duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Eveniment

România: Crime de război în Ucraina

România: Crime de război în Ucraina. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi că sunt "indicii puternice" că în urma agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina s-au produs crime de război. România: Crime de război în Ucraina "Dacă ne uităm la toate informaţiile care vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs crime de război. (...) Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Eu, ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională, ăsta este şi motivul pentru care România, alături de alte 38 de state, pe 2 martie a sesizat Curtea Penală Internaţională, cerând procurorului Curţii Penale Internaţionale să înceapă ancheta cu privire la posibila comitere de crime de război, crime împotriva umanităţii, crime de genocid, inclusiv în ceea ce priveşte desfăşurarea acestor ostilităţi din Ucraina", a spus Aurescu la Digi24. El a adăugat că procurorul Curţii Penale Internaţionale a început investigaţia în Ucraina, pentru că trebuie strânse probe, iar o astfel de anchetă poate să dureze destul de mult timp.

Bogdan Aurescu, MAE, România: Crime de război în Ucraina (sursa: Digi24)
Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor Foto: Nobiskrug
Eveniment

Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor

Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor ruși: nouă sunt deja sub sechestru. Potrivit unui grup care urmărește activitățile iahturilor oligarhilor ruși, #YachtWatch, multe și-au găsit refugiu în Maldive, Seychelles, Dubai și Caraibe sau sunt în mișcare. Italia și Spania conduc în clasamentul sechestrărilor, cu câte trei nave. Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor Au fost puse sub sechestru: Crescent, deținut de Igor Sechin, președintele Rosneft, se bănuiește că nava este de fapt al lui Putin. Evaluat la 600 de milioane de dolari, deși este foarte greu de apreciat cât costă un astfel de iaht. A fost sechestrat de Spania, la Tarragona.Lady Anastasia, deținut de Alexandr Mikheiev, șeful diviziei de exporturi de armament al Rosobonoexport. Tot Spania l-a sechestrat.Dilbar, în valoare de aproape 600 de milioane, deținut de Alisher Usmanov. La bordul acestuia se află o piscină de 25 de metri, care este cea mai mare piscină instalată vreodată pe un iaht. Sechestrat sau „înghețat” în Germania.Lady M de 65 de metri, în valoare de 65 de milioane de dolari, se află în portul italian Imperia. El este deținut de Alexei Mordashov, deține holdingul rusesc de oțel Severstal. Averea sa este de 23,1 miliarde de dolari și ocupă locul 65 în clasamentul mondial al miliardarilor și al treilea loc în Rusia. Mai are un iaht, Nord, în Seychelles.Quantum Blue, lung de 104 metri, deținut de omul de afaceri rus Serghei Galitsky, a fost confiscat la Monaco. Serghei Galitsky este proprietarul rețelei Magnit. Valerie, are 85 de metri, valoare estimată la140 de milioane de dolari. Nava este înregistrată pe numele fiicei vitrege a lui Serghei Chemezov, Anastasia Ignatova, printr-o companie din Insulele Virgine Britanice. Chemezov este un fost ofițer KGB care conduce Rostec. A fost coleg cu Putin la Drezda. Sechestrat de către SpaniaAmore Vero de 86 de metri, costă aproximativ 120 de milioane de dolari și-i aparține lui Igor Sechin. Sechestrat de Franța. Lena, deținut de Ghenadi Timchenko. Italia l-a sechestrat.Royal Romance, de 200 de milioane de dolari, aparține lui Viktor Medvedciuk, politician ucrainean care are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin. Croatia l-a sechestrat. Royal Romance este unul dintre cele mai mari cinci iahturi de lux din lume. Costul anual al întreținerii este estimat la 15-20 de milioane de dolari. În aul 2014, Viktor Mdveciuk a fost sancționat de SUA pentru subminarea democrației în Ucraina. Ragnar, iahtul lui Vladimir Stralkovski, un fost agent KGB care are legături cu președintele Putin, a rămas și el blocat într-un port din Norvegia. Nimeni nu vrea să-i vândă combustibil. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Aproape 130 de persoane au fost salvate deocamdată de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol Foto: Twitter
Eveniment

130 de persoane au fost salvate teatrului Mariupol

Aproape 130 de persoane au fost salvate deocamdată de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol, anunță DPA. Teatrul, unde se adăposteau civili, a fost bombardat de forțele rusești ieri seară. Autorităţile locale afirmă că nu este încă posibil de estimat numărul potenţialelor victime în ceea ce ele au spus că a fost un atac aerian asupra teatrului, unde se refugiaseră sute de persoane, potrivit Reuters. Aproape 130 de persoane au fost salvate de sub dărâmăturile teatrului din Mariupol Cel puţin 1.000 de persoane se refugiaseră în teatrul din Mariupol, care se află sub asediu de peste două săptămâni, în momentul în care a fost bombardat, a indicat primarul Vadim Boicenko, citat de dpa. "Unii oamenii ies (de sub dărâmături) în viaţă!", a reacţionat parlamentarul ucrainean Serhii Taruta într-o postare pe Facebook, după ce echipele de intervenţie au început să dea la o parte molozul. Se pare că multe persoane refugiate în teatru au reuşit să fugă în adăpostul subteran al teatrului înainte ca bomba să cadă peste clădire, ceea ce le-a salvat viaţa. "Ieri şi astăzi, în pofida bombardamentelor continue, dărâmăturile sunt degajate pe cât posibil, iar oamenii sunt salvaţi. Informaţiile despre victime sunt încă în curs de clarificare", a precizat Consiliul Municipal într-o declaraţie online despre incidentul de miercuri. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc pentru acest incident, partea ucraineană afirmând că a fost un bombardament deliberat al ruşilor, în timp ce forţele ruse au acuzat de atac regimentul naţionalist ucrainean Azov. Condiţiile sunt îngrozitoare la Mariupol, oraşul-port la Marea Azov fiind blocat din toate părţile de forţele ruse, care împiedică livrarea de produse alimentare, apă şi medicamentele către populaţia locală. Maşinile particulare au voie de acum să părăsească oraşul, a spus joi primarul Boicenko, în timp ce aproximativ 6.500 de vehicule au reuşit să plece în pofida tirurilor care nu au încetat. Potrivit Kievului, peste 6.000 de locuitori - între care 2.000 de copii - au părăsit Mariupolul în ultimele 24 de ore. Masacru la Cernigov La Cernigov, situat mai la nord, autorităţile au raportat joi zeci de persoane decedate în urma atacurilor ruseşti. "Numai în ultimele 24 de ore, 53 de corpuri neînsufleţite ale cetăţenilor noştri ucişi de agresorul rus au ajuns la morgile din oraş", a indicat şeful administraţiei militare locale, Viaceslav Ceaus, pe Telegram. El a anunţat că noi negocieri sunt prevăzute pentru stabilirea unui posibil coridor de evacuare a civililor. La Kiev, cel puţin o persoană a decedat şi trei au fost rănite când în timpul nopţii de miercuri spre joi fragmente ale unei rachete ruseşti interceptate au lovit un bloc cu mai multe etaje în estul oraşului, au anunţat autorităţile locale. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a documentat moartea a cel puţin 780 de civili în Ucraina - între care 58 de copii şi adolescenţi - de când trupele ruse au invadat în urma cu trei săptămâni această ţară. Înaltul Comisariat a verificat şi informaţiile despre 1.252 de răniţi. Dar numărul real al victimelor este considerat a fi mult mai mare. Un total de nouă coridoare umanitare urmau să fie stabilite joi pe teritoriul Ucrainei, declarase anterior vicepremierul Irina Vereşciuk, dar tentative de evacuare planificate anterior au eşuat în mod repetat. Negocierile dintre Kiev şi Moscova au continuat joi în format de videoconferinţă, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Încă un masacru al invadatorilor ruși: cel puţin 21 de morţi şi 25 de răniţi, inclusiv zece în stare gravă, la Merefa, lângă Harkov Foto: Poliția harkov
Eveniment

Încă un masacru al invadatorilor ruși

Încă un masacru al invadatorilor ruși în Ucraina, de data aceasta lângă Harkov, unde invadatorii ruși au tras cu tunurile într-o școală și un centru cultural. Încă un masacru al invadatorilor ruși Cel puţin 21 de persoane au fost ucise, iar alte 25 au fost rănite în tiruri de artilerie rusă, în localitatea Merefa, în apropiere de oraşul asediat Harkov, în estul Ucrainei, anunţă parchetul regional, relatează AFP, citată de news.ro. ”Militari ruşi au procedat la tiruri de artilerie vizând Merefa în regiunea Harkov joi, către ora (locală) 3.30 (şi ora României)”, anunţă într-o postare pe Facebook Parchetul regiunii Harkov. ”O şcoală şi un centru cultural au fost distruse. 21 de persoane au fost ucise, iar (alte) 25 (de persoane au fost) rănite, dintre care zece se află în stare gravă”, denunţă parchetul. Oraşul Merefa se aflăla aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Harkov. ”Înlăturarea molozului este în curs”, anunţă parchetul, care publică două imagini în care apar clădiri sfârtecate de explozii. Peste 1.000 de femei şi copii se aflau în adăpostul anti-bombardament din teatrul Mariupol atacat miercuri noapte de aramta rusă. Adăpostul a rezistat, deşi clădirea teatrului a fost distrusă, a declarat un deputat din Mariupol, citat de BBC. ”Clădirea (teatrului) este distrusă, avem peste 1.000 de femei şi copii în adăpostul anti-bombardament, la subsol”, a declarat deputatul Dmytro Gurin, ai cărui părinţi sunt blocaţi în oraş, pentru BBC. ”Cu câteva minute în urmă am primit informaţia că adăpostul anti-bombardament a rezistat şi oamenii de acolo au supravieţuit. Nu ştim încă dacă avem oameni răniţi sau ucişi. Dar se pare că cei mai mulţi dintre ei au supravieţuit şi sunt în regulă”, a precizat el. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Jurnalista anti-război din Rusia. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Jurnalista anti-război din Rusia

Jurnalista anti-război din Rusia, Maria Ovsyannikova, a făcut un apel către ruși să nu mai creadă propaganda Kremlinului, într-un interviu pentru BBC. Citește și: Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Jurnalista anti-război din Rusia: Nu mai ascultați canelele Kremlinului Marina Ovsyannikova, interogată timp de 14 ore după ce a afișat o pancartă în timpul știrilor la televiziunea națională rusă, a declarat, la BBC, că speră ca protestul ei să îi încurajeze pe oameni să pună la îndoială informațiile transmise în presa națională. „Către ruși, am vrut să vă arăt că propaganda de la Kremlin vă transformă în zombi, nu o mai credeți. Nu mai ascultați canalele Kremlinului”, a declarat jurnalista pentru BBC. „Învățați să căutați informația, analizați-o. Surse occidentale, surse ucrainene, cred că este dificil în condițiile unui război informațional să găsiți informație alternativă, dar trebuie să o căutați”. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista a mai declarat pentru BBC că cei care au interogat-o n-au crezut că a fost ideea ei. Protesting journalist Marina Ovsyannikova says Russians are zombified by propaganda https://t.co/AxHzX8PCtn— BBC News (World) (@BBCWorld) March 17, 2022 Ovsyannikova, editor la televiziunea națională, a fost reținută timp de 14 ore și interogată, după protestul de luni. Ea a spus că au fost construite „teorii ale conspirației” despre ea, care susțin că totul „a fost pus la cale de FSB” (serviciul secret rus). Jurnalista a fost amendată cu 280 de dolari. "I want to thank everyone for their support"Marina Ovsyannikova after leaving the courtroom.The court decided to fine Marina 30,000 rubles ($280) pic.twitter.com/CAEKB0HCXO— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, iar Catalin Predoiu era in cel conectat la Moscova Foto: Ajado.ro
Politică

Grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, grupuri înființate în 2020, când era clar ce regimuri conduc aceste țări. La 1 martie, parlamentarii din PSD, PNL, USR și AUR au anunțat că demisionează din grupul de prietenie cu Rusia. La 2 martie, în plenul Senatului, senatorul PNL Daniel Fenechiu a anunțat: „Informez plenul că Grupurile parlamentare PNL din Camera Deputaților și Senat – evident că mă refer la Senat – au decis retragerea membrilor din Grupul de prietenie dintre România și Federația Rusă și au înaintat o adresă privind suspendarea activității acestei comisii… acestui grup de lucru pe perioada sancțiunilor împotriva Federației Ruse”. Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus Însă, pe site-ul Camerei Deputaților, relativ actualizat la timp, nu apare nici o schimbare în componența grupului de prietenie cu Rusia. Nici în documentele depuse la ședințele Biroului Permanent al Camerei Deputaților și făcute publice până la data redactării acestui articol nu apare vreo cerere de retragere. Potrivit informațiilor de pe site, din grupul de prietenie cu Federația Rusă face - sau făcea parte - ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL). În legislatura anterioară, el n-a făcut parte din acest grup. Pe pagina grupului, de pe site-ul Camerei Deputaților, există un link activ care duce direct la pagina de internet a Dumei de Stat a Federației Ruse, legislativul acestei țări. Deputatul PSD Mitică Mărgărit este președintele grupului. El este celebru pentru că a scris într-o declarație de avere că are „ciasuri de mână” în valoare de 12.000 de euro. Mărgărit a devenit și mai cunoscut după ce și-a făcut cont pe Tinder, aplicaţia mobilă de dating. În spațiul virtual, Mărgrit se recomanda Marius și încerca să impresioneze femeile spunand în descrierea sa că este „deputat la Parlamentul Romaniei” și că a absolvit Academia Națională de Informații Mihai Viteazu. În acest grup sunt 15 parlamentari, inclusiv unul de la UDMR, care până acum n-a anunțat vreo demisie. În legătură cu grupul de prietenie cu Belarus, din care fac parte 10 parlamentari, nu a apărut nici măcar un anunț informal de retragere. Din el fac parte - potrivit datelor de pe site - doi parlamentari USR, Cătălin Teniță și Radu Molnar. Acest grup este condus de către reprezentantul comunității lipovenilor din România, Silviu Feodor. Aici este prezent și senatorul PNL Ioan Chirteș, președintele comisiei de control a SRI. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol (foto) încep să fie scoși din ruine. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol au început să fie salvați din ruine, transmite The Kyiv Independent. Până în prezent, au fost scoși la suprafață 130 de oameni. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Why Russians need Mariupol so much#Mariupol is the most important #Ukrainian port on the Sea of #Azov. In addition, by capturing the city, #Russia will receive a land corridor to the annexed #Crimea, which it has been dreaming of for a long time.1/3 pic.twitter.com/G2h2RBCjEb— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022 Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol, scoși la suprafață: 130 de oameni, salvați până în prezent 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele Teatrului Dramatic din Mariupol, puternic bombardat miercuri, scrie The Kyiv Independent. Două surse au declarat pentru publicația citată că adăpostul din teatru ar fi intact. Între 1.000 și 1.200 de persoane se adăposteau în interiorul teatrului de atacurile rușilor. ⚡️130 survivors saved so far from ruins of Mariupol Drama Theater, which Russians hit with massive bomb on March 16.The theater was known to house hundreds of women and children. Its bomb shelter reportedly survived the attack. The rescue efforts continue.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 17, 2022

Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400 (sursa: yandex.ru)
Eveniment

Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400

Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400 „Gândită inițial ca o simplă listă „retragere” versus „rămâne”, acum monitorizarea celor de la Yale are patru categorii: 1) RETRAGERE - rupere clară: companiile stopează complet angajamentele din Rusia; 2) SUSPENDARE - Menținerea opțiunilor deschise pentru returnare: companiile reduc temporar operațiunile în timp ce mențin deschise opțiunile de revenire 3) SCALING BACK - Reducerea activităților: companiile reduc unele, dar nu toate operațiunile, sau întârzie investițiile; 4) DIGGING IN - refuză solicitările de a pleca: companii care sfidează cererile de ieșire/reducere a activităților”, explică Yale School of Management modul în care a alcătuit lista. Pe lista celor 34 de companii care au rămas se află lanțul Auchan, care are venituri de 3,5 miliarde e dolari din Rusia, Reebok - nu există date publice în legătură cu activitatea în Rusia - Decathlon - are 50 de magazine în Rusia și venituri de 300 de milioane de dolari - Leroy Merlin - venituri de patru miliarde de dolari din Rusia - Oriflame - 16% din venituri provin din Rusia - sau Bacardi, despre a cărei implicare în Rusia nu se cunosc date. Raiffeisen, puternic expusă în Rusia, ia în calcul plecarea Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Raiffeisen Bank - care nu figurează pe lista celor de la Yale - a anunțat azi că ia în considerare plecarea din Rusia. Banca a realizat anul trecut 33% din profitul înainte de impozitare în Rusia. Ucraina a reprezentat încă 8,4% din profitul înainte de impozitare în 2021. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi La începutul lunii martie, banca a suspendat plata dividendelor, invocând impactul războiului asupra operațiunilor sale. De asemenea, a suspendat noi împrumuturi în Rusia și Ucraina.

Țările care trimit armament, probleme directe, spune Maria Zaharova (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia: Țările care trimit armament, probleme directe

Țările care trimit armament, probleme directe. Rusia a avertizat joi că ţările care trimit arme Ucrainei, printre care a menţionat Slovacia, îşi creează singure "probleme directe", informează EFE. Țările care trimit armament, probleme directe "Dacă se adoptă această decizie, şi acest lucru este valabil nu doar pentru Slovacia, ci şi pentru alte ţări, îşi creează singure probleme... Îşi creează singure probleme directe cu mâna lor", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pentru canalul de Youtube Soloviov.Live. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi Aceasta a comentat în acest fel informaţiile din mass-media cu privire la faptul că Bratislava ar fi autorizat trimiterea în Ucraina a unor sisteme antiaeriene de fabricaţie sovietică. Pe de altă parte, Zaharova a apreciat că deocamdată "nu se poate vorbi despre un proces activ de negocieri" cu Occidentul, fiindcă "pentru moment există doar anumite contacte asupra anumitor probleme care apar". Rusia se victimizează Ea a evitat să comenteze declaraţiile ministrului de externe polonez Zbigniew Rau, care a afirmat că Polonia ar putea înlocui Rusia în G20. "Nu vreau să comentez toate aceste declaraţii ipotetice, pentru că nu are sens şi nici nu este convenabil, este ceea ce şi-ar dori ei. Dacă ar depinde numai de ei, atunci doar ei ar mai rămâne pe Pământ", a spus Zaharova. Ea a explicat decizia Rusiei de a se retrage din Consiliul Europei prin aceea că drepturile ţării sale erau îngrădite în cadrul organizaţiei paneuropene. "Ei (Consiliul Europei - n.r.) ne-au restrâns drepturile pe care le aveam în calitate de membri ai acestei organizaţii, pur şi simplu ne-au îngrădit drepturile: să fim cu drepturile călcate în picioare, să plătim cotizaţii, să nu avem posibilitatea să ne apărăm punctul de vedere... nimeni nu vrea să fie ciuca bătăilor", a susţinut ea. Putin a declanșat invazia Ucrainei pentru "denazificare" Zaharova s-a mai plâns şi că pagina web a MAE rus, precum şi paginile altor instituţii de stat, au fost supuse non-stop în ultimele două săptămâni unor atacuri de tip DoS (blocarea serviciului - n.r.). EFE aminteşte că, la 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ceea ce el a numit "o operaţiune militară specială" în Ucraina cu scopul de a "demilitariza şi denazifica" ţara vecină. Invazia a fost condamnată de comunitatea internaţională şi a provocat până acum exodul a peste trei milioane de refugiaţi.

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii (sursa: Sputnik)
Internațional

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii

Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii. Țara are forţa necesară de a-i pune la punct pe duşmanii conduşi de SUA iar Moscova va dejuca "complotul rusofob al Occidentului menit să distrugă Federaţia Rusă". Declarația a fost făcută joi de Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, informează Reuters. Medvedev: Rusia pune la punct dușmanii Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte al Federaţiei Ruse din 2008 până în 2012 şi care în prezent este vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a spus că SUA au alimentat o rusofobie "dezgustătoare", în încercarea de a îngenunchea Rusia şi apoi de a o distruge. Citește și: Rusia se scufundă în bezna dictaturii: Medvedev vorbește de reintroducerea pedepsei cu moartea. Presa, cenzurată masiv "Aceasta nu va reuşi: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi", a spus Medvedev. Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că operaţiunea sa militară din Ucraina este un "succes" şi că Moscova nu va lăsa această ţară să devină un "cap de pod" pentru "acţiuni agresive" împotriva Rusiei.

Rusia blochează site-ul BBC şi ameninţă să riposteze în "războiul informaţional" Foto: BBC
Eveniment

Rusia blochează site-ul BBC

Rusia blochează site-ul BBC, măsura fiind pusă în aplicare de către Roskomnadzor, Serviciul Federal de Supraveghere a Comunicaţiilor. Autorităţile ruse au anunţat miercuri blocarea site-ului BBC şi au ameninţat să riposteze în "războiul informaţional", care - potrivit Moscovei - ar fi fost lansat de Occident după ofensiva militară rusă din Ucraina, relatează AFP. Rusia blochează site-ul BBC Roskomnadzor, Serviciul Federal de Supraveghere a Comunicaţiilor, Tehnologia Informaţiei şi Mass-Media al Federaţiei Ruse, "a blocat site-ul BBC News. Cred că acesta este doar începutul ripostei la războiul informaţional lansat de Occident împotriva Rusiei", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe contul său Telegram. De la declanşarea ofensivei împotriva Ucrainei în 24 februarie, autorităţile ruse şi-au înmulţit eforturile pentru a controla informaţiile despre conflict publicate pe internet. Cunoscutul site de investigaţii Bellingcat, precum şi paginile de internet ale unor media locale ruse sau ale unor media rusofone cu sediul în Israel şi Ucraina erau inaccesibile miercuri în Rusia fără o reţea privată virtual (VPN), au constatat jurnalişti ai AFP. Aceste site-uri apar acum pe lista oficială a sursele blocate de Roskomnadzor, transmite Agerpres. Site-uri israeliene, blocate Printre noile media din Rusia blocate se numără site-ul independent Kavkaz-uzel.eu, care relatează despre Caucaz, precum şi un site regional cu sediul în Ural, la Perm - permdaily.ru. Roskomnadzor a suspendat, de asemenea, accesul la două media rusofone cu sediul în Israel, unde trăieşte o importantă comunitate care a emigrat din fosta URSS: 9 TV Channel Israel (www.9tv.co.il) şi Vesty Israel (www.vesty.co.il). Mai multe media de informaţii ucrainene au fost la rândul lor blocate (novosti.dn.ua, bukinfo.ua), precum şi o publicaţie estoniană, Postimees, care are o versiune în rusă. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. 56% au această părere. În imagine, Kievul bombardat miercuri dimineață. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Ucrainenii scopul Rusiei este să omoare poporul

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Asta cred 56 la sută dintre ucraineni, conform unui sondaj de opinie publicat de agenția Ukrinform. Doi la sută din populația ucraineană crede în propaganda Moscovei: că armata rusă a intrat în Ucraina ca să protejeze nativii ruși din țară. Citește și: Cum a distrus corupția armata rusă: mâncarea servită soldaților de către oligarhul lui Putin, mai rea decât cea a pușcăriașilor. Rusia va cumpăra rații din China, deși sunt parțial necomestibile Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Opinia, împărtășită de 56 la sută din oameni 56 la sută dintre ucraineni sunt de părere că principalul motiv pentru care Rusia a invadat Ucraina este să omoare poporul ucrainean. Opinia este răspândită în toate regiunile Ucrainei. Cealaltă jumătate a populației crede că Moscova a invadat Ucraina ca să o ocupe și ca să o încorporeze în Rusia. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate Între 15 și 17 la sută dintre ucraineni consideră că Moscova a atacat Ucraina ca să împiedice aderarea țării la NATO sau ca să îi schimbe parcursul politic. 10 la sută sunt de părere de principalul scop al războiului Rusiei este să distrugă infrastructura militară din Ucraina. Doi la sută dintre respondenții ucraineni cred propaganda Moscovei: că soldații ruși au intrat în Ucraina ca să protejeze populația rusofonă, mai arată sondajul citat de Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 30 la sută dintre ucraineni vor să lupte cu rușii și să abandoneze negocierile. Peste 80 la sută vor să recupereze Crimeea și regiunile separatiste Sondajul de opinie mai arată că ucrainenii se împotrivesc în foarte mare măsură ca Ucraina să cedeze Rusiei Crimeea și regiunile separatiste din est. Astfel, 86 la sută sunt de părere că Ucraina trebuie să lupte pentru eliberarea Donbasului de influența rusă, iar 80 la sută vor să recupereze Crimeea, ocupată de ruși din 2014. O treime dintre ucraineni crede că ar trebui abandonate negocierile cu Rusia și ar trebui ca țara să lupte pentru eliberarea tuturor teritoriilor de sub ocupația rusă. Doar 1 la sută din populație a răspuns că este susține cererile formulate de Rusia în negocierile de pace: neutralitate, demilitarizare, cedarea teritoriilor din estul țării și Crimeea. Sondajul a fost efectuat de Rating Sociological Group și au răspuns 1.200 de ucraineni. Nu au răspuns cei din Donbas și Crimeea. Citește și: Lavrov susține că negocierile de pace „nu sunt ușoare”, dar este „speranță pentru compromis”. În acest timp, Rusia bombardează fără milă orașele ucrainene, omorând civilii This is what a school in #Mariupol looks like after a #Russian missile strike. pic.twitter.com/n9XW65bh3i— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Internațional

Lavrov despre negocierile de pace cu Ucraina

Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: discuțiile „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru compromis”. Negocierile continuă miercuri între Rusia și Ucraina, după ce Moscova a invadat țara vecină în 24 februarie, ucigând, până în prezent, câteva mii de civili. Citește și: Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: Discuțiile „nu sunt ușoare” Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că negocierile de pace între Rusia și Ucraina „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru un compromis”. „Se spune că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Totuși, există speranță pentru a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, citat de Reuters, conform BBC News. Ministrul de Externe al Rusiei a ssuținut că nu sunt probleme doar cu neutralitatea și demilitizarea Ucrainei, cerute de Moscova, ci și „garantarea securității” oamenilor din estul Ucrainei, făcând referire la pro-rușii din Donețk și Luhansk. Rusia a transmis semnale amestecate privind negocierile de pace, explică The New York Times. Marți, președintele Vladimir Putin a declarat că Kievul „nu arată un angajament serios pentru a găsi soluții mutual acceptabile”. Între timp, orașele ucrainene continuă să fie sub asediul armatei ruse. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina. Sursă imagine: Twiiter Ukrinform
Internațional

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Ucraina, verdict al Curții din Haga (sursa: CIJ)
Internațional

Ucraina, verdict al Curții din Haga

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră