marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2435 articole
Internațional

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului. China urmăreşte experienţa războiului din Ucraina pentru a dezvolta strategii de "război hibrid" împotriva Taiwanului, inclusiv utilizarea de drone şi presiune psihologică, a afirmat miercuri un înalt oficial taiwanez din sfera securităţii, citat de Reuters. Lecții de la Rusia Taiwan studiază cu atenţie lecţiile războiul din Ucraina pentru a se informa cum ar putea reacţiona în cazul în care China, care consideră insula propriul teritoriu, îşi pune în practică ameninţările de a folosi forţa pentru a-şi revendica suveranitatea, explică Reuters. În august, China a organizat exerciţii militare în jurul Taiwanului pentru a-şi manifesta nemulţumirea în legătură cu o vizită la Taipei a preşedintei Camerei reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, continuând ulterior activităţile militare, deşi într-un ritm redus. Directorul general al Oficiului de Securitate Naţională din Taiwan, Chen Ming-Tong, a asigurat miercuri în legislativul de la Taipei că şi China urmăreşte cu atenţie la ceea ce se întâmplă în Ucraina. China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului "Anul acesta, armata comunistă a împrumutat din experienţa războiului Rusia-Ucraina pentru a dezvolta împotriva Taiwanului şi a-şi consolida pregătirea de luptă împotriva unor duşmanilor puternici", a declarat Chen Ming-tong. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței După exerciţiile din august, China şi-a extins "zona gri" şi activităţile hibride împotriva Taiwanului, în special prin utilizarea de drone care au zburat ambele în apropierea insulelor controlate de Taiwan în largul coastelor Chinei şi în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, a spus Chen. Biroul pentru afaceri taiwaneze din China nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Reuters. China afirmă că Taiwan este responsabil de creşterea tensiunilor, spunând că acesta "complotează" cu forţe străine împotriva Beijingului pentru a promova independenţa formală a insulei.

China vrea război hibrid împotriva Taiwanului (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, ROC)
30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă. Rusia a lovit aproximativ 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacurile cu rachete efectuate luni şi marţi, a anunţat ministrul ucrainean al energiei Herman Haluşcenko. 30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă "Trimitem acest mesaj către partenerii noştri: trebuie să protejăm cerul", a declarat Haluşcenko într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN. El a atenţionat că Rusia ignoră regulile internaţionale. "Ruşilor nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenţii internaţionale", a spus ministrul ucrainean. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Autorităţile de la Kiev le-au cerut marţi civililor să nu utilizeze aparate electrocasnice, precum maşini de spălat, pentru a economisi energia electrică, după ce în jur de 300 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki au rămas fără curent electric din cauza bombardamentelor masive ruse, soldate cu cel puţin 25 de morţi şi peste 100 de persoane rănite. Ucraina anunţase luni că trebuie să-şi consolideze apărarea aeriană, în urma atacului intens cu rachete lansat în dimineaţa aceleiaşi zile de armata rusă asupra unor ţinte din Kiev şi din regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov, Ternopil şi Jitomir.

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm oricărui atac împotriva infrastructurii (sursa: nato.int)
Internațional

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm. Orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un "răspuns unit şi ferm", a avertizat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm Aliaţii din NATO îşi sporesc securitatea în jurul instalaţiilor esenţiale după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă. Încă nu este clar cine s-a aflat în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream. Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne "vigilentă". El a confirmat totodată că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară, "Steadfast Noon", aşa cum era prevăzut. "Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă", a explicat şeful NATO. "Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat", a mai afirmat el. "Putin eşuează în Ucraina" Stoltenberg a declarat de asemenea că Ucraina a câştigat teren în războiul cu Rusia şi că NATO va fi alături de Kiev atât timp cât e nevoie. "În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina", a spus Stoltenberg, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO la Bruxelles. NATO este în discuţii cu companii de apărare şi cu statele membre pentru a-şi consolida producţia de arme şi a-şi completa stocurile care au fost golite de livrările de materiale militare către Ucraina, a mai subliniat el. Citește și: Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni Stoltenberg a precizat că reuniunea miniştrilor Apărării din NATO din această săptămână va analiza eforturile necesare pentru creşterea producţiei de arme şi muniţie şi va adopta decizii suplimentare pentru a menţine nivelurile stocurilor statelor membre. "Dar, bineînţeles, cu cât războiul din Ucraina va continua, cu atât această colaborare cu industria va fi tot mai importantă", a spus el, adăugând că NATO va trebui să transmită companiilor de apărare care este necesarul său.

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă (sursa: foreignpolicy.com)
Eveniment

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă. Afectată deja de sancţiunile internaţionale, economia Rusiei se confruntă acum cu o lovitură autoindusă, în condiţiile în care mobilizarea parţială a rezerviştilor decretată de preşedintele Vladimir Putin riscă să submineze productivitatea, cererea şi revenirea economică. Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă În condiţiile în care sute de mii de bărbaţi fie au fost recrutaţi în armată, fie au fugit din ţară, incertitudinea cu privire la investiţii este din nou la un nivel ridicat în economia rusă, care pare să fi rezistat mai bine decât se estima iniţial la sancţiunile adoptate de Occident în contextul războiului din Ucraina. "Declararea mobilizării şi extinderea sancţiunilor riscă să demareze al doilea val al crizei economice", spune Evgeny Suvorov, economist la CentroCreditBank, care se aşteaptă ca ritmul de contracţie a economiei ruseşti să se agraveze în ultimele luni ale acestui an. Joia trecută, însuşi preşedintele Putin a declarat că vânzările cu amănuntul au scăzut în ultima săptămână a lunii septembrie şi a ordonat Guvernului de la Moscova să găsească modalităţi pentru a stimula cererea de consum. Putin nu a recunoscut însă că ar exista o legătură între scăderea vânzărilor cu amănuntul şi decizia sa din 21 septembrie de a declara mobilizarea rezerviştilor. Declin de două cifre al vânzărilor Cifrele publicate marţi de Banca Centrală a Rusiei arată că activitatea economică a încetinit semnificativ la finele lunii septembrie. De asemenea, datele publicate de o divizie de analiză a băncii Sberbank arată că în săptămâna 19-25 septembrie, cheltuielile gospodăriilor pentru produse non-alimentare au scăzut cu 12,7% în ritm anual, după un declin de 9,2% în săptămâna anterioară. "Ne aşteptăm să vedem un declin de două cifre al vânzărilor de retail în lunile următoare, în special pentru produsele scumpe non-alimentare", a declarat şi economistul de la Renaissance Capital, Sofya Donets. În ultimele luni, oficialii ruşi şi-au îmbunătăţit treptat prognozele, după ce în luna aprilie Ministerul Economiei de la Moscova estima o contracţie a PIB de peste 12% în acest an, în condiţiile în care majorarea preţului petrolului şi îmbunătăţirea excedentului de cont curent au ajutat Rusia să limiteze consecinţele sancţiunilor. Pierdere grea de capital uman Analiştii intervievaţi de Reuters luna trecută se aşteptau ca PIB-ul Rusiei să se contracte cu doar 3,2% în acest an, urmând ca anul viitor să se înregistreze o nouă contracţie de 2,5%. Însă, într-un moment în care Moscova îşi intensifică acţiunile în Ucraina, această revenire relativă a economiei ar putea fi acum pusă în pericol. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident "Principala consecinţă a mobilizării este pierderea de capital uman", spune economistul Natalya Zubarevich. Întinderea şi amploarea mobilizării nu sunt deocamdată cunoscute într-o ţară cu o populaţie de aproximativ 145 de milioane de persoane. Mass media din Rusia au estimat că aproximativ 700.000 de persoane au fugit din ţară de la anunţarea mobilizării, însă Kremlinul a dezminţit aceste cifre. Cele mai afectate, micile firme Dmitry Polevoy, director de investiţii la Locko Invest, a estimat că undeva între 0,4% şi 1,4% din forţa de muncă a Rusiei a fugit din ţară, sau se numără printre cei 300.000 de bărbaţi chemaţi să se alăture forţelor armate. Polevoy spune că mobilizarea rezerviştilor este o adevărată lovitură pentru evoluţia demografică a Rusiei, pentru piaţa muncii şi climatul de investiţii, într-un moment în care accesul la echipamente şi tehnologie modernă dispare. "Anterior era posibil să se mizeze exclusiv pe capitalul uman pentru a susţine economia, acum o parte a acestui capital uman productiv este mobilizat iar o altă parte pleacă din ţară", spune Polevoy. În plus, caracterul haotic al mobilizării a făcut ca unele ministere să se chinuie să obţină scutiri pentru unii dintre cei mai importanţi angajaţi ai lor. Cele mai afectate ar urma să fie micile firme. "Cel mai grav va fi pentru IMM-uri, care nu au oportunitatea de a face lobby pentru scutiri şi în cazul cărora pierderea a doi-trei angajaţi-cheie poate ucide o firmă ", spune Natalya Zubarevich.

Costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentele din Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Costul uriaș plătit de Rusia

Forbes Ucraina a calculat costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentul terorist de luni dimineața, asupra mai multor orașe ucrainene. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat marți dimineață că bilanțul victimelor în urma atacului masiv cu rachete al Rusiei de luni a crescut 19 morți și 105 răniți. Bombardamentul a lovit locuri de joacă, șosele, clădiri de birouri, o universitate sau un pod pietonal din Kiev. Numeroase localități au rămas însă fără curent electric, iar Ucraina a fost nevoită să oprească exporturile. În această dimineață, pe rețelele sociale pro-Ucraina au apărut imagini care arătau că șoselele lovite au fost deja reparate. In #Dnipro, a road damaged by a #Russian rocket attack was repaired in just one day, reports mayor Boris Filatov. pic.twitter.com/N5mH3MYll9— NEXTA (@nexta_tv) October 11, 2022 Costul uriaș plătit de Rusia Potrivit Forbes Ucraina, citat de Meduza, bombardamentul i-a costat pe ruși între 400-700 de milioane de dolari. Calculul exact este imposibil întrucât nu se știe exact câte rachete de un anumit tip au fost folosite. Se cunoaște însă numărul lor și ce tipuri de rachete s-au lansat. Oficialii ucraineni au spus că s-au tras 84 de rachete de croazieră, iar în atac au fost implicate și 24 de drone. Costul rachetelor trase, notează Forbes, este estimat într-o gamă largă, deoarece numărul exact de rachete de fiecare tip nu este cunoscut. Potrivit rapoartelor oficiale, pe teritoriul Ucrainei au fost lansate rachete de tip Kh-101, Kh-555, Caliber, Iskander, Tornado-S și S-300. Citește și: Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie: Rusia rămâne fără arme. Militarii sunt epuizați, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență, mai spune Jeremy Fleming Pentru a calcula costul, Forbes a folosit următoarele estimări: costul rachetei Kh-101 este de 13 milioane de dolari, Caliber costă 6,5 milioane de dolari, Iskander - 3 milioane de dolari, Onyx - 1,25 milioane de dolari, Kh-22 - un milion de dolari, iar Tochka-U - doar 300.000 de dolari. Costul total al tuturor dronelor lansate pe 10 octombrie este de câteva milioane de dolari.

Rusia rămâne fără arme Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia rămâne fără arme

Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie, Jeremy Fleming, aflat în fruntea Government Communications Headquarters (GCHQ) a afirmat, la BBC, că Rusia rămâne fără arme în Ucraina. În plus, potrivit lui Fleming, militarii de pe front sunt epuizați și, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență. Fleming ar urma să țină, azi, un discurs la Royal United Service Institute, un thin-tank, la care va vorbi și despre amenințarea reprezentată de China comunistă. Rusia rămâne fără arme Vladimir Putin a făcut erori strategice în războiul din Ucraina, parțial și pentru că există atât de puțin control asupra conducerii sale, va spune șeful agenției britanice de spionaj GCHQ în discursul de marți. Jeremy Fleming Foto: GCHQ Soldații Rusiei rămân fără provizii și muniții, iar câștigurile inițiale obținute de Moscova sunt pierdute, este de așteptat să adauge Jeremy Fleming, care apare rar în spațiul public. „Știm - și comandanții ruși de pe teren știu - că rămân fără muniție”, va afirma șeful GCHQ. Însă, la BBC, el a spus că Rusia are încă rezerve mari și o mașinărie militară „foarte capabilă”. „Are rezerve foarte, foarte, mari și expertiză și, totuși, este suprasolicitată în Ucraina”, a apreciat Fleming. „Departe de inevitabila victorie militară rusă pe care a avansat-o mașina lor de propagandă, este clar că acțiunea curajoasă a Ucrainei pe câmpul de luptă și în spațiul cibernetic schimbă direcția”, va mai spune, azi, Fleming. The @GCHQ director will say Ukrainian armed forces are “turning the tide” on the physical battlefield as well as in cyberspace.In a speech at @RUSI_org, he will call decision-making by President Vladimir Putin “flawed”. 2/— Deborah Haynes (@haynesdeborah) October 10, 2022 Concentrându-se direct asupra președintelui rus, Fleming este de așteptat să afirme că deciziile sale s-au dovedit a fi viciate, întrucât nu are opoziție internă, și că s-a angajat într-o „strategie cu mize mari care duce la erori strategice de judecată”. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident În sumarul publicat înainte de discurs, se arată că Fleming va vorbi și despre amenințarea dinspre Beijing: „Eforturile Beijingului de a exploata capabilitățile de control și supraveghere în tehnologiile emergente reprezintă „o amenințare pentru noi toți”, care trebuie abordată printr-o acțiune occidentală concertată”. Țările care acceptă așa-zisul ajutor economic al Chinei își vor gaja viitorul, a mai avertizat șeful GCHQ.

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni. Serviciile de urgenţă au pus marţi în alertă de raiduri aeriene întregul teritoriu al Ucrainei, la o zi după ce Rusia a lansat masiv rachete asupra teritoriului ţării vecine, atacul soldându-se cu cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ transmis de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, transmite EFE. Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni "Avertisment. În timpul zilei există o mare probabilitate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi pentru siguranţa dumneavoastră, nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene", au transmis serviciile de urgenţă pe aplicaţia Telegram. Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ dat publicităţii de serviciile de urgenţă ucrainene, citat de agenţia de ştiri Ukrinform. Potrivit sursei citate, "ieri (luni - n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă". Peste 300 de localități, fără curent electric Nu mai puţin de 301 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki nu au curent electric. În schimb, în întreaga regiune Liov a fost restabilită alimentarea cu curent electric, care fusese întreruptă complet după atacurile de luni. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă a pus în funcţiune 22 de centrale electrice pentru a garanta alimentarea cu electricitate, din care 15 centrale deservesc centrele de sănătate din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Cernigău. Peste o mie de persoane şi circa 120 de echipe ale serviciilor de urgenţă au participat la operaţiunile de stingere a incendiilor şi la cele de salvare. Școală și dispensar, lovite de rachetă Comandamentul militar al regiunii Zaporojie a mai informat că, în noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au lansat 12 rachete împotriva infrastructurii civile din oraşul cu acelaşi nume, atacurile soldându-se cu un mort. "Duşmanul continuă să terorizeze civilii din Zaporojie. Un atac cu 12 rachete S-300 a lovit instalaţii publice", a transmis într-un mesaj pe Telegram administraţia militară din Zaporojie. Două rachete au vizat un centru de vânzări de maşini, unde un om a murit. Alte rachete au lovit o şcoală şi un dispensar. Începând din 2 octombrie, bombardamentele ruse asupra oraşului Zaporojie s-au soldat cu cel puţin 43 de morţi şi 70 de răniţi. Zaporojie este una dintre regiunile ucrainene ocupate parţial de forţele ruse, împreună cu Herson (tot în sud), Lugansk şi Doneţk, pe care Moscova le-a anexat ilegal.

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem (sursa: TASS)
Internațional

Moscova către Occident: Ajutați Ucraina, răspundem

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem. Un conflict direct cu Statele Unite şi NATO nu este în interesul Rusiei, dar Moscova va răspunde la implicarea în creştere a Occidentului în conflictul ucrainean, a declarat marţi viceministrul de Externe rus Serghei Riabkov, citat de RIA. Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem "Avertizăm şi sperăm că ei realizează pericolul escaladării necontrolate în Washington şi în alte capitale occidentale", a afirmat Riabkov. În urma exploziei survenite sâmbătă pe podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea, acţiune pusă de Rusia pe seama Ucrainei, armata rusă a lansat luni dimineaţă un atac masiv cu rachete asupra unor ţinte din Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Kremlinul a declarat luni la prânz că exploziile care au zguduit Kievul şi alte oraşe ucrainene fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina Foto: Twitter US Army
Eveniment

Sistemele HIMARS au transformat bătălia Ucraina

Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina, scrie Wall Street Journal (WSJ), care arată că aceste sisteme sunt „responsabile” pentru 70% din avansul din zona Herson. Armata ucraineană susține că, din 69 de ținte asupra cărora a fost folosit acest sistem de rachete, toate au fost lovite. Nici un sistem HIMARS nu ar fi fost distrus de forțele ruse, până acum. Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina „Comandanții ucraineni estimează că sistemele Himars sunt responsabile pentru 70% din avansurile militare pe frontul Herson, a declarat comandantul unității, Lt. Valentyn Koval. Cele patru vehicule din unitatea sa au ucis sute de ruși și au distrus aproximativ 20 de baterii antiaeriene, a spus el. Artileria rusă - ca majoritatea sistemelor de acest fel de la Primul Război Mondial - nu are precizie. Pentru a distruge o țintă, trupele distrug totul în jurul ei. Trăgătorii care urmăresc hărțile lansează o ploaie de obuze într-un model de grilă care urmărește să nu lase nicio bucată de teren neatinsă. Forțele ruse din Ucraina lansează zeci de obuze pe acru pentru a atinge un obiectiv, spun analiștii. Himars face același lucru cu doar o rachetă de circa 100 de kilograme”, scrie WSJ. There was a very good article about the HIMARS system in the WSJ. Some excerpts ?. Maybe our American ‘friends’ can sell us a few of these. pic.twitter.com/XdfH6kHpDy— A Rao ?? (@raoabhijeet) October 10, 2022 Noi livrări de sisteme HIMARS „Identificând bazele militare rusești, depozitele de muniții și infrastructura aflate mult în spatele liniilor frontului, cele 16 Himars din Ucraina și-au ajutat trupele să oprească, în această vară, un avans sângeros al Rusiei. De luna trecută, ucrainenii au eliberat zone din est și sud. Washingtonul s-a angajat recent să livreze încă 18 Himars. (…) Himars oferă o combinație unică de rază mare de acțiune, precizie și mobilitate, care îi permite să facă munca gestionată tradițional de zeci de lansatoare care trag mii de obuze. Prin micșorarea lansatoarelor și aproape garantând lovituri asupra țintelor, Himars și celelalte echipamente răsturnează ipotezele vechi de un secol despre cum trebuie purtate războaiele – și în special despre aprovizionarea armatei. Precizia mult îmbunătățită a lui Himars demolează traseul logistic masiv necesar infanteriei moderne”, mai scrie publicația din SUA. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus În august, forţele armate ucrainene au anunţat distrugerea unei baze militare ruse la Nova Kahovka, în regiunea ocupată Herson, în sudul ţării, operaţiune în care ar fi decedat între zece şi 15 soldaţi ruşi. The best response to russian missile terror is the supply of anti-aircraft and anti-missile systems to Ukraine - protect the sky over Ukraine!This will protect our cities and our people. This will protect the future of Europe.Evil must be punished. https://t.co/ZE4WpdTc0P— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) October 10, 2022 Ocupanţii ruşi au confirmat atacul forţelor ucrainene, se pare cu HIMARS, asupra cazărmii trupelor ruse din Nova Kahovka.

Propaganda lui Putin se laudă că a redeschis podul din Crimeea Foto: Twitter
Eveniment

Propaganda Putin se laudă redeschis podul Crimeea

Propaganda lui Putin se laudă că a redeschis podul din Crimeea, însă filmările realizate chiar azi arată o realitate complet diferită. Sâmbătă seara, în fața acestei catastrofe atât strategice, cât și de imagine, presa Kremlinului a susținut că podul este circulabil. Distrugerea podului din Crimeea a declanșat de ieri bătălia pe imagine între Moscova și Kiev: presa Kremlinului a fost îndemnată să spună că podul a fost „avariat”, nu distrus. Propaganda lui Putin a pus imediat în aplicare indicațiile venite de la Kremlin Propaganda lui Putin se laudă că a redeschis podul din Crimeea Fotografii realizate de la distanță, sâmbătă seara, și prezentate pe canalele pro-ruse, arătau o lungă coloană de lumini, de la mașini, deplasându-se peste strâmtoarea Kerci. În plus, presa afiliată Kremlinului a prezentat o filmare cu podul iluminat în culorile drapelului Rusiei, pe care circulau două mașini: una mergea în față, iar alta filma, din spate, pe porțiunea neafectată de explozie. Însă potrivit filmărilor publicate de influenceri pro-Ucraina, mașinile pot circula în coloana, câte una pe o singură bandă din cele patru. Jumătate din calea rutieră, cu două benzi, este prăbușită în apă. Surse ucrainene susțin că traficul auto - atent reglementat și controlat la ambele capete ale podului - este la 10% din valoarea zilnică obișnuită, înainte ca podul să fie grav avariat de explozii. The line of cars on the Crimean bridge has already reached 6 kmNow it's time to remember that Russia promised to fix everything today?? pic.twitter.com/yj17YJiGhi— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) October 9, 2022 Alte filmări arată o coadă uriașă, formată din autoturisme, estimată la șase kilometri, așteptând să intre pe pod. Chiar presa rusă recunoaște faptul că s-a apelat la ferryboat pentru camioane. Yksi autokaista neljästä mahdollistaa liikenteen kevyillä ajoneuvoilla ja junan raato vielä paikoillaan. Kremlin junavideo ja muut väitteet taitavat olla "hieman" ylioptimistisia. pic.twitter.com/5ycPtAjsfs— Pekka Toveri (@PToveri) October 9, 2022 Cât despre traficul pe calea ferată, acesta este complet blocat. Trenul care a explodat este încă pe șine, iar calea de rulare pare serios avariată. Linia de cale ferată are bandă dublă, iar una din ele pare a fi mai puțin afectată. Considering this new footage, I suspect the rail connection over the Crimean bridge is not working completely normally right now... pic.twitter.com/oloaFCNRYR— Spandex Fella ?? (@sami_viitanen) October 9, 2022 Securitatea lui Putin preia paza podului Putin a semnat sâmbătă seara un decret privind consolidarea măsurilor de securitate pentru podul Crimeea, precum și pentru podul energetic și gazoductul care leagă peninsula de Rusia continentală, a anunțat sâmbătă Kremlinul într-un comunicat. Citește și: FOTO Distrugerea podului din Crimeea, bătălia pe imagine: presa Kremlinului, îndemnată să spună că podul a fost „avariat”, nu distrus. Meme-urile ucrainene au explodat „Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse va fi învestit cu autoritatea de a organiza și coordona măsuri de protecție pentru trecerea de transport din strâmtoarea Kerci, puntea energetică a rețelei electrice dintre Federația Rusă și Peninsula Crimeea, împreună cu principala conductă de gaz dintre Regiunea Krasnodar și Crimeea în timpul funcționării lor”, se arată în document. Potrivit decretului, acest lucru se face pentru a spori eficiența măsurilor de protecție pentru transporturi, podul energetic și gazoductul de peste strâmtoarea Kerci, arată TASS.

Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei

Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei. Negocierea reprezintă singura şansă pentru ca Rusia să facă pace cu Ucraina, a opinat ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu. Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei "Războiul va mai continua (...) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (...) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume (...) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică", a declarat Vasile Dîncu, la Prima TV. Citește și: Dîncu propune să se revină la principiile de acum 30 de ani, „împreună cu Rusia” Potrivit acestuia, Rusia are resurse să prelungească războiul. "Ideal ar fi să se ajungă la o situaţie de negociere, chiar dacă s-ar ajunge la un conflict îngheţat, negocierea tot ar face mai mult bine decât ceea ce se întâmplă acum, distrugerea de vieţi omeneşti, de bunuri", a explicat Dîncu. Înlocuitorul lui Putin El consideră că singura posibilitate de a se încheia cariera preşedintelui rus Vladimir Putin este ca sistemul să-i găsească un înlocuitor. "Singura posibilitate de a se termina cu cariera să spunem politică şi ceea ce se întâmplă astăzi în Rusia este ca sistemul pe care îl reprezintă Putin să găsească un înlocuitor, să îl schimbe. Nu cred că în acest moment avem unul pe care dictatorul să-l lase să se nască, să fi crescut. Citește și: Dîncu, ministrul Apărării, încurajează discuția despre ieșirea României din UE Există însă sistemele de genul acesta, sistemele autoritare, aşa cum l-au construit pe Putin, oarecum discret, aşa poate că şi-au construit unul sau îşi fabrică unul peste noapte. (...) Aţi văzut arestări foarte repede, aţi văzut crime pe care le-a produs sistemul de-a lungul timpului, poate să înlocuiască un dictator şi cu o marionetă şi să meargă mai departe", a declarat Vasile Dîncu. Frustrarea pierderii URSS El a punctat că războiul din Ucraina corespunde unei "frustrări a ruşilor" că au pierdut URSS. "Acest război nedrept împotriva Ucrainei, această crimă împotriva Ucrainei, de fapt, corespunde unei frustrări a Rusiei şi a ruşilor, pentru că au pierdut URSS-ul ca imperiu, odată cu căderea Cortinei de Fier, s-a văzut asta în decembrie, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, că a fost o jale naţională destul de importantă, resimţită şi de populaţia tânără şi vizibilă şi în sondajele în care e vorba de intelectuali. Citește și: Noul șef al trupelor ruse în Ucraina: rămășiță a epocii comuniste, în august 1991 a fost de partea puciștilor care doreau supraviețuirea URSS. Surovikin a fost în Afganistan și Siria Sigur că este eşecul unei mentalităţi imperiale şi a unei izolări, pentru că Rusia, până la urmă, dincolo de marea cultură clasică, a fost în ultimii ani izolată, a trecut probabil prin dezamăgirile tranziţiei de la o economie socialistă la economia de piaţă", a adăugat Vasile Dîncu.

Citește și: ANALIZĂ Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică pentru Putin. Plus: Cauzele exploziei, un mister, podul era extrem de bine păzit și consolidat Foto: Twitter
Eveniment

Noul șef al trupelor ruse în Ucraina

Noul șef al trupelor ruse în Ucraina, generalul Serghei Surovikin, este o rămășiță a epocii comuniste, care-n august 1991 a fost de partea puciștilor care doreau supraviețuirea URSS. „Generalul de armată Serghei Surovikin a fost numit comandant al grupului combinat de trupe în zona operaţiunilor militare speciale” în Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram. În 25 iunie 2022, ministerul britanic al Apărării scria, pe Twitter, în briefingul său zilnic, că, de ani, cariera acestu general a fost marcată de corupție și brutalitate. Noul șef al trupelor ruse în Ucraina La puciul din august 1991, când linia dură a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) a vrut să-l răstoarne de la putere pe Mihail Gorbaciov, Surovikin a fost de partea puciștilor. El conducea un batalion, staționat la Moscova, care a tras în protestatari și a ucis trei persoane. It is highly symbolic that Sergei Surovikin, the only officer who ordered to shoot on revolutionaries in August 1991 and actually killed three people, is now in charge of this last-ditch effort to restore Soviet Union.These people knew what they were doing, and they know now.— Greg Yudin (@YudinGreg) October 8, 2022 După eșecul puciului, a stat șapte luni în arest și cercetat, însă Boris Elțîn a decis că acesta doar urmase ordinele, așa că a fost eliberat. Născut la 11 octombrie 1966, Surovikinare 55 de ani și s-a născut la Novosibirsk. A absolvit Școala militară de comandă de arme întrunite Frunze din Omsk și a început serviciul militar în funcția de comandant de pluton de infanterie moto. Primele sale misiuni au fost în cadrul SpețNaz, forțele speciale ale armatei sovietice. În luna octombrie 2017, Surovikin a fost numit în funcția de comandant-șef al Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse. În august 2021, a fost avansat la gradul de general de armată. În iunie 2022, generalul Surovikin a fost numit comandant al Grupării de trupe Sud din Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică pentru Putin. Plus: Cauzele exploziei, un mister, podul era extrem de bine păzit și consolidat Numele predecesorului său la conducerea tuturor trupelor din Ucraina nu a fost niciodată dezvăluit oficial, dar potrivit presei ruse, acesta a fost generalul Alexander Dvornikov, de asemenea veteran al celui de-al doilea război cecen şi comandant al forţelor ruse din Siria din 2015 până în 2016.

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare (sursa: TASS)
Internațional

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare. Renumitul opozant rus Vladimir Kara-Murza a fost inculpat în Rusia pentru "înaltă trădare", a anunţat joi avocatul său, o infracţiune pasibilă de pedepse grele cu închisoarea, în condiţiile în care este deja încarcerat pentru că a criticat ofensiva din Ucraina, relatează AFP. Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare "Clientul nostru a fost inculpat pentru că a luat cuvântul şi a criticat autorităţile ruse în trei rânduri la evenimente publice la Lisabona, Helsinki şi Washington", a declarat avocatul său Vadim Prohorov, citat de agenţia de ştiri rusă TASS. "Aceste intervenţii nu ameninţau cu nimic (securitatea Rusiei), era vorba de critici publice", a adăugat el, precizând că Vladimir Kara-Murza respinge aceste acuzaţii. Infracţiunea de "înaltă trădare" este pasibilă de 20 de ani de închisoare, dar sentinţa poate fi mărită dacă suspectul este vizat de mai multe capete de acuzare. Apropiat al opozantului Boris Nemţov În aprilie, el a fost arestat la Moscova pentru că a criticat ofensiva în Ucraina, în special pe reţelele sociale, şi inculpat pentru "difuzarea de informaţii false" privind armata rusă, o infracţiune pasibilă de zece ani de închisoare. Ulterior, în august, în timpul încarcerării sale, el a fost acuzat că a lucrat pentru o organizaţie teroristă desemnată ca "indezirabilă" în Rusia, organizând în 2021 la Moscova o conferinţă privind deţinuţii politici. Vladimir Kara-Murza, în vârstă de 41 de ani, este una dintre ultimele figuri ale opoziţiei ruse care se află încă în ţară. Fost jurnalist, el era un apropiat al opozantului Boris Nemţov, asasinat nu departe de Kremlin în 2015, şi a lucrat de asemenea cu organizaţia lui Mihail Hodorkovski, fost oligarh devenit critic în exil al lui Vladimir Putin. Otrăvit în două rânduri Kara-Murza afirmă că a fost otrăvit în două rânduri de agenţi ruşi, în 2015 şi 2017, din cauza activităţilor sale politice. Citește și: Putin, lovitură dură chiar din Duma rusă – șeful Comitetului de Apărare acuză minciunile armatei: „Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Inamicul este pe pământul nostru” Marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Moscova pentru că a anulat candidatura lui Vladimir Kara-Murza la alegeri din Rusia pe motiv că avea dublă cetăţenie, rusă şi britanică. Opozantul deţine cetăţenia rusă de la naştere şi a obţinut cetăţenia britanică după ce s-a mutat în Regatul Unit împreună cu mama sa când avea 15 ani.

Putin, lovitură dură chiar din Dumă (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin, lovitură dură chiar din Dumă

Putin, lovitură dură chiar din Dumă. Un parlamentar rus a cerut miercuri armatei să "înceteze să mintă" despre înfrângerile militare pe care evită să le recunoască în Ucraina, unde în urma unei contraofensive ucrainene trupele ruse dau înapoi pe mai multe fronturi, relatează AFP. Putin, lovitură dură chiar din Dumă "Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Şi el vede că nu vrem să-i spunem decât o parte din adevăr. Aceasta poate antrena o pierdere de credibilitate", a declarat Andrei Kartapolov, un fost comandant militar care în prezent conduce Comitetul de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. "Inamicul este pe pământul nostru. Toate satele de graniţă din regiunea (rusă) Belgorod sunt practic distruse", a adăugat Kartapolov, vorbind pe canalul Telegram al prezentatorului rus Vladimir Soloviov, un susţinător înfocat al preşedintelui Vladimir Putin. Kievul a revendicat în ultimele zile recuperarea a noi teritorii ocupate de armata rusă după agresiunea declanşată pe 24 februarie, în timp ce Ministerul rus al Apărării recunoaşte foarte rar înfrângerile trupelor sale, publicând în schimb un raport zilnic axat mai degrabă pe pierderile adversarului. Hărțile rușilor admit pierderile Totuşi, o hartă militară prezentată marţi de Ministerul Apărării rus confirmă retragerea rapidă a trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Astfel, în regiunea nord-estică Harkov, acum aproape complet eliberată de trupele ucrainene, trupele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. În provincia sudică Herson, conform aceleiaşi hărţi linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Jurnaliștii favorabili guvernului dau știri negative Înfrângerile trupelor ruse sunt evidenţiate tot mai mult şi de jurnalişti ruşi, inclusiv din mass-media proguvernamentale. "Mi s-a spus că deprim oamenii cu ştirile mele", spune pe Telegram jurnalistul Alexander Kots, de la publicaţia proguvernamentală Komsomolskaia Pravda. "Pare că oamenii au nevoie de ceva pozitiv. Dar nu vor fi ştiri pozitive prea curând, dinamica este nefavorabilă" trupelor ruse, punctează jurnalistul rus, citat de CNN. Ucraina "introduce în luptă rezerve bine pregătite, îşi valorifică avantajul dat atât de personal cât şi de informaţiile" obţinute despre trupele ruse, astfel că aşa-numita "operaţiune militară specială" a Rusiei în Ucraina trece printr-o "criză operaţională", rezumă situaţia jurnalistul citat. Lista greșelilor Potrivit acestuia, carenţele armatei ruse în Ucraina constau în efectivele insuficiente, comparativ cu numărul soldaţilor trimişi pe front de armata ucraineană, proasta comunicare şi greşelile comise de ofiţerii comandanţi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 El remarcă şi oboseala trupelor ruse, care după o lungă confruntare de uzură nu mai au forţa de a ţine sub control teritoriile ocupate în ofensiva iniţială. "De ce aceasta? Pur şi simplu pentru că nu avem destui oameni. Deşi la un moment dat lucrurile păreau că stau altfel. Am avut nevoie de această lovitură zdravănă (a contraofensivei ucrainene - n.r.) pentru a înţelege cum stăm de fapt. De aceea au anunţat mobilizarea parţială", a explicat jurnalistul citat, făcând referire la mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti ordonată de Putin.

Ucraina, hot-line pentru rușii care vor să se predea Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina, hot-line pentru rușii vor predea

Ucraina are hot-line pentru rușii care vor să se predea: linia a fost înființată la final de septembrie și s-au înregistrat deja peste 5.000 de apeluri. Rușii pot suna gratuit. Miercuri, a devenit virală pe rețelele sociale o filmare cu un transportor blindat rusesc, condus de un echipaj de trei militari ruși, care s-a predat în mod disciplinat. Ucraina, hot-line pentru rușii care vor să se predea Oficialii de la Kiev au înființat și un canal de Telegram, „Vreau să trăiesc”, pentru militarii ruși dornici să schimbe tabăra. „Am primit deja peste 2.000 de cereri”, a declarat, la 4 octombrie, Vitaliy Matviyenko, purtătorul de cuvânt al liniei „Vreau să trăiesc”, pentru ziarul britanic Daily Express. „Sună atât militarii armatei ruse, cât și rudele lor care doresc ca fiii și soții lor să rămână în viață. Printre altele, vorbim despre trei mese pe zi, îngrijiri medicale și posibilitatea de a contacta rudele. Singura șansă de a evita moartea în Ucraina este să te predai”, a mai spus Matviyenko. Soldații ruși care apelează la hot-line sunt informați cu privire la procesul de predare și sunt asigurați că vor fi tratați conform Convenției de la Geneva. Un ofical al ministerului ucrainean al Apărării a ausținut că linia este atât de populară că sună chiar și cei care nu au fost încă mobilizați. Marți, 4 octombrie, ar fi fost alte 2.000 de apeluri. Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau Kievul oferă trucuri pentru cei mobilizați de Putin Instrucțiuni privind predarea au apărut și pe site-ul Visit Ukraine. De exemplu, pe site se explică ce să faci dacă ești mobilizat: „Nu mergeți direct la biroul de înrolare, încercați să vă „rătăciți” sau să vă îmbolnăviți din nou. Verificați lista bolilor sau rănilor care, conform legii ruse, vă vor permite să evitați mobilizarea sau să o amânați - aceasta nu este o garanție sută la sută, dar există șansa să nu treceți de comisia medicală. Pentru lista bolilor, a se vedea anexa la regulamentul privind examenul militar-medical, aprobat prin Decretul Dumei de Stat nr. 565 din 4 iulie 2013”. În plus, Ucraina oferă recompense substanțiale rușilor care se predau cu tot cu echipament. Un blindat este recompensat de Ucraina cu 50.000 de dolari. Cea mai mare recompensă: una avion, pentru care Kievul plătește un milion de dolari. Rare footage of rushists soldaten surrender near #Kherson ?? #UkraineWillWin #RussianMobilization #Ukraine #СвоихНеБросаем #потерьнет #Новости #Россия pic.twitter.com/15VBLK9O8E— ?? Ukraine Under Attack (@InvestorHumbl) October 5, 2022 Miercuri, o filmare devenită virală pe Twitter arată că un transportor de tip BMP-2 – un vehicul blindat de infanterie, produs în URSS, din 1980 – a ajuns intact pe mâna Kievului, cu ajutorul militarilor ruși.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră