sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: secret

14 articole
Eveniment

SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai

SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai. DeFapt.ro a trimis 14 întrebări către SNSPA pe data de 5 august. Termenul legal de răspuns este de zece zile, conform Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Dar universitatea nu a răspuns până în prezent și nici nu a anunțat o întârziere. SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai Au trecut 28 de zile de atunci. La cinci dintre întrebările adresate, răspunsurile SNSPA au venit prin comunicări publice. Universitatea evită, însă, să răspundă la restul întrebărilor. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Astfel, nu știm nici în prezent numărul plângerilor pentru hărțuire sau bullying din ultimii 20 de ani și nici măsurile luate, inclusiv în cazul unui abuz sexual din 2017. Nu știm care este statutul actual al profesorului implicat. Întrebările trimise universității fac parte dintr-un demers comun a 25 de redacții și jurnaliști. Aceștia au solicitat aceleași informații de la SNSPA, în aceeași zi, după dezvăluirile referitoare la cazul lui Alfred Bulai, profesor al SNSPA. Instituția le-a ignorat pe toate. Iată, mai jos, lista redacțiilor și jurnaliștilor care au adresat întrebări SNSPA. Recorder, info-sud-est.ro, Ovidiu Vanghele, Emilia Sercan , PressOne, Buletin de București, Dela0.ro, HotNews.ro, De fapt, spotmedia.ro, RISE Project, Public Record, Context.ro, Misreport, Vrancea 24, Actualitatea Vrânceană, Gazeta de Dimineata, Libertatea, Scena 9, @genstiri, Factual, @Veridica, Ziarul de Iasi. Aceste redacții au confirmat că au trimis întrebările către SNSPA iar majoritatea au și primit un număr de înregistrare de la Rectoratul Școlii.

SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai (sursa: Facebook/Remus Pricopie)
Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret

Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret. Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a recunoscut sâmbătă că a omis să raporteze spitalizarea sa, care a fost făcută publică doar târziu, inclusiv Casei Albe, potrivit presei. Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret Spitalizarea şefului Pentagonului cu începere de luni, 1 ianuarie, pentru complicaţii de sănătate a fost făcută publică abia vineri seară de Ministerul Apărării, stârnind critici din partea Asociaţiei jurnaliştilor de la Pentagon. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu El a fost internat la terapie intensivă timp de patru zile şi sâmbătă se afla încă în spital, potrivit NBC News. Or, consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan şi responsabili ai Casei Albe au fost informaţi abia la patru zile după ce Lloyd Austin a fost internat în spital, a raportat Politico. Jack Sullivan l-a anunțat apoi pe preşedintele Joe Biden, iar Congresul american a aflat cu cincisprezece minute înainte ca ştirea să fie făcută publică, potrivit aceleiaşi surse. Lloyd Austin și-a admis lipsa de transparență "Recunosc că m-aş fi putut asigura mai bine că cetăţenii sunt corect informaţi. Mă angajez să fac mai bine", a declarat Lloyd Austin, din spitalul militar Walter Reed de lângă Washington. "Îmi asum întreaga responsabilitate pentru deciziile mele", a insistat el într-un comunicat, precizând că "se va întoarce în curând la Pentagon". Lloyd Austin a fost internat în spital "pentru complicaţii apărute în urma unei proceduri medicale neurgente", a declarat vineri seară purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder. Aceste întârzieri în comunicare au stârnit critici puternice în Statele Unite. Context complicat de securitate "Secretarul Apărării este veriga cheie în lanţul de comandă dintre preşedinte şi militari, inclusiv lanţul de comandă nuclear, atunci când cele mai importante decizii trebuie luate în câteva minute", a comentat într-un comunicat sâmbătă senatorul republican Tom Cotton, membru al Comisiei forţelor armate. "Dacă acest articol este adevărat, acest eşec şocant trebuie să aibă consecinţe", a insistat el. Ministrul adjunct al apărării, Kathleen Hicks, care este autorizată automat să-şi asume atribuţiile ministrului dacă el nu poate face asta, a luat deja decizii de rutină în locul lui Lloyd Austin săptămâna aceasta. Spitalizarea şefului Pentagonului intervine într-un context de tensiuni puternice pentru Statele Unite în Orientul Mijlociu, legate de conflictul dintre Israel şi Hamas. Rebelii houthi din Yemen, susţinuţi de Iran, şi-au intensificat atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roşie, în timp ce alte grupuri din Irak şi Siria vizează cu ajutorul rachetelor şi dronelor forţele americane aflate în aceste ţări.

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene (sursa: EurAsian Times)
Investigații

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene. Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, a cumpărat în secret 54 de sisteme Chiron cu peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. Contractul de tip "Guvern la Guvern" a fost posibil după ce premierul Marcel Ciolacu ar fi emis o hotărâre de guvern secretizată, deși până atunci toate contractele de acest fel fuseseră publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Comania LIG Nex 1 a fost implicată în mai multe scandaluri de corupție în ultimii zece ani în Coreea de Sud. A beneficiat de complicitatea angajaților din Administrația Programului de Achiziții al Apărării, oficiali care au fost angajați ulterior la firmele partenere. Alții au beneficiat de mese de lux și partide de golf. Ciucă și Ciolacu în Coreea de Sud Două delegații oficiale, una condusă de premierul Nicolae Ciucă, alta de Marcel Ciolacu, în calitate de președintele al Camerei Deputaților, au vizitat Coreea de Sud, simultan, la finalul anului trecut. În urma vizitei oficiale comune, Ciucă și Ciolacu au promis omologilor sud-coreeni că vor achiziționa mai multe tipuri de armament pentru înzestrarea Armatei Române. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Asta, deși tendința la nivel european arată că tehnica militară este achiziționată din Uniunea Europeană sau dintr-o țară NATO. Din Seul, cei doi oficiali români au plecat în zona demilitarizată dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord pentru a-și face o poză. Ulterior, pe adresa Ministerului Apărării Naționale, a venit o scrisoare din partea Administrației Programelor de Achiziții pentru Apărare din Coreea de Sud. MApN în Coreea de Sud Era o invitație adresată Direcției Generale pentru Armamente, condusă de generalul – maior dr. ing. Teodor Incicaș, pentru a vizita fabricile de armament din Coreea de Sud. Generalul Teodor Incicaș a fost numit la șefia Direcției în anul 2020, atunci când liberalul Nicolae Ciucă deținea funcția de ministru al Apărării. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "delegația formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale a efectuat o vizită de documentare în Republica Coreea, în perioada 28.01.2023 - 02.02.2023". Ulterior, la București, generalul Incicaș a participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții industriei de apărare din Coreea de Sud, evenimente organizate de Ambasada Coreei de Sud la București. Licitația pentru sisteme MANPAD, anulată de MApN Direcția Generală pentru Armamente, structură din subordinea MApN, avea în acea perioadă în desfășurare o licitație restrânsă pentru achiziția de sisteme portabile cu rachete antiaeriene (MANPAD) în valoarea de aproximativ 680 de milioane de dolari. Singurul ofertă rămasa în cursă era cea depusă de compania franceză MBDA. Pe data de 19 august 2023, Direcția Generală pentru Armamente a anunțat că a anulat licitația. MApN a transmis la solicitarea DeFapt.ro că procedura de licitație restrânsă a fost anulată pentru că francezii de la MBDA au depus o ofertă "inacceptabilă" și "neconformă" cu prevederile din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse. În plus, potrivit aceluiași răspuns, "propunerea tehnică din cadrul ofertei depuse este Neconformă potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) lit. b), din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție". Armata cere ofertă de MANPAD din Coreea de Sud Generalul Teodor Incicaș a decis în acest context ca Direcția pe care o conduce să trimită cereri de oferte companiilor LIG Nex1 și Thales UK în vederea achiziționării pe repede înainte a unor sisteme MANPAD. Cererea către Thales UK a fost trimisă de umplutură pentru că aceștia vând sisteme MANPAD cu rachete ghidate cu rază laser. Dar pe fir a intrat și compania franceză MBDA care a trimis o ofertă nesolicitată. La data de 20 octombrie 2023, MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că "Direcția generală pentru armamente evaluează opțiunile pentru continuarea programului de înzestrare , ca urmare a faptului că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată”. În ce privește motivele pentru care Ministerul Apărării Naționale lua în calcul achiziționarea de sisteme MANPAD din Coreea de Sud, Biroul de Presă al MApN a transmis că, "având în vedere faptul că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată, Ministerul Apărării Naționale ia în considerare toate variantele de realizare a achiziției ". Achiziție cu gir guvernamental O lună mai târziu, potrivit unor surse din cadrul MApN, premierul Marcel Ciolacu a emis o Hotârâre de Guvern secretizată prin care a decis să cumpere sistemele MANPAD direct din Coreea de Sud printr-un acord "Guvern la Guvern". Practic, Guvernul României cumpără direct la guvernul Coreei de Sud sistemele de rachete MANPAD produse de compania LIG Nex1. Așa a fost eluadată Legea Offset, în plus autoritățile române au scăpat și de oferta nesolicitată a francezilor de la MBDA. În cazul în care MApN cumpăra sistemele MANPAD direct de la LIG Nex1, compania era obligată de Legea Offset să investească în jur de 30-40% din valoarea contractului în economia românească. Iar economia românească are nevoie de investiții majore în industria de apărare de stat. Mai multe surse din cadrul MApN au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că în cursul zilei de joi, 14 decembrie, în jurul orelor 10, la sediul Romtehnica, compania MApN, s-a semnat contractul "G2G" pentru achiziția sistemelor MANPAD. Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene "S-a semnat un acord guvernamental prin care s-au cumpărat 54 de sisteme Chiron pentru care România va plăti peste 90 de milioane de dolari. La semnarea contractului au participat mai mulți consultanți din partea companiei sud-coreene. Achiziția a fost semnată de Nicolae Nasta, omul de încredere al lui Nicolae Ciucă, în calitate de șef al companiei Romtehnica", susțin sursele citate. DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice cadrul legal în baza căruia au fost achiziționate cele 54 de sisteme Chiron, la ce dată a fost emisă HG și de ce nu a fost făcută publică. În momentul în care DeFapt.ro va primi răspunsurile, le va publica. LIG Nex1, scandaluri de corupție Sistemul portabil cu rachete antiaeriene Chiron este produs de compania LIG Nex1, a cărei conducere a fost implicată în ultimii zece ani în mai multe afaceri de corupție. Publicația The Korea Times scria în anul 2015 că Agenția pentru Dezvoltarea Apărării și LIG Nex1 sunt investigate pentru presupuse nereguli în dezvoltarea unei rachete ghidate antitanc portabile. Anchetatorii care investigau corupția din industria de apărare au percheziționat sediile agenției și ale companiei. Guvernul Coreei de Sud a interzis companiei LIG Nex1 să participe timp de trei luni la licitațiile organizate de guvern și instituțiile publice pentru că ar fi falsificat documentele privind evaluarea performanței unui radar. Într-un alt dosar de corupție legat de producția de rachete Cheongung, scria publicația Yonhap News Agency în 2018, s-a constatat că trei foști și actuali oficiali ai Administrației Programului de Achiziții al Apărării au forțat semnarea unui contract în care au fost incluse mai multe echipamente militare. În cazul în care ar fi fost comandate separate, echipamentele militare ar fi fost mai ieftine cu 16,4 milioane dolari. Unul din cei trei oficiali a fost angajat ulterior ca director executiv la o firmă parteneră a LIG Nex1. Alt oficial, responsabil cu analiza costurilor, a fost bănuit că și-a angajat nepotul și un cumnat la o firmă parteneră a LIG Nex1.

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete. Organizarea Campionatului de Esports a fost susţinută aproape în totalitate cu fonduri publice. Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete S-au aflat o serie de detalii asupra modului în care au fost cheltuiţi banii: cât a costat cazarea participanţilor şi ce hoteluri au încasat banii, care au fost veniturile din vânzări de bilete şi cine au fost sponsorii evenimentului. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Primăria Iaşi continuă să încalce legea şi refuză să răspundă la o solicitare de presă privind modul în care au fost cheltuiţi banii. Se împlinesc 92 de zile de la formularea unei cereri în acest sens în baza Legii 544/2001 privind accesul liber la informaţii de interes public. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că a anunţat "foarte clar", la întâlnirile de la Bruxelles cu oficialii europeni, că nu este de acord cu creşterea cotei de TVA peste 19%, menţionând că a abordat şi problema deficitului bugetar în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Glumele lui Ciolacu: "M-am întâlnit cu toţi liderii europeni" "Am avut o zi în care m-am întâlnit cu toţi liderii europeni. A avut loc un dialog normal, constructiv, mai ales consolidat. Am vorbit mult despre PNRR, că România, fără nicio excepţie, a implementat reformele din PNRR. Am vorbit de modificarea PNRR, pentru că nu putem depune cererea de plată numărul 3 fără reducerea cuprinsă în PNRR de 2,1 miliarde la granturi, şi de capitolul Repower EU. Ambele capitole au fost închise. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Ştiam că urmează să avem o discuţie şi în ceea ce priveşte pensiile speciale, după decizia Curţii Constituţionale din România, de aceea am venit cu o echipă tehnică de la Ministerul Justiţiei şi o echipă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene. Cum era de aşteptat, am abordat şi problema deficitului bugetar, în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Fără excepţie, toţi liderii europeni au vrut să mulţumească, în primul rând, românilor pentru efortul depus pentru a susţine cele două state, unul aflat într-un război armat, respectiv Ucraina, şi Republica Moldova, aflată sub un război hibrid", a afirmat Ciolacu, într-o conferinţă de presă, la finalul vizitei la Bruxelles. Ce sunt "ajustările fiscale"? El a menţionat că îşi va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul care va cuprinde reforma administrativă, combaterea evaziunii fiscale şi "ajustările fiscale". "Pachetul legislativ pe care o să mi-l asum în Parlamentul României (...) va avea cele trei paliere: va cuprinde reforma administrativă, cu componente, atât centrale, cât şi locale, va cuprinde combaterea evaziunii fiscale, care în România este estimată la 10% din PIB în acest moment, şi, de asemenea, ajustările fiscale", a explicat premierul. Potrivit lui Ciolacu, "România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect atât al Consiliului, cât şi al Comisiei, cât şi al Parlamentului European". Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA Întrebat despre deficitul bugetar, prim-ministrul a spus: "Comisiile tehnice, în acest moment, au rămas cu doamna Céline Gauer (directorul general al Recovery and Resilience Task Force din cadrul Comisiei Europene) să discute anumite aspecte. Ele vor continua la nivel tehnic şi săptămâna viitoare". "În schimb, am stabilit principiile. Am anunţat foarte clar că eu nu sunt de acord, ca prim ministru al României, să creştem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creştere a inflaţiei şi la o scădere economică. Dacă s-ar fi crescut un punct procentual de TVA, ar fi adus la pachet o inflaţie de 0,5%. Este pentru prima oară, după aproape doi ani, când am reuşit să aducem inflaţia la o singură cifră şi vom continua să descreştem cât mai mult, numai aşa putem creşte puterea de cumpărare a românilor", a transmis Marcel Ciolacu.

România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar Foto: Facebook Forțele Terestre
Eveniment

România a furnizat Ucrainei echipament militar

România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, arată un document clasificat „secret” al Pentagonului, distribuit recent pe diferite rețele sociale și publicat azi de Newsweek SUA. Interesant este că documentul marchează și ziua de 1 aprilie, momentul în care în Europa se termină sezonul de încălzire a locuințelor, deci presiunea asupra aprovizonării cu gaze scade. Acum două săptămâni, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a fost puternic presat, într-un interviu la BBC, să precizeze dacă România ajută sau nu, militar, Ucraina. România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar Datele par să aparțină Direcției de Informații Militare (DIA) a SUA și este marcat ca fiind „RELIDO”, adică „Eliberabil de către funcționarul responsabil cu divulgarea informațiilor. Informații care pot fi divulgate străinilor la discreția comandanților la nivel înalt”. Autenticitatea acestor documente n-a putut fi verificată, dar, vineri, FBI a reținut un tehnician, Jack Teixeira, din cadrul Gărzii Naționale Aeriene, și l-a acuzat de preluarea și transmiterea de informații clasificate. Documentul prezentat de Newsweek SUA este din martie 2023 și prezintă o sinteză a eforturilor unor state europene/ din NATO de a sprijini Ucraina. În ceea ce privește România se arată că „a furnizat sau s-a angajat să furnizeze” „ajutor letal” și antrenament pentru trupele ucrainene. În cazul României nu se oferă detalii. Foto: print screen Newsweek USA Însă documentul marchează ca fiind în scădere capacitatea României de a oferi ajutor militar - deci se poate presupune că un astfel de ajutor a fost oferit. Și în cazul Poloniei, Pentagonul marchează ajutorul militar ca fiind în scădere. Estonia pare să-și fi epuizat complet capacitatea de a sprijini militar Ucraina. King Charles visits #Ukrainian troops being trained by British forcesThe monarch watched a short defensive training exercise and met some of the recruits training with #British and international partner forces. pic.twitter.com/uOGDML69Vt— NEXTA (@nexta_tv) February 20, 2023 Documentul marchează, printre altele, faptul că Bulgaria vrea să-și doneze avioanele Mig către Ucraina, dar asta ar însemna să rămână timp de un an - până al sosirea avioanelor F-16 - fără capacitatea de a exerciat misiuni de poliție aeriană. ?️ Soldiers of Ukrainian 118th Mechanized Brigade marching through a field, somewhere on the training ground in the rear.#UkraineRussiaWar #118ОМБр pic.twitter.com/17BbkbxzJD— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) April 16, 2023 BBC: „De ce nu spune România dimensiunea propriului ajutor militar?” La 29 martie, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a fost puternic presat, la BBC, să precizeze ce ajutor militar este oferit de România către Ucraina. „Sackur: De ce nu spune România în mod public dimensiunea propriului ajutor militar, financiar? Națiunile europene partenere sunt foarte clare în ce privește dimensiunea asistenței pe care o acordă, dar voi o țineți secretă. De ce? Aurescu: Deoarece aceasta este politica guvernului nostru. Considerăm că este mai eficient în acest fel. Ceea ce este cu adevărat important este ca NATO și aliații să poată ajuta într-un mod eficient Ucraina. Și credem că este mai bine pentru Ucraina”, arată traducerea discuției de la BBC.

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret (sursa: BBC)
Internațional

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret. Ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu, a spus la BBC că este politica guvernului de la București să nu comenteze amploarea sprijinului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret Aurescu a declarat pentru BBC că este "mai eficient" și "mai bine pentru Ucraina" să nu divulge amploarea sprijinului său militar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Diplomat de carieră aflat la al doilea mandat de ministru de Externe al României, Aurescu i-a declarat lui Stephen Sackur că la sfârșitul războiului din Ucraina ". notează BBC. Chestionat cu privire la sprijinul public din România pentru asistența oferită Ucrainei, ministrul de Externe Aurescu a declarat că nivelul de susținere în România este "destul de mare". Citește și: Rușii se folosesc propagandistic de vizita șefului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la Zaporojie, dar nu fac nimic să evite pericolul nuclear "Ucraina este victima agresiunii, iar acest lucru este foarte clar pentru marea majoritate a românilor, nu există niciun dubiu în această privință", a adăugat el.

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești. Guvernul sârb l-a numit joi pe Aleksandar Vulin, un apropiat pro-rus al preşedintelui Aleksandar Vučić, în funcţia de şef al Serviciului de Informaţii (BIA), a anunţat televiziunea de stat (RTS). Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești Aleksandar Vulin, în vârstă de 50 de ani, fost ministru al Apărării şi de Interne, este cunoscut pentru declaraţiile sale naţionaliste care au provocat adesea fricţiuni diplomatice cu vecinii Serbiei. El este, de asemenea, unul dintre puţinii oficiali europeni străini care au vizitat Moscova după începerea invaziei ruseşti în Ucraina. S-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în august, şi a repetat că Belgradul nu va introduce sancţiuni împotriva Rusiei. Înainte de călătoria sa la Moscova, el a declarat că Serbia "nu va face parte din isteria antirusească". Serbia a condamnat la Naţiunile Unite invazia Rusiei în Ucraina, dar a refuzat să se alăture sancţiunilor impuse Moscovei de Occident. "Lumea sârbească" Vulin, care îl susţine necondiţionat pe preşedintele Aleksandar Vučić, s-a remarcat în special pentru o idee care favoriza ceea ce el numea crearea unei "lumi sârbeşti" cuprinzând sârbi care trăiesc în diferite ţări. Criticii acestei idei subliniază că ea pare să fie în concordanţă cu ideea Moscovei de "lume rusă". Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Serbia, ţară candidată la UE din 2012, întreţine relaţii strânse cu Moscova, de care depinde aproape în totalitate pentru aprovizionarea cu gaz. În plus, Belgradul poate conta pe sprijinul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU în ceea ce priveşte Kosovo, o fostă provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de Serbia în 2008.

Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu (sursa: Facebook/Sorin Mihai Cimpeanu)
Economie

Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu

Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a făcut public, duminică, raportul comisiei de analiză în cazul propriei teze de doctorat, pe care a susţinut-o în anul 2000, menţionând că "nu au fost constatate niciun fel de abateri de la normele de etică privind forma şi conţinutul tezei de doctorat" şi că nu a fost considerată oportună transmiterea lucrării în vederea altor verificări. Solicitare verbală în conferință de presă "Urmare a solicitării verbale, primită joi - 25 august 2022, în timpul unei conferinţe de presă, când mi s-a cerut pentru prima oară în mod direct să fac public rezultatul analizei propriei teze de doctorat, susţinută în anul 2000, am decis să postez acest document primit în urmă cu aproape un an. În anul 1992, în urmă cu 30 de ani, atunci când am iniţiat cercetările doctorale pe o temă care a devenit esenţială în prezent, dar care era de pionierat la vremea respectivă - impactul asupra mediului înconjurător al unor activităţi antropice şi identificarea unor soluţii care să corespundă economiei circulare - nu am anticipat cât interes vor suscita rezultatele acestor cercetări pentru unele persoane", a scris Cîmpeanu pe Facebook. Softuri, comitete și comiții El a menţionat că, "în urma unei analize realizate de către specialişti în domeniu, dublată de verificarea prin intermediul celor mai utilizate softuri de detectare a similitudinilor (sistemantiplagiat şi Turnitin)", a reieşit că "teza de doctorat respectă normele eticii universitare şi deontologiei cercetării şi, în acelaşi timp, lucrarea are valoare ştiinţifică şi practică, fiind de actualitate şi în prezent, constituind o lucrare de referinţă în domeniul agriculturii ecologice, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi, nu în ultimul rând, al protecţiei factorilor de mediu". Cîmpeanu a arătat că din raport reiese că "nu au fost constatate niciun fel de abateri de la normele de etică privind forma şi conţinutul tezei de doctorat". Cîmpeanu zice că a cercetat timp de opt ani "Coeficientul de similitudine c1, care reprezintă ponderea procentuală din document şi conţine grupări de 5 cuvinte sau mai lungi, găsite în resursele internet, este de 0,87% faţă de pragul admis de 50% stabilit de acest soft ca indicând suspiciuni de plagiat. Coeficientul de similitudine c2, care reprezintă ponderea procentuală din document din perspectiva frazelor de 25% sau mai lungi, găsite în resursele internet, este de 0.00%...". Concluzia comisiei este că "teza de doctorat este, în mod evident, rezultatul cercetărilor originale efectuate de către autorul acesteia în teren, într-o manieră continuă, vreme de 8 ani. În consecinţă, apreciem că nu este oportună şi nici motivată, în fapt şi în drept, o decizie de transmitere a tezei de doctorat analizate, în vederea altor verificări", a mai scris Cîmpeanu. Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu Joi, ministrul Educaţiei a declarat că rezultatul comisiei care i-a verificat în 2021 teza de doctorat a fost unul "laudativ" şi că softurile antiplagiat au generat valori de câteva zeci de ori mai mici decât cele de la care se declanşează suspiciunea de plagiat. "A fost constituită o comisie de analiză din toate perspectivele - ştiinţifică şi de respectare a normelor de etică şi deontologie universitară, formată din specialişti, care în opinia mea sunt dincolo de orice îndoială din perspectiva prestigiului moral şi ştiinţific. (...) S-a decis constituirea comisiei pentru verificarea tezei de doctorat susţinută în anul 2000. Conţinutul din perspectivă ştiinţifică este amănunţit descris de această comisie şi este asumat. Este mult prea laudativ pentru a-l putea prezenta public. Este rodul unei munci de 8 ani, experienţe zilnice din teren. Din perspectiva normelor de etică şi deontologie universitară (...) rezultatul a fost acela de respectare a absolut tuturor normelor. A fost verificată cu două softuri antiplagiat (...) iar rapoartele de analiză au relevat că coeficienţii de similitudine sunt de câteva zeci de ori mai mici decât cei de la care se declanşează suspiciunea de plagiat", a afirmat Cîmpeanu într-o conferinţă de presă. Un ministru modest Cîmpeanu a precizat că nu a publicat concluziile anchetei pentru că nu a simţit nevoia să comunice "un rezultat laudativ" la adresa unei munci de opt ani. "Dacă ar fi fost altfel, aş fi cerut să se continue procesul de analiză", a adăugat el. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Ministrul Educaţiei afirma pe 9 august 2021 că teza sa de doctorat este publică la Biblioteca Naţională şi a putut fi consultată "în ultimii 20 de ani".

S-a trezit divorţat fără să știe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

S-a trezit divorţat fără să știe

S-a trezit divorţat fără să știe. Plecat la muncă în străinătate, un ieşean s-a trezit divorţat fără să fi avut măcar idee despre asta. S-a trezit divorţat fără să știe De fapt, când a aflat despre divorț, nevasta lui era deja măritată cu altul. Latura penală a situaţiei a fost analizată de magistraţii Judecătoriei Răducăneni. Citește și: Cum scapă Ciucă de acuzațiile de plagiat: cu ajutorul unui judecător apropiat de liberali și al unei decizii de instanță absolut bizare Soluţia găsită de aceştia nu a fost, însă, pe placul bărbatului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA (sursa: gov.ro)
Eveniment

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA. Ministrul PSD de la Finanțe ține la secret numele oamenilor pe care i-a plasat în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. Culmea, Cristian Marin, șeful serviciului Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului de Finanțe, suține că persoanele numite în Consilii de Administrație de șeful său nu sunt persoane publice și nici nu și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele și funcțiile. Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Solicitarea, formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vizează numirile făcute de cele două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, la conducerea societăților de stat. Companiile de stat sunt finanțate din banii publici ai statului român, bani pe care îi colectează din taxele și impozitele românilor. CEC, Eximbank și altele După ce a analizat două săptămâni solicitarea formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ministrul Adrian Câciu a transmis, prin intermediul Serviciului de Comunicare și Relații Publice, că statul român, prin Ministerul de Finanțe, are calitatea de acționar la mai multe companii cu capital integral majoritar de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Acestea sunt CEC Bank, Eximbank, Fondul Român de Contragarantare, Imprimeria Națională și Fondul Național pentru IMM. Totodată, „ministerul desemnează câte un reprezentant în Consiliile de Administrație ale regiilor autonome/intitutelor naționale de cercetare – dezvoltare”, conform răspunsului transmis de Finanțe. "Numele persoanelor sunt date cu caracter personal" Ministrul Adrian Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. „În acest context se face precizarea că numele persoanelor sunt date cu caracter personal, care au fost colectate și prelucrate de către MF cu scopul strict necesar supunerii AGA a numirii acestora în calitatea de membri în CA/CS, de desemnare ca membrii provizorii sau de numire în baza evaluării/selecției în CA la RA/INCD”, a precizat ministrul. Mai mult, șeful Serviciului Comunicare și Relații Publice, Cristian Marin, a spus că a întrebat fiecare persoană numită în CA dacă e de acord să îi facă public numele, dar acestea au refuzat. Întrebat dacă persoanele numite în CA și-au dat acordul scris pentru ca MF să le prelucreze datele pentru a fi numite pe funcții plătite din bani publici, Cristian Marin a spus că nu. Paradox: nume secrete la MF, publice pe site-uri Tot de la Ministerul de Finanțe mai aflăm oficial că „persoanele desemnate de MF în Consilii de Administrație și Consilii de Supraveghere nu sunt persoane publice”, conform legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Cristian Marin nu a vrut să zică cine a stabilit dacă persoanele numite de ministrul Adrian Câciu sunt sau nu persoane publice. Ministrul Adrian Câciu a mai precizat, în răspunsul transmis prin Serviciul de Comunicare, că numele persoanelor pe care le-a numit în CA sunt publice pe site-urile companiilor și institutelor subordonate. Dar acolo au fost publicate în contextual unor „prevederi legale referitoare la respectarea ansamblului de reguli care țin de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.

Documente arhivate, distruse de serviciile secrete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Documente arhivate, distruse de serviciile secrete

Documente arhivate, distruse de serviciile secrete. Acuzaţi de presiuni asupra sistemului, cei de la DGPI au explicat că, din punctul lor de vedere, acuzaţiile sunt complet nefondate. Documente arhivate, distruse de serviciile secrete Reprezentanţii DGPI au punctat că rolul lor este ca, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, să asigure o coordonare şi un control al activităţilor pentru a proteja informaţiile clasificate naţionale, ale NATO şi UE. Sub acest auspiciu s-a desfăşurat întreaga activitatea, susţine DGPI, nu pentru a pune vreun fel de presiune sau pentru a instiga la distrugerea de documente clasificate. Citește și: Primele patru luni din 2022: zero sume absorbite din PNRR și scădere puternică a investițiilor, față de 2021. Au explodat cheltuielile cu dobânzile și asistența socială "În realizarea atribuţiilor conferite de lege, DGPI se asigură de implementarea la nivelul MAI a normelor de aplicare a standardelor de protecţie a informaţiilor clasificate, precum şi de respectarea acestora de către personalul MAI", au transmis aceştia într-un răspuns oficial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova (sursa: Sputnik)
Eveniment

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova. Premierul israelian Naftali Bennet s-a întâlnit sâmbătă la Kremlin cu preşedintele rus Vladimir Putin, o întâlnire misterioasă în plin Sabat evreiesc (ziua odihnei săptămânale instituită de religia iudaică - n.r.), care continuă să fie învăluită în secret, scrie duminică agenţia de presă israeliană TPS. Bennett, cu avionul Mossad la Moscova Bennett a decolat chiar de Sabat, dimineaţa devreme, către Moscova la bordul unui avion folosit de obicei de Mossad, agenţia de informaţii externe a Israelului, după ce vorbise cu Putin miercuri, a doua oară într-o săptămână. Ministrul construcţiilor şi locuinţelor Zeev Elkin, care are o experienţă semnificativă în întâlnirile cu Putin, a fost şi el prezent la întrevedere şi a ajutat la translaţie. Miercuri, Elkin s-a întâlnit cu ambasadorul rus în Israel. După ce ambasadorul ucrainean în Israel a cerut o reuniune de urgenţă, Elkin l-a invitat la cină la el acasă, vineri seară. Citește și: Rusia ocupă, pas cu pas, coasta Mării Negre și se apropie de Odessa. De aici, până la granița cu România mai sunt circa 150 km În vizita sa la Moscova, Bennett a mai fost însoţit şi de consilierul pe probleme de securitate naţională şi director al Consiliului Securităţii Naţionale, Eyal Hulata, şi de consilierul diplomatic Shimrit Meir. Ministrul apărării Benny Gantz, şeful diplomaţiei Yair Lapid şi ministrul finanţelor Avigdor Liberman au fost puşi la curent în avans cu privire la călătoria lui Bennett. Zelenski a transmis că nu a rezultat "nimic nou" După întâlnirea cu Putin de la Kremlin, Bennett a vorbit de două ori cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu şeful statului francez Emmanuel Macron. Consilierul de presă al lui Zelenski, Serghei Nikiforov, a declarat că "nimic nou nu a rezultat în urma reuniunii" de la Kremlin şi că Kievul aşteaptă o întâlnire directă între Zelenski şi Putin. Apoi, Bennett a zburat la Berlin pentru a-l întâlni pe cancelarul german Olaf Scholz. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a declarat că, în discuţia de 90 de minute, accentul a fost pus pe rezultatele convorbirilor pe care Bennett le-a avut cu Putin la Moscova. Scholz şi Bennett au căzut de acord să rămână în contact strâns şi s-au angajat să acţioneze pentru încheierea conflictului din Ucraina cât mai repede cu putinţă, potrivit lui Hebestreit. Acordul nuclear de la Viena, printre teme Bennett s-a întors în Israel la primele ore ale zilei de duminică. Conţinutul şi rezultatul navetei diplomatice a lui Bennett încă nu sunt cunoscute, remarcă TPS. Potrivit unei surse din Ierusalim, întrevederea lui Bennett cu Putin a durat circa trei ore şi a fost coordonată cu SUA, Germania şi Franţa, pe fondul menţinerii unui dialog constant cu Ucraina. Bennett a vorbit cu Putin despre situaţia comunităţilor israeliene şi evreieşti ca urmare a conflictului din Ucraina şi despre progresele negocierilor pe teme nucleare de la Viena. Bennett a exprimat opoziţia Israelului privind revenirea la acordul nuclear cu Iranul, potrivit sursei citate. O altă sursă de la Washington a declarat că Bennett a vorbit vineri cu consilierul pe probleme de securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, şi l-a informat că va zbura la Moscova a doua zi pentru o întâlnire cu Putin. Bennett nu a cerut acordul părţii americane, ci doar a informat Casa Albă, iar Sullivan nu a avut nimic de obiectat, dar nici nu a părut încântat de idee, potrivit sursei citate. Oficiali ai Casei Albe au adus clarificări şi au spus că sunt sceptici în legătură cu şansele lui Bennett de a-l influenţa pe Putin, potrivit sursei citate. Nu este clar de ce Bennett, evreu practicant, a simţit nevoia urgentă să zboare sâmbătă la Moscova, remarcă TPS. Majoritatea comentatorilor au declarat că acţiunile lui Bennett sunt îndrăzneţe, dar foarte riscante. Linia ciudat-neutră a Israelului La nivel diplomatic, Israelul a încercat să păstreze o linie aparent neutră şi să nu se facă prea mult remarcat, dând dovadă de un oarecare sprijin pentru Ucraina şi aliniindu-se cu Occidentul, încercând totodată să nu înfurie Moscova, cu care are relaţii şi cu care îşi coordonează acţiunile militare împotriva ţintelor teroriste în interiorul Siriei. Potrivit TPS, Israelul a condamnat anemic invazia Rusiei în Ucraina, acuzând-o de gravă încălcare a ordinii internaţionale, dar nu şi a dreptului internaţional. Israelul nu a anunţat deocamdată niciun fel de sancţiuni împotriva Rusiei. Bennett a declarat de mai multe ori că executivul pe care îl conduce "adoptă o politică măsurată şi responsabilă" faţă de criza din Europa.

Premierul israelian Naftali Bennett a ajuns la Moscova, în secret, pentru discuții cu Putin Foto: Facebook Bennett
Internațional

Premierul israelian, discuții cu Putin

UPDATE 20.45: Bennett a plecat de la Moscova spre Berlin, unde se va întâlni cu cancelarul Scholz. Premierul israelian Naftali Bennett a ajuns la Moscova, în secret, pentru discuții cu Putin, anunță presa israeliană. Bennett devine primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin după invazia Ucrainei, pe fondul speculațiilor că Israelul mediază discuțiile de pace dintre țări, scrie Jerusalem Post. Premierul israelian, discuții cu Putin Premierul a plecat din Israel sâmbătă dimineața - fapt neobișnuit pentru un lider israelian, deoarece este Sabatul - pentru a se întâlni cu președintele rus. Întâlnirea lor a început sâmbătă după-amiază și a continuat timp de mai bine de două ore și jumătate. Bennett a fost însoțit în călătorie de ministrul locuințelor Zeev Elkin, originar din Ucraina, care este și traducătorul lui Bennett, și de consilierul pentru securitate națională Eyal Hulata. Miercuri, premierul israelian a vorbit la telefon cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenski, apoi câteva ore mai târziu a discutat cu Putin. Aceasta a generat speculații că liderul israelian - despre care se spune că este în relații bune cu ambele țări - servește ca mediator între Kiev și Moscova. Purtătorul de cuvânt al lui Bennett a declarat miercuri că Bennett și Zelenski „și-au continuat conversația de vinerea trecută, în care au convenit să păstreze legătura”. Două ore mai târziu, Bennett a vorbit cu Putin, care a detaliat poziția țării sale în negocierile cu Ucraina, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Citește și: Abominabil – ex-fotbalistul Daniel Pancu, laude pentru sângerosul cecen Ramzan Kadîrov, prietenul lui Putin: „A făcut multe lucruri bune pentru popor. Acolo poți să omori femeile”. Și Florentin Petre îl laudă pe Kadîrov Ucraina a cerut Israelului să-i trimită arme, pe lângă cele 100 de tone de ajutor umanitar pe care le-a expediat săptămâna aceasta. Ambasadorul Ucrainei în Israel, Yevgen Korniychuk, a spus că Europa nu mai are căști și veste ceramice și le-a cerut în mod special pe cele din Israel. El a mai solicitat să fie înființate spitale de campanie israeliene în țara sa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră