Eveniment
Escrocherii digitale: semnele prin care putem recunoaște fraudele online și telefonice
Cum recunoaștem fraudele online și telefonice. „Sunt de la bancă, tocmai am detectat o tranzacție suspectă. Vă rog să-mi spuneți codul primit prin SMS” - este unul dintre cele mai des întâlnite scenarii prin care românii sunt păcăliți în 2025.
Fraudele online și telefonice au devenit atât de sofisticate, încât, uneori, diferența dintre un apel real și unul fals poate fi doar o secundă de neatenție.
Cum recunoaștem fraudele online și telefonice
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția că tentativele de fraudă sunt în creștere, iar atacatorii își rafinează constant metodele.
Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță
De la SMS-uri care promit livrarea unui colet până la emailuri ce imită facturi oficiale, arsenalul infractorilor s-a diversificat.
Întrebarea esențială este: cum putem recunoaște aceste capcane și, mai ales, cum putem să ne protejăm?
Apelurile false: „vishing-ul” care seamănă cu realitatea
Un telefon primit într-o după-amiază obișnuită se poate transforma în începutul unei fraude.
Escrocii se prezintă ca reprezentanți ai băncii și creează panică:
„Cardul dvs. a fost compromis, trebuie să confirmăm imediat datele”.
Tehnicile folosite nu mai sunt rudimentare.
Cu ajutorul spoofing-ului, numărul afișat pe ecran poate părea identic cu cel al băncii reale.
Victima, prinsă în capcana urgenței, cedează și oferă datele de securitate.
Semnul clar de alarmă: băncile nu cer niciodată coduri de autentificare prin telefon.
Dacă cineva vă cere acest lucru, închideți imediat și apelați numărul oficial al instituției respective.
SMS-urile înșelătoare: coletul care nu vine niciodată
„Ai un colet. Plătește taxa de livrare aici”, după care urmează un link.
Este mesajul primit de mii de români, în special în perioadele de sărbători sau reduceri.
Linkurile trimit către site-uri false, care cer datele cardului.
Un mic detaliu poate face diferența: adresa web.
În loc de „fancourier.ro”, apare „fan-courier-ro.com”.
Diferența e greu de observat pe un ecran mic, dar consecințele pot fi grave.
Potrivit campaniilor DNSC, aceste mesaje de tip smishing au explodat în România în ultimii ani, adaptându-se după modelele de consum ale oamenilor.
Emailurile frauduloase: phishing-ul care lovește constant
Un alt front de atac al infractorilor este emailul.
Victimele primesc mesaje care par oficiale, cu antetul băncilor sau al instituțiilor publice.
În realitate, sunt copii aproape perfecte, menite să inducă în eroare.
Semnele care ar trebui să ne pună pe gânduri sunt:
expeditori cu adrese suspecte, de tipul „[email protected]”;
greșeli de ortografie sau traduceri stângace;
presiune de timp („plătiți în 24 de ore”);
atașamente sau linkuri către pagini false.
Recomandarea specialiștilor: nu dați click și nu descărcați fișierele până nu verificați autenticitatea direct pe site-ul oficial.
Capcanele din rețelele sociale: investiții „miracol” și conturi false
În epoca digitală, escrocii profită de rețelele sociale pentru a crea campanii aparent atractive.
Mesaje de tipul „Investește 500 de euro acum și câștigi dublu în câteva zile” circulă pe Facebook sau Instagram, uneori folosind chiar imaginea unor persoane publice.
Europol avertizează că aceste „oferte” sunt printre cele mai periculoase, pentru că exploatează dorința de câștig rapid și credibilitatea influencerilor.
Regula de aur: dacă sună prea frumos ca să fie adevărat, atunci este, cel mai probabil, o înșelătorie.
Tiparul comun: frica și graba
Dincolo de metodele diferite, toate fraudele au același mecanism psihologic: atacatorii mizează pe emoție.
Creează frică (vei pierde bani, contul va fi blocat) sau exploatează lăcomia (vei câștiga dublu, vei primi un premiu).
Această presiune de timp este cea mai mare armă a lor.
O victimă grăbită are șanse mai mari să facă o greșeală.
Măsuri simple de protecție
Specialiștii în securitate recomandă câteva măsuri simple, dar esențiale:
nu oferiți niciodată parole, coduri sau PIN-uri prin telefon sau SMS;
verificați de două ori adresele web și email;
folosiți autentificarea în doi pași pentru conturile importante;
instalați aplicații de securitate și actualizează constant sistemele;
educați și persoanele mai vulnerabile din familie, părinți sau bunici, care pot fi ținte ușoare.
Raportarea: un pas care contează
România dispune de mecanisme oficiale prin care cetățenii pot semnala tentativele de fraudă.
1911 este numărul unic al DNSC pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică.
De asemeneam băncile comerciale au linii speciale pentru denunțarea unor fraude.
În cadrul Poliției Române există structurile de criminalitate informatică.
Raportarea nu este doar o modalitate de a ne proteja propriile date, ci contribuie și la identificarea rețelelor mai mari și la prevenirea altor victime.
Verificare, prudență, raportare
Fraudele online și telefonice nu mai sunt simple excepții, ci fac parte din peisajul cotidian al lumii digitale.
În 2025, siguranța depinde de informare și vigilență.
Recunoașterea semnelor, un ton alarmant, presiune de timp, cereri de date confidențiale, este primul pas spre protecție.
Urmează apoi aplicarea unor reguli simple: verificare, prudență și raportare.
