joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

127 articole
Eveniment

Magistrații români, cele mai mari salarii

Magistrații români, cele mai mari salarii. Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind justiția din UE, cele mai mari salarii ale magistraților, comparativ cu salariul mediu național, sunt în două țări. Magistrații români, cele mai mari salarii Este vorba de Italia și România, iar cele mai mici, în Germania. În Franța, unde renumerația magistraților lor nu a mai fost majorată de peste douăzeci de ani, a fost anunțată recent o creștere salarială fără precedent: peste o mie de euro în plus pentru un magistrat debutant. Citește și: Pensiile speciale ale magistraților au depășit borna de 22.000 de lei pe lună. Majorare medie de 200 lei într-o lună, în timp ce pensiile obișnuite au crescut cu un leu În același timp, Hexagonul se confruntă cu unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria Justiței: ministrul Eric Dupond-Moretti este acuzat că ar fi abuzat de funcţia sa. Acesta a inițiat mai multe anchete contra magistraților. În Italia, scandalurile legate de incompetența și corupția din justiție sunt la ordinea zilei. În Germania, judecătorii sunt criticați pentru că își iau un al doilea job. Italia: 137.700 de euro brut pe an În perioada stagiaturii, un judecător italian primește un salariu brut de aproximativ 22.766 euro pe an. Acesta crește considerabil pe măsură ce judecătorul devine titular și avansează în carieră. La fiecare patru ani, judecătorul e supus unor evaluări profesionale, iar salariul îi este mărit. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță După aproape 30 de ani de carieră, salariul de bază ajunge la 74.417 euro. Însă este suplimentat atât cu al treisprezecelea și al paisprezecelea salariu, cât și cu diferite indemnizații suplimentare. Astfel, salariul unui magistrat în Italia ajunge la aproximativ 137.700 de euro brut pe an. Om de afaceri rus, evadare din arest la domiciliu În luna aprilie, Ministrul Justiției, Carlo Nordio, a demarat proceduri disciplinare împotriva a trei judecători de la Curtea de Apel din Milano, acuzându-i de „neglijență gravă și impardonabilă”. Judecători vizați au acordat, în noiembrie 2022, arest la domiciliu unui antreprenor rus, Artem Uss. Omul de afaceri era căutat în SUA pentru presupusă spălare de bani și încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime Artem Uss a fost arestat pe 17 octombrie, anul trecut, la Malpensa și a petrecut câteva luni în închisoare. Cei trei judecători ai Curții de Apel din Milano, Monica Fagnoni, Micaela Curami și Stefano Caramellino au decis, pe 21 martie, că acesta poate fi plasat în arest la domiciliu în Basiglio, în zona Milano. De aici, Uss a evadat în ziua următoare, pe 22 martie 2023. Câteva săptămâni mai târziu, acesta ajunsese în Rusia. Magistrați corupți După ce ministrul Carlo Nordio a inițiat procedurile disciplinare contra judecătorilor responsabili, Asociația Națională a Magistraților a reacționat, afirmând că Nordio își depășește atribuțiile și limitează, prin acest demers, „independența magistraților”. Scandalul vine la mai puțin de un an după clasarea dosarului Palamara, etichetat de presa italiană drept unul dintre cele mai grave din istoria justiției italiene. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Dosarul a fost deschis în 2019, când Luca Palamara, prim-procuror atunci al parchetului de la Roma, a fost acuzat de corupție. Palamara a fost acuzat că a solicitat și a intermediat angajări în cadrul CSM, în schimbul unor sume mari de bani, și că a influențat rezultatele mai multor anchete și sentințe. Verdictul a fost pronunțat în luna mai, 2022. Deși ancheta a vizat sute de magistrați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Curții de Casație a cerut doar 29 de acțiuni disciplinare, care au dus la 20 de rechizitorii și 14 sancțiuni. Cel mai emblematic caz al acestui proces o privește pe Anna Canepa, procurorul parchetului național antimafia și antiterorism. În ciuda dovezilor că a intervenit pe lângă Palamara (convorbiri telefonice și mesaje), pentru a numi un coleg la conducerea parchetului Savona și numirea altuia la direcția antimafia, Canepa nu a fost supusă niciunei măsuri disciplinare. Procurorul Giovanni Salvi a ieșit la pensie două luni mai târziu, pe 9 iulie. Salariile din Franța, aproape ca în România Un magistrat în Franța își începe stagiul primind un salariu de 2.300 de euro net pe lună. După șapte ani de practică, remunerația se ridică la aproximativ 3.500 de euro net pe lună. La sfârșitul carierei, venitul lunar ajunge la 7.000 de euro pentru cele mai înalte funcții. Salariile variază, însă, în funcție de grad și vechime. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Astfel, un magistrat de gradul I are un salariu brut cuprins între trei și cinci mii de euro, iar un magistrat de gradul II, între două și trei mii de euro. Primul președinte al Curții de casație are un salariu brut de 7.052 de euro. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Casație primește 6.433 euro brut. Președintele de cameră de la Curtea de Casație, 6.433 euro. Pe lângă aceste salarii brute, magistrații primesc și diverse indemnizații: costuri de transport, alocație pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, indemnizație de locuință, alocația pentru folosirea unei limbi străine. Război ministru - magistrați la Paris Recent, salariile magistraților au fost mărite, astfel încât salariul unui debutant va crește cu 1.346 de euro. Decizia a fost anunțată de Éric Dupond-Moretti pe 12 septembrie 2022, și a fost interpretată ca o împăcare cu magistrații. Dupond-Moretti inițiase în 2020 o serie de investigații contra acestora, ceea ce a dus la o creștere fără precedent a procedurilor disciplinare. Potrivit celui mai recent raport al Consiliului Superior al Magistraturii, în comparație cu deciziile disciplinare luate în ultimii ani de CSM (șapte în 2017, două în 2018 și cinci în 2019), în 2021 au existatat 17 asemenea măsuri disciplinare. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și pensii speciale Sancțiunile disciplinare îndreptate contra magistraților pornesc de la mustrare și retragerea anumitor beneficii, până la excluderea temporară, cu privare parțială sau totală de salariu și revocare. Ministrul Dupond-Moretti a fost însă acuzat că a abuzat de funcția sa de ministru pentru a-și regla conturile cu magistrații. În prezent este judecat de Curtea de Justiție. Dacă va fi declarat vinovat, riscă până la cinci ani de închisoare și o amendă de 500.000 de euro. Slujbele part-time ale magistraților afectează justiția Salariile magistraților germani sunt printre cele mai mici din statele Uniunii Europene. Salariul mediu anual al unui judecător este de 63.900 de euro, însă, în funcție de grad și de indemnizații, acesta poate ajunge la o sumă de aproximativ 100 de mii de euro pe an. Limita superioară este de 122.692 de euro anual. Subfinanțarea sistemului judiciar din Germania a fost criticată de Comisia Europeană. În raportul privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia a recomandat Republicii Federale o finanțare mai bună a sistemului, inclusiv mărirea salariilor judecătorilor și procurorilor. Din cauza salariilor mici, judecători de la cele mai înalte instanțe din Germania își iau un al doilea job, part-time. Un număr considerabil de judecători din Germania predau la universități, scriu lucrări academice și susțin prelegeri în seminarii private. Criticii acestor practici se plâng însă că judecătorii care lucrează și în alte părți pun în pericol independența justiției, job-urile part time venind în detrimentul îndatoririlor lor obișnuite. Potrivit unei anchete WELT, judecătorii de la Tribunalul Federal de Finanțe din München au câștigat în medie, anual, din aceste job-uri part time, 26.788 de euro, venit suplimentar, anual. Cel mai întreprinzător judecător a încasat aproape 108.000 de euro (cam cât salariul obișnuit) din aceste job-uri part-time.

Magistrații români, cele mai mari salarii din Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Primarul PSD din Crevedia și-a mărit salariul cu circa 60% Foto: Facebook
Eveniment

Primarul PSD Crevedia și-a mărit salariul cu circa 60

Primarul PSD din Crevedia, Petre Florin, penalul care a închis ochii la ilegalitățile de la stația GPL care a explodat, și-a mărit salariul cu circa 60%. Odată cu majorarea salariului primarului, printr-o hotărâre a Consiliului Local, vor crește toate salariile din primărie. Citește și: Cea mai bogată consilieră a lui Ciolacu, cu bijuterii și artă de 250.000 de euro, va fi europarlamentar PSD. Carmen Orban, ex-manager peste spitale de stat, are o avere imensă Primarul PSD din Crevedia și-a mărit salariul cu circa 60% Astfel, salariul primarului sare de la 10.500 la 16.500. Cel al viceprimarului va fi de de 13.200 de lei pe lună, iar secretarul general al Primăriei Crevedia va primi 11.500 de lei salariu. De asemenea, consilierul personal al primarului, Săndel Mihalache, va încasa 7.734 de lei lunar, iar salariul șoferului ajunge la 7.822 de lei, anunță Expresul de Buftea. Primăria Crevedia are 38 de angajați. Toți cei opt consilieri PSD, plus doi consilieri PNL, au votat această măsură. Potrivit proiectului de hotărâre, indemnizația unui consilier local va fi de aproape 1.000 de lei și va trebui să participe la una sau două ședințe pe lună pentru a primi acești bani. „Cel mai prost plătit este paznicul care pleacă acasă cu 5.000 de lei. Majorarea a fost decisă de Consiliul Local, care vor avea și el indemnizațiile crescute. Acestea se calculează în funcție de salariul primarului”, a arătat Gazeta de Dâmbovița. Această publicație mai afirmă că, deși președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat că acest primar va fi exclus din PSD, nu a fost luată nici o măsură, la două luni de la tragedia din această comună. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget Petre Florin, primarul PSD din Crevedia, localitatea unde a explodat stația GPL dețiunută de fiul primarului PSD din Caracal, are o condamnare penală pentru tăinuire.

Sporuri salariale și conturi pentru judecători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Sporuri salariale și conturi pentru judecători

Sporuri salariale și conturi pentru judecători. Unul dintre cei mai bogaţi magistraţi ieşeni este preşedintele Curţii de Apel, Diana Cheptene-Micu. Sporuri salariale și conturi pentru judecători Aceasta deţine două terenuri intravilane în municipiu, în suprafaţă totală de 523 mp şi 1,5 ha de teren agricol în comuna Ghergheşti, din centrul judeţului Vaslui. Citește și: FOTO Becali a căzut cu Rolls Royce-ul în șanț. Latifundiarul din Pipera susține că nu el este vinovat și vrea să afle cine l-a încurcat în trafic Proprietăţile imobiliare ale judecătoarei sunt completate de o casă de 122 mp şi un apartament de 83 mp în Iaşi, toate fiind cumpărate în perioada 2015-2019. Un Volkswagen din 2000 şi un BMW din 2011 reprezintă parcul auto deţinut. Cele aproape 30 de conturi bancare deschise de Cheptene-Micu totalizează economii de 468.500 lei şi 101.000 euro, la care se adaugă 300.000 lei în bonuri de stat „Tezaur”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mai bine plătit profesor decât director (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mai bine plătit profesor decât director

Mai bine plătit profesor decât director. Peste zece directori din judeţul Iaşi şi-au depus demisia de la începutul acestui an şcolar. Mai bine plătit profesor decât director Cauzele acestor demisii variază, de la nemulţumiri legate de salarizare, în principal, întrucât au considerat că pot câştiga mai bine la catedră decât în poziţia de director, la motive personale sau decizii profesionale. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Discrepanţa dintre salariile directorilor şi a simplilor profesori, care îşi pot rotunji veniturile cu dirigenţii şi alte activităţi interzise de curând directorilor, este o problemă care preocupă inclusiv ministerul Educaţiei, care a tot anunţat că va pregăti o “reparaţie”, dar care nu a mai apărut. Iar urmarea este una care nu convine factorilor de decizie de la vârf: oameni cu reale calităţi manageriale, multe dovedite prin ultimul concurs-test, evită astfel să se mai implice în conducerea şcolilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ilustrul cercetător pesedist plătit cu un salariu uriaș: Marian Tudor (foto centru)
Eveniment

Ilustrul cercetător pesedist plătit cu un salariu uriaș

Ilustrul cercetător pesedist plătit cu un salariu uriaș pentru meritele sale științifice: Marian Tudor, director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii” (I.N.C.D.D.D. Tulcea), a câștigat, în anul fiscal 2019, puțin sub 540.000 de lei. El a fost plătit ca: director al institutului - 221.000 de lei, brut - „expert proiect” - 256.000 de lei - și membru în consiliul de administrație al INCDD, încă 49.000 de lei, brut. Citește și: Câte zeci de institute de cercetare finanțează România de la buget: activitate obscură, sursă de sinecuri în CA-uri. Salariu uriaș al directorului institutului pentru silvicultură În medie, lunar, el a câștigat 45.000 de lei pe lună, brut. Marian Tudor era, la acel moment, și consilier municipal PSD. INCDD avea, potrivit bugetului pe 2022, 124 de angajați, salariul mediu fiind 12.911 de lei. Bugetul INCDD era puțin sub 20 de milioane de lei, din care aproape 16 milioane de lei erau salariile. Marian Tudor Ilustrul cercetător pesedist plătit cu un salariu uriaș Soția sa lucrează la același institut de cercetare și, în anul fiscal 2019, a câștigat 168.000 de lei, brut, de la același institut. Firma lui Marian Tudor, Tudomar SRI, care oferă servicii de curățeni, i-a mai adus dividende de 75.000 de lei. În anul fiscal 2022, veniturile din familia Marian Tudor s-au mai echlibrat în favoarea soției: el a luat de la INCDD circa 322.000 de lei, iar ea - 201.000 lei. Cei doi dețin o avere consistentă: trei apartamente - dintre care unul în București - și o casă de vacanță, plus numeroase terenuri, printre care 4,72 hectare în intravilanul comunei Nufăru, nu departe de Tulcea, și 0,28 hectare chiar în Tulcea. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Directorul INCDD a făcut facultatea de biologie la Universitatea Ovidius din Constanța, unde și-a luat și dooctoratul.

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Șeful CCR, Enache, moșier lângă București Terenurile sunt cumpărate între 2007 și 2017. Cinci dintre acestea (trei agricole și două intravilane) se află în comuna prahoveană Gorgota, la granița cu județul Ilfov. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Gorgota este cunoscută prin satul component Potigrafu, devenit celebru în urma filmării unor scene din filmul hollywoodian "Cold Mountain" cu Nicole Kidman și Jude Law în anii 2000. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut La Gorgota, Enache deține în jur de 6.300 de metri de teren: aproape 2.700, intravilan, și 3.600, agricol. Valoarea de piață a terenurilor intravilane este de aproximativ 40.000 de euro iar cea a terenurilor agricole, în jur de 20.000 de euro. Terenul de la Corbeanca, intravilan, este cel mai scump: are o suprafață de 1.116 de metri pătrați și poate depăși 100.000 de euro. Terenurile deținute de Marian Enache (sursa: ccr.ro)

Un fost șef al paznicilor, trimis de PSD în conducerea ANCOM Foto: Facebook
Eveniment

Un fost șef al paznicilor, trimis în conducerea ANCOM

Un fost șef al paznicilor, ex-lider al PSD Strehaia, cu facultate privată la 33 de ani, Vlad Bontea, este trimis de formațiunea lui Marcel Ciolacu în conducerea unei agenții strategice, de gestionare a comunicațiilor, ANCOM. El urmează să fie vicepreședinte al aceste agenții. În anul fiscal 2022, un vicepreședinte al ANCOM avea un salariu anual de circa 511.000 de lei, adică peste 42.000 de lei pe lună. Citește și: Playboy rupe legăturile cu actrița porno Mia Khalifa, pentru postările ei pro-Hamas. „Playboy are mai multă integritate decât Harvard”, scriu comentatorii pe Facebook ANCOM este instituția ce are ca misiune reglementarea pieței comunicațiilor electronice și serviciilor poștale, o piață de mai multe miliarde de euro. Un fost șef al paznicilor, trimis în conducerea ANCOM Nici actualul președinte al ANCOM, Valeriu Zgonea, plasat în acest post tot de PSD, nu are nici o legătură cu domeniul comunicațiilor. Zgonea, cunoscut pentru numeroasele sale gafe, precum cea în care anunța că a fost coleg cu Mihai Viteazul, a reușit să termine în opt ani Facultatea de Căi Ferate, drumuri şi poduri, din cadrul Institutului de Construcții București. Și vicepremierul PSD Sorin Grindeanu a condus ANCOM. Bontea, pe care PSD îl va face vicepreședinte al ANCOM, a absolvit la 33 de ani Dreptul, la Bioterra. Din 2003 în 2012, el a fost director la două agenții de pază. Din 2009 în 2013 a fost șeful PSD Strehaia. Bontea a fost deputat în legislatura 2016-2020, iar ultima sa declarație de avere arată că acum lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă, de unde a câștigat anul trecut circa 12.500 de lei pe lună, net. Dacă va fi ales la conducerea Ancom, salariul său va crește de aproape patru ori. Vlad Bontea Citește și: Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Aurelian Bădulescu, trimis în Curtea de Conturi, ca să păzească banii statului. Potrivit ultimei declarații de avere, în 2022 era fără ocupație Soția sa lucrează tot la stat, la Compania de Aeroporturi București, de unde lua aproape 8.000 de lei pe lună. În 2022, ea a luat și o indemnizație de la Romsilva, de 27.348 de lei.

Două salarii minime diferite pe economie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Două salarii minime diferite pe economie

Două salarii minime diferite pe economie. Oficial, în judeţul Iaşi sunt peste 60.000 de angajaţi plătiţi cu salariul minim, adică o treime din totalul de salariaţi din economia locală. Două salarii minime diferite pe economie Cele mai multe contracte de muncă plătite astfel sunt în domeniile de activitate comerţ, repararea autovehiculelor, transport şi construcţii. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În prezent sunt trei niveluri ale salariilor minime: 3.000 de lei (agricultură şi industrie alimentară), 3.300 de lei (minimul de bază pe ţară) şi 4.000 de lei (construcţii) - vorbim despre valori brute. Augustin Zegrean, fost judecător şi preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) şi expert constituţionalist, a declarat că „avem de-a face cu o aiureală nemaiîntâlnită, în care asistăm la existenţa a două salarii minime. Este clar că salariul minim trebuie stabilit prin lege, pentru că acesta nu poate fi diferenţiat în funcţie de clase profesionale, sociale sau de orice altă natură.". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Daniela Pescaru câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Justiție

Pescaru câștigă mai mult decât un judecător ICCJ

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: aceasta câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ, scrie Asociația RoJust, într-un drept la replică trimis redacției DeFapt.ro. Pescaru a rămas secretar de stat în pofida scandalului generat la final de septembrie, când a propus, de facto, desființarea Pilonului II de pensii, se pare fără știința șefului ei, ministrul Marcel Boloș. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă RoJust se definește drept „asociaţia personalului din justitie (...) susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara”. Dreptul la replică nu este semnat. RoJust reacționează la informațiile publicate de De Fapt.ro, care a citat o notă a ministerului de Finanțe, în care se arată că magistrații se pregătesc să jupoaie statul român de circa 3,2 miliarde de lei - drepturi salariale câștigate în instanță, plus dobânzi penalizatoare. În acest drept la replică, RoJust arată că „analizând declaraţiile de avere ale semnatarilor Notei informative a Ministerului Finanţelor se observă că aceştia încasează venituri considerabile din alte surse, de principiu prin participarea în consiliile de administraţie ale unor instituţii/organizaţii de stat”. Magistrații enervați o toarnă pe Pescaru: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ „Doamna secretar de stat PESCARU DANIELA figurează cu o sumă de 117067 RON net pentru funcţia deţinută în Ministerul Finanţelor dar şi cu suma de 257916 ca preşedinte CIFGA la EXIM Bank, deci venituri nete declarate pentru anul 2022 de 374983 lei, respectiv 31248 lei net lunar, cu mult peste indemnizaţia netă chiar a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cea mai mare în grad din ţară care are numai 103 judecători”, arată RoJust. CIFGA este Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank, membrii comitetului fiind numiți de Guvern. Datele RoJust sunt publice, ele apar în declarația de avere depusă de Pescaru în iunie 2023. Acum câteva săptămâni, presa a scris că Pescaru este autoarea unor controversate amendamente care ar fi lovit Pilonul II de pensii. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pescaru, bugetar de o viață „În timpul şedinţei de vot final, am primit pe grupul deputaţilor PNL o situaţie cu amendamentele pe care urmau să le susţină liderii de grup ai PNL şi PSD. Aici era şi un articol 7 care pentru noi a fost o surpriză totală, prin care practic se propunea o naţionalizare oarecum mascată a Pilonului 2 de Pensii, o propunere care vine de la secretarul de stat al PSD, doamna Daniela Pescaru şi doar vigilenţa noastră a făcut să observăm acest lucru”, a spus, la 26 septembrie, deputatul PNL Florin Roman. Un CV al lui Pescaru nu apare pe site-ul ministerului de Finanțe. Kanal D arăta, în 2019: „Daniela Pescaru are 55 de ani și lucrează în Ministerul Finanțelor Publice din 1991. A fost Șef serviciu, apoi Director general adjunct, iar din 2009 Director General la Direcția Generală de programare bugetară. Înainte de 1989, ea a lucrat ca analist programator la Interprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, după care a trecut la Centrul de Calcul Electronic din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Este absolventă de ASE cu specializări în planificare și cibernbetică economică și un master în managementul instituțiilor publice. În 2013, ea a absolvit și Colegiul Național de Apărare”.

Familia specială Melintescu, reangajați la stat. Aici, Octavian Melintescu, când conducea DGA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Familia specială Melintescu: reangajați la stat

Familia specială Melintescu: reangajați la stat. Octavian Melintescu, consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, cumulează salariul de la stat cu o pensie specială de aproape 3.000 de euro pe lună. Fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, dar a picat cu brio după ce a obținut nota de 2,65. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Drept răsplată, ministrul Alexandru Rafila vrea să înființeze pentru consilierul său de încredere o nouă autoritate care să verifice cum sunt tratați pacienții. Bonus: soția lui Octavian Melintescu, Maria Melintescu, fosta adjunctă a Inspectoratului General pentru Imigrări, a fost angajată ca șef de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu, în timp ce încasa o pensie specială de peste 2.000 euro. Așadar, pensionarii speciali Melintescu încasează împreună o pensie de 5.000 de euro lunar. Familia specială Melintescu: reangajați la stat Familia Melintescu a lucrat până la finalul anului 2020 în Ministerul Afacerilor Interne. El, Octavian Melintescu, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție (DGA), din mai 2014 până când s-a pensionat. Conform unei declarații de avere din vara anului 2020, Octavian Melintescu încasa un salariu anual de 165.027 lei. Acum are o pensie specială de 172.200 lei anual, adică mai mare decât salariul pe care îl avea ca adjunct al DGA. La scurt timp după ce a devenit unul dintre pensionarii de lux ai României, Octavian Melintescu și-a găsit un nou loc de muncă, tot la stat. Mai exact, la Primăria Sectorului 2, acolo unde a fost angajat de primarul Radu Mihaiu, de la USR. „Vreau să îi mulțumesc domnului Melintescu Octavian care s-a alăturat echipei noastre. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul anti-corupției este fix omul de care aveam nevoie pentru a lămuri multe aspecte încurcate din Primăria Sectorului 2. (...) Timpul petrecut de Octavian ca director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție ne va ajuta acum să scoatem la lumină toate greșelile trecutului. Și să facem în sfârșit ordine”, preciza într-o postare primarul Radu Mihaiu, în decembrie 2020. Nota lui Melintescu: 2,65 Chiar dacă primarul Radu Mihaiu și-a pus mari speranțe în Octavian Melintescu, acesta a renunțat la tabăra USR pentru a trece în cea a PSD. Se întâmpla în primăvara anului 2022, atunci când i s-a găsit rapid un loc călduț pe funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, unul dintre politicienii care aspiră să preia conducerea organizației PSD București. De atunci Octavian Melintescu a devenit umbra ministrului Alexandru Rafila. La scurt timp, în septembrie 2022, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, una dintre cele mai importante funcții din minister. Surpriză: a obținut în urma concursului nota de 2,65. Nu a fost cea mai mică notă pentru că un alt candidat a obținut nota 2 "curat". În urma acestui rezultat catastrofal, ministrul Alexandru Rafila a ordonat ca toate rapoartele de control să treacă, totuși, pe la consilierul său personal, pe care le marchează cu „văzut”. Atribuțiile fostului polițist, secrete La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că Octavian Melintescu este angajat cu normă întreagă de opt ore. Conform ultimei declarații de avere, salariul anual al lui Octavian Melintescu este 55.580 lei, echivalentul a aproape 1.000 de euro pe lună. Pe lângă, acesta încasează și pensia specială, care este de aproape trei ori mai mare decât salariul primit acum de la stat. Însă Ministerul Sănătății nu a vrut să transmită care sunt atribuțiile consilierului personal Octavian Melintescu. „Atribuțiile persoanelor numite în funcția de director de cabinet, consilier personal la cabinetul ministrului Sănătății, respectiv, cabinetul secretarilor de stat, sunt stabilite prin fișa postului, anexă la contractual individual de muncă”, potrivit ministerului Sănătății. "Nu mă consider un pensionar special" Contactat de către Defapt.ro, Octavian Melintescu a spus că atribuțiile sale sunt prevăzute de Codul Administrativ. „Codul Administrativ spune că eu îl spijin pe dumnealui, adică chestiuni legate de modul de desfășurare a activităților administrative. Dânsul îmi trasează sarcini legate de activitatea mea, conform fișei postului”, a declarat Octavian Melintescu. Întrebat la ce vârstă a ieșit la pensie și dacă se consideră un pensionar special, Octavian Melintescu a declarat că s-a pensionat la vârsta legală. „Nu mă consider un pensionar special, mă consider un om care am muncit conform atribuțiilor pe care le-am avut în fișa postului și când am putut să ies la pensie, am ieșit conform prevederilor legale”, a mai spus consilierul lui Rafila. Comisăreasa șefă contabilă la Imigrări Octavian Melintescu are o declarație de avere incompletă. De exemplu, nu a menționat terenurile și casa primite ca donație de către soția sa, Maria Melintescu. Bunuri pe care soția sa le-a menționat în ultima declarație de avere depusă în calitate de șefă de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu. Din documentul citat rezultă că și Maria Melintescu a fost până în iunie 2023 unul dintre pensionarii care cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Pensionara Maria Melintescu, cu gradul de comisar șef, a fost contabila șefă la Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), instituție care a fost transformată în Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De pe funcția de contabil șef a fost promovată direct pe funcția de inspector general adjunct la IGI. Consilieră la Turism Funcție din care s-a și pensionat în anul 2020. Pensia anuală este de 120.000 lei, echivalentul a peste 2.000 de euro pe lună. Dar Maria Melintescu nu a stat mult timp fără loc de muncă pentru că liberalul Traian Berbeceanu, după ce a fost numit prefect al Bucureștiului, a angajat-o pe funcția de consilier. Adică tot la stat. De la Prefectura Municipiului București, Maria Melintescu a fost angajată inițial, la începutul anului 2022, pe funcția de consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu. Ulterior a fost numită director de cabinet al ministrului liberal. Pentru munca prestată în anul 2022, a fost plătită de către statul român cu suma de 60.242 lei. Între timp pensia i-a crescut la 121.320 lei.

Polițist pensionar, numit șef la Mediu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițist pensionar, numit șef la Mediu

Polițist pensionar, numit șef la Mediu. Gheorghe Bacuşcă conduce Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Iași din anul 2014, luna septembrie. Polițist pensionar, numit șef la Mediu Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, are o pensie de aproape 7.000 de lei, în timp ce salariul depăşeşte acest prag cu câteva sute de lei bune, ajungând la 7.750 de lei. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Ieşit la pensie din cadrul Ministerului de Interne, fostul adjunct al Secţiei I de poliţie din Iași stă în rândul pensionarilor fericiţi. Are și de ce: îi intră 14.750 de lei în cont lună de lună din cele două surse. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” Foto: Facebook
Eveniment

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate”

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” a muncii: la Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesediștii Toni Greblă, președintele AEP, și Constantin Mitulețu Buică, secretar general al instituției, sunt zece șoferi și toți beneficiază de acest spor. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze Ambii șefi ai AEP au avut probleme penale. Toni Greblă a fost reținut de DNA și acuzat de corupție, dar a fost achitat, iar acum are o pensie specială de circa 25.000 de lei pe lună, ca fost judecător CCR. Mitulețu Buică a fost dat de ANI pe mâna procurorilor fiindcă și-a angajat cumnata în instituție. În plus, CNATDCU i-a retras doctoratul, întrucât ar fi plagiat. Ambii au ajuns în funcții cu susținerea PSD. Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” Potrivit datelor din martie, privind situația drepturilor salariale în AEP, salariul brut al unui șofer era de circa 4.700-4.800 de lei, dar la acesta se adăuga sporul de complexitatea muncii, între 800 și 1.000 de lei. În consecință, cei zece șoferi ai instituției ajungeau la circa 5.800 de lei pe lună, brut. Probabil că ei beneficiază și de tichete de masă și vouchere de vacanță, dar datele nu apar pe site-ul AEP. Datele AEP arată că aproape toți angajații instituției beneficiază de acest spor, nu este clar de ce. În august 2023, Pro TV arăta că salariul brut al unui asistent universitar cu mai puțin de trei ani vechime este de 5.430 de lei. Abia după 25 de ani în funcție, un asistent universitar sau un lector universitar cu până în 20 de ani vechime pot spera la salariul unui șofer al AEP, de peste 5.800 de lei brut. Un conferențiar universitar cu 3-5 ani vechime primește 5.808 lei pe lună, brut, arătat tot Pro TV. Citește și: Salariu uriaș, plus mii de lei pentru concedii medicale, pentru Mitulețu-Buică, penal și plagiator care ocupă funcția de secretar general al Autorității Electorale Permanente Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată are un salariu care începe de la 4.098 de lei brut și ajunge până la 5.398 lei.

Șoșoacă și-a omenit soțul și i-a triplat salariul Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă și-a omenit soțul și i-a triplat salariul

Senatoarea independentă Diana Șoșoacă și-a omenit soțul și i-a triplat salariul în doi ani. Dumitru Șoșoacă ocupă un rol de secretară la cabinetul de avocatură al soției, cabinet aflat pe strada Turda. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Recent, șefa partidului SOS România, Diana Șoșoacă, și-a promovat soțul în poziția de prim-vicepreședinte al acestei formațiuni politice. Șoșoacă și-a omenit soțul și i-a triplat salariul Potrivit declarațiilor de avere din iunie și decembrie 2021, Dumitru Silvestru Șoșoacă a avut un venit, anual, de doar 6.994 de lei, în calitate de „secretar” la cabinetul de avocatură al soției. Aceste declarații se referă la anul fiscal 2020. Însă, în declarația de avere din 2022, care se referă la anul fiscal 2021, domnul Șoșoacă a câștigat 16.651 de lei, tot din pozția de secretar. În 2023, doamna Șoșoacă i-a mai acordat un bonus substanțial soțului, astfel încât acesta a câștigat, în anul fiscal 2022, 18.288 de lei. Citește și: Partidul șoșoacelor: șefa SOS România, Diana Șoșoacă, și-a promovat soțul prim-vicepreședinte. Site-ul formațiunii, descriere mistic-ceaușistă a Dianei Șoșoacă În mai 2023, Dumitru Silvestru Șoșoacă, soțul senatoarei ex-AUR Diana Șoșoacă, a fost condamnat pentru ultraj la 180 de zile de ”amendă-închisoare”, dar decizia nu este definitivă. Șoșoacă trebuie să plătească 18.000 de lei către statul român, cuantumul unei zile-amendă fiind stabilit la 100 de lei. În caz contrar, pedeapsa se va transforma în una cu închisoare cu executare, adică 180 de zile. El este acuzat că l-a agresat pe polițistul Gheorghe Teodor Bălășoiu, venit la cabinetul de avocatură al senatoarei după ce aceasta ar fi sechestrat o echipă de jurnaliști italieni de la Rai Uno și pe jurnalista Delia Marinescu.

Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei Foto: Sindicatul Polițiștilor din Penitenciare
Eveniment

Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei

Salariul mediu net în „administrația publică și apărare” a depășit 6.000 de lei în iunie 2023, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Salariul mediu brut în acest sector este de 10.083. Această situație ar explica revolta funcționarilor din ministerul de Finanțe, după ce ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a anunțat că, printre măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, s-ar putea afla și tăierea voucherelor de vacanță si a indemnizației de vacanță pentru bugetarii care câștigă peste 10.000 de lei brut pe lună. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei „Eu nu pot să accept ca un bugetar care câștigă 2000 de euro să îl alerg prin birou să mai ia și voucher de vacanță. Voucherele de vacanță sunt pentru cei cu venituri mici. E normal ca dacă ai un salariu mai mic statul să îți asigure. Dar dacă ai venituri care depășesc pe al președintelui, nu ți-e rușine să stai cu mâna întinsă să îți dau și voucher de vacanță, și pachețel? Ți-am dat și sofer”, declara, acum câteva zile, și premierul Marcel Ciolacu. „Mulţi m-au întrebat: 10.000 de lei brut sunt bani puţini şi 6.000 de lei net? Eu zic că da“, a susținut însă Vasile Marica, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe. Potrivit datelor INS, salariul mediu brut în sectorul „administrație publică și apărare” era de doar 8858 lei, brut, în august 2022, respectiv 5.238 lei net. Spre comparaţie, salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.600 de lei în iunie 2023. Doar şase dintre cele 19 mari industrii incluse în statisticile INS au salarii medii nete mai mari de 6.000 de lei net. România este campioană în UE la numărul de zile libere, acordate cu ocazia diferitelor sărbători. În acest moment, oficial sunt legiferate 15 zile libere. În Uniunea Europeană, doar Lituania și Slovenia mai au 15 zile libere. Însă, în 2023, au fost și trei zile libere „punte”, de care se bucură, de fapt, sectorul bugetar. Nu există nici un studiu de impact al acestor zile libere sau al zilelor „punte”, care le însoțesc.

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF
Economie

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF: salariul anual al lui Nicu Marcu, președintele instituției, a crescut cu 250.000 de lei într-un an! În 2022, au avut loc cele mai mari falimente ale unor asiguratori. Marcu a ajuns președintele ASF cu sprijinul PSD. El este absolvent al Facultății de Economie de la universitatea din Craiova și a fost ani întregi contabil la un ocol silvic. Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF Potrivit declarației de avere din anul 2023 - care acoperă anul fiscal 2022 - salariul lui Nicu Marcu a ajuns la 989.900 de lei. În declarația din 2022, care acoperea anul fiscal 2021, el menționa un salariu de doar 748.300 de lei. Diferența este de aproape 250.000 de lei. Lunar, el încasa, în 2022, 82.500 de lei, față de 62.300 de lei în 2021. Veniturile sale salariale au crescut cu circa 32%, dublu față de inflația de 16%. Nicu Marcu și-a depus declarația de avere la 15 iunie, dar ea a fost publicată abia acum, de Ziarul Financiar. “Anul 2022 a fost şi cel în care City Insurance a intrat în faliment, fiind cea mai mare prăbuşire din piaţa asigurărilor. Un al mai târziu de la acest moment, şi Euroins a intrat în colaps, primind verdictul ASF privind retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea procedurii de promovare a falimentului. Nicu Marcu are şi un salariu de 28.530 de lei de la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi deţine terenuri agricole de 7.000 mp în judeţul Dolj, un Audi din 2017 şi un cont curent cu 117.850 de lei, potrivit datelor din declaraţia de avere“, scrie Ziarul Financiar. Nicu Marcu a absolvit Facultatea de Economie la Craiova la 29 de ani. Nu se știe ce a făcut de la 18 ani, când ar fi absolvit liceul – nu se știe ce liceu, informația nu apare in multiplele biografii publice – la 24 de ani, când a intrat la facultate. Nicu Marcu a absolvit facultatea la 29 de ani După facultate, ani întregi a fost contabil de ocol silvic, la Calafat, printre altele. Din 2003, cariera sa a explodat: a fost director economic al Romsilva, în guvernarea Năstase, iar în guvernarea Tăriceanu a ajuns, din august 2007 în aprilie 2009 (când Boc ajunsese premier) secretar general al ANAF. Potrivit unui CV publicat de Ziarul Financiar, din 2004 în 2007 a fost „Consilier Tehnico-Economic, Compania Naţională Loteria Română, 2006 – 2007”. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea În 2012, Marcu a fost ales deputat, pe listele PNL/ USL. A luat cuvântul o singură dată, la depunerea jurământului. În 2014, când Klaus Iohannis a fost ales președinte, părăsit PNL și a ajuns în grupul conservator, controlat politic de Dan Voiculescu. În 2015, cu susținerea ALDE – formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu – a ajuns la Curtea de Conturi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră