miercuri 29 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2557 articole
Internațional

Rusia amenință UE să facă plata în ruble

Rusia amenință UE să facă plata în ruble. Preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, avertizează Uniunea Europeană va trebui să plătească în ruble dacă vrea gaz rusesc. De asemenea și exporturile de petrol, cereale, metale, îngrăşăminte, cărbune şi cherestea vor fi vândute în curând pe ruble, informează Reuters. Rusia amenință UE să facă plata în ruble După ce Occidentul a impus sancţiuni drastice împotriva Rusiei în urma invaziei din Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat ca exporturile de gaz natural spre Europa şi SUA să fie achitate în ruble. Miniştrii energiei ai ţărilor din Grupul celor şapte cele mai industrializate ţări ale lumii (G7) au respins cererea de plăţi în ruble, a declarat ministrul german Robert Habeck. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a spus la rândul său lui Vladimir Putin că acest lucru nu ar fi posibil. "Vreți gaze, cereale, ulei, cărbune, metale, găsiți ruble!" "Dacă vreţi gaz, găsiţi ruble", a transmis miercuri, într-o postare pe o reţea socială, Viaceslav Volodin. "Mai mult decât atât, ar fi corect - acest lucru este benefic pentru ţara noastră - să fie extinse listele de produse care să fie plătite în ruble, pentru a include: îngrăşăminte, cereale, ulei de gătit, ţiţei, cărbune, metale, cherestea, etc.", a adăugat el. Deocamdată nu este clar dacă o astfel de decizie ar putea deveni politica oficială a Rusiei, deşi atunci când şi-a anunţat decizia privind plata în ruble pentru gazul natural Vladimir Putin a spus că acesta este doar începutul procesului. Rusia afirmă că sancţiunile Occidentului - şi în special îngheţarea celor circa 300 de miliarde de dolari ale rezervelor Băncii Centrale ruse - echivalează cu o declaraţie de război economic, aminteşte Reuters.

Rusia amenință UE să facă plata în ruble (sursa: ridl.io)
Rușii și americanii se înțeleg numai în spațiul cosmic (srusa: Pixabay)
Internațional

Rușii și americanii se înțeleg numai în spațiul cosmic

Rușii și americanii se înțeleg numai în spațiul cosmic. În contextul tensiunilor accentuate dintre Rusia şi ţările occidentale din cauza războiului din Ucraina, un cosmonaut rus a predat comanda Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) unui astronaut american, potrivit Agerpres. Rușii și americanii se înțeleg numai în spațiul cosmic Cosmonautul rus Anton Shkaplerov a predat comanda ISS colegului său american Thomas Marshburn într-o ceremonie care a avut loc marţi şi la care au participat toţi membrii echipajului, conform imaginilor transmise în direct de NASA. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Deşi oamenii de pe Terra au probleme, ISS a rămas un "simbol al cooperării", a declarat Anton Shkaplerov într-un scurt discurs. Thomas Marshburn i-a mulţumit şi a spus că pentru el este "o onoare şi un privilegiu" să devină comandantul ISS. Anton Shkaplerov urmează să revină pe Terra în cursul zilei de miercuri la bordul unei capsule ruseşti Soiuz, alături de cosmonautul rus Piotr Dubrov şi de astronautul american Mark Vande Hei. Speculaţiile potrivit cărora Mark Vande Hei ar fi putut să nu revină pe Terra la bordul vehiculului rusesc din cauza tensiunilor dintre cele două ţări au fost vehement negate de ambele tabere. Thomas Marshburn a ajuns la bordul ISS în noiembrie 2021 alături de colegii lui americani Raja Chari şi Kayla Barron şi de astronautul german Matthias Maurer.

Pierderile militare ucrainene, ținute secret (sursa: Reuters)
Internațional

Pierderile militare ucrainene, ținute secret

Pierderile militare ucrainene, ținute secret. Dacă experţii occidentali sunt de acord în a estima că mai multe mii de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei în Ucraina, în schimb aproape nicio informaţie nu răzbate în spaţiul public despre pierderile armatei ucrainene, care rezistă cu tenacitate de aproape cinci săptămâni de confruntare, notează marţi France Presse. Pierderile militare ucrainene, ținute secret 'Nu ştim prea multe lucruri despre rata pierderilor în rândul forţelor ucrainene. În realitate, nu ştim nimic', rezumă Michael Kofman, expert al think tank-ului american CNA. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei În logica lucrurilor pe timp de război, atât ruşii, cât şi ucrainenii sunt zgârciţi în ceea ce priveşte datele referitoare la pierderile omeneşti. Cifrele oficiale, imposibil de verificat, sunt probabil subestimate în scopuri de propagandă. Statul Major rus a recunoscut vinerea trecută un bilanţ de 1.351 de soldaţi morţi şi 3.825 de soldaţi răniţi, după un prim bilanţ oficial la începutul lunii martie de aproape 500 de morţi. NATO estimează că între 30.000 şi 40.000 de soldați ruși nu ar mai fi în stare de luptă NATO estimează, la rândul său, că, dintre cei 150.000-200.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în Ucraina, între 30.000 şi 40.000 dintre ei nu ar mai fi în stare de luptă, fie pentru că au fost ucişi, fie pentru că au fost răniţi sau luaţi prizonieri, după o intrare în război care a demonstrat slăbiciuni tactice şi logistice majore. Kievul nu a făcut publice nici el mai mult de două bilanţuri ale pierderilor sale după 24 februarie. Ultimul, în 12 martie, când a anunţat 1.300 de militari ucraineni ucişi. Raportul standard pe timp de război este de un soldat ucis la trei soldaţi răniţi. Astfel rezultă că armata ucraineană ar avea cel puţin peste 5.000 de oameni scoşi din luptă. O cifră care s-ar putea să nu corespundă realităţii. De partea ucraineană, 'problema resurselor reprezintă un factor major de incertitudine, datorită eficienţei propagandei Kievului şi a disciplinei informaţionale a combatanţilor. Nu ştim care este situaţia forţelor ucrainene, care trebuie de asemenea să fi suferit pierderi grele', subliniază într-o notă recentă Fundaţia pentru Cercetare Strategică (FRS). Dar s-ar părea ca armata ucraineană, aflată în poziţie defensivă, să fi suferit mai puţine pierderi decât armata rusă, potrivit opiniei mai multor observatori. 'Conflictul în Ucraina oferă o demonstraţie excelentă a principiului clausewitzian potrivit căruia forţa aflată în defensivă se uzează mai puţin decât cea care este în atac', apreciază FRS. 'Aceasta este cu atât mai adevărat cu cât forţele ucrainene au adoptat moduri tactice de acţiune care aduc mai degrabă a război de gherilă de înaltă tehnologie decât a confruntare convenţională, cu scopul de a evita puterea de foc rusă', potrivit analizei FRS. Pierderi estimate ale forțelor ucrainene Aşa arată pierderile materiale inventariate de site-ul oryxspioenkop.com pe bază de fotografii sau videoclipuri adunate de pe câmpul de luptă: marţi, acest site a numărat 318 de tancuri pierdute (distruse, avariate, abandonate sau capturate) pentru Rusia, peste 550 de vehicule blindate, 16 avioane de vânătoare, 35 de elicoptere şi două nave, faţă de 79 de tancuri pierdute de ucraineni, mai puţin de 200 de vehicule blindate, 12 avioane de vânătoare şi 13 nave. 'Ucrainenii erau perfect pregătiţi, şi-au distribuit în mod perfect mijloacele', susţine o sursă militară occidentală. Capacităţile ucrainenilor sunt cu mult mai limitate decât cele ale armatei ruse. Dar conflictul care a început în 2014 împotriva separatiştilor proruşi din Donbas a determinat autorităţile prooccidentale ucrainene să-şi apropie armata de standardele NATO. Bugetul militar s-a triplat la peste 3,5 miliarde de euro în 2021 şi au fost adoptate reforme pentru a îmbunătăţi structura de comandă. SUA au oferit Ucrainei un ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari din 2014, iar instructori din ţări membre NATO, precum Canada şi Marea Britanie, au instruit forţele armate ucrainene. Armata ucraineană beneficiază de asemenea de arme străine, în special drone de luptă TB2 ale fabricantului turc Bayraktar, de rachete antitanc britanice şi americane, pe care ţările NATO au continuat să le furnizeze Ucrainei de la începutul conflictului. În fine, dacă pe hârtie raportul de putere este covârşitor în favoarea ruşilor, ucrainenii dispun de importante rezerve de forţe. Celor 130.000 de persoane din forţa operaţională terestră li se adaugă sute de mii de rezervişti şi batalioane de voluntari. 'Pierderile ucrainene sunt probabil substanţiale, dar forţele combatante sunt în realitate mai importante (decât cele ale ruşilor) întrucât dispun de mii de voluntari ucraineni şi străini', explică pentru AFP un expert britanic în conflicte armate, sub rezerva anonimatului. Astfel, 'numărul de personal nu este o problemă pentru Ucraina', apreciază el.

Macron strâns cu ușa de opoziție(sursa: TASS)
Internațional

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat marţi că forţele ucrainene care apără portul strategic Mariupol, asediat de mai multe săptămâni de trupele Moscovei, trebuie să plece pentru ca civilii din oraş să poată primi ajutor, potrivit Agerpres. Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuție telefonică dintre Putin și Macron. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. De partea cealaltă, Palatul Elysee a anunţat la rândul său după discuţie că "în acest moment nu sunt întrunite" condiţiile pentru a lansa în următoarele zile o operaţiune umanitară în ajutorul locuitorilor din oraşul asediat Mariupol. Macron i-a prezentat această operaţiune de evacuare - propusă de Franţa, Turcia şi Grecia - lui Putin, care a spus că "se va gândi" înainte de a da un răspuns, a adăugat preşedinţia franceză.

Biden așteaptă că Putin să se țină de cuvânt (sursa: bbc)
Internațional

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt. Joe Biden a declarat marţi că Occcidentul aşteaptă să vadă dacă Rusia "se ţine de cuvânt" în privinţa reducerii activităţii sale militare în direcţia Kiev şi Cernigov, în Ucraina potrivit AFP. Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt "Vom vedea dacă se va ţine de cuvânt", le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, la scurt timp după ce a avut o discuţie la telefon cu premierul britanic Boris Johnson, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei "Pare să existe un consens asupra faptului că trebuie să vedem ce au de oferit", a afirmat liderul de la Casa Albă. Casa Albă a anunțat că Joe Biden și cei patrul lideri au convenit să continue sancțiunile împotriva Rusiei. "Liderii şi-au afirmat hotărârea de a continua să majoreze costul plătit de Rusia pentru atacul său brutal asupra Ucrainei, precum şi să continue să ofere un ajutor de securitate Ucrainei pentru ca ea să se apere", a precizat Casa Albă.

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție (sursa: The Mirror)
Internațional

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție. Au apărut imagini cu o explozie uriașă în Belgorod, în vestul Rusiei, la locul unui depozit de arme suspectat că ar fi fost lovit de o rachetă ucraineană, acuză Kremlinul, potrivit DailyMail. Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție Deflagrația, care a avut loc la doar 12 mile de granița ruso-ucraineană, în apropierea satului Krasniy Oktyabr, chiar în afara orașului Belgorod, a declanșat o serie de explozii asemănătoare unui incendiu care au putut fi văzute din Ucraina în această seară. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Jurnalistul ucrainean Iuriy Butusov a afirmat că depozitul a fost distrus de o rachetă balistică OTR-21 Tochka-U trasă de brigada ucraineană de rachete nr. 19, deși acest lucru nu a fost încă confirmat de oficialii ucraineni. Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a confirmat rapoartele privind explozia și a declarat că niciun cetățean rus nu a fost rănit, dar a refuzat să facă lumină asupra motivului exploziei. 'S-au auzit explozii pe teritoriul Belgorodului și al regiunii Belgorod', a declarat Gladkov. 'Incidentul a avut loc în apropierea satului Krasniy Oktyabr. Șeful satului este în contact direct cu mine și mi-a dat toate informațiile. Nu există victime sau răniți în rândul locuitorilor'. 'Voi posta motivul mai târziu', a adăugat el. Cu toate acestea, agenția rusă de presă TASS a relatat că patru militari ruși au fost răniți și a precizat că rapoartele preliminare sugerează că explozia a fost provocată de o rachetă ucraineană. 'Obuzul a lovit teritoriul unei tabere militare temporare din regiunea Belgorod. Patru militari au fost răniți', a declarat pentru TASS o sursă din cadrul serviciilor de urgență.

Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina (sursa: Facebook/Ambasada Ucrainei în România)
Eveniment

Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina

Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina. Cetăţenii României sunt îndemnaţi să semneze o petiţie pentru redenumirea unei părţi a şoselei Pavel D. Kiseleff, unde este situată Ambasada Rusiei în Bucureşti, în şoseaua Ucraina. Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina "Aceasta ar fi o acţiune simbolică de sprijin al poporului ucrainean, care îşi apără independenţa în războiul declanşat de Rusia", arată misiunea diplomatică de la Bucureşti. Potrivit sursei citate, Ambasada Ucrainei şi Uniunea Ucrainenilor din România s-au adresat primarului general Nicuşor Dan şi Primăriei cu rugămintea de a se alătura altor capitale din Europa şi America şi de a examina posibilitatea redenumirii unei părţi a şoselei Pavel D. Kiseleff, unde se află Ambasada Federaţiei Ruse în România, în şoseaua Ucraina. Din Baltice până în Canada Campania "Strada Ucrainei" este adresată întregii lumi pentru a face Ucraina o parte a capitalelor sale. Organizatorii văd iniţiativa ca o modalitate foarte puternică de a răspunde încercărilor Rusiei şi ale lui Vladimir Putin de a distruge Ucraina şi cultura acestei ţări. Proiectul urmăreşte să construiască o coaliţie globală bazată pe efortul care a fost deja întreprins în mai multe ţări. De exemplu, Albania a redenumit o parte a străzii pe care se află Ambasada Rusiei în "Strada Ucrainei Libere", Lituania a redenumit strada respectivă "Strada Eroilor Ucraineni", Letonia a redenumit strada în "Strada Ucrainei Independente" şi Norvegia a redenumit piaţa din faţa Ambasadei Rusiei în "Piaţa Ucrainei". Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Săptămâna trecută, Toronto s-a alăturat partenerilor europeni prin instalarea semnelor "Ucraina Liberă" de-a lungul faţadei Consulatului Rusiei de pe St. Clair Avenue. Această zonă va fi numită acum "Piaţa Ucrainei Libere" cu titlu onorific. Între timp, locuitorii din Atena, Washington şi Lisabona s-au adresat consiliilor locale cu ideea de redenumire a străzilor. Site dedicat acestei campanii mondiale Reprezentanţii Ambasadei Ucrainei amintesc faptul că ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a afirmat: "Forţarea ambasadelor Rusiei în lume să fie situate pe străzile Ucraina face parte din efortul nostru mondial de a izola Rusia şi de a deputiniza lumea. Ruşii vor trebui să citească literalmente numele oriunde şi oricând. O reamintire zilnică a faptului că Ucraina este un stat suveran, care va prevala şi care va exista întotdeauna, indiferent cât de mult ar încerca Rusia să nege dreptul nostru de a exista". Site-ul campaniei https://www.uastreet.world/ conţine link-uri către petiţii de redenumire a străzilor pe care se află ambasadele şi consulatele statului agresor din 53 de oraşe din 34 de ţări din întreaga lume. Lista va fi extinsă în continuare pe măsură ce campania se dezvoltă.

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe (sursa: Agerpres)
Eveniment

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe. Rusia îşi va reduce radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după convorbiri ruso-ucrainene "substanţiale" la Istanbul, au declarat marţi negociatorii ruşi. Omologii lor ucraineni au afirmat că au cerut un "acord internaţional" pentru a garanta securitatea ţării, semnat de mai multe state garante, relatează AFP şi Reuters. Rușii, negocieri false: ar retrage forțe "Negocierile privind un acord asupra neutralităţii şi a statutului non-nuclear al Ucrainei intră într-o dimensiune practică (...), s-a decis, pentru a creşte încrederea, să se reducă radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov", a declarat la Istanbul adjunctul ministrului rus al Apărării, Aleksandr Fomin. Statul major va prezenta în detaliu ce implică aceste decizii după ce delegaţia rusă se va întoarce la Moscova, a mai precizat Fomin. Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a vorbit despre "discuţii substanţiale" între cele două părţi şi a spus că propunerile "clare" ale Ucrainei în vederea unui acord vor fi "studiate foarte curând şi înaintate preşedintelui" Vladimir Putin. Întâlnire între Zelenski, Putin și șefi de state garante Potrivit lui, o întâlnire între cei doi preşedinţi, Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, solicitată şi de partea ucraineană, şi reprezentanţii statelor garante, ar fi posibilă în caz de acord pentru încetarea ostilităţilor. "În ceea ce priveşte o întâlnire între cei doi preşedinţi, am spus de la început că ea va fi posibilă atunci când va exista un acord (...) Întâlnirea ar putea fi multilaterală, cu participarea statelor garante", a spus el. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei "După discuţia substanţială de astăzi ne-am înţeles şi propunem ca întâlnirea să se facă pentru a parafa acordul", a spus negociatorul rus. "Cu condiţia să se efectueze o muncă rapidă asupra acordului şi să ajungem la compromisurile necesare, posibilitatea de a obţine se va apropia", a spus Medinski. Ce ar însemna neutralitatea Ucrainei Ucraina a propus adoptarea unui statut de neutralitate în schimbul unor garanţii de securitate la ultima rundă de discuţii cu Rusia, ceea ce înseamnă că nu se va alătura unor alianţe militare şi nu va găzdui baze militare pe teritoriul său, au declarat marţi negociatorii ucraineni pentru jurnaliştii de la Istanbul. Propunerea va include şi o perioadă de consultare de 15 ani privind statutul Crimeei anexate şi va intra în vigoare numai în eventualitatea unei încetări complete a focului. Propunerile sunt cele mai detaliate şi mai concrete pe care Ucraina le-a făcut publice până acum, potrivit Reuters. De asemenea, partea ucraineană îşi doreşte garanţii de securitate de tipul Articolului 5 din tratatul NATO, respectiv clauza sa de apărare colectivă. Printre cei care garantează securitatea Ucrainei s-ar putea afla Polonia, Israel, Turcia şi Canada. Negocieri fără succes până acum "Dacă reuşim să consolidăm aceste prevederi cheie, iar pentru noi este cel mai important, atunci Ucraina va fi în poziţia de a remedia statutul său actual de stat neafiliat şi fără arme nucleare sub forma unei neutralităţi permanente", a declarat negociatorul Oleksandr Şali. "Nu vom găzdui baze militare pe teritoriul nostru, nu vom desfăşura contingente militare pe teritoriul nostru şi nu vom intra în alianţe militar-politice", a spus el, potrivit televiziunii naţionale ucrainene. "Exerciţiile militare pe teritoriul nostru vor avea loc cu consimţământul ţărilor garante", a adăugat el. Există suficient material în actualele propuneri ucrainene pentru a merita o întâlnire între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cel rus Vladimir Putin, au spus negociatorii ucraineni, adăugând că aşteaptă un răspuns din partea Rusiei. Negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit în Turcia marţi pentru prima dată în aproape trei săptămâni, Ucraina încercând că obţină o încetare a focului fără a face compromisuri asupra teritoriului sau a suveranităţii sale, în condiţiile în care a reuşit să-i facă pe ruşi să dea înapoi în regiunea Kiev, notează Reuters.

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici (sursa: bloomberg.com)
Internațional

Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici

Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici. Preşedinţia Rusiei a dezminţit marţi ştirile despre o presupusă otrăvire a miliardarului Roman Abramovici, susţinând că este vorba de o acţiune de "război informaţional" împotriva Rusiei, scrie Agerpres. Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Abramovici nu a făcut parte oficial din delegaţia rusă la negocierile cu Ucraina desfăşurate în Turcia, însă se află la Istanbul. "Abramovici joacă un rol pentru stabilirea unor contacte între părţile rusă şi ucraineană", a explicat reprezentantul preşedintelui Vladimir Putin. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Pentru a avea contacte între cele două părți, este necesar să se obțină aprobarea ambelor părți. În cazul lui Abramovici, el are aprobarea [participării sale] din partea ambelor părți". Peskov a mai declarat presei, într-o teleconferinţă, că până miercuri va fi clar dacă tratativele ruso-ucrainene desfăşurate marţi în Turcia sunt promiţătoare sau nu. Wall Street Journal şi alte surse americane au afirmat că, după precedenta rundă de negocieri, oligarhul rus și doi negociatori ucraineni ar fi fost otrăviți. Abramovici, care a fost sancționat la începutul acestei luni de către guvernul britanic, împreună cu alți oligarhi ruși, în urma invaziei Rusiei, a acționat ca intermediar între Rusia și Ucraina, făcând naveta între Moscova, Kiev, Istanbul, Varșovia și nu numai, în mijlocul unui vârtej de discuții menite să pună capăt conflictului, a confirmat luna trecută purtătorul său de cuvânt.

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni (sursa: Twitter/Nexta)
Eveniment

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni. Cel puțin 144 de copii au fost uciși și 220 de copii au fost răniți din cauza agresiunii militare rusești în Ucraina până la 29 martie. Aceste statistici exclud copiii care au fost uciși în Mariupol, informează Biroul Procurorului General al Ucrainei, potrivit Pravda. Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni "Din cauza agresiunii militare a Federației Ruse, 144 de copii au fost uciși și peste 220 de copii au fost răniți până la 29 martie." Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Cel mai mare număr de victime în toate regiunile: Regiunea Kiev - 68, regiunea Harkov - 49, regiunea Donețk - 54, regiunea Cernihiv - 38, regiunea Mykolaiv - 30, regiunea Luhansk - 28, regiunea Zaporizhzhia - 22, regiunea Zhytomyr - 15, regiunea Sumy - 15, regiunea Kherson - 25, orașul Kiev - 16. De asemenea, sunt în curs de stabilire date privind copiii morți și răniți în orașul Mariupol. Aproape 5.000 de persoane au fost ucise în Mariupol Potrivit unei estimări guvernamentale, la 27 martie, aproape 5.000 de persoane au fost ucise, inclusiv 210 copii. Numărul exact al victimelor nu poate fi determinat. Potrivit Procuraturii Generale, un copil în vârstă de 3 ani a murit rănit de mine în regiunea Luhansk la 28 martie. Trei civili, inclusiv un copil, au fost răniți în bombardamentele efectuate de ruși într-un sat din regiunea Zaporizhzhia. 773 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente și bombardamente, 75 dintre acestea fiind complet distruse. Majoritatea instituțiilor avariate se află în regiunile Donețk, Harkov, Mykolaiv, Zhytomyr, Sumy, Kiev, Kherson și în orașul Kiev.

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin Foto: Captură video
Internațional

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin: mai mulți comentatori ucraineni arată că ea a promovează, acum, mesajele Kremlinului. În plus, ea nu a fost drastic pedepsită după ce a întrerupt principalul jurnal de știri al televiziunii ruse de stat afișând o pancartă în care spunea telespectatorilor că sunt mințiți. Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin „Într-un interviu pentru publicul din Italia, Marina Ovsyannikova (…) a calificat sancțiunile occidentale drept rusofobie și a echivalat impactul războiului asupra ucrainenilor cu cel al sancțiunilor asupra rușilor de rând”, scrie, pe Twitter, Jaroslava Barbieri, un doctorand al universității din Brimigham care studiază implicarea Rusiei în statele desprinse din fostul URSS. In an interview for ?? audiences, Marina Ovsyannikova, the Russian journalist who showed an anti-war placard live on TV, qualified Western sanctions as Russophobia & equated the impact of the war on Ukrainians with that of sanctions on ordinary Russians /1https://t.co/lOWo3Erayc— Jaroslava Barbieri (@jarabarbieri) March 28, 2022 Barbieri a spus Ovsyannikova încearcă să arate că întreaga vină îi aparține lui Putin, iar poporul rus nu are nici o responsabilitate. Serghei Summleny, un expert în Europa de Est stabilit la Berlin - cu peste 80.000 de urmăritori pe Twitter - a scris că Ovsyannikova este agent FSB. Acuzații că este controlată de FSB „Vă amintiți de doamna Ovsyannikova, care a apărut cu pancarta ei de protest la televiziunea de stat rusă, nu-atât-de-live? Acum, acest agent FSB îndeamnă UE să ridice sancțiunile pentru că „bunicii și copiii suferă, iar acesta este războiul lui Putin”. Cei care au aplaudat-o l-au ajutat pe Putin”, a scris el. Do you remember Ms. Ovsyannikova, who has appeared with her protest poster on Russian not-so-live state TV? Now this FSB asset is urging the EU to lift sanctions because "grandmas and kids are suffering, and this is Putin's war". Those who cheered her have helped Putin. pic.twitter.com/34D3ApmJCR— Sergej Sumlenny (@sumlenny) March 27, 2022 Roman Hryshchuk, un deputat ucrainean, a contestat disidența fostei jurnaliste a televiziunii ruse încă din 15 martie, arătând că mesajul ei a fost în engleză, adică orientat spre audiența vestică, în condițiile în care telespectatorii Russia-1 vorbesc rusă. El a menționat și criticile ei strict către Putin, în timp ce ea afirma că rușii și ucraineni sunt frați. Alți comentatori au arătat că Ovsyannikova a putut vorbi cu presa, în timp ce alți protestatari ruși nu au avut această ocazie. Citește și: Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA (sursa: abc.net.au)
Internațional

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA.

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA. Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marți Statele Unite că au condus o operațiune cibernetică masivă care vizează zilnic instituțiile statului rus și a declarat că îi va găsi pe cei responsabili de "agresiunea cibernetică", potrivit Reuters. Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA "Nu ar trebui să existe nicio îndoială că agresiunea cibernetică dezlănțuită împotriva Rusiei va duce la consecințe severe pentru instigatorii și autorii ei", a declarat ministerul într-o declarație. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi inevitabil trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu legea", a precizat acesta. Statele Unite au avertizat în mai multe rânduri că există "informaţii în evoluţie" că executivul rus explorează opţiuni pentru potenţiale atacuri cibernetice, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Informația a venit chiar de la președintele american Joe Biden. Până în prezent, agențiile de spionaj din SUA au reușit să afle destul de exact ce mutări are de gând să facă președintele rus.

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens (sursa: republicworld.com)
Internațional

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul (sursa: repubblica.it)
Internațional

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul. Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar, dacă Rusia decide să întrerupă livrările, Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a afirmat, marţi, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti la o conferinţă organizată de publicaţia The Economist, anunță Agerpres. Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul Întrebat dacă UE este gata să plătească gazele în ruble, aşa cum a cerut Rusia, dacă se aşteaptă ca Rusia să întrerupă livrările de gaze şi dacă Europa este pregătită pentru asta, oficialul european a răspuns că nu ştie la ce să se aştepte din partea Rusiei, însă plata în ruble ar însemna o încălcare a contractelor aflate în vigoare. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "În al doilea rând: suntem gata să luăm atitudine în faţa dependenţei de Rusia? Sigur că suntem gata. Am decis să facem asta, iar războiul a fost un semnal de trezire, dar nu putem face nimic repede fără sacrificii. Suntem gata să ne asumăm aceste sacrificii? Categoric da. Nu punem pe masă sancţiuni privind energia, dar, dacă sunt decizii (din partea Rusiei de întrerupere a livrărilor - n.r.), suntem gata să le facem faţă şi putem face asta cu efort puternic şi vom continua cu orice chip să reducem dependenţa de energia venind din Rusia", a spus oficialul european. Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS. ''Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă'', a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările 'neprietenoase', între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie. Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră