joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

127 articole
Eveniment

Salariul antrenorului în liga a doua

Salariul antrenorului în liga a doua. Claudiu Niculescu va fi antrenorul echipei ieşene Politehnica în sezonul 2022-2023. Salariul antrenorului în liga a doua Va fi remunerat cu 4.000 de euro net lunar, plus diferite prime, şi are ca obiectiv promovarea în Liga I de fotbal. Tehnicianul s-a arătat optimist că va atinge obiectivul. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Am avut discuţii şi cu alte echipe, însă mă bucur că am ajuns aici, mi-a plăcut mereu atmosfera din oraş şi club", a spus noul antrenor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariul antrenorului în liga a doua (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Poșta din Ucraina, condusă de un manager cu experiență pe Wall Street, Igor Smelianski FotoTwitter Uniunea Postală Internațională
Eveniment

Poșta Ucraina manager experiență Wall Street

Poșta din Ucraina, condusă de un manager cu experiență pe Wall Street: Igor Smelianski se ocupa de fuziuni și de integrări post-fuziune ale unor companii. El are două diplome, ambele luate în Statele Unite. Acum, el menține în funcțiune poșta Ucrainei, în vreme de război. În vreme de război, poșta din Ucraina continuă să funcționeze și, de exemplu, reușește să distribuie pensiile, cu bani cash, pentru trei milioane de pensionari. Banii sunt trimiși inclusiv în zonele ocupate: Ukrposhta a contactat mici afaceri locale - brutării, de exemplu - care au transmis banii cash către pensionari, iar apoi sumele au fost rambursate prin mijloace electronice. Poșta din Ucraina, condusă de un manager cu experiență Originar din Odesa, Smelianski, în vârstă de 46 de ani, a venit în SUA pentru facultate, obținând un MBA de la Universitatea Georgetown și o diplomă de drept de la Universitatea George Washington, ambele din Washington DC. Și-a ocupat actualul loc de muncă în 2016, după ce a fost abordat de un recrutor care căuta candidați pentru acest post, scrie Bloomberg. „M-am gândit că dacă pot schimba această companie și o arăt milioanelor de oameni, ei își vor da seama că nimic nu este imposibil în Ucraina și că putem construi cea mai bună țară posibilă”, a spus Smelianski, pentru această agenție de știri. La acel moment, el avea o vastă experiență în gestionarea companiilor, după fuziuni. La KPMG, a planificat și executat integrarea post-fuziune pentru firme internaționale de asigurări și a gestionat procesele post-fuziune în șase țări. Anterior, în calitate de director la Boston Consulting Group Inc., Smelianski s-a ocupat de integrarea post-fuziune a unei bănci cu 1.400 de sucursale în diferite regiuni ale fostei Uniuni Sovietice. Ukrposhta, cu 75.000 de angajați și 11.500 de oficii poștale, a continuat să funcționeze de la invazia din februarie. Unii angajați au fugit, dar aproximativ trei sferturi sunt încă la locul de muncă, a spus Smelinski. Soția lui Smelianski și cei doi fii de vârstă școlară sunt în SUA. Salariu mare, în loc de mită În 2020, presa din Ucraina a scris că salariul său de bază este de 35.000 de dolari pe lună. „Dacă aș lua mită, aș fi mult mai bihat”, a afirmat, atunci, Smelianski. El a arătat că manageri din sectorul privat sunt mai bine plătiți și că avea salariu mai mare când a părăsit SUA pentru a prelua conducerea poștei din Ucraina. „El își amintește de momentul din primele zile ale mandatului său în care a adunat un număr de manageri din Ukrposhta într-o sală de ședințe cu vedere la parcarea companiei și le-a cerut să arate un singur vehicul parcat afară, care putea fi cumpărat din salariile lor oficiale. A urmat o tăcere adâncă. Gestul nu i-a câștigat mulți prieteni, dar își spusese punctul de vedere”, scrie Atlantic Council. оголошуємо конкурс на наступну ціль pic.twitter.com/comd3zcKzh— Укрпошта (@ukrposhta) April 14, 2022 Recent, poșta ucraineană a emis un timbru cu un grănicer ucrainean arătând degetul mijlociu către crucișătorul Moscova. Timbrele s-au vândut ca pâinea caldă. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina

Un salariu pentru Ucraina (sursa: bnr.bg)
Internațional

Un salariu pentru Ucraina

Un salariu pentru Ucraina. Premierul bulgar Kiril Petkov a lansat o campanie publică cerându-le conaţionalilor să doneze salariul pe o lună unui fond pentru guvernul ucrainean, informează marţi euractiv.com. "Cer fiecărui cetăţean bulgar care vrea cu adevărat să ajute Ucraina să doneze un salariu, ca mine. Vorbele sunt uşoare, faptele sunt dificile, este timpul ca postările pe Facebook să devină fonduri pentru Ucraina", a scris Petkov pe reţeaua de socializare online. Un salariu pentru Ucraina Apelul său survine pe fondul dezacordurilor din interiorul coaliţiei guvernamentale de la Sofia în legătură cu posibilitatea ca Bulgaria să trimită arme Ucrainei. Socialiştii sunt singurul partid de la guvernare care se opune trimiterii de arme. Lidera socialiştilor, Kornelia Ninova, care este şi vicepremier, a ameninţat chiar că va părăsi coaliţia guvernamentală dacă se insistă pe ideea trimiterii de arme pentru ucraineni, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Kiril Petkov a explicat că trimiterea de ajutor militar în Ucraina presupune unitate socială şi politică şi că va continua să încerce ajungerea la un consens. "Ajutorul militar nu este în mod obligatoriu în una dintre cele două extreme - nu înseamnă doar proiectile sau căşti. Haideţi să înţelegem nevoile reale ale Ucrainei şi, ca o coaliţie informată, să ne unim în jurul nevoilor concrete importante în spatele cărora putem sta toţi unţi", a scris Petkov pe Facebook. "Până ajungem la acest consens politic, ca cetăţeni ai Bulgariei care cred că nimeni în Europa nu are dreptul de a-şi ataca vecinii şi a ucide civili, suntem liberă să alegem să ajutăm Ucraina financiar pentru a achiziţiona muniţii", a afirmat premierul bulgar. În urmă cu câteva zile, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat liderii străini să vină în Ucraina doar dacă sunt pregătiţi să ofere asistenţă concretă pentru apărarea acestei ţări. ''Nu suntem o ţară pentru selfie-uri tragice", a spus Zelenski.

Salariul unui rector minimum 11.000 lei
Economie

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei. Există cinci funcţii de conducere în legea educaţiei, pe parte didactică, pe care le pot ocupa persoanele din învăţământul superior: rector, prorector, decan, prodecan şi director de departament. Salariul unui rector: minimum 11.000 lei Pe lângă acestea, cea mai bine plătită persoană din rândul personalului administrativ este directorul general administrativ, care are mandatul legat de cel al rectorului. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Din acest punct de vedere, judecând după o serie de documente obţinute de la Ministerul Educaţiei, începând cu anul 2022, salariile acestora au crescut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful piețelor, 9.000 euro pe lună (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șeful piețelor: 9.000 euro pe lună

Șeful piețelor: 9.000 euro pe lună. Cel mai bine plătit şef din administraţia locală conduce cea mai slabă societate a Primăriei. Alocarea din acest an pentru venitul directorului Ecopiaţa ajunge la o medie lunară de aproape 9.000 euro pe lună. Șeful piețelor: 9.000 euro pe lună Directorul Cristian Stărică spune că acesta este un venit brut, iar netul ajunge la 55%, echivalentul a aproape 5.000 euro/lună. Indemnizaţia lui Stărică este similară cu cea a lui Klaus Iohannis. Citește și: EXCLUSIV Nici o tabără pentru refugiați ucraineni nu este operațională, deși Dîncu a promis 500.000 de locuri disponibile. Oficial, e treaba lui Arafat Iohannis conduce o ţară, iar Stărică, un bazar, târgul de cherestea, talciocul şi câteva pieţe agroalimentare. Pieţe care se află într-o stare deplorabilă, fără o minimă investiţie în ultimii ani. În CUG se vând produse pe trotuare, Dacia a fost închisă, Păcurari funcţionează pe avarie, iar Nicolina şi Alexandru cel Bun par invadate mai degrabă de samsari decât de producători. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mai mulți preoți în spitale, este propunerea senatorului AUR Claudiu Târziu. Sursă imagine: Facebook Senator Claudiu Târziu
Eveniment

mai mulți preoți în spitale

Senatorul AUR Claudiu Târziu vrea mai mulți preoți în spitale. Clericii din unitățile spitalicești ar fi încadrați ca personal de specialitate și ar avea un salariu similar cu al psihologilor. Banii de salariu ar trebui plătiți de spitalul în care își desfășoară activitatea. Informațiile apar într-un proiect de lege depus de Claudiu Târziu împreună cu colegii săi din AUR. Proiectul AUR nu precizează care ar fi impactul bugetar asupra spitalelor, dacă proiectul ar fi adoptat. Citește și: IPS Teodosie a sfințit un sediu AUR, cu tot cu Simion. Patriarhia s-a dezis de AUR, acuzând „amestecarea nătângă a religiei cu politica” Claudiu Târziu vrea mai mulți preoți în spitale. Cum motivează ideea Motivele invocate pentru această măsură sunt că „rolul clericilor a fost indispensabil în perioada pandemiei”. „În condiţiile creşterii ratei de îmbolnăvire pe parcursul anilor 2020-2021, inclusiv din rândul angajaţilor spitalelor, a restricţiilor generalizate şi a panicii care a cuprins comunităţile sociale, când foarte multe persoane evitau să treacă pe lângă clădirile unităţilor medicale de teamă că s-ar putea infecta, un număr semnificativ de preoţi au acordat asistenţă spiritual-religioasă la căpătâiul celor aflaţi în suferinţă. Cazuri documentate de presă relevă faptul că asistenţa spiritual-religioasă a fost solicitată de mii de pacienţi de la Terapie Intensivă. în ciuda condiţiilor restrictive specifice perioadei pandemice, clericii care slujesc la altare în curtea spitalelor au continuat serviciul spiritual-religios”, motivează Claudiu Târziu inițiativa. Citește și: Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes) Un cleric cu jumătate de normă la 40 de paturi, normă întreagă la 70 de paturi Preoții ar urma să fie incluși pe posturi astfel: de la 40 de paturi de spital în sus, un cult poate solicita spitalului să îi aprobe un cleric cu jumătate de normă în schema de personalde la 70 de paturi de spital în sus, cultul poate solicita spitalului un post cu normă întreagă, „după modelul normării activității psihologilor” de la 500 de paturi în sus, cultul poate solicita două posturi, „unitatea spitalicească sau de tip spitalicesc să se adreseze finanţatorului pentru înfiinţarea postului şi bugetarea lui”. începând cu numărul minim de 25 de paturi, un cult poate solicita încheierea unei convenţii de prestări serviciisub 25 de paturi, spitalul va apela pentru asistentă la cultul cerut de pacientul internat. „Numărul de paturi se calculează înmulţindu-se numărul real de paturi al unităţii cu procentul de membri declaraţi ai cultului respectiv la ultimul recensământ al populaţiei din arealul teritorial deservit de unitatea spitalicească sau de tip spitalicesc respectivă; în caz că unitatea respectivă este de interes şi/sau adresabilitate regională sau naţională, se vor folosi procentele de referinţă de la nivel regional, respectiv naţional”, menționează proiectul de lege. Citește și: Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc Preoții vor fi subordonați directorului spitalului. Ei vor fi plătiți ca psihologii Proiectul AUR prevede că preoții se vor subordona administrativ directorului spitalului sau managerului general. Clericii vor fi încadrați ca personal de specialitate (psihologi, asistenți sociali). Aceștia vor fi plătiți ca psihologii „cu cel mai ridicat nivel/coeficient de salarizare din unitatea respectivă, sau dacă nu există, din tipul de unitate respectiv cu un număr superior de paturi, echivalându-se gradele profesionale I, II, definitiv şi debutant cu respectiv principal, specialist, practicant şi stagiar ale psihologilor şi fac parte din categoria distinctă a clerului spitalicesc”. În Ministerul Sănătății va fi creată o structură de „asistență religioasă”. Șeful ei va fi propus de BOR Inițiativa legislativă mai prevede și înființarea unei „structuri de asistență religioasă” în Ministerul Sănătății. Șeful acestei structuri ar urma să aibă „rang onorific de vicar administrativ”. Acesta va fi numit în funcţie de Ministrul Sănătăţii, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, în urma consultării ecumenice a cultelor care au reprezentare în corpul clerului spitalicesc, dintre clericii care îndeplinesc condiţiile pentru această funcţie. Şeful structurii de asistenţă religioasă se subordonează direct Ministrului Sănătăţii. Şeful structurii de asistenţă religioasă este angajat pe un post asimilat celui de şef serviciu. Preoții din spitale vor fi membri ai Consiliului etic Proiectul de lege mai prevede că „clericul spitalicesc este membru onorific al Consiliului etic, dacă acesta există, cu drept de vot consultativ, şi poate fi numit sau ales membru onorific sau cu drepturi depline în comisia de disciplină şi în alte comisii şi consilii ale spitalului, contribuind şi militând pentru pace, echilibru, respect, onestitate, dedicare profesională şi dezbateri constructive, orientate spre soluţii şi binele comun la nivel de unitate spitalicească sau de tip spitalicesc”. Inițiativa mai prevede că preoții angajați în spitale nu vor putea să exprime opinii în legătură cu actele și procedurile medicale, să participle la mitinguri cu caracter medical sau la activitatea sindicală. Pe de altă parte, inițiativa prevede că și „unitatea spitalicească este datoare să respecte doctrina, canoanele și practica clerului spitalicesc”. Inițiativa mai prevede că „orice prozelitism religios este interzis, indiferent dacă este practicat de persoane spitalizate, de vizitatori, de membri ai personalului medical sau de către voluntari”. Defapt.ro a cerut puncte de vedere de la senatorul Claudiu Târziu, Ministerul Sănătății și BOR, pe care le va publica atunci când le va primi.

Românii au printre cele mai mici salarii (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Românii au printre cele mai mici salarii

Românii au printre cele mai mici salarii din Europa, potrivit Eurostat. Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de ţări membre) aveau la 1 ianuarie 2022 un salariu minim pe economie, în 13 ţări membre UE fiind salarii minime sub 1.000 de euro pe lună, în două state depăşesc uşor 1.000 de euro, iar alte şase aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).Salariul minim în cele 21 de state membre ale Uniunii Europene poate fi împărţit în trei grupuri principale, pe baza nivelului în euro. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroAstfel, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro). Românii au printre cele mai mici salarii medii pe economie În Slovenia (1.074 euro) şi Spania (1.126 euro) salarii minime depăşesc uşor 1.000 de euro pe lună, iar restul de şase state membre UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.603 euro), Germania (1.621 euro), Belgia (1.658 euro), Olanda (1.725 euro), Irlanda (1.775 euro) şi Luxemburg (2.257 euro).Comparativ, salariu minim federal în SUA era de 1.110 euro pe lună în ianuarie 2022.Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciÎn cele 21 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat salariu minim este de aproape şapte ori mai mare decât cel mai redus. Totuşi, disparităţile sunt considerabil mai mici după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri. Salariul minim în Uniunea Europeană variază între 604 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Bulgaria până la 1.707 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă că salariul minim cel mai mare din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai redus.Pe baza PPS, există două grupuri principale: unul cu un salariu naţional minim peste 1.000 PPS şi altul cu un salariu naţional minim sub 1.000 PPS. În primul grup sunt: Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Irlanda, Slovenia, Spania, Polonia şi Lituania, unde salariu naţional minim variază de la 1.038 PPS în Lituania, la 1.707 PPS în Luxemburg.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră