vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: serbia

38 articole
Internațional

Președintele sârb Vučić vorbește de alegeri anticipate după protestul uriaș din weekend

Criză politică în Serbia, alegeri anticipate. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat duminică că parlamentul național va lua notă de demisia premierului Milos Vucevic marți sau miercuri. Acest pas va declanșa oficial procesul de formare a unui nou guvern, scrie agenția Tanjug. Criză politică în Serbia, alegeri anticipate Vucic a precizat că Serbia are la dispoziție până pe 18 aprilie pentru a forma un nou guvern. Citește și: Cum a ajuns grupul de Facebook „Râzi fără oprire” la „George Simion Președinte” „Asta înseamnă că 18 aprilie este termenul limită pentru formarea unui guvern sârb, dacă asta doriți, iar dacă nu, mergem la alegeri”, a declarat liderul sârb. Posibile alegeri la începutul lunii iunie Dacă până la termenul stabilit nu se va ajunge la un nou executiv, Serbia se va îndrepta către alegeri anticipate. Potrivit lui Vucic, scrutinul s-ar putea desfășura la începutul lunii iunie, pe 1 sau 8 iunie. 

Criză politică în Serbia, alegeri anticipate (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele sârb i-a cerut scuze lui Putin că țara sa a votat pentru rezoluția ONU pro-Ucraina

Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat luni seară că Serbia a comis o greșeală prin votul său favorabil unei rezoluții a Adunării Generale a ONU, inițiată de Ucraina și aliații săi europeni. Această rezoluție cere retragerea imediată a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei Deși Serbia menține relații apropiate cu Moscova, a surprins votând pentru această rezoluție, în timp ce Rusia și SUA au votat împotrivă. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Într-un talk-show televizat, Vucic a declarat: „Cred că Serbia a făcut o greșeală. Îmi cer scuze pentru aceasta cetățenilor sârbi. Sunt vinovat și eu, dar am prea multe pe cap și nu am avut timp să mă ocup de toate.” Președintele sârb a mai precizat că, în cazul unei alte rezoluții propuse de SUA, Serbia a votat abținere, considerând că aceasta ar fi trebuit să fie și poziția față de rezoluția europeană. Argumentul președintelui Vucic a explicat că decizia de a susține rezoluția pro-Ucraina a fost justificată ulterior prin faptul că aceasta confirmă pozițiile Serbiei privind integritatea teritorială. Totuși, el consideră că o abținere nu ar fi afectat acest principiu. „Nu cred că ar trebui să ne facem singuri ingrati față de vreo putere, fie că vorbim despre ruși, americani sau oricine altcineva.” Rusia acceptă scuzele Serbiei În urma declarațiilor lui Vucic, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a reacționat rapid: „Am auzit scuzele și le acceptăm. Se mai întâmplă și greșeli tehnice.” Peskov a apreciat reacția promptă a președintelui sârb și a minimizat impactul greșelii. Rezoluțiile ONU În contextul marcării a trei ani de la debutul invaziei ruse în Ucraina, două rezoluții distincte au fost propuse în Adunarea Generală a ONU. Rezoluția europeană, susținută de Ucraina, a fost adoptată cu: 93 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 65 de abțineri Aceasta solicită retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina. Rezoluția SUA, mai conciliantă inițial, a cerut încetarea rapidă a conflictului fără a menționa integritatea teritorială a Ucrainei. Totuși, amendamentele aduse de țările europene au schimbat textul, rezultând într-o condamnare clară a Rusiei. Textul original propus de SUA a fost ulterior prezentat în Consiliul de Securitate al ONU. În mod surprinzător, acesta a fost adoptat, întrucât Franța și Regatul Unit au ales să nu își exercite dreptul de veto.

Protestele studenților sârbi paralizează marile orașe (sursa: bbc.com)
Internațional

Protestele studenților sârbi paralizează marile orașe

Protestele studenților sârbi paralizează marile orașe. Duminică, sute de studenți sârbi au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva corupției, marcând 100 de zile de la accidentul tragic din gara Novi Sad. Protestele studenților sârbi paralizează marile orașe Potrivit BBC, în Belgrad, manifestanții au blocat cel mai important nod rutier al orașului, inclusiv podul Gazela, unde au rămas timp de șapte ore. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” În semn de omagiu pentru cele 15 victime ale prăbușirii acoperișului gării Novi Sad, protestatarii au păstrat 15 minute de tăcere și au aruncat 15 trandafiri albi de pe podul de peste râul Sava. Blocaje și proteste simultane în Novi Sad și Nis În paralel, studenți și alți manifestanți au blocat intrările principale ale orașului Novi Sad, unde au aruncat trandafiri în Dunăre pentru a comemora victimele tragediei. Blocajele din Novi Sad au fost menținute timp de trei ore. La Nis, colegii lor au anunțat că vor bloca timp de șapte ore postul de taxare rutieră de pe autostrada A1, cea mai importantă ieșire din oraș. Corupția, în centrul nemulțumirilor Accidentul din gara Novi Sad s-a produs la doar câteva luni după finalizarea lucrărilor de renovare, amplificând suspiciunile privind corupția și nepotismul din Serbia. Protestatarii scandează constant mesajul „Corupția ucide!”, considerând această tragedie o consecință directă a corupției sistemice din țară. Studenții, liderii mișcării de protest De la sfârșitul lunii noiembrie, studenții au blocat facultățile din întreaga țară și au preluat conducerea manifestațiilor. La 1 februarie, zeci de mii de tineri s-au adunat la Novi Sad pentru a bloca timp de 24 de ore cele trei poduri peste Dunăre, inclusiv cel principal. În continuare, protestatarii cer dreptate și asumarea responsabilității din partea autorităților. Următoarea mare acțiune este planificată pentru 15 februarie, când studenții intenționează să blocheze centrul orașului Kragujevac. Reacția autorităților: demisii și acuzații Premierul Milos Vucevic și-a prezentat demisia la sfârșitul lunii ianuarie, însă acest gest nu a reușit să calmeze protestele. În același timp, președintele Aleksandar Vucic oscilează între apeluri la dialog și acuzații privind ingerințe externe, arătând cu degetul către țările occidentale și vecina Croația. Sâmbătă, Vucic a declarat în fața susținătorilor săi din Kikinda: „Nu pe mine vor ei să mă distrugă. Ei vor să distrugă Serbia.” Totodată, el a exclus posibilitatea unei schimbări de regim în urma acestor proteste: „Nu va exista o revoluție în Serbia. Poporul este cel care decide în Serbia și doar prin alegeri.”

Premierul sârb demisionează din cauza protestelor (sursa: Facebook/Милош Вучевић)
Internațional

Premierul sârb demisionează din cauza protestelor

Premierul sârb demisionează din cauza protestelor. Premierul Serbiei, Milos Vucevic, și-a anunțat marți demisia, pe fondul protestelor studențești care durează de aproape trei luni, relatează Euractiv. Aceste manifestații au fost declanșate de tragicul accident din gara orașului Novi Sad, unde o prăbușire a acoperișului a cauzat moartea a 15 persoane. Premierul sârb demisionează din cauza protestelor „Decizia mea irevocabilă este de a demisiona din postul de prim-ministru”, a declarat Vucevic, care ocupa această funcție din mai 2024. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Premierul a explicat că decizia sa este menită să detensioneze societatea. „Pentru ca tensiunea în societate să nu mai continue să crească, am luat această decizie. Fără îndoială, sunt mândru de tot ce am făcut. Sunt mândru de miniștri, de cabinet și îi mulțumesc președintelui pentru munca comună”, a afirmat Vucevic în cadrul unei conferințe de presă în care nu s-au adresat întrebări. Milos Vucevic a menționat că a avut o discuție lungă cu președintele sârb Aleksandar Vucic în dimineața zilei de marți, în cadrul căreia și-a prezentat argumentele, iar acestea au fost acceptate. Renovarea gării din Novi Sad, în centrul controversei Lucrările de renovare ale gării din Novi Sad, încheiate cu câteva luni înaintea accidentului, au fost demarate chiar în perioada în care Milos Vucevic era primar al orașului (2012-2022). Tragedia de anul trecut a amplificat nemulțumirile studenților, ducând la proteste masive împotriva guvernului. Pe lângă demisia premierului, actualul primar al orașului Novi Sad, Milan Djuric, a anunțat că își va prezenta și el demisia marți

Djokovic, solidar cu studenții din Serbia (sursa: ausopen.com)
Internațional

Djokovic, solidar cu studenții din Serbia

Djokovic, solidar cu studenții din Serbia. Novak Djokovic, calificat pentru a 15-a oară în sferturile de finală ale turneului Australian Open, a transmis un mesaj puternic de susținere pentru studenții care protestează împotriva guvernului din Serbia. Într-o conferință de presă la Melbourne, tenismenul a deplâns actele de violență asupra tinerilor, subliniind importanța sprijinirii generației viitoare. Djokovic, solidar cu studenții din Serbia „Nu mă pot face că nu se întâmplă nimic în Serbia. Este o mare provocare pentru societatea noastră”, a declarat Djokovic, criticând situațiile de violență la adresa studenților. Citește și: Cum a croit Georgescu un basm apocaliptic în jurul unei minciuni: șefa Trezoriei SUA, Yellen, ar fi spus că nu știe dacă mai are bani de la 21 ianuarie În conferința de presă de la Australian Open (după minutul 13), sportivul a adăugat că și-ar dori ca tinerii care au părăsit țara să revină pentru a construi un viitor mai bun în Serbia. Protestele masive din Serbia Mii de persoane au protestat recent în fața Televiziunii naționale sârbe (RTS) din Belgrad, cerând imparțialitate media și omagiind cele 15 victime ale prăbușirii acoperișului unei gări din Novi Sad. Incidentul din noiembrie, survenit la scurt timp după renovarea clădirii, a declanșat un val de nemulțumiri în țară. Guvernul acuză opoziția, studenții cer dreptate Protestele, conduse în mare parte de studenți, au dus la blocarea majorității facultăților din Serbia, unde cursurile au fost suspendate. În timp ce președintele Aleksandar Vucic acuză opoziția că se află în spatele manifestațiilor, studenții neagă aceste afirmații și continuă să ceară dreptate pentru victime și schimbări în societate.

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia. Grupul Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, are la dispoziție 45 de zile pentru a ieși din acționariatul companiei petroliere Naftna Industrija Srbije (NIS). Decizia vine în urma noilor sancțiuni impuse de SUA sectorului petrolier rusesc, conform declarațiilor președintelui sârb Aleksandar Vucic, citat de Reuters. Termenul limită stabilit este 10 martie. Acțiunile Gazprom Net Gazprom Neft deține 50% din acțiunile NIS, în timp ce compania-mamă Gazprom controlează un pachet suplimentar de 6,15%. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Statul sârb deține o participație minoritară de aproape 30%, ceea ce face din NIS cea mai tranzacționată companie la bursa din Belgrad. Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia Administrația Biden a introdus cel mai amplu pachet de sancțiuni de până acum, vizând veniturile Rusiei din petrol și gaze. Aceste măsuri sunt menite să sprijine autoritățile ucrainene și să ofere viitoarei administrații americane un instrument de presiune pentru negocieri de pace în Ucraina. „Ei cer de la noi o eliminare completă a rușilor din acționariatul NIS, nu doar o diminuare a participației”, a declarat Aleksandar Vucic. Diversificarea energetică a Serbiei Principala rafinărie a NIS, situată la Pancevo, se bazează pe țiței importat printr-o conductă din Croația. Totuși, anticipând posibile sancțiuni care ar putea face această rută inaccesibilă, Serbia și-a elaborat un plan de conectare la oleoductul Drujba prin Ungaria, cu termen de finalizare în 2026. Această decizie ar putea remodela peisajul energetic din regiune și intensifică presiunile asupra guvernului sârb pentru a-și diversifica sursele energetice.

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty. În imagine, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și președintele sârb, Aleksandar Vučić (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty. ONG-urile sârbe depun plângere împotriva poliției și agenției de informații pentru utilizarea ilegală a programelor spion Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty Mai multe organizații neguvernamentale din Serbia au depus marți o plângere penală împotriva poliției și Agenției de Securitate și Informații (BIA), în urma unui raport Amnesty International care a dezvăluit utilizarea ilegală a programelor spion pentru supravegherea jurnaliștilor și activiștilor. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Raportul, publicat pe 16 decembrie, detaliază presupusele abuzuri comise de autoritățile sârbe, stârnind reacții din partea societății civile. Acuzații grave Conform Amnesty International, autoritățile sârbe ar fi utilizat programe precum Cellebrite și un software local denumit NoviSpy pentru a monitoriza telefoanele mobile ale unor jurnaliști și activiști. Raportul menționează că: Programul spion NoviSpy a realizat capturi de ecran, a copiat contacte și a trimis datele către un server controlat de guvern. Utilizarea Cellebrite, un instrument folosit pe scară largă de forțele de ordine din întreaga lume, a facilitat deblocarea smartphone-urilor și colectarea probelor digitale. Amnesty a inclus mărturii ale victimelor, care susțin că dispozitivele lor au fost infectate fie în timpul arestului, fie în cursul unor întâlniri cu oficiali guvernamentali. Plângerea penală și răspunsul autorităților Organizația SHARE, care apără libertățile digitale, alături de alte ONG-uri, a depus o plângere penală împotriva BIA și a poliției, acuzându-le de: colectare neautorizată de date personale, introducerea unor programe informatice nocive și prelucrarea electronică a datelor fără bază legală. În replică, Agenția de Informații Sârbă a calificat acuzațiile drept „absurde”, iar poliția a afirmat că toate instrumentele utilizate respectă legile naționale. Totuși, activiștii susțin că actualul cadru juridic nu oferă o bază legală pentru măsurile intruzive descrise în raport. Dovezi care implică guvernul sârb Militanții afirmă că datele colectate de pe dispozitivele infectate au fost trimise către un server cu o adresă IP legată recent de BIA. Dovezile prezentate de ONG-uri au fost trimise și către agenții internaționale, inclusiv către o agenție specializată a ONU și Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Potrivit Amnesty, Serbia a primit tehnologia Cellebrite printr-un pachet de asistență finanțat de guvernul norvegian și administrat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Acest pachet a fost furnizat Ministerului de Interne din Serbia între 2017 și 2021, ca parte a eforturilor de combatere a crimei organizate și pentru a ajuta Serbia să îndeplinească cerințele de integrare în Uniunea Europeană. O problemă sistemică Jurnaliștii independenți și organizațiile societății civile din Serbia acuză de mult timp guvernul de intimidare și hărțuire, inclusiv prin declarații de defăimare, urmăriri judiciare, amenințări publice. Aceste acuzații vin pe fondul tensiunilor persistente dintre autorități și societatea civilă, amplificate de noile dezvăluiri privind utilizarea programelor spion. Dusan Pokusevski, reprezentant al organizației SHARE, a declarat că acum este responsabilitatea procurorului să ia măsuri în acest caz. Totodată, plângerea depusă de ONG-uri vizează și îmbunătățirea cadrului legislativ din Serbia pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor.

Geoană sugerează că Ghiță este protejat de Rusia și de Ciolacu
Politică

Geoană sugerează că Ghiță este protejat de Rusia și de Ciolacu

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, sugerează că Sebastian Ghiță, patronul RTV, este protejat atât de Rusia, cât și de Ciolacu. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD În 2017, Ghiță a fugit din România în Serbia pentru a scăpa de urmărirea DNA-ului. El fusese președinte al comisiei de control a SRI. Geoană sugerează că Ghiță este protejat de Rusia și de Ciolacu El nu a pomenit însă „Rusia” în interviul pe care l-a dat la Prima TV: „Iar faptul că stă în Serbia, protejat şi de sârbi şi probabil şi de alţii şi continuă să facă afaceri pe scară mare în România, dincolo de un post de televiziune, are afaceri mari, câştigă contracte, e clar că şi acasă cineva îl protejează şi are o anumită înţelegere”. Victor Ponta, prietenul lui Sebastian Ghiță, consilier onorific al premierului Ciolacu și care acum candidează pentru PSD, are cetățenie sârbă și a fost consilier al președintelui Aleksandr Vucic. Acesta este considerat un apropiat al Rusiei și al Chinei comuniste. „Cred că este evident că există o înţelegere între între Marcel Ciolacu şi George Simion, cu Sebastian Ghiţă, antreprenorul media care în fiecare seară la postul de televiziune Geoana este masacrat şi este ridicat în slăvi Simion. Este evident că încearcă să să joace”, a mai declarat Geoană, citat de news.ro. Întrebat dacă PSD vrea să îl ducă pe George Simion în turul al doilea, Geoană a răspuns că aceasta este calea pentru Marcel Ciolacu. ”Sigur (...) e total antidemocratic şi să zic în afara oricărei norme, dar este calea pentru Marcel Ciolacu să câştige cu Simion. Probabil că în turul doi are o şansă principală. Cu mine în turul doi are o şansă mai mică. Deci toate tunurile din Navarone împotriva lui Geoană şi orice modalitate de a-l creşte pe Simion şi a-l proteja pe Ciolacu se derulează în timp ce noi vorbim”, a declarat Mircea Geoană.

Președintele Serbiei îl susține pe Trump (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele Serbiei îl susține pe Trump

Președintele Serbiei îl susține pe Trump. Aleksandar Vucic, președintele Serbiei, a declarat că îl preferă pe Donald Trump în alegerile prezidențiale americane, argumentând că victoria democratei Kamala Harris ar putea crește riscul unui conflict global. Într-o intervenție la televiziunea sârbă, Vucic a subliniat că rezultatele alegerilor americane ar putea decide „între război și pace”. Președintele Serbiei îl susține pe Trump Susținător al lui Trump, Vucic l-a descris pe Joe Biden ca fiind un „sionist dovedit” și a exprimat temeri că o continuare a administrației sale ar putea amplifica problemele în Orientul Mijlociu. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Liderul sârb a sugerat că Biden ar căuta să-și lase amprenta prin distrugerea infrastructurii nucleare a Iranului, o acțiune care, în opinia lui Vucic, ar genera și mai multe conflicte. Importanța alegerile americane Pentru Vucic, alegerile din SUA au o importanță globală majoră, pe care le consideră „cele mai importante din istoria umanității”. Acesta crede că rezultatul va influența pacea și stabilitatea internațională. Sprijinul pentru Trump, împărtășit și de Milorad Dodik Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, care se află sub sancțiuni americane, și-a exprimat și el susținerea pentru Trump, pe care l-a numit un „lider al păcii”. În același timp, Dodik a făcut un apel către diaspora sârbă din SUA, estimată la 180.000-200.000 de persoane, să voteze pentru Trump, considerându-l o opțiune benefică pentru menținerea păcii.

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Guvernul Serbiei a aprobat vineri reintroducerea serviciului militar obligatoriu, desfiinţat în urmă cu 15 ani, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic. Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu Şeful statului a apreciat decizia ca pe un pas important pentru creşterea capacităţii de apărare a ţării. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Cabinetul a comunicat că va alcătui un grup de lucru pentru lansarea procesului. Unul din obiective este ca toţi bărbaţii să satisfacă un stagiu de instruire de 60 de zile şi să participe la exerciţii militare timp de 15 zile. Pentru femei, serviciul va fi pe bază de voluntariat. Unii experţi militari au criticat planul, arătând că va fi costisitor, iar un stagiu militar scurt va contribui în mică măsură la capacitatea de apărare naţională. Forțele armate, slab finanțate Forţele armate sârbe au devenit complet profesioniste în 2011, însă acestea sunt în continuare prost plătite şi echipate. Serbia, candidată la Uniunea Europeană, a menţinut serviciul militar voluntar şi unităţi de rezervişti. Ţara rămâne neutră, dar s-a alăturat în 2006 programului NATO Parteneriatul pentru Pace, iar în 2015 a semnat Planul de Acţiune pentru Parteneriat Individual, cel mai înalt nivel de cooperare cu alianţa al statelor care nu intenţionează să adere la aceasta. "Nu intenţionăm să atacăm pe nimeni, dar vrem să îi respingem pe cei care ne ameninţă", a declarat Vucic săptămâna trecută, când a semnat un acord pentru reintroducerea recrutării. Croaţia vecină, care a făcut parte alături de Serbia din fosta Iugoslavie, a luat recent o măsură similară: ministrul apărării a anunţat luna aceasta că de la 1 ianuarie 2025 se va reveni la recrutarea obligatorie, suspendată din 2008. După destrămarea statului iugoslav în deceniul 1990, relaţiile între Belgrad şi Zagreb au rămas reci. Ambele state continuă să achiziţioneze armament modern, unii experţi apreciind chiar că este vorba de o cursă a înarmării.

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat sâmbătă că şi-a dat acordul pentru restabilirea serviciului militar obligatoriu în ţara sa, despre care a spus că "are nevoie de o armată puternică". Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu În timpul unei ceremonii la Academia Militară din Belgrad, preşedintele a precizat că serviciul militar obligatoriu va dura 75 de zile. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Sper să înţelegeţi cu toţii cât de mult avem nevoie de o armată puternică, cât de mult avem nevoie să cumpărăm şi să producem mai multe arme", a spus Vucic. "Nu dorim să atacăm pe nimeni. Şi nu o vom face. Dar vrem să-i descurajăm pe toţi cei care ne ameninţă în fiecare zi şi neîncetat", a adăugat el. Această propunere de reinstituire a serviciului militar obligatoriu trebuie încă aprobată de guvern şi apoi votată de parlament, unde însă partidul lui Vucic are o majoritate solidă. Premierul sârb Milos Vucevic a declarat vineri că guvernul este "gata să trimită această propunere parlamentului foarte repede şi să o implementeze în 2025, după îndeplinirea condiţiilor logistice şi administrative". Serbia a pus capăt serviciului militar obligatoriu în 2011 şi de atunci are o armată profesionistă.

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Foto: Guvernul României
Eveniment

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei

Legăturile subterane ale lui Ponta, consilier al premierului Ciolacu, cu aliații Rusiei, China comunistă, Turcia și Serbia socialistului Vucic, au fost construite în perioada în care fostul lider PSD conducea Guvernul României. Citește și: Ponta, acum consilier al premierului Ciolacu, încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România Acum, presa a arătat că Ponta încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România. Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China. Ponta are cetățenie sârbă În 2018, fostul premier se lăuda că este consilier onorific al președintelului socialist al Serbiei, Aleksandr Vucic - un apropiat al lui Putin și al Chinei comuniste - și că a primit cetățenie sârbă. Prietenul lui Victor Ponta, Sebastian Ghiță, a fugit în Serbia de justiția română. Ponta și Vucic, președintele pro-Kremlin și pro-China al Serbiei „Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat”, scrie Captura.ro. În plus, mai arată Captura.ro, „chinezii de la grupul Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din lume, au dat aproape 10 mii de euro pe expertiza lui Ponta în ultimii doi ani. Trei plăți efectuate prin două filiale locale (Smithfield România și producătorul de mezeluri Elit din Alba Iulia) reprezintă, de fapt, restul unui contract din 2021”. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Ponta și-a construit însă relații privilegiate cu China și Turcia încă din perioada în care era premier: În 2015, Ponta a oferit un teren uriaș, de 11.000 de metri pătrați, într-o zonă extrem de scumpă a Bucureștiului, pentru construirea, de către Turcia, a unei moschei. „Statul român nu dă niciun leu, oferă un teren acolo unde a oferit şi pentru alte organizaţii”, a explicat fostul premier. În iunie 2015, Ponta a ales să se trateze la genunchi la o clinică din Turcia. În China, Ponta a fost, ca premier, în 2013 și 2014. „Am propus ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care România îl are, acela de Parteneriat strategic”, spunea el, în iulie 2014. Însă el și-a manifestat constant admirația față de regimul comunist de la Beijing și s-a căsătorit cu Daciana Sârbu la ambasada României la Beijing. Unul din cele mai mari scandaluri din perioada în care Ponta era premier a vizat intenția acestuia de a acorda controversatei companii chinezești Huawei – considerată un risc de securitate în statele vestice, datorită legăturilor cu regimul de la Beijing – sarcina de a realiza, în România, Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Ponta dorea să cedeze Chinei construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, o afacere prezentată drept o mare investiție, dar în care compania chinezească prelua controlul centralei și nu-și asuma aproape nici un risc, statul urmând să-i garanteze prețul de vânzare al energiei. Dacă acest preț cobora sub un nivel negociat, statul român subvenționa diferența. „Fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat că el consideră că faptul că a primit cetățenia Serbiei este o «calitate onorifică şi onorantă». «Eu sunt consilier onorific al preşedintelui Vucic (preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, – n.r.) din anul 2016 şi susţin parteneriatul între Serbia şi România şi integrarea Serbiei în UE», a declarat vineri Ponta pentru agenția română AGERPRES.Agenţia menţionează că această declarație a venit în aceeași zi după ce cotidianul BLIC a scris că fostul prim-ministru al României a primit cetățenia Republicii Serbia. Ponta este actualul președinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului român și faptul că va avea şi un pașaport sârbesc a fost confirmat şi de Guvernul Serbiei”, arăta Rador, în ianuarie 2018. „Nu cunosc activitatea societății comerciale la care Victor Ponta este asociat. Știu de la domnul consilier onorific Victor Ponta că această firmă nu a avut și nu are contracte cu instituții publice sau cu societăți cu capital de stat”, spunea premierul Ciolacu, în august 2023.

România securizează frontiera cu Serbia Foto: Facebook
Eveniment

România securizează frontiera cu Serbia

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, mulțumit de modul în care România securizează frontiera cu Serbia: „Rezultatele sunt excelente”, ar fi spus ea după o videoconferință cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, potrivit unui comunicat al ministerului de Interne. Potrivit comunicatului, „a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an”. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat România securizează frontiera cu Serbia În martie, România și Bulgaria au inițiat aceste „proiecte pilot” de securizare a frontierei cu Serbia - țară în care potențialii emigranți din diferite state puteau ajunge fără viză și, ulterior, treceau ilegal granița spre țările Europei de Vest. Proiectul-pilot „prevede punerea în aplicare de către România a mai multor instrumente în domeniul azilului, al returnărilor, al gestionării frontierelor și al cooperării internaționale”. România a primit peste zece milioane de euro pentru acest proiect. Implementarea integrală era prevăzută pentru septembrie 2023. Acum, în cadrul convorbirii cu comisarul Johannsen, Predoiu „a făcut o scurtă trecere în revistă a măsurilor luate de autoritățile române în vederea consolidării spațiului Schengen”. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă „Doamna comisar Johansson a informat că, în opinia sa, rezultatele Proiectului Pilot sunt excelente, subliniind importanța aspectelor legislative și cooperarea cu Serbia și a mulțumit României pentru implicare. Cei doi demnitari au exprimat convingerea că rezultatele concrete, practice, ale implementării proiectului, precum și bunele practici dezvoltate la nivelul autorităților române, vor reprezenta o sursă valoroasă de inspirație pentru alți parteneri europeni. De altfel, raportul intermediar al Comisiei va prezenta argumente în plus pentru creșterea încrederii Statelor Membre în capacitatea noastră de a gestiona într-un mod eficient migrația. În cadrul dialogului, a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an”, se mai arată în comunicatul MAI.

Putin vrea război european pentru Kosovo (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea război european pentru Kosovo

Putin vrea război european pentru Kosovo. Stabilitatea Uniunii Europene este condiționată de ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest. În prezent, pe fundalul războiului din Ucraina, când Serbia amenință Kosovo și se bazează pe sprijinul Moscovei în escaladarea conflictului, Kremlinul nu are decât de câștigat: un război în zonă ar putea fi devastator pentru UE. Zi de doliu în Kosovo Tensiunile dintre Serbia și Kosovo escaladează. Cel mai recent și grav atac a avut loc pe 24 septembrie: 30 de sârbi înarmați au atacat o patrulă de poliție în apropierea satului Banjska (în nordul regiunii Mitrovica, din Kosovo). Un ofițer și patru atacatori au fost uciși. În Kosovo, prim-ministrul Albin Kurti a acuzat Serbia că sprijină „atacurile teroriste”. Acesta a declarat că atacatorii nu erau cetățeni sârbi obișnuiți ai Kosovo, ci trupe speciale, organizate și susținute de statul sârb. Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat ziua de 25 septembrie zi de doliu național în memoria ofițerului ucis. Zi de doliu și în Serbia, dar pentru alți morți În Serbia, președintele sârb Aleksandar Vučić a respins acuzațiile de terorism, blamând politica lui Kurti, care vizează o „epurare etnică brutală”. Vučić a afirmat că bărbații înarmați erau sârbi din Kosovo care „nu mai voiau să sufere din cauza terorii lui Kurti”. Președintele sârb a declarat ziua de 27 septembrie zi de doliu național pentru compatrioții sârbi uciși în Kosovo. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Uniunea Europeană a condamnat „în cei mai fermi termeni atacul oribil al unei bande armate împotriva ofițerilor de poliție din Kosovo”. În acest context, Rusia, care nu recunoaște independența Kosovo, jubilează și pune paie peste foc: potrivit Kremlinului, Kosovo e de vină pentru violențele recente. Like a BOS Deși Serbia a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2009 și a primit statutul de țară candidată în martie 2012, relațiile cu Rusia sunt din ce în ce mai strânse. La nivel politic, Rusia, ca membru al Consiliului de Securitate al ONU, susține poziția Serbiei cu privire la Kosovo. La schimb, guvernul Partidului Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vučić strânge legăturile cu Rusia. În septembrie 2022, ministrul sârb de externe Nikola Selaković și omologul său rus, Serghei Lavrov, au semnat un acord privind „consultările reciproce” în chestiuni de politică externă. În Serbia, influența politică a Rusiei se manifestă inclusiv prin Biserica Ortodoxă Sârbă, patriarhul Porfirije Peric fiind un apropiat al președintelui Aleksandar Vučić. BOS, care se consideră că ar avea aproximativ opt milioane de "supuși", vehiculează o mare parte din propaganda rusă, patriarhul sârb negând în prezent legitimitatea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. BOS acționează și ca actor politic, sprijinind politicienii pro-ruși și naționalismul extremist sârb în zona balcanică. În septembrie, 2022, Vojislav Šešelj, criminal de război sârb, condamnat de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, a fost decorat de Biserica Ortodoxă Sârbă, pentru a doua oară. Gazprom ține becul aprins la Belgrad Și la nivel economic, relațiile Rusiei cu Serbia sunt foarte apropiate. În luna mai 2022, Belgradul a renegociat cu Gazprom un contract pe trei ani, în termeni favorabili pentru ambele țări. Invazia Ucrainei de către Rusia a dus și la o relocare a companiilor rusești în Serbia. Anul trecut, în Serbia investițiile străine directe au cunoscut o creștere fără precedent, depășind fluxul mediu din anii precedenți cu aproape 600 milioane de euro. Tot în 2022, în Serbia s-au înființat peste o mie de afaceri rusești, o cifră de 12 ori mai mare decât în 2021. La nivel social, potrivit unui sondaj efectuat de Open Society Foundation la jumătatea anului 2022, 51% dintre sârbi considerau Rusia ca fiind cel mai important partener strategic, 66% declarau că Moscova e „cel mai mare prieten” al țării lor, iar 63% considerau că Occidentul e vinovat pentru izbucnirea războiului din Ucraina. Presă de propagandă putinistă în Serbia Titlurile presei din Serbia par a fi dictate de Kremlin: „Actul de terorism de pe gazoductele Nord Stream a fost organizat de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie”, „Occidentul își pierde răbdarea cu Ucraina”, „Rusia: Investigație asupra Londrei în cazul măcelului de la Bucea, Marea Britanie ascunde adevărul”. În legătură cu atacul din Kosovo, presa din Serbia apreciază, pe de o parte, susținerea Rusiei: „La Moscova au fost arborate afișe de solidaritate pentru sârbii din Kosovo și Metohija, care supraviețuiesc terorii regimului lui Albin Kurti. De asemenea, mass-media rusă a dedicat un spațiu de invidiat conflictului sângeros de la Banjska, în timpul căruia un polițist albanez și cel puțin patru dintre compatrioții noștri din nordul Kosovo au fost uciși.”. Pe de altă parte, mass media sârbe blamează NATO și țările europene: „Forțele NATO din Kosovo aprobă uciderea populației sârbe. Teroarea continuă a Albaniei împotriva sârbilor kosovari a dus la vărsare de sânge în satul Banjska din nordul provinciei. Într-un atac asupra unei mănăstiri locale din 24 septembrie, patru localnici au fost uciși de grupări ilegale. (...) Atacurile și opresiunea asupra populației sârbe din Kosovo continuă cu o intensitate crescândă, cu sprijinul țărilor europene și al contingentului militar al NATO KFOR”. Potrivit unui studiu recent, Occidentul nu va putea să intervină cu nimic în zonă, dacă nu contracarează, în primul rând, influența toxică a propagandei rusești. Pregătește Serbia un nou război în Balcani? La finalul lunii august, WELT avansa ipoteza izbucnirii unui război în Balcani, provocat de Serbia. WELT preluase o informație din The Geopost, potrivit căreia vizita recentă la Teheran a viceministrului sârb de externe, Goran Aleksic, ar fi avut ca scop achiziționarea a 20.000 de drone iraniene Shahed-136 (drone cu autodetonare). Președinția sârbă nu a comentat atunci informația, însă cu două săptămâni înainte de recentul atac din Kosovo, Snežana Janković, ambasadoarea Serbiei în Germania, a reacționat. Potrivit acesteia, acuzațiile că Serbia ar pregăti un război în Balcani sunt „insinuări malițioase”, afirmând că Ministerul Apărării sârb a negat, de fapt, achiziționarea dronelor din Iran. Totuși, în octombrie anul trecut, generalul-maior iranian Yahya Rahim Safavi a declarat că, printre cele 22 de țări care au solicitat achiziția de drone Shahed-136, s-au numărat Serbia și Armenia. Putin vrea război european pentru Kosovo În luna februarie a acestui an, președintele Aleksandar Vučić a spus că urmează să semneze primul contract cu Emiratele Arabe Unite pentru achiziționarea acestui tip de drone „sinucigașe”. Pe 27 septembrie, comentând recentele atacuri din Kosovo, președintele Aleksandar Vučić a declarat în emisiunea de interviuri Oko de la RTS: „De un an am informații că oamenii se pregătesc pentru rezistență”. Vučić a afirmat, în acest context, că bărbații implicați în atac erau de fapt oameni care se apărau, căci premierul Kurti „urăște poporul sârb”. Președintele a făcut apel la sârbii din Kosovo „să obțină ceea ce le aparține într-un mod pașnic”, declarând că „pacea este interesul nostru”, deși trebuie înțeles că „acești oameni trăiesc în iad”. În conlcuzie, Vučić a cerut comunității internaționale „să nu facă presiuni pe Belgrad”.

Mercenarii sârbi urmau să vină cu galeria unei echipe de fotbal Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Mercenarii sârbi să vină cu galeria unei echipe de fotbal

Noi detalii despre puciul pregătit de Vladimir Putin în Republica Moldova: mercenarii sârbi urmau să vină la Chișinău cu galeria unei echipe de fotbal, a afirmat, luni seară, un deputat PAS, Andrian Cheptonar. Însă oficialii sârbi au negat informația potrivit căreia cetățenii acestei țări ar putea fi implicați în acțiuni de destabilizare a Moldovei. Mercenarii sârbi urmau să vină cu galeria unei echipe de fotbal „Săptămâna aceasta trebuie să aibă loc un meci de fotbal în Chișinău, între o echipă din Serbia și una din RM. Inițial, era planificat ca întreaga galerie a echipei sârbe să vină la noi în țară. Datorită eforturilor făcute de SIS, cu mult înaintea apariției informațiilor oferite de Zelenski, echipa sârbă va juca cu tribunele goale, pentru că în cadrul acestei galerii se planifica să vină diversioniști. Organele de drept ale RM vor face uz de toate posibilitățile pe care le au ca să apere regimul constituțional și dreptul cetățenilor de a se integra în Uniunea Europeană”, a declarat Andrian Cheptonar, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV. Maia Sandu a vorbit, luni, despre planurile Kremlinului de a răsturna regimul de la Chișinău, arătând că Rusia urma să se folosească de mercenari: „Materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru”. Azi, Serbia a negat că cetățenii ei ar putea fi implicați în astfel de acțiuni. „Solicităm părții moldovenești să ne pună la dispoziție imediat toată informația deținută în acest sens, pentru că până acum Moldova nu ne-a comunicat astfel de mesaje”, a declarat ministrul sârb de Externe, Ivan Dacic. Citește și: Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru: diversioniști cu pregătire militară atacau instituțiile și luau ostatici Acesta a adăugat că Serbia nu poate ignora subiectul, întrucât astfel de informații dăunează reputației țării, iar participarea cetățenilor sârbi la conflicte armate în afara țării este pedepsită penal.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră