marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: siguranță

6 articole
Eveniment

Signal, cea mai sigură mesagerie electronică a momentului. Secretul: funcția E2EE

Cât de sigură e mesageria Signal. Aplicația de mesagerie Signal a ajuns recent în centrul atenției după ce Casa Albă a confirmat că a fost folosită pentru un chat secret între oficiali americani de rang înalt. O eroare neobișnuită a dus la adăugarea din greșeală a lui Jeffrey Goldberg, redactorul-șef al publicației The Atlantic, într-un grup unde se discutau detalii despre o operațiune militară împotriva grupării Houthi din Yemen. Scandalul a iscat dezbateri și asupra siguranței mesageriei. Scandalul de la Casa Albă Creatorul Signal, Matthew Rosenfeld – cunoscut sub pseudonimul Moxie Marlinspike – a ironizat situația, afirmând pe X că printre „marile motive” de a folosi aplicația includ de acum și „posibilitatea de a fi adăugat accidental de vicepreședintele SUA într-un grup unde se coordonează operațiuni militare sensibile.” Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Totuși, pentru unii oficiali situația este departe de a fi amuzantă. Liderul democrat al Senatului, Chuck Schumer, a catalogat scurgerea de informații drept „una dintre cele mai șocante din istoria serviciilor de informații militare” și a cerut o investigație urgentă. Cât de sigură e mesageria Signal Potrivit lui Tom Gerken (BBC), Signal este o aplicație de mesagerie cu un număr estimat de 40-70 de milioane de utilizatori activi lunar – mult mai puțini față de giganți precum WhatsApp sau Messenger, care au miliarde de utilizatori. Cu toate acestea, Signal se remarcă prin securitatea sa de top. Funcția principală care garantează siguranța mesajelor este criptarea end-to-end (E2EE). Aceasta asigură că doar expeditorul și destinatarul pot citi mesajele – nici măcar Signal nu are acces la ele. Pe lângă criptare, Signal oferă și alte caracteristici care îi consolidează securitatea: Cod open-source – oricine poate analiza codul aplicației pentru a verifica dacă există vulnerabilități. Colectare minimă de date – Signal nu păstrează informații despre utilizatori, grupuri sau imagini de profil. Lipsa presiunii financiare – Signal este deținută de Signal Foundation, o organizație non-profit din SUA care se bazează pe donații, nu pe reclame. Meredith Whittaker, CEO-ul Signal, a descris aplicația drept „standardul de aur în comunicarea privată” într-un mesaj postat pe rețeaua X, după izbucnirea scandalului. Siguranța pentru discuții la nivel înalt Deși Signal este extrem de sigur pentru utilizatorii obișnuiți, nu este considerată o opțiune ideală pentru discuțiile de nivel înalt legate de securitatea națională. Motivul este simplu: securitatea oricărei aplicații depinde și de utilizatorul său. Dacă cineva obține acces fizic la telefonul tău, poate citi mesajele. Mai mult, niciun sistem nu poate proteja împotriva spionajului fizic – de exemplu, cineva ar putea privi peste umărul unui oficial în timp ce acesta folosește telefonul în public. Experta în securitate Caro Robson, care a colaborat cu administrația americană, a declarat că este „foarte, foarte neobișnuit” ca oficiali de rang înalt să folosească o aplicație precum Signal pentru comunicare. „De regulă, astfel de conversații au loc pe sisteme guvernamentale ultra-securizate, cu niveluri avansate de criptare.” În mod tradițional, guvernul SUA folosește facilități de informații compartimentate sensibil (SCIF – Sensitive Compartmented Information Facility), spații ultra-securizate unde dispozitivele electronice personale sunt interzise. „Pentru a accesa informații strict secrete, trebuie să te afli într-o cameră sau o clădire specială, scanată constant pentru dispozitive de ascultare,” a explicat Robson. Problema mesajelor care dispar O altă controversă legată de Signal este funcția de ștergere automată a mesajelor, care permite utilizatorilor să seteze mesaje să dispară după o anumită perioadă. Jeffrey Goldberg, jurnalistul adăugat accidental în grupul oficialilor americani, a declarat că unele mesaje au fost șterse după o săptămână. Această practică ar putea încălca regulile privind păstrarea arhivelor guvernamentale, cu excepția cazului în care oficialii au salvat și transmis mesajele către un cont oficial. Aceasta nu este prima dispută legată de criptarea end-to-end. Diverse guverne au încercat de-a lungul anilor să creeze o „ușă din spate” în aplicațiile securizate pentru a accesa mesajele considerate amenințări la securitatea națională. Signal și WhatsApp s-au opus unor astfel de inițiative, susținând că o astfel de vulnerabilitate ar putea fi exploatată și de infractori cibernetici. În 2023, Signal a amenințat că va retrage aplicația din Marea Britanie dacă guvernul britanic va impune măsuri care ar submina criptarea. Recent, guvernul britanic s-a confruntat cu Apple într-o dispută similară privind accesul la date criptate din iCloud. Apple a decis să elimine funcția respectivă în Regatul Unit pentru a evita conflictele legale.

Cât de sigură e mesageria Signal (sursa: Pexels/Brett Jordan)
Nu purta centură, nu mai trăiește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Putea trăi, dar nu a purtat centură pe bancheta din spate. Proiectat în parbriz, a murit pe loc

Nu purta centură, nu mai trăiește. Într-o curbă periculoasă, în apropierea pensiunii Carolina, pe drumul spre Sculeni (Iași), șoferul a pierdut controlul volanului. Nu purta centură, nu mai trăiește Vehiculul a pătruns pe contrasens, a lovit un cap de pod și s-a răsturnat pe cupolă. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Impactul a fost fatal pentru David Andreas, un adolescent de 14 ani aflat pe bancheta din spate, care nu purta centură de siguranță. În urma coliziunii, acesta a fost proiectat violent printre scaune și a lovit parbrizul.  Medicii SMURD au intervenit de urgență, însă eforturile de resuscitare au fost în zadar, iar tânărul a fost declarat decedat la fața locului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Solicitarea SRI pentru siguranța procesului electoral (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Eveniment

Solicitarea SRI pentru siguranța procesului electoral

Solicitarea SRI pentru siguranța procesului electoral. Președintele Comisiei parlamentare de control al activității SRI, Ioan Chirteș, a cerut Serviciului Român de Informații să investigheze prezența unor entități care ar putea influența procesul electoral în România, atât din interior, cât și din exteriorul țării. Solicitarea SRI pentru siguranța procesului electoral „Am fost întrebați dacă SRI a identificat pe teritoriul României entități care pot afecta procesul electoral”, a explicat Chirteș, menționând că răspunsul este așteptat în cursul acestei săptămâni. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut Chirteș a identificat mai mulți actori statali, inclusiv Rusia, Iran, China și Coreea de Nord, ca potențiale surse de influență în procesul electoral. De asemenea, a subliniat că entități non-statale, precum organizațiile private implicate în atacuri cibernetice asupra instituțiilor românești, pot crea vulnerabilități, punând în pericol securitatea națională. Investigații electorale Întrebat dacă SRI poate investiga lideri politici care ar putea amenința siguranța națională, Chirteș a explicat că „SRI nu are ca atribuții cercetarea penală a unor persoane”, ci doar transmiterea de informații relevante către instituțiile competente, precum DIICOT, MAI sau DNA, dacă sunt identificate elemente care să implice infracțiuni sau pericole la adresa securității naționale. Chirteș a indicat că răspunsul de la SRI este așteptat „astăzi sau mâine”, iar în cazul confirmării unor influențe externe sau interne asupra procesului electoral, instituțiile abilitate vor fi notificate „cu celeritate” pentru a lua măsurile necesare.

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac (sursa: Facebook/TAROM)
Investigații

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac. Compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a pierdut controlul asupra mai multor servere în urma unui atac cibernetic. Structurile de securitate cibernetică ale statului român se chinuie de aproape trei săptămâni să remedieze pagubele, dar fără succes. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii companiei au anunțat inițial că este vorba de un atac izolat care a afectat doar câteva documente. În realitate, angajații nu mai au acces la o parte din serverele companiei. Defapt.ro a obținut un nou document în exclusivitate din care rezultă că TAROM nu poate transmite către Autoritatea Aeronautică Civilă Română mai multe rapoarte, conform obligațiilor legale. Surse din cadrul TAROM susțin că infrastructura IT reprezintă o vulnerabilitate pentru că șefii care s-au perindat la conducerea companiei au refuzat să aloce bani pentru protejarea împotriv atacurilor cibernetice, deși angajații au făcut nenumărate cereri în acest sens. Comunicat de presă mincinos Șefii companiei TAROM se schimbă periodic, în funcție de interesele politice. La începutul anului, s-a decis ca în funcția de director general să fie numit Costin Iordache, care deținea la data numirii funcția de director financiar. Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe decizia de numire pentru că noul director general al TAROM a intrat în concediu și a plecat din țară. În timp ce se bucura de vacanță, pe 20 februarie, compania TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare. Defapt.ro a dezvăluit atunci în exclusivitate că au fost afectate grav mai multe servere, în special cele pe care erau ținute documentele financiar-contabile. La o săptămână după atacul cibernetic, angajații de la resurse umane au fost nevoiți să calculeze de mână salariile salariaților TAROM. În urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro, compania TAROM a emis un comunicat de presă prin care anunța că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac Atacul cibernetic a avut loc în urmă cu 18 zile, timp în care specialiștii în securitate cibernetică de la Serviciul Român de Informații și Directoratul Național de Securitate Cibernetică nu au reușit să remedieze problemele. Adică să preia controlul serverelor afectate. Defapt.ro a obținut un nou document din care rezultă că situația este mult mai gravă: TAROM nu poate raporta către Autoritatea Aeronautică Civilă Română informațiile prevăzute de lege. În documentul semnat de directorul general Costin Iordache se menționează că „Compania TAROM a fost victima unui atac cibernetic de tip RANSOMWARE ce a afectat, printre altele, și aplicația care centralizează indicatorii fizici și generează raportările statistice lunare: Raportul statistic A, Notificarea lunară privind supravegherea asigurării de către operator a siguranței operării aeronavelor, Raportul statistic NAV, rapoarte pe care compania TAROM are obligația de a le tranmite Autorității Aeronautice Civile Române, până pe data de 10 ale lunii următoare efectuării zborurilor. Urmare a acestei situații vă comunicăm că suntem în imposibilitatea de a transmite raportările statistice aferente lunii februarie 2023”. Totodată, directorul Costin Iordache a mai menționat în documentul citat că „în acest moment Compania TAROM împreună cu autoritățile de securitate cibernetică ale statului conlucrează pentru a găsi soluții de decriptare și avem semnale că situația se va remedia”. Șefii TAROM au ignorat infrastructura IT Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că în ultimii ani nu s-au făcut investiții majore în infrastructura IT. Motivul, spun sursele, șefii TAROM au invocat lipsa fondurilor pentru investiții. „Angajații au depus cereri peste cereri prin care au cerut șefilor TAROM să cumpere echipamente și soluții pentru protejarea infrastructurii IT. Nu s-au alocat bani pentru că s-a invocat lipsa de fonduri”, susțin sursele. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Totodată, sursele avertizează că incidentele de securitate cibernetică se pot repeta dacă nu se vor lua măsuri în acest sens. Adică nu se vor face investiții în infrastructura critică.

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu (sursa: Twitter/AFCN - FANC)
Mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu. Autoritatea de Reglementare a Energiei Nucleare din Belgia (FANC) a recomandat Guvernului să nu prelungească durata de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării, din cauza incertitudinilor juridice şi a temerilor legate de siguranţă, potrivit opiniei FANC transmisă Executivului şi consultată de Reuters. Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu În schimb, FANC a recomandat pentru următoarele două ierni ajustarea duratei de viaţă a altor două reactoare nucleare - Doel 4 şi Tihange 3 - fără a le opri pentru îmbunătăţiri privind siguranţa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform planului, se vor efectua o serie de manevre eşalonate la reactoare, pentru îmbunătăţiri privind siguranţa, în vederea îndeplinirii în timp a cerinţelor mai stringente de mediu. Conform FANC, prelungirea duratei de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării - Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 - provoacă temeri legate de siguranţă, necesită combustibil nuclear suplimentar şi modificarea cadrului de reglementare privind energia nucleară din Belgia. De asemenea, ar fi împotriva dorinţei operatorului de energie nucleară Electrabel, o subsidiară a companiei franceze Engie. Guvernul belgian a discutat luni opinia FANC şi a decis să solicite Electrabel să facă o evaluare a noului plan pentru Doel 4 şi Tihange 3. Anterior, discuţiile se axau pe oprirea reactoarelor în 2025, apoi îmbunătăţiri privind siguranţa pentru reluarea activităţii în noiembrie 2026, conform FANC. Deficit de 1,5 gigawați Dar, astfel, s-ar fi putut ajunge la un deficit de energie de aproximativ 1,5 gigawaţi (GW) în următoarele două ierni, "un deficit care nu poate fi compensat în alt mod decât prin producerea de energie nucleară", susţine FANC, citând informaţiile de la operatorul belgian de electricitate Elia. Reprezentanţii Engie nu au dorit luni să comenteze suplimentar faţă de declaraţia şefului Catherine MacGregor: "În acest stadiu, Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 nu sunt incluse în discuţiile privind prelungirea durata de viaţă şi nu intenţionăm să le includem. Au o vechime de aproape 50 de ani, sunt la finalul activităţii lor". Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Belgia a anunţat luni că Executivul a cerut companiei franceze de utilităţi Engie, care operează reactoarele printr-o subsidiară, să analizeze propunerea FANC. Oficialii belgieni vor ca reactoarele Doel 4 şi Tihange 3 să nu fie oprite, pentru a livra energie în iernile din 2025-2026 şi 2026-2027, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei, Tinne Vanderstraeten, pentru Reuters.

Școlile din România sunt nesigure epidemiologic (sursa: DIgi24)
Economie

Școlile din România sunt nesigure epidemiologic

Școlile din România sunt nesigure epidemiologic. Ministrul Educației a explicat că gradul de siguranță în școli în context pandemic diferă de la o unitate de învățământ la alta. Media ar fi între 7,60 și 8,20, de la 1 la 10, adică între 76 și 82%. Școlile din România sunt nesigure epidemiologic "Am dat deja un răspuns, după ce m-am consultat cu cei cu competențe epidemiologice. Situația diferă de la o școală la alta, diferența de infrastructură, școli aglomerate, școli neaglomerate, școli cu rata de vaccinare de 100% și școli în care avem rata de vaccinare de doar 20%. Citește și: Un elev român din doi nu înțelege ce citește și nu poate face calcule simple O medie ponderata te duce ca notare, pe o scară de la 1 la 10, între 7,60 și 8,20.Dacă ar fi existat și teste în școli, pentru o testare de două ori pe săptămână, așa cum trebuie, siguranța s-ar fi dus undeva spre nota 9. Dacă ar fi existat și o responsabilitate din partea tuturor, adică dacă s-ar fi testat toți elevii, nota ar merge la 9,50. Pericol există, dar părinții îi pot învăța pe copii că masca, respectarea regulilor de igienă și vaccinarea duc siguranța către 100%", a spus ministrul, la Digi24. Ministrul, mândru de fiul său Întrebat și cum își trimite copilul la școală, Cîmpeanu a răspuns: "Este student și o face cu o responsabilitate admirabilă". De asemenea, la întrebarea dacă este sigur că nu poate lua boala, ministrul a spus că fiul său s-a infectat deja. "Nu s-a infectat la școală, ci la petrecerea de Revelion, cu mai mulți studenți. Mi-a spus că a purtat masca tot timpul, cu excepția nopții de Revelion. Este vaccinat complet și nu a dezvoltat niciun fel de simptome. A stat în izolare corect, după care a mers la facultate", a explicat ministrul. Acesta a precizat că fiul său s-a testat pentru "cu totul altă problemă", fără nicio legătură cu COVID, fiind asimptomatic și așa a aflat că a luat virusul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră