miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: senat

35 articole
Eveniment

Hărțuirea la locul de muncă, redefinită: Senatul extinde protecția angajaților și în mediul online

Senatul a adoptat, în plen, două proiecte de lege inițiate de Guvern care vizează combaterea hărțuirii și violenței la locul de muncă. Modificările aduc clarificări importante în Codul muncii și întăresc atribuțiile Inspecției Muncii, extinzând protecția angajaților inclusiv în mediul online și în spațiile conexe activității profesionale. Un al treilea proiect, care modifica legislația privind securitatea și sănătatea în muncă, a fost respins la limită. Modificarea Codului muncii: definiții clare pentru hărțuire și violență Primul proiect adoptat de Senat vizează modificarea Codul muncii și introduce definiții explicite pentru conceptele de violență și hărțuire în raporturile de muncă. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Actul normativ extinde aria de aplicare a măsurilor de protecție a angajaților, astfel încât acestea nu se mai limitează strict la sediul angajatorului. Noile prevederi includ: spațiile publice sau private care constituie loc de muncă; locurile unde salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau utilizează grupurile sanitare și vestiarele puse la dispoziție de angajator; deplasările în interes de serviciu; perioadele de instruire, formare profesională, evenimente sau activități sociale legate de muncă; comunicările online care au legătură cu activitatea profesională. Prin aceste modificări, legislația recunoaște oficial faptul că hărțuirea poate avea loc și în afara biroului, inclusiv în mediul digital. Inspecția Muncii primește atribuții suplimentare în cazurile de hărțuire Al doilea proiect adoptat modifică Legea 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecția Muncii. Conform amendamentului introdus de Senat, în situațiile în care sunt sesizate fapte de hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă pot anunța angajatorul cu privire la efectuarea controlului, dar au obligația de a proteja identitatea persoanei care a formulat sesizarea. Măsura urmărește să încurajeze raportarea abuzurilor și să ofere un cadru mai sigur pentru victimele care decid să reclame comportamentele abuzive. Proiectul privind securitatea și sănătatea în muncă, respins la limită Senatul a respins însă proiectul de modificare a Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă. Actul normativ, cu caracter organic, a obținut 66 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 28 de abțineri, lipsind un singur vot pentru a fi adoptat. În forma propusă de Guvern, proiectul stabilea obligații suplimentare pentru angajatori în prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă. De asemenea, introducea sancțiuni contravenționale cuprinse între 3.500 și 7.000 de lei pentru nerespectarea acestor obligații. În raportul Comisiei de muncă a Senatului, limitele amenzilor fuseseră majorate. Cele trei proiecte legislative vor fi transmise către Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz.

Hărțuirea la locul de muncă, redefinită prin lege (sursa: Pexels/Sora Shimazaki)
Femicidul, proiectul de lege trece de Senat (sursa: Pexels/Wolrider YURTSEVEN)
Justiție

Femicidul, definit pentru prima dată clar în legislația românească: proiectul trece de Senat

Senatul României a adoptat, luni, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, un act normativ esențial pentru alinierea legislației naționale la standardele europene în domeniul protecției femeilor. Inițiativa legislativă a fost votată cu o largă majoritate: 97 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și șapte abțineri. Lege susținută transpartinic de peste 250 de parlamentari Proiectul de lege a fost inițiat de un grup de peste 250 de parlamentari din toate partidele politice, semnalând un consens rar asupra necesității unui cadru legal clar pentru combaterea femicidului și a violenței de gen. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Printre elementele-cheie ale legii se numără definirea juridică explicită a femicidului, în conformitate cu reglementările europene, precum și introducerea unor mecanisme de monitorizare și prevenție. Ce este femicidul, potrivit noii legi Conform proiectului adoptat de Senat, femicidul este definit ca: „Uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni săvârșite cu violență, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”. Această definiție clarifică statutul juridic al faptelor motivate de gen și oferă un instrument legal distinct pentru încadrarea acestor infracțiuni. Date publice anuale și protecție pentru orfanii femicidului Legea prevede colectarea și publicarea anuală a datelor privind femicidul și violențele care îl preced, în vederea unei mai bune înțelegeri a fenomenului și a elaborării de politici publice eficiente. Un capitol important este dedicat protecției orfanilor femicidului, care sunt recunoscuți oficial drept victime directe. Aceștia vor beneficia de măsuri imediate de ocrotire și sprijin, inclusiv în plan social și psihologic. Pedepse agravante și răspuns penal mai dur Proiectul întărește răspunsul penal prin introducerea unor pedepse agravante în cazurile de violență comise în prezența minorilor, precum și prin sancționarea severă a infracțiunilor motivate de gen. Totodată, sunt vizate explicit violențele care preced omorul, recunoscute ca semnale de risc major ce necesită intervenție timpurie. Educația pentru prevenție, introdusă în școli Un alt pilon al legii este educația pentru prevenție. Proiectul prevede introducerea în școli a unor teme legate de egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței, cu scopul de a reduce pe termen lung incidența violenței de gen. Următorul pas: dezbaterea în Camera Deputaților Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional în acest caz. Adoptarea finală a legii ar reprezenta un pas major în recunoașterea femicidului ca problemă sistemică și în consolidarea protecției victimelor violenței de gen în România.

Final de privilegii pentru judecătorii CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR nu mai pot lua bonusul de pensionare de șase salarii, a decis Senatul

Senatul a adoptat luni proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată la încetarea mandatului judecătorilor Curții Constituționale (CCR). Inițiativa a fost aprobată cu 105 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Ce prevedere este abrogată Proiectul elimină alineatul (5) al articolului 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR În forma actuală, legea permite acordarea unei indemnizații compensatorii echivalente cu „indemnizația netă de 6 luni de activitate” la finalul mandatului sau în cazul imposibilității exercitării funcției din motive de sănătate. Eliminarea privilegiilor și creșterea încrederii publice Senatoarea USR Simona Spătaru a salutat votul, afirmând că eliminarea acestui beneficiu reprezintă un pas necesar pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului. Ea a subliniat că nu este vorba despre un atac la independența Justiției, ci despre eliminarea unor privilegii excesive: „Nu putem cere cetățenilor să accepte reguli stricte, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari ai statului primesc bonusuri uriașe la pensionare.” Punctul de vedere al senatorilor POT Senatorul POT Gheorghe Vela a precizat că abrogarea textului elimină o dispoziție depășită și contribuie la simplificarea cadrului legislativ. Potrivit acestuia, măsura „asigură alinierea legii la principiile actuale de tehnică legislativă” și elimină un articol „fără aplicabilitate practică”. Senatul este primul for sesizat în procedura legislativă. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților, care are rol decizional.

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale” Foto: Facebook Cristian Vintu
Politică

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale”

AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale”. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel „V-am spus că e autist și nu m-ați crezut. I-ați crezut pe cei care vă spuneau că dobor euro și toată economia, că scot România din UE și din NATO. Puteam fi ca Polonia, acum suntem de râsul lumii…”, a scris George Simion, acum patru zile, pe Facebook.  Senatorul AUR Cristian Vîntu a scris, pe Facebook, că a cerut președintelui Senatului „să ceară informații relevante de la Administrația Prezidențială, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Medicină Legală cu privire la starea de sănătate a domnului Dan Nicușor (...) în măsura în care din aceste informații ar rezulta imposibilitatea temporară, din motive medicale, de exercitare a atribuțiilor, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României”.  Cristian Vîntu este medic și vicepreședinte al Comisiei de sănătate din Senat.  AUR, demers fără precedent: cere CCR suspendarea lui Nicușor Dan „din motive medicale” „Având în vedere că, în cursul săptămânii trecute, Președintele României a manifestat, în mai multe ocazii publice, un comportament cel puțin neobișnuit, iar o parte semnificativă a populației își exprimă, în spațiul public și pe rețelele de socializare, îngrijorarea cu privire la capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul în condiții optime, consider că Parlamentul are dreptul și datoria să clarifice această situație. În acest sens, am depus chiar astăzi o adresă către Președintele Senatului, prin care îi solicit:   1. să ceară informații relevante de la Administrația Prezidențială, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Medicină Legală cu privire la starea de sănătate a domnului Dan Nicușor, în calitate de titular al funcției de Președinte al României, strict în limitele permise de lege și cu respectarea deplină a confidențialității datelor medicale;   2. în măsura în care din aceste informații ar rezulta imposibilitatea temporară, din motive medicale, de exercitare a atribuțiilor, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, potrivit art. 146 lit. h) din Constituție și art. 44–45 din Legea nr. 47/1992.   3. în ipoteza în care din documentația transmisă ar rezulta imposibilitatea definitivă de exercitare a mandatului de președinte al României, să solicite CCR constatare vacanței funcției, potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 97 din Constituție.   Acest demers nu este unul partizan, ci unul de răspundere instituțională, întreprins în interesul continuității funcțiilor statului, al transparenței și al încrederii publice”, a scris senatorul AUR Vîntu. 

Eșec major al coaliției PSD-PNL-UDMR: a fost votata moțiunea simplă împotriva ministrului Muncii Foto: Facebook
Politică

Eșec major al coaliției PSD-PNL-UDMR: moțiunea simplă împotriva ministrului Muncii, votată în Senat

Eșec major al coaliției PSD-PNL-UDMR: moțiunea simplă împotriva ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, a fost votată în Senat. Moțiunea ar fi fost adoptată cu 61 de voturi „pentru” și 59 de voturi „împotrivă”. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Eșec major al coaliției PSD-PNL-UDMR Teoretic, PSD, PNL și UDMR au, împreună, 68 de senatori. Inițiatorii moțiunii, AUR, SOS și POT au 45 de senatori, USR - 19, iar doi senatori sunt neafiliați. Este evident că senatorii PSD, PNL și UDMR nu s-au mobilizat pentru a respinge moțiunea simplă. Aceasta nu are însă consecințe obligatorii, iar Simona Bucura Oprescu nu este obligată să demisioneze.  Înainte de votul asupra moțiunii simple, senatorii au avut o dispută privind procedura de vot, după ce senatoarea S.O.S. România Nadia Cerva a propus ca votul să se facă cu bile și nu electronic, argumentând că în acest fel vor putea vota și senatorii care nu au cartelele la ei, potrivit Agerpres. Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a spus că votul privind moțiunea se face electronic, cu cartelă. ”Nu cred că este un argument că cineva și-a uitat cartela acasă”, a adăugat Abrudean. După mai multe dezbateri, senatorii au respins votul secret electronic. În schimb, a fost adoptată procedura de vot cu bile. Liderul grupului senatorial al AUR, Petrișor Peiu, a depus, săptămâna trecută, în plen, moțiunea simplă intitulată „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”, semnată de 45 de parlamentari – 28 AUR, zece S.O.S. România și șapte POT. Citește și: VIDEO Penibila ministră a Muncii explică de ce nu e gata legea salarizării: „Astăzi suntem înainte de Ziua Recoltei pentru pensionari” Semnatarii moțiunii simple își argumentează demersul prin faptul că puterea a înghețat pensiile de la începutul acestui an și că a adâncit inechitățile în societate. Ei menționează, totodată, problemele din sistemul de pensii militare.

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă de pe ordinea de zi a Senatului

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților a fost retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Senatoarea Oana Țoiu (USR) susține că ea era neconstituțională. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Potrivit lui Țoiu, decizia scoaterii de pe ordinea de zi a Senatului a fost luată la solicitarea grupului SOS România, deși PSD, PNL și UDMR aveau o majoritate care le permitea să refuze cererea opoziției. Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă „Legea pensiilor speciale ale magistraților tocmai a fost amânată pentru după alegeri. Amânarea a fost la cererea SOS!! susținută de președintele de comisie PSD. I-am prins că vor să facă doar un truc electoral neconstituțional și au dat înapoi: două săptămâni amânare la comisia pentru muncă din Senat.   Nu vor de fapt să facă nimic, o puteau repara şi debloca cele 230.000.000 de euro blocate din PNRR, dar ei caută lozinci nu soluții. Proiectul “special, urgent, semnat de liderii coaliției, proiectul esențial pentru țara ACUM”, cel cu pensiile speciale ale magistraților, a dispărut oricum de vineri de pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru săptămâna asta.   Vi se pare incredibil acest haos ? Puteți verifica ușor pe site-ul Senatului.   De bine ce miercuri ne-au convocat de urgență în paralel cu plenul și au lăsat doar 20-30 de minute între publicarea raportului final și introducerea proiectului pentru vot în plen, astăzi urgența a dispărut miraculos.   Chiar și domnul Crin Antonescu, fost parlamentar, a spus că deși este ideea lui o nouă lege a pensiilor speciale totuși azi își dă seama că nu au scris chiar bine alții proiectul (Alții fiind Ciolacu, că el era inițiator principal)   V-am spus de atunci că este doar un fluturaș electoral, unul neconstituțional, doar că tactica asta este o joacă neserioasă cu sistemul de justiție și cu relația cu Comisia Europeană (fiind jalon PNRR).   Tactica asta de păcăleli și amânări năruie treptat și încrederea oamenilor în legislativ, atât cât mai e, fragilă și în scădere.   Bun, și acum întrebarea de 100 de puncte este ce a fost în capul lor? Chiar au crezut că le merge iar și iar aceeași păcăleală ?   Atât de prost e proiectul de lege încât comisiile juridice nici măcar nu au vrut să primească la raport legea, deși în celelalte legi care priveau pensiile magistraților comisiile juridice erau decidente pe raportul pe fond”, a scris Țoiu pe Facebook.    „Am solicitat cu fermitate astăzi coaliției de guvernare, la această reuniune, să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii acestei țări”, a anunțat Crin Antonescu, la 7 aprilie. În scurt timp, la 8 aprilie, Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu și Kelemen Hunor au depus un proiect de lege în acest sens. Acesta este proiectul scos acum de pe ordinea de zi. 

Testările angajaților Senatului, reducere de personal (sursa: Facebook/Abrudean Mircea)
Eveniment

Angajații Senatului sunt testați, aproape 200 vor fi dați afară după afișarea rezultatelor

Testările angajaților Senatului, reducere de personal. Senatul României anunță că subiectele pentru concursurile prin care vor fi evaluați angajații sunt elaborate cu doar câteva ore înainte de probe, de o comisie special desemnată. Măsura este menită să garanteze transparența, corectitudinea și imparțialitatea procesului de testare. După afișarea rezultatelor, aproape 200 vor fi dați afară. Subiectele, stabilite în ziua concursului Potrivit unui punct de vedere oficial al Senatului, comisia de examen redactează mai multe variante de subiecte în dimineața probei, iar acestea sunt extrase prin tragere la sorți în fața candidaților. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Până în prezent, nu a fost susținută nicio testare, iar procesul este supravegheat atent pentru a preveni orice tentativă de fraudă. Senatul avertizează asupra tentativelor de discreditare În contextul unor îngrijorări legate de păstrarea posturilor, Senatul atrage atenția că au existat încercări de a discredita procesul de evaluare profesională. „Orice tentativă de a compromite integritatea acestui proces este nefondată și aduce prejudicii unei inițiative necesare”, se precizează în comunicat. Senatul reamintește că dezvăluirea subiectelor sau a baremelor de corectare, înainte de finalizarea examenului, este sancționată prin lege, în conformitate cu reglementările în vigoare. Testările angajaților Senatului, reducere de personal Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că în perioada 9–11 aprilie vor fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor, în condiții „corecte și transparente”. Reforma vizează optimizarea structurii administrative, prin reducerea numărului de posturi de la 796 la 618, în spiritul respectului față de banul public și cetățeni.

Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie, în timp ce coaliția majoritară promitea reducerea cheltuielilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie, când guvernul Ciolacu promitea să taie cheltuielile

Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie 2025, când guvernul Ciolacu promitea să taie cheltuielile: numărul angajaților în instituțiile de stat - fără cei din companiile și regiile statului - a ajuns la 1.312.508, față de 1.306.893 în decembrie 2024 și 1.306.197 în noiembrie 2024. În februarie 2025, s-a înregistrat o reducere nesemnificativă, fiind înregistrați 1.311.451 bugetari.  Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie Datele publicate marți seara de ministerul de Finanțe arată că s-au făcut angajări inclusiv la Senat, unde președinte era liberalul Ilie Bolojan. În decembrie, în această instituție erau angajate 869 de persoane, iar în ianuarie se ajunsese la 881. Însă, în februarie, numărul acestor bugetari s-a redus la 873. Personalul ministerului de Externe a crescut de la 2.090 de pe angajați în decembrie 2024 la 2.093 în ianuarie și 2.099 în februarie.  În mod straniu, datele de la Finanțe consemnau 260 de angajați la ministerul Familiei - față de 267 în decembrie 2024 - deși, oficial, acesta a fost desființat.  Aceste date confirmă de ce, în execuția bugetară pe primele două luni, este consemnată o creștere de 16,2% a cheltuielilor de personal.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. „Desființăm și comasăm autorități și instituții, reducem numărul de angajați și tăiem funcții de demnitari. În total, vorbim de o scădere masivă a posturilor, cu 13,5%. Cred că este un semnal concret așteptat de opinia publică și, în special de mediul de afaceri”, promitea Marcel Ciolacu la 20 februarie 2025. 

Partidul lui Șoșoacă apără bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Partidul lui Șoșoacă apără bugetarii

Partidul lui Șoșoacă, SOS România, apără bugetarii și nu vrea reducerea cheltuielilor: atacă la CCR hotărârea Senatului privind restructurarea Legislativului. În sesizarea trimisă CCR, SOS România invocă prevederea cconstituțională potrivit căreia „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol SOS România are doar zece senatori, iar o sesizare la CCR trebuie semnată de cel puțin 25. În consecință, formațiunea lui Șoșoacă va cere și altor partide să i se alăture. Partidul lui Șoșoacă apără bugetarii Anunțul privind atacarea la CCR a hotărârii privind restructurarea Senatului a fost făcut de Clement Sava, liderul grupului senatorial al S.O.S. România. „Prin prezenta sesizare, contestăm constituţionalitatea Hotărârii Senatului nr. 5/3.02.2025, pe care o considerăm contrară prevederilor Constituţiei României, în special următoarele articole ale acesteia:* art. 1 alin. (3) "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate";* art. 1 alin. (5) "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie"* art. 16 alin. (1) "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" şi alin. (2) "Nimeni nu este mai presus de lege";* art. 41 alin. (1) "Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă" şi alin. (5) "Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate", se arată în sesizare. Proiectul de hotărâre privind structura serviciilor Senatului, prin care se vor reduce numărul de posturi bugetate din instituţie, a fost adoptat, pe 3 februarie, în plenul Camerei superioare. Au fost înregistrate 78 de voturi "pentru", 41 de voturi "împotrivă" şi patru abţineri.

Nicolae Ciucă a demisionat din Senat (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Politică

Nicolae Ciucă a demisionat din Senat

Nicolae Ciucă a demisionat din Senat. Fostul premier a anunțat că a demisionat din Senat. Nicolae Ciucă a demisionat din Senat Într-un mesaj postat pe Facebook, Nicolae Ciucă a explicat decizia. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu „A sosit vremea să comunic public hotărârea de a-mi prezenta demisia din funcția de Senator în Parlamentul României. Din respect pentru colegii mei liberali este o decizie pe care am comunicat-o anterior conducerii PNL. Mi-ar plăcea ca acest gest să fie interpretat ca unul firesc, având în vedere că am ajuns în această funcție grație susținerii Partidului Național Liberal. Rămân un liberal convins, plasat ferm în zona de centru dreapta. Voi susține întotdeauna inițiativa privată, democrația și familia, cu onestitate și decență, chiar dacă nu în lumina reflectoarelor, ci ca simplu membru PNL. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut în acești ani, tuturor celor cu care am lucrat și tuturor celor care au avut încredere în mine! Vă rămân profund îndatorat!”

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Recent, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat că noua organigramă de personal va reduce numărul de posturi de la Senat de la 796 la 618. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban se lăuda că va concedia circa 200 de persoane: „Vorbim de un număr total de în jur de 1.500 de angajați (...) Aici estimez undeva, nu știu, oricum peste 200 de posturi la care vom renunța”. În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Însă proiectul de buget pentru anul 2025, publicat noaptea trecută de ministerul de Finanțe, nu arată nici o reducere a cheltuielilor de personal (cu salariile angajaților) la Senat și la Camera Deputaților. La Senat, cheltuielile de personal se majorează de la 195,7 milioane lei, în 2024, la 196,4 milioane lei, în 2025, deci cu 0,36%. Însă, în 2026, aceste cheltuieli ar ajunge la 205 milioane de lei, deci s-ar termina cu austeritatea pentru funcționarii parlamentari. La Camera Deputaților, cheltuielile de personal sar de la 403,2 milioane de lei, anul trecut, la 411,1 milioane de lei în 2025. Majorarea este de 1,96%. Și aici, austeritatea s-ar încheia în 2026, când cheltuielile de personal se estimează că vor ajunge la 442 de milioane de lei. Și în 2027 și 2028, Finanțele estimează majorări substanțiale ale cheltuielilor de personal din cele două camere ale Parlamentului.

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Foto: Captură video
Politică

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială

Cine îl huiduie pe Ilie Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună. Ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii arată că, în decembrie 2024, erau 888 de funcționari parlamentari care primeau această pensie specială. Citește și: Ponta și-a mai luat un apartament în străinătate, pe lângă cel din Istanbul. Daciana Sârbu, cu care s-a căsătorit la Beijing, expulzată din declarația de avere Directorii din Senat câștigă lunar, brut - potrivit datelor publicate pe site-ul Senatului - între 14.000 și 17.700 de lei, plus sporul de condiții vătămătoare, de 1.500 de lei. Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Pensia specială medie a foștilor angajați ai Senatului era, în decembrie 2024, de 6.133 de lei, din care 3.516 lei erau subvenția de la bugetul de stat. În sistemul public de pensii, pensia medie era de peste 2.800 de lei, mai puțin decât subvenția la aceste pensii speciale. De această pensie beneficiază „funcționarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puțin 20 de ani în structurile Parlamentului, și care solicită pensionarea cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare”, potrivit noii legi a pensiilor speciale. Anterior, condițiile de pensionare erau mult mai relaxate. Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607.

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea propusă de Bolojan: nu este benefică pentru funcționari și „familiile lor”. Funcționarii parlamentari beneficiază, printre altele, de pensii speciale. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Şoferilor din Senatul României au protestat în comun, afirmând, într-un comunicat, că „o reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcţionarea instituţiei, cât şi pentru angajaţi şi familiile lor. O astfel de acţiune în forţă ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”. „Angajaţii Senatului sunt esenţiali pentru funcţionarea eficientă a procesului legislativ. Orice proces de reorganizare trebuie să fie realizat cu respectarea drepturilor acestora şi fără a afecta stabilitatea instituţiei. Facem apel la toţi senatorii să sprijine o reformă bazată pe echitate şi raţionalitate”, se arată în protest. În consecință, aceste sindicate solicită "implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente şi echitabile, respectarea drepturilor angajaţilor, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale şi persoanele cu dizabilităţi, precum şi organizarea unei consultări pentru analizarea impactului măsurilor asupra funcţionării Senatului". Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607. Din cele 797 de posturi prevăzute acum în organigramă, circa 30 sunt libere.

Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului Foto: Aktual 24
Politică

Bolojan pregătește dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului

Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607. Site-ul stiri pe surse scrie că memorandumul a fost aprobat cu unele modificări. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” În plus, nu este clar dacă toate posturile care se desființează sunt ocupate efectiv de cineva. Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului Memorandumul lui Bolojan, intitulat „Masuri pentru reorganizarea activității Senatului României și reducerea cheltuielilor bugetare” prevede, printre altele: reducerea numărului de secretari adjuncți, de la patru la doi la direcția de presă dispar șase posturi de la Direcţia generală cooperare parlamentară externă se taie 14 posturi 122 de posturi se desființează de la direcțiile legislativă, secretariat general și administrare patrimoniu dispar 24 de posturi de șofer, fiindcă se va aloca o mașină la zece senatori, nu la opt, cum este în prezent În plus, cota lunară de carburanți se reduce cu 20%, iar indemnizația acordată „coordonatorilor” comisiilor dispare. Memorandumul estimează o reducere de aproape 24% a posturilor existente. Nu există însă un calcul al impactului buegtar și un calendar al transpunerii efective în practică a prevederilor din memorandum.

La Iași, USR a devansat PNL (sursa: Facebook/USR Iași)
Eveniment

La Iași, USR a devansat PNL

La Iași, USR a devansat PNL. Potrivit ultimelor date, în Iasi, USR-ul a devansat PNL la Senat. La Iași, USR a devansat PNL Alegerile parlamentare în județul Iași au atras aproape 330.000 de alegători, cu voturi exprimate în 783 de secții. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiPSD a câștigat scrutinul în județ, conform rezultatelor oficiale după numărarea voturilor din toate secțiile. Următoarele partide clasate sunt AUR, USR, PNL și SOS, cu USR devansând PNL la Senat. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră