luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Eveniment

Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor

Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece. Anotimpul rece a ținut, adesea, cu Rusia, așa cum s-a întâmplat în 1812, când Napoleon și-a pierdut armata în campania de iarnă, sau în iarna dintre 1942 și 1943, când a încercuit forțele germane de la Stalingrad. Însă, un exemplu diferit este cel al războiului din Finlanda, din 1939, când Stalin a eșuat, într-o primă etapă, să înfrângă rezistența finlandeză. Mii de soldați sovietici au murit, la începutul războiului cu Finlanda, de frig. Acum, în incapacitate de a obține victorii pe front, Putin bombardează masiv infrastructura energetică a Ucrainei, ceea ce lasă milioane de civili fără curent, căldură și apă. Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor În ultimele săptămâni, Ucraina a primit ajutor masiv de la țări nordice, care-i oferă echipamente adecvate de iarnă. Canada a donat, în octombrie, 500.000 de echipamente de iarnă, inclusiv mănuși și bocanci. Germania trimite 100.000 de haine de iarnă, corturi încălzite, porții de hrană și generatoare mobile de căldură Letonia a început, din noiembrie, să producă haine de iarnă pentru Ucraina Pe lista furnizorilor de echipamente de iarnă se află Estonia, Marea Britanie, Suedia, și SUA. Foto: twitter „Am furnizat Ucrainei o cantitate imensă de echipamente de iarnă. Va fi dificil pentru Uniunea Sovietică să aducă echipamentul de care are nevoie pentru un război activ în timpul iernii”, a spus ministrul american al Apărării, Lloyd Austin. Pe de altă parte, mai mulți experți militari consideră că iarna va favoriza armata ucraineană: rușii nu vor mai avea posibilitatea să se ascundă în pădurile înfrunzite, iar tancurile ucrainene se vor putea deplasa ușor pe terenul înghețat. It’s winter in Ukraine pic.twitter.com/UK2HSOOkyA— ✙? Constantine ?✙ (@Teoyaomiquu) November 17, 2022 Ucraina a primit din vest echipamente de vedere pe timp de noapte - întunericul se lasă mai repede în această perioadă - și echipamente care depistează căldura. Totuși, potrivit solicitărilor Kievului, ar mai fi nevoie de circa 10.000 de astfel de echipamente. Comandanții Ucrainei spun că rușii se feresc de operațiuni pe timp de noapte fiindcă le lipsesc echipamentele de vedere. Armata rusă, exemplu de dezastru logistic și corupție „O armată care nu este renumită pentru eficiență logistică, dar pe bună dreptate renumită pentru corupția ei, trupele ruse – inclusiv soldați recrutați recent cu pregătire de două sau trei săptămâni – vor trebui să găsească modalități de a face față vremii. Ei se confruntă, de asemenea, cu o armată ucraineană care, în ciuda pierderilor semnificative, are tot elanul. La fel ca la începutul războiului, componenta morală crucială îi favorizează. Faptul că își apără patria – într-adevăr, în prezent, o recuperează – este cel puțin la fel de relevant acum ca în februarie. Ei au avantaj în artileria de precizie, probabil în tancuri și cu siguranță în moralul și pregătirea conducerii”, arată RTE Irlanda. Totuși, Mike Martin, cercetător la Kings College din Londra arată: „Stilul ucrainean de război este construit în jurul manevrei, care necesită viteză și agilitate. Ambele sunt mult mai greu de realizat iarna”. 2/ Recently, it has become common to compare the coming winter in #Ukraine with the Russo-Finnish Winter War, fought from November 1939 through to March 1940. pic.twitter.com/JxPudYR91Q— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) October 25, 2022 Pe timpul iernii, direcția principală a presiunii ucrainene s-ar putea să fie spre Nova Kakhovka, punct cheie pentru recuperarea Crimeei.

Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor Foto: Twitter
La Cercetare pornografie, muzică patriotică rusească (sursa: research.gov.ro)
Eveniment

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a organizat, vineri, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, o dezbatere publică în legătură cu un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească Pentru cei care nu au putut veni la sediul Universităţii Politehnica, dar care doreau să participe online la discuţii, pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost postată o adresă cu o conexiune prin Zoom, fără a se face o selecţie a participanţilor. După câteva minute în care oficiali ai ministerului, precum şi de la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică au prezentat câteva repere din acest proiect de lege, discuţiile au fost întrerupte de câteva persoane, printre care şi două logate cu pseudonimele Kirill şi John. Aceştia au bruiat minute în şir dezbaterile, punând muzică patriotică rusească şi imagini pornografice. Pentru a remedia situaţia, conexiunea video a fost întreruptă. "V-aş ruga să întrerupem conexiunea video în acest moment, se pare că avem un incident de securitate cibernetică", a anunţat un oficial. Comentarii acide Persoanele care au urmărit online această dezbatere şi-au arătat dezamăgirea şi furia pentru modul în care a fost organizat evenimentul. Citește și: BREAKING Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează” "Cea mai bună lecţie de securitate cibernetică!", "Este de râsu' - plânsu' această dezbatere, cine este responsabil de la Ministerul Cercetării şi Inovării?", "Vă mulţumim deosebit pentru atmosferă, imagini şi muzică", "Securitate cibernetică de Dâmboviţa", au fost câteva dintre comentariile postate pe chat-ul conferinţei. Ulterior, dezbaterile au fost reluate şi în format online, după eliminarea user-ilor care au deranjat conferinţa.

Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavsky: Rusia este ultima putere colonialistă a lumii
Internațional

Rusia este ultima putere colonialistă a lumii

Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavsky, a afirmat, într-un interviu pentru The Times, că Rusia este ultima putere imperialistă și colonialistă a lumii. Lipavsky este membru al Partidului Piraților, are 37 de ani și este cel mai tânăr ministru de Externe pe care l-a avut vreodată Cehia. Rusia este ultima putere colonialistă a lumii El a spus că Rusia va continua să fie „o provocare” chiar dacă Putin cade, arătând că criticile cele mai dure împotriva președintelui Rusiei vin de la naționaliștii de dreapta din această țară, care-i reproșează că nu acționează mai dur în Ucraina, că nu a mers suficient de departe. „Ei vor gândi într-o schemă a secolului al XIX-lea, vor gândi într-o schemă de acaparare a teritoriului cu forța brută, care încearcă să distrugă carta ONU și principiile ei de bază, care sunt cioplite în piatră în documentele de după al doilea război mondial, că granițele nu vor fi schimbate cu forța”, a spus Lipavsky pentru The Times. El a descris Republica Cehă ca fiind într-o „bătălie constantă” cu campaniile rusești de influențare a populației cehe, campanii care încearcă să-i slăbească relațiile cu Europa de Vest. „Este o poveste fără sfârșit de a explica de ce facem ceea ce facem și de a explica publicului acțiunile noastre. Și cu siguranță trolii ruși folosesc greșit slăbiciunile noastre. Răspunsul corect este rezistența”, a afirmat șeful diplomației cehe. „Putin nu a reușit absolut deloc să divizeze Occidentul. A început în urmă cu un an, când a manipulat piața energiei cu prețurile gazelor și a creat și a ajutat la crearea inflației în Europa. Putin nu a avut succes când a început războiul și a unit Occidentul. Și Putin nu are succes acum cu războiul său hibrid împotriva Europei”, a mai arătat Lipavsky. Citește și: Ucraina: Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric (Zelenski)

Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric Foto: Twitter
Internațional

Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric

Peste 10 milioane de ucraineni au rămas, ieri, fără curent electric, urmare a bombardamentelor rusești, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. De mai multe săptămâni, Rusia lovește sistematic punctele sensibile ale infrastructurii energetice a Ucrainei, iar marile orașe rămân fără curent, fără apă și fără încălzire. Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric "În prezent, peste zece milioane de ucraineni sunt fără electricitate", în special în regiunea Kiev, a declarat preşedintele ucrainean în discursul său televizat zilnic. Mai multe oraşe ucrainene, între care capitala Kiev, au fost joi ţinta atacurilor ruseşti, care coincid cu prima ninsoare într-o ţară afectată de întreruperi de curent electric şi unde temperaturile ar putea scădea până la -10°C. Reluarea acestor bombardamente care vizează din octombrie infrastructurile energetice ale Ucrainei privează în mod constant milioane de ucraineni de curent electric şi, de asemenea, de apă. Cold and dark in Kiev tonight. pic.twitter.com/y6CCFzu8yp— ayden (@squatsons) November 17, 2022 Operatorul naţional de energie electrică Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor de curent din cauza "agravării situaţiei". Citește și: O afacere dezastruoasă: statul român devine acționar majoritar la Blue Air. Compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern "Din cauza unei răciri puternice, consumul de energie electrică a crescut în regiunile Ucrainei", ceea ce "a complicat şi mai mult situaţia deja dificilă în sistemul electric", ducând la "restricţii mai largi" ale consumului de energie electrică în toată ţara, a menţionat Ukrenergo.

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig. Mai multe oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost joi din nou ţinta atacurilor armatei ruse cu rachete şi drone, bombardamente care coincid cu primele căderi de zăpadă în Ucraina, ţară unde în urma raidurilor aeriene ruseşti asupra infrastructurilor critice circa 40% din populaţie nu avea joi după-amiază electricitate, iar temperaturile prognozate pentru săptămâna viitoare ar putea să scadă până la -10 grade Celsius. Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig Operaţiunile militare ruse împotriva Ucrainei vor continua indiferent de vreme, a asigurat în faţa presei, citat de TASS, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a susţinut că suferinţa populaţiei ucrainene este provocată doar de refuzul preşedintelui Volodimir Zelenski de a negocia cu Rusia. În regiunea Kiev două rachete de croazieră şi drone kamikaze Shahed, fabricate în Iran, au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, susţine administraţia militară locală. În oraşul Dnipro din regiunea central-estică, 14 persoane au fost rănite în urma unui bombardament rusesc şi au fost lovite două instalaţii ale infrastructurii critice. O astfel de instalaţie a fost lovită şi în sud, la Odesa. Rușii, masați în Donbas Prin urmare, compania naţională de electricitate Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor în furnizarea energiei electrice, ca urmare a "agravării situaţiei", la care contribuie şi scăderea puternică a temperaturilor. Citește și: Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo În acest timp, luptele cresc în intensitate pe frontul de est, în provinciile Doneţk şi Lugansk, unde armata rusă şi-a consolidat trupele prin redislocarea unor efective retrase din provincia sudică Herson. În aceasta din urmă regiune, trupele ruse şi ucrainene se bombardează reciproc cu artileria peste fluviul Nipru, al cărui mal de vest este acum controlat de armata ucraineană în urma retragerii ruse, iar cel de est, de armata rusă, care şi-a stabilit acolo linia defensivă.

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător. Rusia şi Statele Unite vor aborda dezarmarea nucleară într-o reuniune la Cairo între 29 noiembrie şi 6 decembrie, în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului Noul START, sau START 3, a declarat joi viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov, care a negat din nou orice intenţie a Rusiei de a folosi armele nucleare în urma conflictului din Ucraina, precizând şi situaţiile în care Moscova ar putea recurge la astfel de arme, potrivit TASS. Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător "Avem în continuare contacte cu americanii, inclusiv în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului START. Din 29 noiembrie până pe 6 decembrie se ve desfăşura o reuniune la Cairo", a spus diplomatul rus. Această întâlnire survine după ce directorul Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei, Serghei Narîşkin, şi directorul CIA, William Burns, au avut luni o întâlnire la Ankara, unde printre altele au discutat şi despre riscurile nucleare în creştere şi tensiunile internaţionale rezultate în urma intervenţiei militare ruse în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a preşedinţiei SUA a confirmat că discuţia celor doi şefi ai serviciilor de spionaj s-a desfăşurat în cadrul canalelor de comunicare pe care Washingtonul le menţine deschise cu Rusia "asupra gestiunii riscurilor", în special cel nuclear şi al celorlalte care privesc stabilitatea strategică. "Contactul l-a iniţiat partea americană" "Contactul l-a iniţiat partea americană, s-a desfăşurat prin intermediul serviciilor speciale. Temele discutate acolo au un caracter delicat", a spus Riabkov despre întâlnirea din capitala turcă. Acesta a susţinut că statele occidentale încearcă să acuze Rusia de "intenţii inexistente" de a folosi arme nucleare. "Indiferent cât de fermi am fi pe această temă, explicând lucruri evidente, încearcă să ne impute unele intenţii inexistente, ceea ce este doar o reflectare a orientării către demonizarea Rusiei", a spus viceministrul rus de Externe, citat de TASS. Serghei Riabkov a insistat că Rusia poate folosi armele nucleare doar într-o serie bine precizată de situaţii. "Am subliniat în mod repetat că folosirea armelor nucleare este posibilă în două situaţii: când asupra noastră sau a aliaţilor noştri are loc un atac cu arme nucleare ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui act de agresiune cu arme convenţionale împotriva Rusiei situaţia a ajuns într-un punct în care însăşi existenţa statului nostru este ameninţată", a explicat viceministrul rus de Externe. Dialog suspendat după invadarea Ucrainei O dată ce Rusia a lansat agresiunea militară asupra Ucrainei, Washingtonul a suspendat dialogul cu Moscova asupra controlului armamentelor, iar apoi Rusia a interzis în august vizitele americane în amplasamentele arsenalului său de arme nucleare. Preşedinţii american şi rus, Joe Biden şi Vladimir Putin, au prelungit în februarie anul trecut cu cinci ani ultimul tratat asupra dezarmării nucleare semnat în 2010. Citește și: Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE. Măsura, inexplicabilă, fiindcă Ungaria a blocat sancțiunile europene împotriva șefului bisericii ortodoxe ruse Acest tratat din 2010, denumit Noul START, cuprinde un sistem de inspecţie al arsenalelor, reduce cu 30% numărul de ogive nucleare (până la 1.550 pentru fiecare parte), limitează la 700 numărul rachetelor balistice intercontinentale şi la 800 pe cel al echipamentelor de lansare a rachetelor intercontinentale, incluzând în acestea din urmă şi submarinele sau bombardierele strategice.

Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE Foto: Facebook
Eveniment

Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE

Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE: el a făcut acest anunț la o întâlnire la Moscova cu Întâiestătătorul Bisericii Asiriene Catolice Apostolice din Răsărit, Mar Ava III. Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE „A fost luată o decizie fără precedent: să nu lași patriarhul să intre pe teritoriul Uniunii Europene. Acest lucru nu s-a întâmplat nici în timpul Războiului Rece. Se pune întrebarea: de ce? Dacă ei au dreptate, iar dacă eu greșesc invitați-mă la televizor, intrați cu mine într-un dialog, dovediți-vă adevărul”, a spus patriarhul, citat de Newsmaker.md. „Le este frică de asta, pentru că dreptatea este de partea noastră, nu a lor. Au o poziție foarte slabă – în general, poziția de a izola este întotdeauna slabă. Noi suntem deschiși comunicării cu cei care ne iubesc și cu cei care nu ne iubesc”, a adăugat el. El a legat această decizie de recenta adunare plenară a Consiliului Mondial al Bisericilor din orașul german Karlsruhe, explică Radio Libertatea, secțiunea în limba rusă. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în discursul său din 31 august de la această reuniune, a criticat aspru Biserica Ortodoxă Rusă, acuzând-o că sprijină războiul din Ucraina. Potrivit lui Chiril, Steinmeier „nu a reușit să influențeze adunarea și să discrimineze împotriva Bisericii Ruse”, dar ulterior au decis să nu-l lase pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse să intre în Europa. mai arată Radio Libertatea. Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Chiril, a fost exceptat de la sancţiunile aplicate de Uniunea Europeană Rusiei, la început de iunie. Ungaria s-a opus includerii patriarhului rus pe lista neagră prevăzută în cel de-al şaselea pachet de sancţiuni propus de Bruxelles, relatează AFP. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv Viktor Orban a declarat că Ungaria nu susține sancționarea patriarhului Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru că este o „chestiune de libertate religioasă”. Însă, la 23 iunie, Lituania, țară Schengen, i-a interzis să intre pe teritoriul ei.

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? (sursa: flickr/NATO)
Internațional

Ce urmează după atacul asupra Poloniei?

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Doi cetățeni polonezi au fost uciși marți seară pe teritoriu polonez lângă granița cu Ucraina de ceea ce pare să fi fost un atac cu rachete. Primele informații pe surse indicau rachete rusești ca fiind responsabile de incident. Oficial, doar Rusia a comunicat pe subiect Până târziu în noapte, nu existau, însă, confirmări oficiale de nicăieri. La o oră după atac, Pentagonul anunța că încă adună informații despre incident. NATO nu comunicase nimic pe subiect, în afara unei poziții neoficiale pentru AFP a unui oficial, sub anonimat: "Examinăm în prezent aceste informaţii şi suntem în strânsă coordonare cu Polonia, aliatul nostru". Aproape de miezul nopții, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a postat un mesaj pe Twitter. Nuanța importantă din postarea lui Stoltenberg este că important e să fie stabilite faptele. Spoke with President Duda @prezydentpl about the explosion in #Poland. I offered my condolences for the loss of life. #NATO is monitoring the situation and Allies are closely consulting. Important that all facts are established.— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 15, 2022 La fel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarmed by reports of an explosion in Poland, following a massive Russian missile strike on Ukrainian cities.I extend my condolences and my strongest message of support and solidarity with Poland and our Ukrainian friends.— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 15, 2022 Singura poziție oficială dată marți seară a venit din partea Ministerului rus al Apărării, care a negat (pe Telegram) că Moscova ar fi avut vreo implicare. "Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre o presupusă cădere a unor de rachete ruseşti în apropierea localităţii Przewodow reprezintă o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei", a scris Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram. "Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra obiectivelor din apropierea frontierei polono-ucrainene" de către armata rusă. Imaginile "dărâmăturilor publicate de presa poloneză de la faţa locului din localitatea Przewodow nu au nicio legătură" cu proiectile ruseşti, potrivit aceleiași surse. Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Recent, fragmente ale unor rachete ruseşti au căzut în Republica Moldova, în localitatea Naslavcea, fără să producă victime. Polonia este membră a NATO şi găzduieşte pe teritoriul său aproximativ 10.000 de soldaţi americani. Articolul 5 din Tratatul Alianţei Atlantice prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat, ceilalţi membri vor considera acest act de violenţă drept un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor şi vor adopta măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate. Citește și: Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei "Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile de linie, este în contact cu aliaţii şi analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei. Suntem alături de aliaţii şi prietenii poloni şi pregătiţi să procedăm în funcţie de evoluţia situaţiei", a arătat Executivul de la București într-un comunicat de presă transmis marţi seara. "România este deplin solidară cu prietenul şi aliatul nostru, Polonia, în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri. Suntem NATO", a scris președintele Klaus Iohannis, marţi seara, pe Twitter. Ucraina cere summit NATO Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să organizeze de urgență un summit la care să invite Ucraina. Kuleba a arătat că Kievul este gata să asigure securitatea NATO, deși nu este stat membru al Alianței. Ukraine reaffirms its full solidarity with Poland and stands ready to provide any necessary support. Collective response to Russian actions must be tough and principled. Among immediate actions: a NATO summit with Ukraine’s participation to craft further joint actions... 1/2— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 15, 2022

Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează Foto: Twitter Nexta
Eveniment

Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează

Victimele rachetelor rusești care au lovit Polonia sunt doi agricultori care lucrau pe o combină, arată imaginile de la fața locului. Între timp, Rusia neagă atacul, prin ministerul Apărării, că ar fi lovit Polonia, dar propagandiștii săi jubilează. Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează „Nu au existat lovituri asupra țintelor din apropierea graniței de stat ucrainene-polone cu arme rusești. Fragmentele publicate de presa poloneză de la scena din Przewodów nu au nimic de-a face cu armele rusești”, a susținut partea rusă. „A fost cel mai puternic tir al Rusiei de până acum, iar unele dintre rachete au trecut în Polonia, unde două persoane au fost ucise, potrivit unui oficial american. A fost pentru prima dată în acest război când proiectilele rusești au căzut asupra unei țări NATO. Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller, nu a confirmat imediat informația venită de la un înalt oficial al serviciilor de informații americane, care a vorbit sub condiția anonimatului din cauza naturii sensibile a situației”, arată Associated Press. Încă nu este clar dacă racheta care a căzut în Polonia nu fusese deviată de antiaeriana din Ucraina - așa cum s-a întâmplat acum câteva zile, când fragmente dintr-un proiectil rusesc au căzut în Republica Moldova. I specifically refrained from guessing what was the origin of the missile but this is such a big crater that I can hardly believe that this came from an interceptor missile. #Ukraine #Poland #Russia pic.twitter.com/wmSBxbFaN7— (((Tendar))) (@Tendar) November 15, 2022 Totuși, analiștii care au examinat primele filmări devenite publice apreciază că craterul este prea mare ca să provină de la o rachetă interceptată sau să fi fost vorba doar de fragmente dintr-un proiectil. Poliția și armata poloneză au demarat o investigație. Margarita Simonyan: "Now Poland has its own Belgorod Oblast. What did you think?" pic.twitter.com/qoXOG17Qb0— Dmitri (@wartranslated) November 15, 2022 Între timp, redactorul-șef al Russia Today, unul din principalele canale rusești de propagandă, și-a exprimat deschis bucuria pentru incidentul din Polonia, pe canalul ei de Telegram. „Acum, Polonia are propriul Belgorod. Ce se așteptau?”, a scris ea, făcând referire la presupusa bombardare de către Ucraina a unei regiuni rusești de la graniță. Citește și: BREAKING Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei

Polonia, lovită de rachetă din Ucraina? (sursa: Radio Zet)
Internațional

Rachete rusești în Polonia, doi morți

Rachete rusești în Polonia, doi morți. Mai multe agenții de presă (Reuters, AP) transmit că tirurile de rachete rusești de marți nu s-au limitat la teritoriul ucrainean, ci au ajuns și în Polonia. Potrivit surselor citate, ar fi doi morți. Rachete rusești în Polonia, doi morți Express publică mai multe fotografii cu pagubele create de rachete. Doi oameni au murit după ce două rachete au lovit marţi satul Przewodow din Polonia, în apropierea frontierei cu Ucraina, în timpul atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, semnalează presa locală preluată de Reuters. Citește și: Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric: loviturile asupra Ucrainei au avariat o linie care asigura transportul de energie către Chișinău Pompierii de la faţa locului nu au putut da detalii. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut întrunirea de urgenţă a comitetului guvernamental pentru securitatea şi apărarea naţională, a anunţat pe Twitter un purtător de cuvânt al cabinetului de la Varşovia. Pentagonul încă adună informații Un înalt oficial din domeniul informaţiilor din SUA a declarat pentru Associated Press că rachetele erau ruseşti. Dar departamentul american al apărării a comunicat că deocamdată nu poate confirma ştirile despre incident. "Adunăm în continuare informaţii", a declarat generalul de brigadă Patrick Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului (LIVE VIDEO).

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric Foto: Transelectrica
Eveniment

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric: loviturile asupra Ucrainei au afectat o linie care asigura transportul de energie către această țară. Această linie n-a fost lovită, dar s-a deconectat automat. În consecință, Moldova a încetat să primească energie electrică din România. Regimul de la Kremlin a repornit, azi, bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, infrastructură deja serios avariată. Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric Au fost fost afectate zone din Chișinău, dar și raioanele Cimișlia, Bălți, Strășeni, Hîncești, Leova, Cahul, Fălești, Sîngerei, Ungheni, Briceni, potrivit TV8.md. Chiar și unele localități din regiunea transnistreană, inclusiv orașul Tighina, au fost complet sau parțial deconectate de la energie electrică. De asemenea, a fost întreruptă livrarea energiei electrice din România prin rețeaua Isaccea – Vulcănești. Furnizarea energiei electrice ar fi început să revină acum circa o oră, scrie newsmaker.md. „Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, una din liniile electrice care asigură transportul de electricitate pentru țara noastră s-a deconectat în regim automat (descărcarea automată a sarcinii după frecvență). Acest fapt a dus la întreruperi masive de energie electrică în toată țara. Menționez că aceste linii nu au fost avariate, dar s-au deconectat automat ca și măsură de siguranță”, a anunțat vicepremierul guvernului de la Chișinău, Andrei Spînu. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe „Premier Energy Distribution” SA - cel mai mare furnizor de energie electrică din Republica Moldova - a anunțat că la ora 16:37 s-a produs o „deconectare avariată” în sistemul de transport operat de Moldelectrica, fiind afectat un număr mare de consumatori. Astfel, Premier Energy roagă consumatorii „să manifeste înțelegere, acestea fiind în afara ariei de gestiune a operatorului sistemului de distribuțieȚ, asigurându-i că face toate eforturile pentru menținerea alimentării continue cu energie electrice.

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi liderilor G20, reuniţi în Indonezia, să-şi depăşească divizările şi să devină "co-creatori ai păcii" pentru a pune capăt războiului "distructiv" dus de Rusia, împotriva căreia ţările occidentale încearcă să-şi sporească presiunea. G20 condamnă unanim Rusia ca agresor Cea mai importantă reuniune a liderilor mondiali de la începerea pandemiei s-a deschis în absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, la Nusa Dua, pe insula indoneziană Bali. Acesta este primul summit care se desfăşoară după aproape nouă luni după declanşarea unui război sângeros cu consecinţe economice grave pentru planetă şi o ameninţare nucleară ce planează asupra lumii. Revenit de la Herson, oraş din sudul Ucrainei care tocmai a fost recucerit de armata sa, Volodimir Zelenski a fost unul dintre primii lideri care s-a exprimat prin videoconferinţă în faţa a ceea ce el a numit "G19", excluzând Rusia. În sală se afla totuşi prezent şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, prin care Vladimir Putin este reprezentat. "Sunt convins că acum este momentul când războiul distructiv al Rusiei trebuie şi poate fi oprit", a declarat preşedintele ucrainean, îmbrăcat în familiarul său tricou kaki. El "trebuie şi poate fi oprit", a afirmat Zelenski, subliniind că "fiecare zi de întârziere înseamnă noi ucraineni morţi, noi ameninţări la adresa lumii şi o creştere nebunească a pierderilor din cauza continuării agresiunii ruse - pierderi pentru întreaga lume". Cele zece puncte ale lui Zelenski El şi-a detaliat planul pentru a restabili pace şi a "salva mii de vieţi": să nu se aibă încredere în Rusia, să nu se tolereze "nicio scuză pentru şantajul nuclear" în faţa "ameninţărilor nebuneşti" ale Moscovei şi să se realizeze un schimb total de prizonieri. Preşedintele ucrainean a subliniat că războiul Rusiei trebuie să se încheie într-un mod just, în baza Cartei ONU şi a dreptului internaţional, şi nu "oricum", potrivit Ukrinform, care detaliază planul în zece puncte prezentat de Volodimir Zelenski: 1) Securitate nucleară - Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA şi al personalului ucrainean; 2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene şi extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca şi din porturile din Nikolaev şi Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor ţărilor să se alăture iniţiativei Grain From Ukraine - asistenţă alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu; 3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor şi a nevoilor de reconstrucţie şi pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a preţului la resursele energetice ruseşti. 4) Eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula "toţi pentru toţi"; 5) Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale; Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată 6) Retragerea trupelor ruse şi încetarea ostilităţilor. Rusia trebuie să-şi retragă toate trupele şi formaţiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secţiunilor graniţei sale de stat cu Federaţia Rusă. 7) Justiţie. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război; 8) Ecocid, nevoia de protecţie imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri şi tehnologii pentru restabilirea instalaţiilor de tratare a apei; 9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanţii de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev. 10) Stabilirea sfârşitului războiului. "Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea şi justiţia vor începe să fie restabilite, părţile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârşitul războiului", a spus Zelenski. Spectrul foametei Referitor la acordul privind exportul de cereale, negociat în iulie, sub egida ONU şi a Turciei, care a permis livrarea a circa zece milioane tone de cereale şi expiră vineri, Moscova lasă să planeze incertitudinea asupra intenţiilor sale, amplificând temerile ONU cu privire la o posibilă foamete în unele regiuni ale planetei. Invazia rusă în Ucraina ca atare nu figurează pe agenda oficială a G20, dar aceasta domină reuniunea, atât timp cât ea îngrijorează şi adânceşte diviziunile între ţările occidentale care susţin Kievul şi altele, cu China în frunte, ce refuză să condamne Moscova. Gazdă a evenimentului, preşedintele indonezian Joko Widodo a lansat un apel în discursul său în deschiderea summit-ului de a se "pune capăt războiului": "Nu trebuie să divizăm lumea în mai multe tabere. Nu trebuie să lăsăm lume să alunece într-un nou Război rece". Surse: declarație comună dură Semn al fracturilor din cadrul G20, club al marilor economii mondiale creat la origine pentru a se pune de acord asupra problemelor financiare, gazda summit-ului, Indonezia, avertizase că nu trebuie să se aştepte la tradiţionalul comunicat comun, în care fiecare virgulă face obiectul unor intense tratative pentru a nu supăra pe nimeni. Dar un acord a fost obţinut luni seara asupra unui text comun la nivel de negociatori, a indicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unei surse occidentale, documentul va califica invazia rusă în Ucraina drept "război", termen respins totuşi de Moscova care vorbeşte de o "operaţiune specială" ce ar viza "denazificarea" Ucrainei. Dar textul va lăsa la latitudinea fiecărei ţări să-şi exprime poziţia. "Cred că veţi vedea că cea mai mare parte a membrilor G20 vor spune clar că ei condamnă războiul Rusiei în Ucraina şi că ei văd Rusia drept cauză principală a suferinţelor economice şi umanitare imense în lume", a indicat un înalt responsabil american sub acoperirea anonimatului, citat de AFP.

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU)

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU). Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie. Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India. Această rezoluţie cere ca Rusia să fie "considerată responsabilă pentru orice încălcare" a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi "să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor" materiale şi umane. "Un mecanism de reparare" Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,"în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare" şi "un registru internaţional al daunelor pentru a lista (...) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire" ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean. "Ucraina va avea sarcina dificilă de a reconstrui ţara şi de se redresa după război. Dar această redresare nu va fi niciodată completă fără un sentiment al dreptăţii pentru victimele războiului" dus de ruşi, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU, Sergiy Kyslytsya, de la tribuna Adunării Generale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia."De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina", a declarat el pe Twitter. "Agresorul va plăti pentru ce a făcut!", a adăugat Zelenski. Precedentul Kuweit versus Irak La sediul ONU din New York, reprezentantul Rusiei a denunţat dorinţa ţărilor occidentale de a legitima în avans folosirea a "miliardelor de dolari" din activele ruseşti îngheţate pentru a sancţiona Moscova, inclusiv pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina. Citește și: Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de „Mamă-eroină”. Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii Richard Gowan, analist la International Crisis Group, a explicat pentru AFP că "rezoluţia nu va fi obligatorie, dar va oferi Ucrainei o bază politică pentru a pregăti terenul pentru a obţine despăgubiri din partea Rusiei". Astfel, "registrul de daune propus ar cuantifica ceea ce se datorează Ucrainei". În discursul său, ambasadorul ucrainean a dat exemplul Comisiei de compensare înfiinţată de Consiliul de Securitate al ONU şi care a activat între 1991 şi 2022, care i-a permis Kuweitului să recupereze din partea Irakului 52,4 miliarde de dolari pentru daunele cauzate de invazia din august 1990.

Jim Carrey, interzis pe teritoriu rusesc (sursa: CNN)
Internațional

Jim Carrey, interzis pe teritoriu rusesc

Jim Carrey, interzis pe teritoriu rusesc. Rusia a anunţat luni că interzice intrarea pe teritoriul său a 100 de canadieni, printre care actorul Jim Carrey şi mai mulţi jurnalişti, ca răspuns la sancţiunile Canadei care au vizat în octombrie jurnalişti şi actori ruşi. Jim Carrey, interzis pe teritoriu rusesc Această decizie a fost luată ca răspuns la "practica regimului premierului Justin Trudeau de a impune sancţiuni liderilor, politicienilor, parlamentarilor (...), jurnaliştilor şi personalităţilor culturale din Rusia", a explicat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Printre cei care au primit interdicţie de intrare în Rusia se numără şi actorul şi comediantul Jim Carrey, în vârstă de 60 de ani. Pe listă figurează de asemenea jurnaliştii Paul Workman de la postul de televiziune CTV şi Margaret Evans de la CBC, Caroline Xavier, şefa Centrului de securitate pentru telecomunicaţii, precum şi mai multe personalităţi canadiene de origine ucraineană. Citește și: Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de „Mamă-eroină”. Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii Moscova acuză aceste persone de "implicare directă în promovarea unei politici agresive rusofobe", se arată în comunicat. De la începutul ofensivei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, Canada a impus sancţiuni împotriva a peste 1.400 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina, sau provenind din aceste ţări. În octombrie, Canada a impus sancţiuni mai multor jurnalişti şi mass-media din Rusia, precum şi actorilor consideraţi "complici în campania de dezinformare" din jurul conflictului din Ucraina.

Negocieri secrete Rusia-SUA, la Ankara Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Negocieri secrete Rusia-SUA, la Ankara

Negocieri secrete Rusia-SUA, la Ankara, anunță publicația rusă Kommersant: Moscova l-ar fi trimis pe șeful spionajului, Serghei Narîșkin. Nu există însă nici un fel de detalii despre agenda discuțiilor. Informația vine pe fondul articolelor tot mai frecvente din presa din SUA care susțin că o parte a administrației Biden ar presa Ucraina să înceapă discuții cu Rusia înainte de începerea iernii. Negocieri secrete Rusia-SUA, la Ankara Analiștii consideră că informația a fost oferită celor de la Kommersant de către surse de la Kremlin, care a nai dezvăluit discuții confidențiale cu delegații din SUA. „Kommersant a aflat că negocieri între delegația rusă și cea americană au loc astăzi la Ankara, capitala Turciei. Directorul Serviciului de Informații Externe Serghei Narîșkin a zburat la Ankara, din partea rusă. Această întâlnire nu a fost anunțată public. Sursa a refuzat să ofere detalii despre discuții. Secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că nu poate nici confirma, nici infirma informațiile despre discuțiile de la Ankara”, scrie Kommersant. Această publicație aparține oligarhului Alisher Usmanov, sancționat de UE pentru sprijinul acordat regimului Putin, după invadarea Ucrainei. Russian newspaper @kommersant reports on ???? secret talks in Ankara. According to Kommersant, Moscow is represented by SVR director Sergey Naryshkin. His usual U.S. counterpart is @CIA director William Burns.— Alexander Gabuev 陳寒士 (@AlexGabuev) November 14, 2022 Guvernul SUA este divizat în privința ideii de a face ”presiuni asupra Ucrainei” pentru discuții diplomatice care să pună capăt războiului pe scară largă declanșat de Rusia, a scris, acum câteva zile, New York Times. Potrivit NYT, Șeful de Stat Major, generalul Mark Milley, a declarat în timpul unei întâlniri cu ușile închise că apărătorii Ucrainei de pe câmpul de luptă „au realizat maxim din ce se puteau aștepta în mod rezonabil până la venirea iernii” și, prin urmare, ar trebui să încerce să „consolideze realizările la masa negocierilor”. Citește și: VIDEO+FOTO Zelenski, vizită-surpriză în Hersonul eliberat de ruși Potrivit publicației, cealaltă aripă, formată în special din consilierii administrației Biden, nu susține această idee, spunând că niciuna dintre părți nu este pregătită pentru negocieri serioase și că orice pauză în ostilități ar permite doar regruparea dictatorului rus Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră