vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: secret

28 articole
Investigații

EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate

426 de milioane de euro anual este valoarea „sporului de dronă Bayraktar”, o mită electorală mascată dată de Guvernul Ciolacu și girată de toți șefii serviciilor secrete. Beneficiarii: civilii, polițiștii și militarii din instituțile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, încă din primăvara anului electoral 2024. Inițial, acest spor de până la 30% din salariul de bază, urma să fie acordat doar militarilor din unitățile care operau sistemele de drone turcești Bayraktar și sisteme din alte programe de înzestrare. Dar a ajuns să fie acordat pe capete șefilor civili și generalilor din MAI și MApN, personal care nu are nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” DeFapt.ro a încercat să afle câți angajați MAI și MApN primesc acest spor, dar s-a lovit de secretomanie totală. Mită mascată în campania electorală: spor de până la 30% În februarie 2024, Guvernul de la București era condus de premierul Marcel Ciolacu, liderul de atunci al Partidului Social Democrat, care se bucura de sprijinul necondiționat al Partidul Național Liberal, controlat de generalul Nicolae Ciucă. Tot în acea perioadă, întreaga clasă politică românească se pregătea pentru patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cel mai probabil pentru a sensibiliza electoral militarii, pesedistul Angel Tîlvăr, în calitatea sa de ministru al Apărării, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se dorea ca „personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”. Chiar formularea din proiectul de OUG arată că, de la ideea unui spor specific pentru operatorii de drone, se ajunsese la o propunere mult mai generală. „E un spor pentru a fideliza angajații structurilor de forță ale statului în contextul războiului din Ucraina. Se dă prin ordin de ministru, pe criterii stabilite de ordonatorul de credite. La unii, cum ar fi MAI, criteriile sunt clasificate”, a spus Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor.   „Sporul de dronă Bayraktar”, împărțit de președintele României Inițiativa legislativă a fost numită popular „sporul de dronă Bayraktar”, după sistemul de drone turcești cumpărate de MApN. Prin acordarea acestui spor se dorea stoparea exodului militarilor din sistem. De prevederile acestei inițiative urmau să beneficieze militarii din toate instituțiile militarizate, inclusiv SPP, SRI, SIE, STS, Rezervele de Stat, dar și polițiștii, inclusiv cei de penitenciare.  Potrivit Notei de Fundamentare a Ordonanței de Urgență, structurile și unitățile militare care urmează să beneficieze de „sporul Bayraktar” se stabilesc „prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar perioada, categoriile de personal și mărimea concretă a acestui drept salarial fiind stabilite prin ordin al conducătorului instituției”. Practic, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus la acea dată de președintele Klaus Iohannis, decidea ce structuri și unități militare pot primi sporul de până la 30%. 426 de milioane de euro pentru „sporul de dronă” Nota de Fundamentare a inițiativei legislative conține și câteva date legate de impactul bugetar. De exemplu, de la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 26 din 21 martie 2024 până la finalul anului 2024, era prevăzută o sumă de 1,79 miliarde lei, echivalentul a 360 de milioane de euro. Pentru anii 2025 și 2026 erau prevăzuți câte 2,129 miliarde lei, adică în jur de 426 milioane de euro anual. Calculele din Nota de Fundamentare pare că nu au luat în calcul creșterile salariilor de bază sau ale soldelor și nici măcar indexarea cu inflația. Primesc spor de dronă și șefi de instituții care nu au drone La adăpostul lipsei de transparență a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, de „sporul de dronă” au ajuns să beneficieze funcționari și generali din Ministerul Afacerilor Interne și din Ministerul Apărării Naționale, care nu au nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”. De exemplu, o parte dintre directorii de direcții din cadrul MAI primesc „sporul de dronă Bayraktar” în cuantum de 21% din salariul de bază. La fel și șefii Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, instituție care nici măcar nu are în dotare drone sau tehnică militară. MAI invocă „secretul de stat” DeFapt.ro a încercat să afle de la Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, numărul total de angajați, respectiv numărul directorilor care primesc „sporul de dronă Bayraktar”, dar și valoarea totală a acestui spor plătit din bani publici. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că acordarea sporului de dronă Bayraktar era necesar pentru „stabilirea unei majorări salariale pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, astfel încât să se asigure motivarea, evoluția în carieră și retenția personalului, dar și atragerea de personal nou care să acopere deficitul existent, în limita bugetului de cheltuieli aprobat în acest sens”. Însă a refuzat să răspundă concret la întrebări, sub pretextul că informațiile solicitate fac parte din categoria informațiilor clasificate secret de stat și secret de serviciu.   Râsu'-plânsu' la MApN: ministerul spune că nu are datele Ministerul Apărării Naționale nu a invocat secretul de stat, ci de-a dreptul ignoranța. „În ceea ce privește valoarea acestei majorări la nivelul central al Ministerului Apărării Naționale, vă comunicăm faptul că informațiile nu pot fi identificate din datele transmise de ordonatorii de credite din finanțare. (...) Astfel, evidența informațiilor solicitate este gestionată la nivel de ordonator terțiar de credite, cu respectarea legislației incidente, iar centralizarea sumelor de la toți ordonatorii de credite din finanțare, la nivel de ordonator principal de credite, necesită implicarea unei resurse de timp și de personal, suplimentar activităților curente”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. Un răspuns, evident, mincinos: MApN este ordonator principal de credite și redistribuie banii primiți de la bugetul de stat către ordonatorii terțiari de credite, deci nu poate invoca lipsa datelor. 

Ciolacu și Ciucă au dat o șpagă electorală camuflată într-un spor de dronă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Averea secretă a lui Vladimir Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averea secretă a lui Vladimir Putin: sistemul financiar din jurul liderului de la Kremlin

Vladimir Putin continuă să fie una dintre cele mai opace figuri politice ale lumii, iar întrebările legate de averea sa reală revin constant în atenția presei internaționale. Oficial, liderul de la Kremlin afișează imaginea unui funcționar de stat cu venituri moderate. Neoficial însă, investigațiile jurnalistice și scurgerile de documente financiare au alimentat suspiciunile privind existența unei averi uriașe ascunse în rețele offshore și administrate prin intermediari apropiați. În volumul Kremlin Confidentiel, jurnalistul francez Vincent Jauvert, specialist în Rusia și fost șef al departamentului extern al revistei Le Nouvel Obs, susține că Vladimir Putin ar controla indirect active de zeci de miliarde de dolari printr-un sistem construit în jurul loialităților personale, al contractelor de stat și al paradisurilor fiscale. Averea oficială a lui Putin Potrivit declarațiilor oficiale de avere, Vladimir Putin are un profil financiar modest. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Conform documentelor publice din Rusia, președintele ar deține un apartament de 77 de metri pătrați în Sankt Petersburg, o mașină și un salariu lunar estimat la aproximativ 10.000 de euro. Vincent Jauvert afirmă însă că aceste date nu reflectă realitatea patrimoniului liderului rus. În opinia jurnalistului, averea reală ar fi ascunsă printr-o rețea complexă de apropiați, prieteni din copilărie și oameni de afaceri care ar administra în numele său conturi offshore și participații în companii strategice. Printre exemplele invocate se numără dezvăluirile din Panama Papers, care au arătat că violoncelistul Serghei Roldughin, apropiat al lui Putin și martor la nunta acestuia, controla active offshore de aproximativ două miliarde de dolari. Roldughin a negat că ar fi acționat ca intermediar pentru liderul de la Kremlin. „Domnul 35%”: acuzațiile privind sistemul de comisioane În cartea sa, Jauvert îl numește pe Putin „Monsieur 35 %” („Domnul 35%”), referindu-se la un presupus sistem de comisioane instituit încă din primii ani ai mandatului prezidențial. Potrivit jurnalistului, doi oameni de afaceri din Sankt Petersburg ar fi primit contracte avantajoase pentru furnizarea de echipamente medicale, în schimbul unor comisioane de 35% din cifra de afaceri, transferate într-o companie din Luxemburg. Aceste informații provin din mărturiile lui Serghei Kolesnikov, un fost asociat al cercului apropiat al Kremlinului, care a făcut publice acuzațiile înainte de a părăsi Rusia. Jauvert susține că acest mecanism s-ar fi extins ulterior la scară largă, devenind parte a modului în care funcționează relația dintre stat și marile companii rusești. Proprietăți luxoase, iahturi și active offshore Investigația jurnalistului francez descrie și presupusul patrimoniu imobiliar asociat lui Vladimir Putin și cercului său apropiat. Printre cele mai cunoscute exemple se află așa-numitul „Palat al lui Putin” de la Marea Neagră, despre care opozantul rus Alexei Navalnîi susținea că ar valora aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Complexul ar include heliporturi, piscine, podgorii, un patinoar subteran și alte facilități de lux. Kremlinul a negat constant că proprietatea i-ar aparține lui Putin. Jauvert amintește și de iahtul Sheherazade, evaluat de presa internațională la aproximativ 700 de milioane de dolari și asociat de mai multe investigații cu anturajul liderului rus. Potrivit jurnalistului, o parte importantă a averii ar fi plasată în conturi offshore și în participații la companii energetice rusești, inclusiv în Gunvor, una dintre cele mai mari firme de export petrolier din Rusia. Beneficii pentru cercul apropiat al liderului rus Cartea descrie și avantajele financiare de care ar fi beneficiat persoane apropiate de Vladimir Putin. Fosta sa soție, Liudmila Putin, ar fi primit proprietăți importante în Moscova și în Franța, în timp ce actuala parteneră neoficială, fosta gimnastă Alina Kabaeva, ar deține un apartament de mari dimensiuni la Soci, potrivit investigației. Jauvert amintește și cazul lui Kirill Șamalov, fostul soț al Katerinei Tihonova, una dintre fiicele lui Putin. După căsătorie, Șamalov a devenit unul dintre cei mai tineri miliardari din Rusia, primind participații importante în compania Sibur. Aceste informații au fost prezentate anterior și în investigații publicate de presa occidentală și de organizații anticorupție, însă Kremlinul a respins în repetate rânduri acuzațiile privind îmbogățirea ilegală a familiei prezidențiale. Cum percep rușii acuzațiile de corupție Vincent Jauvert consideră că o parte importantă a populației ruse este conștientă de existența unui sistem de corupție la nivel înalt. Investigațiile video realizate de Alexei Navalnîi despre averile și proprietățile elitei de la Kremlin au fost vizionate de milioane de oameni și au provocat proteste în mai multe orașe din Rusia înainte de moartea opozantului. Potrivit jurnalistului francez, în trecut mulți ruși acceptau tacit îmbogățirea elitei politice în schimbul unei relative stabilități economice. În contextul războiului din Ucraina, al sancțiunilor occidentale, al inflației și al dificultăților economice tot mai accentuate, această relație de toleranță ar începe însă să se erodeze. Teama de pierderea puterii și a averii În analiza sa, Vincent Jauvert susține că menținerea la putere reprezintă pentru Vladimir Putin nu doar o miză politică, ci și una personală și financiară. Jurnalistul compară situația liderului rus cu cea a altor autocrați care, după căderea regimurilor lor, și-au pierdut averile sau chiar viața. În acest context, păstrarea controlului asupra statului ar deveni esențială pentru supraviețuirea politică și personală a liderului de la Kremlin. Kremlinul nu a comentat în detaliu afirmațiile din volumul lui Vincent Jauvert, iar autoritățile ruse au respins constant acuzațiile privind existența unei averi ascunse a lui Vladimir Putin.

Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Mâna dreaptă a lui Maduro a negociat în secret cu SUA în 2025. Delcy Rodriguez conduce azi Venezuela

În primele zile ale lui ianuarie 2026, după capturarea lui Nicolás Maduro de către forțe americane și instalarea rapidă a lui Delcy Rodríguez ca lider interimar, în spațiul public au reapărut relatări despre negocieri discrete purtate la Doha (Qatar) între reprezentanți ai guvernului venezuelean și persoane asociate administrației SUA. În centrul acestor relatări se află Delcy Rodríguez, vicepreședinta Venezuelei și ministru al petrolului, descrisă de mai multe surse media drept actorul care ar fi folosit canale secrete („backchannel”) pentru a discuta o posibilă reconfigurare a relației cu Washingtonul. Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA Este important de precizat din start: nu există, în acest moment, o confirmare publică completă și oficială (de tip comunicat guvernamental detaliat) din partea SUA, Venezuelei sau Qatarului despre conținutul exact al acestor discuții. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Dar există investigații jurnalistice și declarații atribuite unor surse apropiate discuțiilor, plus elemente publice care sugerează că Doha a fost folosită ca spațiu de intermediere în diverse dosare internaționale și că Venezuela a avut contacte diplomatice cu Qatar în mod repetat. Unul dintre materialele care au alimentat discuția despre așa-numitul „pact de la Doha” este un articol care susține că Delcy Rodríguez și fratele ei, Jorge Rodríguez, ar fi participat la întâlniri discrete în Doha, fără ca Maduro să fie parte directă a acestor reuniuni. Potrivit acestui articol, întâlnirile ar fi urmărit o înțelegere menită să reducă riscurile pentru nucleul de putere chavist într-un scenariu de tranziție, în timp ce SUA ar fi obținut o schimbare de conducere (sau cel puțin o schimbare de comportament) la Caracas. Această interpretare se bazează pe surse anonime și pe analize ale dinamicii politice interne. Negocieri în schimbul garanțiilor Un alt material, publicat de Miami Herald, afirmă că Delcy și Jorge Rodríguez ar fi folosit „Doha backchannels” pentru a comunica Washingtonului un plan de tranziție „gestionată”, în care persoane din aparatul actual ar rămâne relevante politic, în schimbul unor garanții și al unei resetări treptate a relației cu SUA. Articolul descrie această idee ca o ofertă politică făcută prin intermediari, într-un context în care sancțiunile și dosarele judiciare internaționale cresc costurile menținerii suveranității statului venezuelean. Și aici, elementul central este că discuțiile ar fi fost neoficiale și purtate într-un cadru care permite negarea plauzibilă a părților implicate.  „Ziua de după” În același registru se înscriu și texte care invocă o investigație publicată în octombrie (fără ca în materialul de sinteză să fie reproduse integral probele), potrivit căreia Delcy Rodríguez ar fi intrat încă din 2025 în discuții cu reprezentanți ai SUA despre „ziua de după” și despre condiții minimale pentru cooperare. Aceste relatări tind să lege „canalul Doha” de ideea că o parte din elita de la Caracas ar fi căutat o ieșire negociată, în eventualitatea unui colaps politic sau a unei intervenții externe. „Trădarea” lui Maduro Pot fi interpretate drept „trădare” a lui Maduro aceste întâlniri ale vicepreședintei de ieri Delcy Rodríguez, actuala președintă de azi? Ce se poate spune este că s-a vehiculat ipoteza că o parte din cercul de putere ar fi preferat o tranziție controlată (cu Delcy Rodríguez în frunte) în locul unui scenariu de prăbușire totală sau de înlăturare violentă a întregii structuri. Poziția centrală a lui Rodríguez Contextul din ianuarie 2026 amplifică această ipoteză. Delcy Rodríguez a fost învestită formal ca președinte interimar, după îndepărtarea lui Maduro, și subliniază poziția ei centrală în arhitectura chavistă și în dosarul energetic. În paralel, presa internațională a observat o schimbare de ton: Rodríguez a adoptat mesaje mai conciliatoare față de SUA, sugerând disponibilitate pentru „o agendă de cooperare” — un semnal care, într-un astfel de moment, este interpretat inevitabil ca parte dintr-o negociere politică mai largă. 

Negocieri secrete SUA-Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

MApN a secretizat avansul plătit pentru avioanele F-35 (sursa: Facebook/F-35 Lightning II)
Investigații

EXCLUSIV MApN a secretizat avansul plătit pentru avioanele F-35. Cel mai probabil, pentru că nu mai are bani și nu a achitat nimic

Oficialii Armatei țin la secret plățile făcute în avans pentru achiziția avioanelor de luptă americane F-35 pentru care statul român va achita cel puțin 6,5 miliarde de dolari. Surse din Ministerul Apărării au explicat pentru DeFapt.ro și care ar fi motivul misterului: până în prezent, „MApN nu a plătit nici un dolar” avans pentru aceste aparate de zbor. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Avioanele de luptă F-35 ar urma să intre în dotarea Forțelor Aeriene Române începând cu anul 2030. Dar, cu cât întârzie mai mult plata avansului, programul ar putea fi amânat. 32 aparate F-35 pentru 6,5 miliarde USD Ministerul Apărării Naționale a semnat în noiembrie 2024 contractul de achiziție a 32 de avioane F-35. Valoarea contractului este de 6,5 miliarde de dolari, fără TVA. Departamentul de Stat al SUA a notificat Congresul american că valoarea contractului ar putea ajunge la 7,2 miliarde de dolari. În această sumă nu intră și costurile pentru muniție, care va fi achiziționată ulterior. La solicitarea DeFapt.ro, MApN a transmis că „această valoare reprezintă plafonul maxim autorizat de partea americană. Diferența, de circa 700 milioane USD, reprezintă o marjă de siguranță, frecvent utilizată în notificările către Congres, nefiind o obligație contractuală pentru partea română.” De unde vin banii Banii pentru această achiziție ar trebui să provină de la bugetul de stat, iar o mică parte ar urma să fie acoperită dintr-un împrumut de 920 de milioane de dolari contractat de România în septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: a plătit sute de milioane de dolari pe sisteme de baterii de coastă, dar livrarea a întârziat deja cu un an Din suma totală împrumutată, MApN va putea folosi doar 700 de milioane pentru achizițiile de tehnică militară din SUA. Până atunci, însă, banii împrumutați vor rămâne în sucursala New York a Federal Reserve Bank. „Condițiile împrumutului „FMF Loan” au fost negociate și semnate de către autoritățile române, în special de Ministerul Finanțelor, cu Guvernul SUA, având o perioadă de rambursare de 12 ani”, a mai transmis MApN. Avansul nu este informație publică DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice ce sumă de bani a fost plătită în avans până în prezent. Avansul, de obicei, reprezintă 30% din valoarea contractului. Ceea ce înseamnă că Apărarea ar fi trebuit să plătească aproape două miliarde de dolari deja. Dar MApN a refuzat să răspundă direct, invocând mai multe pretexte. „MApN efectuează plặți în conformitate cu calendarul agreat cu reprezentanții autorităților guvernamentale ale SUA, parte a Acordului Guvern la Guvern, în corelație cu livrările de bunuri și servicii asociate programului de înzestrare, în limita bugetului alocat”, a fost primul răspuns al MApN. Ulterior, în urma unei noi solicitări, MApN a transmis că informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul public pentru că se află sub incidența a două legi. S-a invocat legea informațiilor clasificate Prima lege invocată de către oficialii MApN este Legea nr. 182 din aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate, articolul 17. Acest articol prevede că în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informații care reprezintă sau care se referă la: „k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătura cu siguranța națională ori cu apărarea națională sau prezintă importanță deosebită pentru interesele economice și tehnico-științifice ale României”. Pe de altă parte, banii publici plătiți în avans fac parte din categoria informațiilor de interes public, în contextul în care achiziția și valoarea contractului sunt publică. Secret de stat sau concurență (ne)loială? În al doilea rând, MApN a invocat articolul 12 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care prevede că se exceptează de la accesul liber al cetățenilor (...), următoarele informații: „a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii; c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.” Nu ar fi chiar secrete de stat, ci informații „confidențiale” Practic, plățile făcute în avans din bani publici au devenit secrete de stat la Ministerul Apărării. Însă, evident, sumele de bani plătite în avans nu aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială. Și nici măcar principiului concurenței loiale, deoarece contractul a fost semnat direct cu Guvernul SUA, iar avionul F-35 este produs doar de Lockheed Martin. Biroul de Presă al MApN nu a mai răspuns când i s-a cerut să comunice cine a secretizat informația referitoare la sumele plătite în avans pentru F-35. Totuși, în urma unei noi solicitări a DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că „în bugetul Ministerului Apărării Naționale sunt prevăzute fondurile necesare derulării programului F-35, în concordanță cu Legea bugetului de stat și cu legislația specifică privind programele de înzestrare. Informațiile privind sumele alocate anual pentru acest program sunt confidențiale.” Surse: „MApN nu a plătit nici un dolar” DeFapt.ro a discutat cu mai multe surse din MApN referitor la plata în avans pentru avioanele F-35. Potrivit acestor surse, „MApN nu a plătit nici un dolar pentru avioanele F-35”. Dintr-un motiv foarte simplu: nu există fonduri alocate până la sfârșitul anului.  Conform altei surse, în cazul în care nu se plătește avansul de 30% pentru achiziția celor 32 de avioane F-35, programul ar putea fi amânat. Astfel, primele avioane nu ar mai ajunge în România în anul 2030, așa cum a anunțat MApN, ci, cel mai probabil, în 2031 sau 2032.  

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Premierul Bolojan, dat în judecată pentru că refuză să comunice date despre ajutoarele date Ucrainei

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat că a dat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), acuzând încălcarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. ONG-ul reclamă faptul că Guvernul a refuzat să comunice date minime despre ajutoarele militare acordate Ucrainei, invocând abuziv secretul de stat. APADOR-CH dă în judecată Guvernul României În septembrie 2025, APADOR-CH a solicitat Guvernului numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele militare destinate Ucrainei, precum și detalii despre clasificarea acestor acte – cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și cu ce nivel de secretizare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Solicitarea nu viza conținutul hotărârilor sau date operative de natură militară, ci doar informații administrative minime. Cu toate acestea, Guvernul a refuzat să răspundă, susținând că inclusiv aceste informații sunt „exceptate de la accesul public”, fără să prezinte dovezi în acest sens. APADOR-CH califică refuzul drept „o practică absurdă și abuzivă”, subliniind că numărul și existența unui act normativ nu pot fi considerate secrete de stat. O practică recurentă de secretomanie administrativă Potrivit asociației, acesta nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, APADOR-CH a reclamat în repetate rânduri tendința Guvernului de a bloca accesul la informații elementare.  Un caz recent este cel al cheltuielilor de deplasare ale fostului președinte al României, pentru care autoritățile au refuzat să comunice numerele hotărârilor prin care s-a dispus secretizarea, invocând aceleași excepții abuzive. Cazul din 2002: Bolojan amendat pentru refuzul de a desecretiza stenogramele Situația actuală amintește de un caz din 2002, când APADOR-CH a câștigat un proces împotriva SGG privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acel moment, Secretariatul era condus de Ilie Bolojan, actualul premier. Instanța a decis atunci amendarea lui Bolojan pentru fiecare zi de întârziere în comunicarea informațiilor, considerând clasificarea nelegală. „Este regretabil că, după peste 20 de ani, Guvernul continuă aceeași practică, iar oamenii de stat, precum Ilie Bolojan, nu au învățat nimic între timp”, arată asociația. Transparența administrativă, o condiție a democrației APADOR-CH atrage atenția că secretizarea excesivă nu are legătură cu protejarea securității naționale, ci cu împiedicarea accesului cetățenilor la informații despre activitatea Guvernului și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. Organizația consideră că astfel de abuzuri contravin principiilor democrației și statului de drept: „Ceea ce ar trebui să fie informații minimale și publice devin, prin abuz, ‘secrete de stat’. În realitate, singurul efect este împiedicarea cetățenilor să afle cum funcționează guvernarea.”

Justiția americană, atacată de hackeri ruși (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Internațional

Hackeri ruși au accesat ani de zile documente secrete ale instanțelor federale din SUA

Justiția americană, atacată de hackeri ruși. Hackeri susținuți de statul rus au pătruns în sistemul electronic al instanțelor federale din SUA și au furat documente confidențiale, inclusiv fișiere sigilate de judecători, potrivit unui raport citat de Bloomberg. Justiția americană, atacată de hackeri ruși Conform raportului, atacatorii au exploatat atât date de autentificare furate, cât și o vulnerabilitate a unui server vechi al sistemului judiciar federal. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Obiectivul lor a fost accesarea specială a dosarelor sigilate, care conțin informații extrem de sensibile. Acces neautorizat timp de mai mulți ani Nu este clar momentul exact al pătrunderii în sistem sau când autoritățile judiciare au descoperit compromiterea. Surse apropiate cazului spun că hackerii au avut acces timp de mai mulți ani. În toamna trecută, sistemul judiciar american a contractat o firmă de securitate cibernetică pentru a investiga incidentul și a lua măsuri de protecție. Breșa, despre care nu s-a raportat anterior public, ridică îngrijorări serioase privind compromiterea unor dosare delicate, inclusiv investigații de securitate națională. Reacția autorităților americane Biroul Administrativ al Instanțelor SUA a refuzat să comenteze incidentul, dar a transmis recent că a început să implementeze „măsuri suplimentare de protecție pentru documentele sensibile” în contextul intensificării atacurilor cibernetice sofisticate. Departamentul de Justiție a evitat să ofere detalii, invocând investigațiile în curs, iar Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Președintele Donald Trump, întrebat dacă va ridica subiectul în discuțiile cu Vladimir Putin privind războiul din Ucraina, a afirmat că este la curent cu situația și a adăugat: „Asta fac ei. Sunt buni la asta. Noi suntem și mai buni.” Documente vizate: spionaj, fraudă și securitate națională Conform Bloomberg Law, hackerii au vizat în mod special dosare sigilate din cazuri de spionaj, fraudă, spălare de bani și activități legate de agenți ai guvernelor străine. Aceste documente includ informații extrem de sensibile, care, în mâini greșite, ar putea afecta investigații criminale și de securitate națională sau ar putea compromite identitatea informatorilor. Jake Braun, fost oficial la Casa Albă în domeniul securității cibernetice, a avertizat că instanțele americane nu beneficiază de finanțare suficientă pentru protecția datelor și că problema trebuie remediată urgent. Legătura cu atacul SolarWinds și măsurile ulterioare Sistemul judiciar american a fost deja afectat de un atac cibernetic major descoperit în 2020, atribuit tot hackerilor ruși, care au exploatat vulnerabilitățile software-ului SolarWinds. Nu este clar dacă actuala compromitere are legătură directă cu acel incident. În mai 2025, instanțele americane au început implementarea autentificării multifactoriale, iar în iunie, judecătorul federal Michael Scudder a recunoscut în fața Congresului că subfinanțarea a lăsat sistemele „învechite și vulnerabile”. Reacții și măsuri suplimentare în instanțe În iulie, comisiile judiciare ale Senatului și Camerei Reprezentanților au fost informate oficial despre atac, iar pentru septembrie este programat un briefing clasificat. Între timp, mai multe instanțe federale au schimbat procedurile pentru depunerea documentelor sensibile. În districtul de est al New York-ului, de exemplu, judecătorul-șef a interzis încărcarea electronică a documentelor sigilate în cazurile penale, acestea urmând să fie depuse exclusiv în format tipărit.

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei (sursa: Digi24)
Eveniment

EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei: judecătoarea Elena Costache menționează doar că este alte vorba de "alte surse" din bugetul CSM. Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, 81.816,22 lei - "alte surse", neprecizate). Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar Formularul de declarare a averilor cere ca, în cazul oricărui venit, să se precizeze "Serviciul prestat/Obiectul generator de venit". Veniturile din alte surse ale șefei CSM (sursa: CSM) Or, șefa CSM, Elena Costache, a evitat aceste mențiuni în cazul sumei de 81.816,22 lei, preferând formularea "alte surse". Răspuns delirant-lemnos al CSM DeFapt.ro s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut detalii în legătură cu aceste "alte surse". Răspunsul CSM este abracadabrant: Răspunsul CSM la întrebările DeFapt.ro (sursa: CSM) Practic, CSM a refuzat să răspundă pentru ce anume primește judecătoarea Costache aproape 82.000 de lei anual.

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Stupefiant: numărul funcționarilor care iau spor pentru proiecte europene, secretizat

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate: Consiliul Județean Iași păstrează discreția totală în privința numărului exact de angajați care beneficiază de sporuri pentru lucrul cu proiecte finanțate din fonduri europene. Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate În prezent, administrația județeană nu dezvăluie câți salariați primesc majorarea salarială de până la 50% pentru activitatea în proiecte europene (procent redus la 40% după măsurile recente de austeritate). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm CJ a precizat doar că „numărul beneficiarilor variază în funcție de numărul de proiecte și de perioada de implementare”. În schimb, în 2023, aceste date erau publice: 40 de angajați ai Consiliului primeau între 10% și 50% în plus la salariu pentru implicarea în echipele de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești (sursa: theshiftnews.com)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Trump, suspectat că își ascunde originile rusești: numele real ar fi Serghey Gorokhovsky, deși se prezintă ca Sergio Gor

Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești. Sergio Gor, unul dintre cei mai influenți consilieri din administrația Trump, însărcinat cu selecția a peste 4.000 de angajați din ramura executivă, nu a depus încă documentele esențiale pentru obținerea unei autorizații de securitate permanente, potrivit mai multor surse citate de New York Post. Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești Sergio Gor ocupă una dintre cele mai importante poziții din administrația Trump, cu responsabilități vaste în formarea echipei de guvernare. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Potrivit fostului pilot de curse și actual activist Igor Sushko adevăratul nume al lui Sergio Gor ar fi Serghey Gorokhovsky iar proveniența sa ar fi rusă. Sushko susține că avocații lui Gor îl amenință cu procese dacă nu șterge de pe X postările referitoare la Sergio Gor. Excepție rară în Casa Albă Deși conduce procesul de verificare a loialității personalului – analizând donații politice, mesaje vechi și declarații publice – Sergio Gor nu a completat formularul SF-86, un chestionar de peste 100 de pagini necesar tuturor oficialilor ce solicită acces la informații clasificate. În mod obișnuit, completarea acestui document este prima etapă a verificării de fond și include întrebări despre locul nașterii, contacte străine, finanțare externă sau consum de substanțe. Sursele din administrație spun că această omisiune este aproape fără precedent. Teama de „deep state” și refuzul inițial al verificărilor Gor a manifestat o opoziție puternică față de procesul SF-86 încă din perioada tranziției prezidențiale, argumentând că sistemul poate fi corupt de influențe ale „deep state”-ului. Potrivit unui fost colaborator, acesta le-ar fi spus colegilor și avocaților că președintele Trump ar putea oferi autorizații de securitate direct, prin putere executivă, evitând procedura standard. Unde s-a născut Sergio Gor? Deși Gor afirmă că este originar din Malta, autoritățile de acolo nu au confirmat nașterea sa pe teritoriul insulei. Întrebat de presă, consilierul a refuzat să ofere detalii clare despre locul nașterii, precizând doar că nu s-a născut în Rusia. Sursele spun că întârzierea completării SF-86 poate avea legătură cu această incertitudine. Ascensiunea rapidă a lui Sergio Gor Fost colaborator al senatorului Rand Paul și director de dezvoltare în cadrul campaniilor conservatoare, Gor a devenit un jucător esențial în formarea administrației Trump. A câștigat notorietate după ce a convins președintele să renunțe la un nominalizat pentru NASA susținut de Elon Musk, invocând donațiile acestuia către democrați. Loialitate absolută față de Trump Aproape toți oficialii politici din guvernul Trump sunt selectați prin biroul condus de Gor. Potrivit surselor, el are puterea de a aproba sau respinge orice numire. De altfel, vicepreședintele JD Vance l-a lăudat recent pentru contribuția sa la formarea unei echipe „America First” loiale și principiale. Controverse, dar și susținere Gor a devenit cunoscut și pentru averea acumulată rapid, după ce a co-fondat o editură împreună cu Donald Trump Jr., publicând volume despre fostul președinte. În 2022, și-a achiziționat o vilă luxoasă în Florida. Cu toate acestea, colegi și oficiali proeminenți îl descriu ca pe un „patriot” devotat cauzei conservatoare. Identitatea malteză, element central al imaginii publice Gor s-a prezentat constant ca fiind „maltese”, făcând frecvente referiri la copilăria petrecută în Malta, la tradițiile culinare și la școlile urmate acolo. Deși nu există o confirmare oficială a nașterii sale în Malta, guvernul de la Valetta a transmis că acesta „a petrecut aproape un deceniu” în sistemul educațional maltez, fiind fluent în limbă și conectat profund cu insula.

Iranul poate dezvălui documente secrete israeliene (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul amenință că va dezvălui documente secrete israeliene care vor pune în dificultate Ierusalimul

Iranul poate dezvălui documente secrete israeliene. Ministrul iranian al Informațiilor, Esmail Khatib, a declarat duminică, la televiziunea de stat, că Iranul deține o serie de documente israeliene sensibile care urmează să fie dezvăluite în curând. Iranul poate dezvălui documente secrete israeliene Oficialul a descris aceste informații drept o „comoară” ce va consolida capacitățile ofensive ale Iranului. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Conform relatărilor din mass-media de stat iraniană, serviciile de informații din Teheran ar fi obținut o cantitate semnificativă de documente secrete care vizează instalațiile nucleare ale Israelului, relațiile sale cu SUA, Europa și alte state, dar și capacitățile sale defensive. Până în prezent, Israelul nu a emis niciun comentariu oficial cu privire la aceste afirmații. Mii de documente transferate Ministrul Esmail Khatib a sugerat că ar fi vorba de un volum uriaș de informații: „A vorbi despre mii de documente ar fi o subestimare”. El a subliniat că transferul datelor a fost realizat în timp și în condiții stricte de securitate, fără a oferi detalii despre metodele folosite, care vor rămâne confidențiale. Posibilă piraterie informatică Nu este clar dacă aceste documente provin dintr-o presupusă operațiune de piraterie informatică desfășurată anul trecut asupra unui centru de cercetare nucleară israelian. Teheranul face acum publice aceste informații într-un moment de tensiuni crescute privind propriul program nuclear. Schimb de arhive și amenințări nucleare În 2018, fostul prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu anunța că agenții Mossad au capturat o arhivă extinsă de documente secrete iraniene, care dovedeau existența unor activități nucleare necunoscute anterior. Ulterior, președintele american Donald Trump a avertizat Iranul că riscă atacuri militare dacă nu încheie un acord cu Washingtonul. Totuși, în aprilie, Trump ar fi blocat un atac israelian planificat asupra unor situri nucleare iraniene, optând în schimb pentru negocieri.

De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat"

De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu: Consiliul scapă, astfel, de necesitatea explicării apariției unui "document nou şi neprocesat" care a stat la baza emiterii adeverinței pentru candidatul PSD-PNL-UDMR. Prima decizie de necolaborare, în 2005 Înainte de adeverința de necolaborare cu Securitatea a lui Crin Antonescu eliberată pe 10 aprilie a.c., CNSAS mai emisese o decizie pe numele politicianului. Este vorba de decizia comună 7.1 din 11 ianuarie 2005. Comună, pentru că aceasta se referă la mai multe persoane. Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan În cazul tuturor persoanelor menționate în decizie, printre care și Crin Antonescu, verdictul era că toți cei pomeniți "nu au fost agenți sau colaboratori ai securității ca poliţie politică." Potrivit unui comunicat al CNSAS din 5 noiembrie 2009, Consiliul a menținut decizia de necolaborare cu Securitatea a lui Crin Antonescu și pentru alegerile prezidențiale din 2009. Misteriosul dosar CNSAS "nr. I 1068594" Timp de peste 15 ani nu se mai întâmplă nimic la CNSAS în legătură cu Crin Antonescu. Până la începutul anului în curs (2025), când apare "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu", potrivit adeverinței citate anterior. Pe baza acestui nou document "nou și neprocesat", " Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității" întocmește, pe 31 martie a.c., conținutul "Notei de Constatare nr. DI/I/355". Tot adeverința pomenită anterior mai spune că "ANTONESCU George Crin Laurenţiu figurează în dosarul fond informativ nr. I 1068594 (FI 12275/TL) cotă C.N.S.A.S. – titular C.Ş." "C.Ș." fiind Costache Ștefan, prietenul lui Crin Antonescu care a fugit din România în 1988 și despre care actualul candidat a dat o "declarație" la Securitate în același an. De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu CNSAS nu a explicat cum și când a apărut "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu". Dar documentele pe care Crin Antonescu le-a consultat la CNSAS pot da răspunsul la această întrebare. Cel mai probabil, "documentul nou şi neprocesat" a fost transferat CNSAS de către SRI. Nu se știe, însă, când s-a întâmplat acest lucru. De asemenea, nu este clar dacă nu mai există și astfel de documente la SRI sau în arhivele altor instituții ale statului român. 

Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali Foto: Facebook
Politică

Halucinant: Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali, inclusiv cei în rezervă sau în retragere

Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali, inclusiv cei în rezervă sau în retragere: ministrul Apărării, Angel Tîlvăr (PSD), a susținut, într-un răspuns la o interpelare, că aceste informații sunt clasificate. Potrivit lui Tîlvăr, parlamentarii pot afla aceste date „în cadrul Comisiei pentru Apărare (...) a Senatului, cu respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate”.  Citește și: Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali Tîlvăr a răspuns astfel unei interpelări a senatorului USR Marius Bodea. Acesta a cerut, defalcat, numărul de generali activi, în rezervă și în retragere, precum și pe fiecare grad - de la una la patru stele.  În armata SUA sunt 218 generali în forțele terestre, 149 în Marină, 170 în forțele aeriene, 62 în corpul pușcașilor marini și 21 în forțele spațiale. În total - 620 de generali activi. Numărul generalilor activi care au patru stele poate fi găsit pe Wikipedia. În România, ultima informație apare în 2022, când Europa Liberă scria că sunt 85 de generali în activitate, 150 sunt în rezervă sau în retragere în urmă unei cariere militare complete și 600 sunt în rezervă sau în retragere fără a avea o carieră militară completă.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Ministerul de Interne avea 350 de chestori și de generali, din care 30 erau în activitate. 

Potra, vilă scumpă lângă secretele MApN (sursa: publicrecord.ro)
Eveniment

Potra, mercenarul lui Călin Georgescu, a plătit 1,6 milioane de dolari ca să fie vecin cu un departament foarte sensibil al Ministerului Apărării

Potra, vilă scumpă lângă secretele MApN: mercenarul lui Călin Georgescu deține o vilă în București, situată în imediata vecinătate a Secției pentru Legătura cu Forțele Armate Străine din cadrul Ministerului Apărării, potrivit publicrecord.ro.  Potra, vilă scumpă lângă secretele MApN Această instituție este responsabilă de autorizarea militarilor străini pe teritoriul României și gestionează documente clasificate. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat În plus, afacerile și tranzacțiile sale imobiliare indică faptul că fostul luptător din Legiune deține o avere considerabilă și are conexiuni în mediul magistraților. Publicația citată a mai arătat că Horațiu Potra are câteva legături ciudate cu foști magistrați.

SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai (sursa: Facebook/Remus Pricopie)
Eveniment

SNSPA ascunde în continuare informații din cazul Bulai: întrebări trimise de 25 de redacții încă de pe 5 august sunt ignorate sfidător de rectorul Pricopie

SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai. DeFapt.ro a trimis 14 întrebări către SNSPA pe data de 5 august. Termenul legal de răspuns este de zece zile, conform Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Dar universitatea nu a răspuns până în prezent și nici nu a anunțat o întârziere. SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai Au trecut 28 de zile de atunci. La cinci dintre întrebările adresate, răspunsurile SNSPA au venit prin comunicări publice. Universitatea evită, însă, să răspundă la restul întrebărilor. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Astfel, nu știm nici în prezent numărul plângerilor pentru hărțuire sau bullying din ultimii 20 de ani și nici măsurile luate, inclusiv în cazul unui abuz sexual din 2017. Nu știm care este statutul actual al profesorului implicat. Întrebările trimise universității fac parte dintr-un demers comun a 25 de redacții și jurnaliști. Aceștia au solicitat aceleași informații de la SNSPA, în aceeași zi, după dezvăluirile referitoare la cazul lui Alfred Bulai, profesor al SNSPA. Instituția le-a ignorat pe toate. Iată, mai jos, lista redacțiilor și jurnaliștilor care au adresat întrebări SNSPA. Recorder, info-sud-est.ro, Ovidiu Vanghele, Emilia Sercan , PressOne, Buletin de București, Dela0.ro, HotNews.ro, De fapt, spotmedia.ro, RISE Project, Public Record, Context.ro, Misreport, Vrancea 24, Actualitatea Vrânceană, Gazeta de Dimineata, Libertatea, Scena 9, @genstiri, Factual, @Veridica, Ziarul de Iasi. Aceste redacții au confirmat că au trimis întrebările către SNSPA iar majoritatea au și primit un număr de înregistrare de la Rectoratul Școlii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră