la Beijing care îşi expun sprijinul pentru Ucraina sunt cele ale Canadei, Germaniei şi Poloniei. În nota diplomatică se mai spune că ambasadele şi organizaţiile internaţionale sunt "obligate să urmeze legile şi regulile chineze", chiar dacă Beijingul respectă imunitatea diplomatică în baza Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice între state. Citește și: Cel mai dur atac asupra Moscovei, de la cel de-al doilea război mondial: zeci de drone au vizat locuințele nomenklaturii rusești, în vestul Capitalei. Reacție furibundă a lui Prigojin Se crede că nota a fost trimisă tuturor misiunilor diplomatice din China. Unele ambasade arborează de asemenea steagul în culorile curcubeului, un simbol al minorităţilor sexuale. Un diplomat european a criticat poziţia Chinei, declarând că nu există nicio justificare rezonabilă pentru obstrucţionarea exprimării de către un stat a poziţiei sale şi că ei nu se vor conforma notei diplomatice. Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina În exclusivitate pentru Defapt.ro, centrala MAE de la București a confirmat existența acestei solicitări chineze. "Toate ambasadele și reprezentanțele organizațiilor internaționale rezidente la Beijing, inclusiv Ambasada României, au primit o notă verbală circulară, prin care MAE chinez solicită misiunilor diplomatice din China . MAE român a luat notă de aceasta, fără a înlătura bannerul de sprijin pentru Ucraina (cu mesajul WeStandWithUkraine și steagurile României și Ucrainei) amplasat pe gardul exterior al Misiunii încă de la începutul războiului Rusiei contra Ucrainei.", se arată în răspunsul MAE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră