sâmbătă 22 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2588 articole
Eveniment

Premierul Bulgariei, Petkov: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument al Moscovei în Balcani”

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă a Moscovei în Balcani”. Petkov, care a studiat la Harvard, a fost demis de Parlament, în iunie, dar își menține postul până la formarea unui nou guvern sau organizarea alegerilor. Bulgaria has the potential to be a truly prosperous European nation.The only obstacle holding my country back is the legacy of corruption.Breaking systemic corruption & restoring rule of law is essential to maintain security and standards not only in ??, but the entire EU. https://t.co/8pXwUWEQ6r— Kiril Petkov (@KirilPetkov) July 25, 2022 „Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru” Potrivit The Times, problemele lui Petkov au început în aprilie, când a încheiat un contract de furnizare de gaz din Azerbaidjan, care era de trei ori mai ieftin decât contractul cu Gazprom. Până la acel moment, compania rusă furniza 90% din gazele Bulgariei. Kiril Petkov believes he made powerful enemies in Russia when he ended his nation’s reliance on it for gas supplies https://t.co/dv0CrQYlQg— The Times and The Sunday Times (@thetimes) July 26, 2022 Acordul privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan a fost „o schimbare seismică pentru Bulgaria”, scrie The Times. Petkov a susținut, în interviul pentru această publicație, că Moscova a reacționat la înțelegere prin activarea opoziției din parlament, ceea ce a dus la căderea guvernului de la Sofia. O săptămână mai târziu, guvernul bulgar a răspuns expulzând 70 de diplomați ruși. „Sunt destul de sigur că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am trimis înapoi vorbeau în mod activ cu parlamentarii și dădeau jurnaliştilor articole gata de publicare (...) Ambasadorul Rusiei a fost suspectat că joacă un rol activ, ducând politicieni în Grecia în vacanță”, a arătat premierul de la Sofia. Frontiera cu Turcia, tranzit de droguri și migrație ilegală Petkov amintește și de faptul că Bulgaria nu a mai blocat cererea Macedoniei de Nord de primire în UE, în pofida presiunilor rusești. El a spus că Rusia și-a exercitat influența „de ambele părți ale graniței”. Un ministru adjunct din cabinetul Petkov, Ivan Hristanov, fost manager IT și care gestionează acum cel mai mare punct de frontieră cu Turcia, a apreciat că traficul de persoane și de droguri de pe această graniță aduceau mafiei locale câștiguri de un miliard de dolari pe an. Hristanov, care este păzit de gărzi după ce a fost amenințat cu moartea, a apreciat că ceea ce a făcut guvernul său la granița cu Turcia a dus la căderea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia „Companiile care controlau trecerea frontierei ar putea totuși să-și recâștige concesiunile, deoarece contestă expulzarea lor în instanțe, iar observatorii se tem că judecătorii prietenoși îi pot ajuta. Petkov l-a acuzat pe procurorul general al Bulgariei că nu investighează parlamentarii corupți, dar a spus că va avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari pentru a-l demite. Problema, a susținut el, este că peste o treime dintre parlamentari ar risca să fie investigați sub un nou procuror general”, mai explică The Times.

Premierul Bulgariei, Petkov: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument al Moscovei în Balcani”
Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia, dar nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Putin, obiectiv pe termen mediu: coridor terestru spre Transnistria
Eveniment

Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia, dar nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Putin, obiectiv pe termen mediu: coridor terestru spre Transnistria

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran, a spus că este „prudent încrezător” că Ucraina va învinge Rusia, dar a apreciat că Kievul nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Maran a făcut aceste afirmații la Forumul Aspen, unde au mai vorbit șefii MI6 și CIA. Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia „Sunt încrezător că Ucraina va învinge armata rusă în Ucraina, mai devreme sau mai târziu (...) Nu va fi ușor, va dura timp, iar Ucraina probabil că nu va putea elibera toate teritoriile ocupate. Dar strategic vorbind, Putin nu va putea reuși în ambiția sa de a lua Kievul și majoritatea Ucrainei", a afirmat șeful spionilor estonieni. Marran a spus că războiul nu se va termina prea curând. "Va dura timp până când Ucraina va fi gata să contraatace și să recâștige măcar o parte din teritorii. Dar, ceea ce vreau să subliniez, este că Ucraina pentru Putin este o misiune mesianică, el poartă o cruciadă Nu ascultă de consilierii lui sau de serviciile de informații sau crede că îi furnizează informații false”, a spus el, citat de err.ee. ⚡️ #Russian dictator #Putin made a series of miscalculations in the war against #Ukraine because he relied on false data or did not believe the information given to him. This was stated by the Director General of the #Estonian Department of Foreign Intelligence, #MikkMaran pic.twitter.com/4zoA9mGxSc— Johan Roux (@johan_roux1) July 22, 2022 Potrivit lui Maran, Putin încă mai are ca obiectiv pe termen lung ocuparea Kievului și înlăturarea regimului de acolo, iar ca obiectiv terestru ar fi crearea unui coridor terestru până în Transnistria.

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el
Eveniment

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. El a fost văzut, ieri, lângă sediul Rosneft, unde a fost președinte al boardului de directori. Unde își face concediul Gerhard Schröder „Îmi petrec aici câteva zile de concediu. Moscova este un oraș minunat”, i-a declarat Schröder unui jurnalist, citat de Nexta TV. Former #German Chancellor Gerhard Schröder has arrived in #Moscow. "I am here for a few days on vacation. Moscow is a beautiful city," he said to a journalist.The conversation took place near the Rosneft headquarters, where Schröder was chairman of the board of directors. pic.twitter.com/AApR1VFAQr— NEXTA (@nexta_tv) July 25, 2022 Potrivit postului german RTL, fostul cancelar este cazat la un hotel din centrul capitalei Rusiei. Nu se știe dacă el se va întâlni sau nu cu Vladimir Putin. Fostul cancelar german Gerhard Schröder a fost în martie la Moscova pentru a-l întâlni pe Putin, la solicitarea Ucrainei, a scris Politico. Schröder a fost ţinta unor critici acerbe în Germania şi în afara ţării pentru că, inițial, a refuzat să rupă legăturile sale strânse cu Moscova în urma invaziei Rusiei în Ucraina. O parte din personalul său a demisiona, după ce fostul cancelar a insistat să-şi păstreze funcţiile de conducere la companiile energetice Rosneft şi Gazprom. Ulterior, spre finalul primăverii, Schroder a demisionat din aceste funcții. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Schröder (Partidul Social-Democrat) a fost cancelarul Germaniei din 1998 până în 2005. De atunci, s-a bucurat de o carieră profitabilă în domeniul companiilor energetice de origine rusă.

Natalia Gavrilița pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei
Eveniment

Natalia Gavrilița pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, declară pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invaziei a Rusiei. Ea a mai arătat, pentru acest post, că obţinerea statutului de candidat pentru integrarea europeană a fost „o victorie semnificativă pentru Moldova”, dar este „foarte nefericit că se întâmplă într-un astfel de context complicat în regiune şi în vremuri atât de oribile pentru Ucraina”. Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei Întrebată dacă este îngriorată că armata rusă ar putea ataca şi Republica Moldova, Natalia Gavriliţă a răspuns: „Suntem îngrijoraţi, desigur, acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operaţiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijoraţi, mai ales ţinând cont de faptul că sunt trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează”, a precizat premierul Republicii Moldova, citată de timpul.md. „Actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru orice stat mic (unicul „stat mic” vecin cu Ucraina care are trupe rusești este Republica Moldova – n. red), pentru orice ţară care se bazează pe ordinea internaţională axată pe reguli; dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internaţională (Republica Sovietică Socialistă Moldova a fost fondată de Stalin după ce a anexat o parte din România -n. red), atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate”, a subliniat Gavriliţă. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei

Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin. Lavrov a confirmat, public, că Rusia vrea să schimbe regimul "absolut antipopular şi antiistoric" din Ucraina
Eveniment

Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin. Lavrov a confirmat, public, că Rusia vrea să schimbe regimul "absolut antipopular şi antiistoric" din Ucraina

Putin îl vrea mort pe Zelenski. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat duminică la Cairo, contrar declaraţiilor precedente, că Rusia caută să răstoarne guvernul ucrainean, relatează DPA. Putin îl vrea mort pe Zelenski "Cu siguranţă, vom ajuta poporul ucrainean să se elibereze de regimul care este absolut antipopular şi antiistoric", a declarat Lavrov. Poporul rus şi ucrainean vor trăi împreună în viitor, a susţinut el. Federaţiei Ruse "îi pare rău pentru poporul ucrainean" care merită "ceva mai bun", a spus ministrul rus, citat de agenţia de presă TASS. "Ne pare rău pentru istoria Ucrainei, care se prăbuşeşte în faţa ochilor noştri, şi ne pare rău pentru cei care au cedat propagandei de stat a regimului de la Kiev şi pentru cei care o susţin în ideea de a face din Ucraina inamicul etern al Rusiei", a spus Lavrov în cadrul unei întâlniri la Cairo cu reprezentanţii permanenţi ai statelor Ligii Arabe. Ministrul rus de externe a mai spus că aceste încercări nu vor avea succes, notează TASS. Lavrov amenință cu ocuparea și a altor regiuni În ultimele zile, liderii ruşi şi-au înăsprit public poziţia faţă de războiul din Ucraina. Miercuri, Lavrov a ameninţat că Rusia va ocupa şi alte teritorii în afara regiunii Donbas din estul ţării, unde se concentrează în prezent majoritatea luptelor. Având în vedere livrările de arme occidentale şi a razei lor de acţiune mult mai mari, este necesar ca trupele ucrainene să fie îndepărtate mai mult de regiunile Doneţk şi Lugansk care formeaza împreună bazinul minier Donbas şi pe care Moscova le-a recunoscut ca independente, potrivit acestuia. Prin această declaraţie în care recunoaşte intenţia Moscovei de a schimba conducerea politică de la Kiev, Lavrov îşi contrazice propriile afirmaţii făcute în luna aprilie, notează DPA. "Nu avem planuri de a schimba regimul în Ucraina", declarase atunci şeful diplomaţiei ruse într-un interviu acordat postului de televiziune India Today. Este la latitudinea ucrainenilor să decidă sub ce conducere vor să trăiască, afirmase Lavrov la vremea respectivă. Rușii susțin că vor să negocieze În plus, Lavrov a mai spus duminică la Cairo, prima etapă a unui turneu în Africa, că Moscova este pregătită pentru discuţii cu Kievul "într-o gamă mai largă de probleme", dar că reluarea procesului de negocieri nu depinde de partea rusă, potrivit Interfax. "Nu avem nicio prejudecată împotriva reluării negocierilor într-o gamă mai largă de probleme. Dar aceasta nu depinde de noi, pentru că autorităţile ucrainene, de la preşedinte până la numeroşii săi consilieri declară constant că nu vor exista negocieri până când Ucraina nu va învinge Rusia pe câmpul de luptă", a afirmat el. Ministrul de externe rus susţine că în această privinţă Ucraina este "încurajată" de "curatorii ei occidentali", menţionând printre aceştia "Londra, Washington, Berlin şi alte capitale ale Uniunii Europene şi NATO". Mafioți de stat "Astfel, alegerea le aparţine", a adăugat Lavrov, afirmând: "Dar, cu cât continuă să ceară Ucrainei să lupte până la capăt şi înţelegem cu toţii ce şi al cui sfârşit va veni, cu atât mai mulţi oameni vor muri şi cu atât mai mult va persista situaţia actuală care nu este în beneficiul, în primul rând, al poporului ucrainean şi al statului ucrainean". Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată în Ucraina, prima agresiune de acest gen în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa
Eveniment

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a afirmat duminică că rachete ruseşti au distrus cu o zi înainte infrastructuri militare în portul Odesa, vital pentru exportul de cereale ucrainene. Vineri, Rusia a semnat un acord care ar permite exporturile de cereale din porturile ucrainene. Sâmbătă, a bombardat Odesa, dar a negat acest fapt. Duminică, a recunoscut că a atacat Rusia recunoaște că a atacat Odesa „Rachetele Kalibr au distrus infrastructura militară în portul Odesa, cu o lovitură de înaltă precizie”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram, ca răspuns la o declaraţie a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în care spunea că aceste lovituri au distrus posibilitatea unui dialog sau un acord cu Moscova. Russian army attacked Odesa sea port with 4 Kaliber missiles, 2 were shot down by air defense - South Operative Command https://t.co/zx34TA4Vuh #Ukraine pic.twitter.com/dNV8rjBn2t— Liveuamap (@Liveuamap) July 23, 2022 După aceste atacuri asupra Odesei, Ucraina l-a acuzat pe Vladimir Putin că a „scuipat în faţă” ONU şi Turcia şi că a compromis aplicarea acordului semnat vineri privind reluarea exporturilor de cereale blocate de dispută. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Sâmbătă, Rusia a negat însă Turciei că a fost implicată în aceste lovituri: „Ruşii ne-au spus că nu au absolut nimic de-a face cu acest atac şi că examinează problema foarte atent”, a dat asigurări ministrul turc al Apărării Hulusi Akar. Displaying traditional Russian?? cynicism: Following the signing of the agreement to export grains from Ukraine?? yesterday, Russia today attacked the Odessa (Odesa) port from which Ukraine?? exports said grains. pic.twitter.com/UDsCSavbG9— Jason Jay Smart (@officejjsmart) July 23, 2022 Potrivit purtătorului de cuvânt al Forţelor Aeriene ucrainene, două rachete au lovit portul Odesa, iar alte două au fost doborâte de apărarea antiaeriană înainte de a-şi atinge ţinta.

Incredibil cinism al lui Putin: forțele ruse neagă că s-ar afla în spatele atacului cu rachete asupra Odesei
Internațional

Incredibil cinism al lui Putin: forțele ruse neagă că s-ar afla în spatele atacului cu rachete asupra Odesei

Rușii neagă că au atacat Odesa. Rusia a respins sâmbătă orice implicare în loviturile asupra portului ucrainean Odesa, a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar. Rușii neagă că au atacat Odesa "Ruşii ne-au spus că nu au avut absolut nimic de-a face cu atacul şi că îl analizează foarte atent", a declarat Akar, la o zi după ce Kievul şi Moscova au semnat la Istanbul un acord de reluare a exporturilor de cereale ucrainene blocate de război. Atacul asupra portului din Odesa a fost anunţat de armata ucraineană, care l-a atribuit Rusiei. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Ucraina: Putin "a scuipat" pe ONU Lovind cu rachete portul Odesa, preşedintele rus a "scuipat în faţa secretarului general al ONU, Antonio Guterres, şi a preşedintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriaşe pentru a ajunge la acest acord", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a prevenit de asemenea că Rusia îşi va asuma "întreaga răspundere" a eşecului acordului privitor la exportul de cereale. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat sâmbătă Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Acordurile de la Istanbul Ucraina şi Rusia au semnat vineri, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia şi ONU privind exportul de cereale ucrainene şi de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul şi Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei, care a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia. Acest acord, aprig negociat din aprilie la iniţiativa lui Antonio Guterres, va uşura situaţia ţărilor dependente de pieţele rusă şi ucraineană, care reprezintă împreună 30% din piaţa mondială de cereale. În termenii acestui acord, "culoare securizate" vor permite circulaţia navelor de mărfuri în Marea Neagră, pe care "cele două părţi s-au angajat să nu le atace", a precizat un responsabil al ONU sub acoperirea anonimatului. Oficiali ONU citaţi de Reuters au declarat presei vineri că acordul ar urma să fie deplin operaţional în câteva săptămâni. Patru luni pentru 25 de milioane de tone de cereale Negociatorii au renunţat la curăţarea Mării Negre de mine, instalate în special de ucraineni pentru a-şi proteja ţărmurile. "Deminarea ar fi luat prea mult timp", a justificat ONU, care a precizat că "piloţi ucraineni" vor deschide calea cargourilor în apele teritoriale. Ucraina a indicat că exporturile sale vor începe în trei porturi - Odesa, Pivdeni şi Ciornomorsk - şi că speră să le crească numărul pe viitor. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Un centru de coordonare comun (CCC) urmează a fi deschis în acest weekend la Istanbul împreună cu reprezentanţi ai tuturor părţilor şi ai ONU.

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate
Internațional

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România. Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că pentru încheierea războiului din Ucraina este nevoie de o nouă strategie în centrul căreia să se afle negocierile de pace, opinând că acestea trebuie purtate între Rusia şi SUA. Premierul Ungariei consideră că strategia europeană în acest acest război s-a bazat pe patru piloni greşiţi, pornind, printre altele, de la premisa că sancţiunile vor slăbi Rusia şi că va exista o susţinere din partea întregii lumi, lucru care nu s-a întâmplat. Orbán Viktor, discurs pro-rus în România "În acest război, strategia occidentală se construieşte pe patru piloni. Este o strategie logică, raţională pe hârtie, poate este bazată şi pe cifre. Primul pilon este că Ucraina nu e singură, ci prin instructori militari anglo-saxoni şi cu armament NATO poate câştiga războiul împotriva Rusiei, ăsta e primul enunţ. Al doilea enunţ strategic este că sancţiunile vor slăbi Rusia şi vor destabiliza conducerea de la Moscova. Al treilea pilon, al treilea element strategic, a fost că consecinţele economice ale sancţiunilor, care ne vor atinge şi pe noi, vom fi capabili să le gestionăm, adică pe ei îi va durea mai mult iar pe noi mai puţin. Şi a patra raţiune strategică a fost că lumea se va alinia în spatele nostru, deoarece noi avem dreptate. În loc de asta, în urma acestei strategii minunate, situaţia stă în felul următor: stăm într-o o maşină ale cărei toate cele patru roţi s-au dezumflat. Este evident că astfel nu vom câştiga nici un război. Ucraina niciodată nu va câştiga războiul împotriva Rusiei cu ofiţeri instructori americani şi cu armanent american", a declarat premierul Orban, potrivit traducerii oficiale. Orban cere negocieri de pace El a menţionat că occidentalii trebuie convinşi să elaboreze o nouă strategie în cazul războiului din Ucraina. "Este o chestiune de onoare şi o chestiune morală să ne spunem părerea şi punctul de vedere şi să-i convingem pe occidentali că, în loc de rapoarte goale de victorie, să elaboreze o nouă strategie. Dacă toate cele patru roţi au pană, avem nevoie de o nouă strategie în centrul căreia nu se află câştigarea războiului, ci negocierile de pace şi formularea unei propuneri de pace corespunzătoare. (...) Treaba UE nu este să stea de partea Ucrainei sau a ruşilor, ci să se încadreze undeva între Ucraina şi Rusia, asta ar fi esenţa unei nou strategii", a spus Orban. Ce spune Lavrov "are sens, să îl luăm în serios" În opinia premierului Ungariei, discursul ruşilor trebuie luat în serios, atenţionând că alimentarea cu arme moderne a Ucrainei nu va face decât să prelungească războiul, iar conflictul nu va fi încheiat decât în urma negocierilor ruso-americane. "Dacă îl ascult pe domnul Lavrov este de parcă aş auzi un discurs de acum 30-40 ani, dar asta nu înseamnă că nu are sens ce spune, are sens. Şi merită să îl luăm în serios. Acum două zile, reprezentantul oficial al Rusiei a spus că vor înainta în Ucraina până când frontul va ajunge la o suficientă distanţă ca ucrainenii cu armamentul lor să nu poată atacat teritoriul Rusiei. Adică, cu cât dăm din partea NATO arme mai moderne, ruşii se vor duce cu atât mai departe în adâncul Ucrainei. Fiindcă ei sunt popor militar care se gândesc doar la siguranţă şi îi interesează doar faptul ca de pe teritoriul Ucrainei să nu poată fi atacaţi. Şi în momentul actual ceea ce facem ajută, facilitează prelungirea războiului, vrem, nu vrem. Asta înseamnă, şi merită să ne împrietenim cu această idee, că nu vor fi negocieri de pace între Ucraina şi Rusia, cei care aşteaptă această idee aşteaptă degeaba. (...) Din acest motiv, acest război va putea fi încheiat doar cu negocieri americano-ruse. Până când nu vor fi negocieri americano-ruse, nu va fi nici pace", a susţinut Viktor Orban. Trump și Merkel, idolii lui Orban Oficialul de la Budapesta a mai opinat că acest război nu ar fi avut loc dacă Donald Trump şi Angela Merkel ar mai fi fost liderii SUA, respectiv Germaniei. "Trebuie să vă spun că, dacă am fi fost puţin mai norocoşi şi preşedintele SUA, în acest moment decisiv, ar fi fost Donad Trump şi am fi reuşit să o convingem pe Angela Merkel să nu plece (...), atunci acest război niciodată nu s-ar fi întâmplat. Nu am avut noroc şi acum suntem în război", a precizat el. Printre altele, premierul de la Budapesta a reafirmat poziţia Ungariei de a se menţine în afara conflictului, menţionând că Ucraina are interesul de a atrage şi alte ţări în conflict. Totuși, lui Viktor îi place în NATO "Ne vom menţine acea părere că acesta nu este războiul nostru. Ungaria este membră NATO şi punctul nostru de pornire este că NATO este mult mai puternic decât Rusia. Din acest motiv, Rusia niciodată nu va ataca o ţară NATO. Această propoziţie, că ei nu se vor opri la graniţele Ucrainei, este o propoziţie propagandistică ucraineană slabă. Eu îi înţeleg, interesul lor este să implice cât mai multe ţări de partea lor în acest război, dar această propoziţie nu are nicio bază reală. Totodată, după ce suntem membri NATO şi vrem să rămânem pe dinafară în acest război, situaţia noastră a devenit delicată, deoarece NATO şi UE au decis că deşi nu vor fi părţi beligerante, totuşi vor transporta armament şi vor pune sancţiuni grave asupra Rusiei, ceea ce înseamnă, ne place sau nu, dar de facto au devenit parte a acestui conflict. Acum suntem şi noi în aceeaşi situaţie belicoasă, că trebuie să ajutăm în aşa fel ucrainenii ca puterea de la Moscova să nu simtă sau să nu considere o situaţie în care noi ca NATO sau ca UE să fim şi formal parte beligerantă", a mai spus Orban. Eterna Transilvanie Premierul Ungariei a avut un discurs de peste o oră, care a fost întrerupt deseori de aplauze îndelungi. La începutul discursului său, un bărbat a afişat un banner pe care scria: "Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc", cu trimitere la motto-ul din acest an al Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, care este "Unele lucruri sunt eterne". Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Persoana în cauză a fost huiduită de participanţi şi a fost scoasă din incintă de forţele de ordine.

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează Odesa din nou
Eveniment

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează Odesa din nou

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează portul Odesa. Patru rachete Kalibr au fost trase de Rusia, iar două au distrus o parte din infrastructura portului comercial. Alte două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Rusia bombardează Odesa din nou Anterior, deputatul Oleksiy Honcarenko a afirmat că în oraș ar fi auzite șase explozii, în urma acestora, izubcnind și un incendiu în portul Odesa. Au fost înregistrate și victime. „Încă odată, ei au arătat ce acorduri valorează pentru ei. Doar prin înarmarea Ucrainei, este posibilă securizarea exporturilor de cereale”, a scris acesta. Foto: Twitter Parlamentarul ucrainean a menționat că ar fi avut loc și o bătălie aeriană deasupra Odesei. Atacuri au fost raportate și în regiunile Harkiv, Nikolaev și Kirovohrad. It took less than 24 hours for Russia to launch a missile attack on Odesa’s port, breaking its promises and undermining its commitments before the UN and Türkiye under the Istanbul agreement. In case of non-fulfillment, Russia will bear full responsibility for global food crisis.— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) July 23, 2022 Amintim că vineri, 22 iulie, Ucraina și Rusia au semnat la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU privind exportul de cereale ucrainene și produse agricole prin Marea Neagră. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare

Vestea bună: Ucraina, aproape de un acord cu Rusia, via ONU, de export maritim de cereale. Vestea proastă: Putin câștigă, astfel, timp prețios și împinge Kievul în război de iarnă
Internațional

Vestea bună: Ucraina, aproape de un acord cu Rusia, via ONU, de export maritim de cereale. Vestea proastă: Putin câștigă, astfel, timp prețios și împinge Kievul în război de iarnă

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene. Rusia şi Ucraina vor semna vineri după-amiază, la Istanbul, un acord referitor la exporturile de cereale, a anunţat joi seară preşedinţia turcă, transmite AFP. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum şi reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei vor participa la ceremonia de semnare, care va avea loc la ora 13.30 GMT la palatul Dolmabahçe din Istanbul, a adăugat sursa citată. Putin câștigă timp cu cereale ucrainene Acordul ar trebui să permită o ieşire prin Marea Neagră a cerealelor ucrainene blocate de război şi o reducere a barierelor la exporturile de grâne şi îngrăşăminte ruseşti. La New York, purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a anunţat că Antonio Guterres şi cei doi negociatori ai săi sunt aşteptaţi iminent la Istanbul. "Secretarul general va merge în această seară (joi) la Istanbul, în cadrul eforturilor de a asigura un acces mondial complet la produsele alimentare ucrainene şi la alimente şi îngrăşăminte ruseşti", a spus el. Trei porturi pentru export Exporturile de cereale blocate în Ucraina din cauza invaziei ruse vor fi reluate din trei porturi de la Marea Neagră în caz de acord negociat între Kiev şi Moscova, a anunţat joi un membru al delegaţiei ucrainene, relatează AFP. "Exporturile vor avea loc din trei porturi: Odesa, Pivdeni şi Cernomorsk. Sperăm că pe viitor vom putea să extindem" livrările şi în alte locuri, le-a spus jurnaliştilor deputatul ucrainean Rustem Umerov. Potrivit lui, securitatea convoaielor va fi asigurată de un grup de supraveghere al ONU cu sediul la Istanbul iar navele ruseşti nu vor fi autorizate să pătrundă în apele ucrainene, dacă acest acord va fi confirmat. Miza: 25 de milioane de tone de cereale "Nu avem încredere în ei, chiar dacă semnează un acord cu ONU", a dat el asigurări. Până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile ucrainene, ameninţate de flota rusă şi de minele marine pe care Kievul le-a amplasat pentru a împiedica un atac naval al Moscovei. Citește și: România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume. Aproape toate celelalte țări estice sunt înaintea noastră Ankara a anunţat joi că speră într-un acord privind exporturile de cereale ucrainene "în zilele următoare" dacă occidentalii răspund la cererile Rusiei de a ridica o parte din restricţii vizând propriile sale exporturi de cereale. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a acuzat miercuri Ucraina că blochează discuţiile.

Dilema lui Biden: să dea sisteme de rachete cu rază de 150 de km Ucrainei, în ciuda avertismentelor rusești, sau nu?
Internațional

Dilema lui Biden: să dea sisteme de rachete cu rază de 150 de km Ucrainei, în ciuda avertismentelor rusești, sau nu?

Biden, aproape de furia lui Putin. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a cerut marţi Occidentului să furnizeze un număr mult mai mare de sisteme de artilerie de precizie, afirmând că acestea ar putea "schimba jocul" şi ar putea permite o contraofensivă în faţa soldaţilor ruşi, transmite AFP. Ucraina despre SUA: Le suntem recunoscători De la mijlocul lunii iunie, SUA au livrat mai multe sisteme de artilerie de precizie Himars, cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, şi mai trebuie să livreze şi altele. "Aceste sisteme ne-au permis să distrugem circa 30 de posturi de comandament şi depozite pentru stocarea de muniţii", a declarat Reznikov la Atlantic Council. "Acest lucru a redus semnificativ avansul ruşilor şi a redus enorm intensitatea tirurilor lor de artilerie. Prin urmare, funcţionează. Le suntem recunoscători partenerilor noştri", a adăugat el, pledând în acelaşi timp pentru a fi trimise mai multe astfel de arme. Biden, aproape de furia lui Putin "Pentru o contraofensivă eficientă, cred că am avea nevoie de cel puţin 100" de sisteme Himars, a insistat el. "Acest lucru ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă", a mai spus oficialul ucrainean. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Reznikov a făcut apel de asemenea la livrarea de sisteme cu rază de acţiune mai lungă - între 100 şi 150 de kilometri - pentru a deconecta trupele ruse de dispozitivul lor de sprijin. Administraţia preşedintelui american Joe Biden a refuzat să furnizeze acest tip de arme, temându-se că Ucraina le-ar putea folosi asupra unor ţinte din interiorul teritoriului rus, cu riscul de a împinge ţările occidentale într-o confruntare directă cu Moscova.

Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina
Internațional

Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă. Este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze durabil, a declarat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, într-un interviu publicat marţi, citat de AFP. Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă "Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se implanteze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate", a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia. Reafirmând că armele furnizate de aliaţii occidentali sunt insuficiente, el a spus că mizează pe ajutorul militar american facilitat de "land lease", "legea de împrumut şi închiriere" din cel de-Al Doilea Razboi Mondial reactivată în mai de preşedintele Joe Biden pentru a sprijini Ucraina şi care urmează să intre în regim complet în august. "Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva", a declarat Andrii Iermak. Negocieri, doar pentru exportul cerealelor Pe de altă parte, responsabilul a subliniat că negocierile în desfăşurare cu Rusia au vizat doar deblocarea porturilor pentru exportul cerealelor ucrainene care sunt imobilizate acolo de conflict, şi nu modul de a pune capăt conflictului de exemplu. Citește și: Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA "Aceste negocieri au loc la nivel de militari şi al Ministerului de Externe şi numai cu medierea ONU", a spus el. "Comunic cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu comunic cu ruşii", a subliniat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene.

Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA
Internațional

Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA

Rușii, cu generali GRU la negocieri. Directorul executiv al site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, a declarat marţi că cel puţin doi din cei cinci membri ai delegaţiei ruse la negocierile de săptămâna trecută de la Istanbul privind deschiderea unor coridoare pentru reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia în porturile Ucrainei de la Marea Neagră erau înalţi ofiţeri ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), relatează agenţia de presă Ukrinform. Rușii, cu generali GRU la negocieri Jurnaliştii Bellingcat l-au identificat pe unul dintre ei ca fiind generalul GRU, Vladimir Alekseev, care supervizează companiile militare private, a indicat Grozev într-o postare pe Twitter. "Este generalul GRU, Vladimir Alekseev, cu numele de cod . El figurează pe lista cu sancţiuni (americane) pentru atacurile cibernetice asupra serverelor DNC (Comitetul Naţional al Partidului Democrat); în prezent supervizează activitatea companiilor militare private care ucid mii de oameni în Ucraina. În iulie 2014, el supraveghea coloane ale unei astfel de companii care escortau lansatoare Buk transferate ilegal din Rusia în Ucraina", menţionează Grozev. De altfel, cu un astfel de lansator a fost doborât avionul MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014, iar Bellingcat i-a identificat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele acestei tragedii soldate cu 298 de morţi. Alekseev, implicat în atacurile cu Noviciok Generalul Alekseev a fost văzut cu câteva zile în urmă la Istanbul ca reprezentant al Rusiei la negocierile mediate de Turcia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, indică directorul Bellingcat, potrivit căruia din delegaţia rusă făceau parte cel puţin doi ofiţeri GRU dintr-un total de cinci responsabili. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conform tabloidului britanic The Sun, general-locotenentul rus de origine ucraineană Vladimir Alekseev i-ar fi supervizat pe ofiţerii GRU suspectaţi de Londra de otrăvirea cu agent neurotoxic de tip Noviciok a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, în Anglia în 2018. Negocierile de la Istanbul La 13 iulie, la Istanbul, a avut loc o reuniune a delegaţiilor militare ale ministerelor apărării din Turcia, Ucraina şi Rusia, la care au participat şi responsabili ONU, în cursul căreia s-a convenit asupra înfiinţării unui centru pentru exportul de cereale ucrainene, notează Ukrinform. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat luni că o nouă întâlnire ar putea avea loc în această săptămână, potrivit agenţiei de presă citate. Bellingcat - platformă de investigaţii jurnalistice îndeosebi privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii - a fost interzisă vineri în Rusia, care a calificat-o drept o ameninţare pentru securitatea sa.

Unii comandanți ruși au utilizat hărți ale Ucrainei din anii '60, care nu menționează zone rezidențiale noi sau construcții utilitare
Internațional

Unii comandanți ruși au utilizat hărți ale Ucrainei din anii '60, care nu menționează zone rezidențiale noi sau construcții utilitare

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina. O parte dintre comandanţii ruşi au utilizat în invazia din Ucraina hărţi vechi din anul 1969 şi pe care nu erau indicate zone rezidenţiale mai noi, cum ar fi Saltovka, o suburbie a Harkovului, sau rezervoare de apă, relatează luni agenţia de presă Ukrinform, citând serviciul de presă al filialei SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) din regiunea Harkov. Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina "Anchetatori ai SBU au stabilit că o parte dintre comandanţii armatei ruse, care a invadat teritoriul nostru la sfârşitul lunii februarie, s-au ghidat după hărţi topografice din 1969. Dovadă stau documente ale invadatorilor confiscate de SBU în zone care fuseseră ocupate temporar în regiunea Harkov" de trupele invadatoare, menţionează într-un comunicat serviciul de presă, citat pe pagina sa de Facebook. Astfel, hărţile topografice ale Ucrainei descoperite după anihilarea unei unităţi a Brigăzii 138-a de gardă motorizată a armatei ruse relevă că ele nu au mai fost actualizate de cel puţin 53 de ani. "Pe hărţile invadatorilor lipseşte complet zona rezidenţială Saltovka din nord-estul Harkovului, a cărei construcţie a început în anii 1970. De asemenea, lipseau rezervoarele de apă Travianskoe şi Muromskoe, construite, de asemenea, în anii '70 ai secolului trecut. Frontiera de stat între Rusia şi Ucraina era în genere trasată cu un pix, întrucât pe hărţile lor aceasta nu exista", subliniază SBU. Hărți perimate, "secret de stat" Deşi hărţile au numere de înregistrare din zilele noastre şi chiar sunt însemnate ca fiind "secret de stat", la o examinare mai detaliată se poate observa că ele au fost editate în 1969, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei. Serviciul Topografic al Districtului militar de Vest din Federaţia Rusă, condus de colonelul Aleksei Krasnov, precum şi Centrul de informaţii geospaţiale şi de navigaţie al Rusiei sunt instituţiile care au acordat suportul tehnic pentru unitatea Brigăzii a 138-a de gardă, care a fost anihilată de forţele ucrainene în regiunea Harkov la sfârşitul lunii martie. Bloc de locuințe, "confundat" cu un aeroport militar Forţele ruse au lovit cu rachete de croazieră în sâmbăta în ajun de Paşte ceea ce au spus ele că ar fi fost un aeroport militar. În realitate au nimerit un bloc de locuinţe de nouă etaje, în atac murind un bebeluş de trei luni, mama şi bunica sa. Într-adevăr, în anii 70 ai secolului trecut, în perioada sovietică, la periferia Odesei se afla un aeroport militar, dar care după prăbuşirea URSS se transformase în târg, iar apoi pe locul fostului aerodrom a fost construită o zonă rezidenţială, a explicat la vremea respectivă Ukrainska Pravda, denunţând minciunile Ministerului rus al Apărării. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Armata Federaţiei Ruse a lansat peste 3.000 de rachete de croazieră, nenumărate obuze de artilerie şi alte proiectile de la începutul invaziei în Ucraina şi până în prezent, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Ukrinform. Ucraina, teren de testare pentru rachete rusești "Peste 3.000 de rachete de croazieră a utilizat Rusia împotriva Ucrainei. Sunt imposibil de numărat obuzele de artilerie şi alte proiectile şi muniţii care au fost folosite împotriva ţării noastre şi a poporului nostru. Dar este cu siguranţă posibil să-i aducem în faţa justiţiei pe toţi criminalii de război ruşi. Pe toţi colaboraţioniştii. Pe toţi cei responsabili de teroare. Pentru tot ceea ce se întâmplă de 145 de zile şi mai mult de opt ani în Ucraina. Şi o vom face", susţine Zelenski în mesajul său postat pe Telegram. Ucraina a devenit de fapt un teren de testare pentru rachetele moderne ruseşti, completează comandamentul Forţelor aeriene ucrainene, într-un comunicat pe Facebook. "Invadatorii folosesc întregul arsenal de arme disponibil împotriva Ucrainei. Pământul nostru a devenit de fapt un teren de testare atât pentru rachetele moderne ruseşti, cât şi pentru cele învechite, care au fost dezvoltate şi fabricate încă din perioada URSS", se menţionează în comunicatul citat de Ukrinform. Rușii folosesc și rachete sovietice Acestea sunt rachete de croazieră, de tipul aer-sol, rachete lansate de sisteme operativ-tactice Tocika-U şi Iskander, precum şi rachete Onyx ale complexului de coastă Bastion. Din ce în ce mai mult, inamicul foloseşte vechi rachete sovietice, precum X-59, X-22, X-31 şi altele, împotriva poziţiilor armatei ucrainene şi a obiectelor civile, potrivit acestuia. În ultimele săptămâni, forţele ruse au început să lovească ţinte terestre cu rachete antiaeriene ale sistemului S-300, destinat în principal pentru distrugerea ţintelor aeriene, subliniază comandamentul Forţelor aeriene ucrainene.

Rușii au atacat din nou cu rachete Odesa. Ținta, podul de la Zatoka
Internațional

Rușii au atacat din nou cu rachete Odesa. Ținta, podul de la Zatoka

Rușii au atacat din nou Odesa. Armata rusă a lansat luni un nou atac cu rachete asupra regiunii Odesa din sudul Ucrainei, una dintre acestea lovind podul care trece peste estuarul Nistrului în regiunea Zatoka, a anunţat primăria oraşului-port Odesa, pe baza informaţiilor de la Comandamentul Operaţional Sud al forţelor de apărare ucrainene, potrivit agenţiilor de presă ucrainene Unian şi Liga. Rușii au atacat din nou Odesa Trei avioane de luptă multirol ruseşti Su-35 au lansat patru rachete asupra regiunii Odesa din spaţiul aerian al Mării Negre, indică Comandamentul Operaţional Sud, adăugând că atacul a avut loc în jurul orei locale 11:00. Una dintre cele patru rachete a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană deasupra mării, iar alte două au lovit obiective de infrastructură militară, declanşând un incendiu, la stingerea căruia au fost mobilizate mai multe echipaje de pompieri. O altă rachetă a lovit podul care trece peste estuarul Nistrului în regiunea Zatoka, pe care ruşii îl bombardează încă din aprilie. Tot de atunci acest pod nu mai este funcţional. Nu s-au înregistrat morţi sau răniţi în urma acestui nou atac asupra regiunii Odesa, indică autorităţile locale ucrainene, citate de Liga. Atacuri în seria asupra unor obiective La 17 iulie, Rusia a distrus cu o rachetă un depozit de cherestea, susţinând că ar fi un distrus de fapt un depozit de armament. În noaptea de duminică spre luni, armata rusă a lansat peste 60 de rachete cu MLRS (sisteme de rachete de lansare multiplă) asupra Nikopol, provocând distrugeri de amploare. Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, a declarat că au fost lovite obiective de infrastructură urbană, inclusiv un spital şi conducte de apă şi de gaze, şi zone rezidenţiale din acest oraş din zona central-estică a Ucrainei. Conform primelor informaţii, o femeie de 75 de ani a fost rănită. În 16 iulie, invadatorii ruşi lansaseră 53 de rachete asupra Nikopol (regiunea Dnipropetrovsk), omorând două persoane şi provocând distrugeri de proporţii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră