sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2433 articole
Eveniment

Kremlinul are probleme cu recrutarea de noi soldați. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate

Mai multe relatări ale presei independente anunță pe canalul Telegram că cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul invaziei Ucrainei, anunță portalul independent de știri The Moscow Times. Potrivit site-ului de știri 7x7, cel mai recent incident a avut loc luni, în îndepărtata regiune Mordovia, unde centrul de recrutare din localitatea Zubova Polyana a fost atacat cu cocktailuri Molotov. În urma atacului au fost distruse mai multe computere și o bază de date cu recruții regiune. Drept urmare, „campania de recrutare în raioanele locale a fost pusă în pauză”, a informat publicația iStories. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul războiului din Ucraina În luna martie, povești asemănătoare s-au petrecut în regiunile Voronezh, Sverdlovsk și Ivanovo, unde locuitorii au atacat tot cu cocktailuri Molotov birourile de înrolare militare locale. Atacatorii au fost reținuți ulterior la Sverdlovsk și Ivanovo și au spus că au încercat să perturbe campania de recrutare în semn de protest față de războiul Rusiei din Ucraina. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” La doar patru zile după ce trupele ruse au intrat în Ucraina, un tânăr de 21 de ani a incendiat biroul de înrolare din orașul Luhovici, situat în regiunea Moscovei. El a spus că vrea să distrugă arhivele pentru a preveni mobilizarea. Toți cei care au fost reținuți pentru astfel de atacuri se confruntă cu acuzații penale, acuzațiile fiind multiple, de la daune materiale și pânăla tentativă de omor sau terorism. Moscova face orice ca să oprească protestele anti-război Autoritățile de la Moscova au făcut tot ce este posibil pentru restrângere protestelor împotriva războiului din Ucraina. Este vorba inclusiv de înăsprirea legislației care incriminează răspândirea de informații „false” despre acțiunile armatei. La începutul lunii aprilie, Rusia a lansat campania de recrutare de primăvară urmărind să înroleze 134.500 de bărbați pentru forțele sale armate până pe 15 iulie. Armata rusă ține două astfel de sesiuni anuale de înrolare, una primăvara și una toamna, când recrutează bărbați eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani pentru a servi timp de un an în forțele armate.

Adolescent din cadrul organizației militare Yunarmiya. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul. Premierul britanic Boris Johnson a descris vineri drept "realistă" posibilitatea ca războiul în Ucraina să dureze până la sfârşitul anului 2023 şi chiar ca Rusia să-l câştige prin determinarea de a-şi continua ofensiva copleşitoare, relatează France Presse şi postul CNN. Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul Întrebat la o conferinţă de presă în capitala Indiei, New Delhi, despre o asemenea durată a războiului şi scenariul unei posibile victorii ruse, premierul britanic a răspuns: "Este o posibilitate realistă, da, desigur". Preşedintele rus Vladimir "Putin are o armată uriaşă (...), el a făcut o greşeală catastrofală şi singura opţiune pe care o are acum este să continue să folosească abordarea copleşitoare, bazată pe utilizarea artileriei, pentru a încerca să-i zdrobească pe ucraineni", a remarcat Johnson cu privire la situaţia militară din Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Unde după retragerea din nordul acestei ţări şi din zona Kievului trupele ruse se concentrează acum pe partea de est Ucrainei, fără să fi început încă ofensiva acolo cu toată forţa. UK, tancuri Poloniei. Polonia, tancuri Ucrainei În ce priveşte sprijinul militar pentru Ucraina în acest nou context militar, Johnson a spus că Marea Britanie are în vedere să furnizeze tancuri Poloniei, pentru ca în schimb aceasta din urmă să transfere din stocul său Ucrainei tancuri T-72 de concepţie sovietică, aflate deja în dotarea armatei ucrainene şi pe care militarii ucraineni ştiu să le folosească. Cât despre tratativele ruso-ucrainene, premierul britanic a apreciat că o negociere "realistă" pentru a pune capăt conflictului "nu pare probabilă în acest moment". Mai multe runde de negocieri între cele două părţi au avut loc de la începutul războiului, dar acum aceste tratative sunt în impas, Moscova acuzând Kievul că dă dovadă de inconsecvenţă după ce Ucraina a revenit asupra unor propuneri formulate la sesiunea de tratative desfăşurată la sfârşitul lunii martie la Istanbul.

Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020 - Foto: Wikimedia Commons
Eveniment

Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia

Norvegia crește producția de gaze naturale, deși în urmă cu o lună premierul Jonas Gahr Støre anunțase că este imposibil acest lucru pe termen scurt. La începutul lunii martie premierul norvegian anunțase că țara sa „produce deja la capacitate maximă și nu poate majora livrările”. „Guvernul este în contact cu companiile însărcinate cu producția și exportul prin gazoducte și acestea livrează, în prezent, capacitate maximă”, spunea Gahr Støre. „Nu putem lua o decizie de a majora de pe o zi pe alta deoarece producția este la maximum”, a adăugat premierul norvegian. Și totuși, Norvegia crește producția de gaze naturale Și cu toate acestea, în luna martie, Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Regatul nordic, care este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, și-a crescut producția de gaze naturale cu 6% în martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform Direcției Norvegiane de Petrol (NPD), este vorba de o creștere cu 6,3% peste ce se prognozase anterior. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Conform analistei Tsvetana Paraskova de la oilprice.com, gazul din Norvegia a fost la mare căutare în Europa, încă din toamna anului trecut, când criza energetică de pe continent a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gazele naturale și la electricitate. Efort maxim pentru a crește producția de gaze pentru Europa Norvegia nu este membră UE, însă este un aliat al blocului comunitar și se regăsește pe lista așa-numitor „națiunilor neprietenoase” a lui Vladimir Putin. Tocmai de aceea, în plin conflict ucrainean, a făcut eforturi considerabile pentru creșterea cât mai mult posibil a ofertei de gaze naturale pentru a regla piața energetică europeană. La doar trei săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, cea mai mare companie energetică norvegiană, Equinor a declarat că, împreună cu partenerii săi și autoritățile locale, va face eforturi considerabile pentru a acoperi cererea de gaze naturale din Europa. În urmă cu o lună, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, nu credea că țara sa poate crește rapid producția de gaze naturale pentru a contracara dependența continentului european de gazul rusesc - Foto: Flickr Mai mult, ministerul Petrolului și Energiei din Norvegia i-a aprobat companiei Equinor o creștere în lunile de vară a producției și a exporturilor în trei dintre cele mai importante zăcăminte de gaze: Troll, Oseberg și Heidrun. Norvegia extrage gaz la capacitate maximă Kjetil Hove, vicepreședinte executiv, Exploration & Production Norway, declara la mijlocul lunii martie că se pune accent pe menținerea unor operațiuni sigure și eficiente în instalațiile norvegiene pentru a rămâne un furnizor de încredere de energie pentru piețele din Europa într-o situație extrem de provocatoare. „În dialog strâns cu autoritățile și partenerii noștri, luăm acum la măsuri pentru a menține nivelul ridicat de producție din iarnă”, a spus Kjetil Hove. Mai mult, Equinor intenționează să repornească instalația Hammerfest LNG pe 17 mai, după ce un incendiu izbucnit în septembrie 2020 a închis facilitatea. În ianuarie 2022, compania amânase data de repornire, stabilită pentru sfârșitul lunii martie, până la mijlocul lunii mai, din cauza tendinței de creștere a numărului de infecții cu virusul Omicron înregistrată la începutul acestui an. Magnus Frantzen Eidsvold, purtătorul de cuvânt al Equinor a confirmat de curând pentru publicația Barents Observer că data de repornire a Hammerfest LNG din 17 mai. Norvegia asigură 20% din gazul pentru piața europeană Norvegia este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei, după Rusia. Grație imenselor zăcăminte offshore, regatul scandinav acoperă în prezent circa 20% din consumul european de gaze naturale, față de 45% în cazul Rusiei. Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020. Previziunile arătau că această cifră va creşte progresiv, până la 4,33 milioane barili echivalent petrol pe zi, în 2024. Și cu toate acestea, în luna martie Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Un gazoduct, Baltic Pipe, care va lega Norvegia de Polonia, via Danemarca, este în prezent aproape terminat, urmând a fi gata spre sfârșitul anului. Această conductă va permite aprovizionare cu 10 miliarde de metri cubi de gaze spre Polonia în fiecare an, ceea ce înseamnă jumătate din consumul acestei țări. România, al doilea producător de gaze naturale din UE, după Olanda România, spre exemplu, consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, 80% dintre acestea provenind din producția proprie. Totuși, în următorii ani consumul ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populaţiei la gaze şi restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice. Însă România este și al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cu rezerve dovedite de 100 miliarde metri cubi şi cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%. În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de miliarde de metri cubi.

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații Foto: Twitter
Internațional

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații, citate de The Times. Potrivit publicației britanice, care a avut constant o atitudine favorabilă Ucrainei, experții din serviciile vestice de informații cred că războiul din Ucraina va dura până la finalul anului. Publicația nu oferă nici un fel de alte indicații referitoare la sursele sale de informații. Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina The Times arată care ar fi avantajele Rusiei, în acest moment: În Est, forțele rusești depășesc forțele ucrainene într-un raport de trei la unu. Ele ar putea încercui și distruge un număr mare de trupe ucrainene.În cel mai rău scenariu, Rusia ar avea destule forțe să încerce un nou asalt asupra Kievului sau să blocheze complet accesul Ucrainei la Marea Neagră. Terenul din Donbas este plat și favorizează folosirea tancurilor. În zona de nord a Kievului erau păduri.Putin a numit la conducerea trupelor sale un general cu experiență în Siria, Alexander Dvornikov. El este cel care a bombardat Alepul până când orașul a fost ras de pe suprafața pământului și l-a ajutat pe președintele Assad să rămână la putere. Acum, el încearcă să prindă forțele ucrainene în clește, presând la sud de Harkov și la nord de Luhansk. Here’s a very, very basic map that will help you understand the Battle of Donbas now. The Red is the Russians, the blue is the Ukrainians. As you can see, the enemy is trying to pinch off a Ukrainian salient with two major strikes from the north and the south. pic.twitter.com/IIgZOrLBwm— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) April 22, 2022 Dacă Dvornikov reușete să izoleze forțele ucrainene, să le încercuiască și să le toace, Putin ar putea clama o victorie, susțin sursele citate de The Times. Foto: Twitter Institul pentru Studiul Războiului, sceptic că Rusia se va descurca mai bine „Este puțin probabil” ca ofensiva Rusiei în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, „să aibă un succes dramatic mai mare decât ofensivele anterioare”, însă forțele Moscovei ar putea „obține câștiguri limitate”, apreciau, acum câteva zile, specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW). Foto: Ministerul britanic al Apărării Forțele ruse ar putea slăbi pozițiile ucrainene în estul Ucrainei prin „concentrarea puternică” și prin sporirea numărului de atacuri, dar probabil acest lucru se va întâmpla cu un cost ridicat, astfel că un succes dramatic ofensiv rusesc „rămâne foarte puțin probabil”, se mai arată în evaluarea celor de la ISW. Citește și: BREAKING Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria, unde rușii sunt oprimați Rusia a respins un armistițiu de Paște, cerut de Ucraina.

Soldați ruși capturați în Ucraina - Facebook/Armata Ucrainei
Eveniment

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina. Postarea a fost șteasă ulterior

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse. Publicația Readovka a publicat pe rețeaua de socializare VKontakte un bilanț al pierderilor trupelor Moscovei în Ucraina, anunțând peste 20.000 de morți și dispăruți. Postarea a fost ștearsă la câteva minute după publicare. Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina Readovka a anunțat pe VKontakte, că Ministerul rus al Apărării a transmis, în cadrul unui "briefing restrâns", că a pierdut 13.414 soldați în Ucraina, plus alți 7.000 care sunt dați dispăruți. Aceeași postare în limba rusă anunța și că la bordul navei Moskva au murit 116 marinari și mai mult de 100 sunt încă dați dispăruți. Cu toate că postarea a fost ștearsă aproape imediat, a foist de ajuns pentru ca mulți utilizatori ai rețelei să o remarce, să facă o captură și să o distribuie pe alte rețele. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Kevin Rothrock, redactorul șef al publicației Medusa, foarte cunoscută pentru anchetele contra puterii de la Kremlin, spune într-o postare pe Twitter că bilanțul publicat de Readovka se aseamănă cu o altă postare "accidentală" apărută în Social Media în urmă cu ceva vreme. Și Komsomolskaia Pravda a publicat un bilanț asemănător Este vorba despre tabloidul Komsomolskaia Pravda care, acum o lună, anunța 9800 de victime în rândul armatei Moscovei în operațiunea din Ucraina. In a now deleted VK post, the pro-Kremlin media outlet Readovka claims that Russia’s Defense Ministry stated at a “closed briefing” that it’s lost 13,414 soldiers in Ukraine *plus* another 7,000 who are missing. 116 sailors killed aboard the Moskva, with 100+ still missing. pic.twitter.com/jHx7lZi9WA— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) April 22, 2022 Ca și în cazul publicației Readovka, Komsomolskaia Pravda a șters postarea și a anunțat că site-ul i-a fost spart de hackeri. Chiar și cu aceste explicații, publicația a fost somată de autorități să explice de ce a publicat un astfel de bilanț. Cifrele din Readovka, apropiate de cele anunțate de ucraineni O altă remarcă este apropierea dintre numărul victimelor în rândul armatei Rusiei din aceste rapoarte publicate "accidental" de diverse publicații care susțin puterea de la Moscova și cifrele date publicității de către armata ucraineană. Ultimul bilanțul de vineri dimineață al oficialilor de la Kiev vorbește despre faptul că rușii au pierdut circa 21.200 de soldați în timpul invaziei.

Ce vor rușii în a doua fază a războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ce vor rușii în a doua fază a războiului

Ce vor rușii în a doua fază a războiului. Rusia vizează, în faza a doua a operaţiuni sale militare în Ucraina, să preia controlul deplin în Donbas şi în sudul Ucrainei pentru a dispune de un coridor terestru spre Crimeea, a afirmat vineri comandantul adjunct al Districtului militar central al Rusiei, citate de agenţiile de presă ruse, preluate de AFP şi Reuters. "De la debutul fazei a doua a operaţiunii speciale, fază care a început acum două zile, unul din obiectivele armatei ruse este să stabilească un control total asupra Donbasului şi a sudului Ucrainei", a declarat generalul Rustam Minnekaiev. Ce vor rușii în a doua fază a războiului "Aceasta va permite asigurarea unui coridor terestru spre Crimeea, precum şi să se pună presiune asupra infrastructurilor vitale ale economiei ucrainene, porturilor de la Marea Neagră pe unde se fac livrările de produse agricole, metalurgice", a adăugat el, cu prilejul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Potrivit AFP, aceste declaraţii par să confirme că Rusia vizează să preia controlul şi asupra Odesei, cel mai mare port din Ucraina şi al treilea oraş al ţării. Conform generalului Minnekaiev, controlul sudului Ucrainei va permite de asemenea să se vină în sprijinul separatiştilor proruşi din Transnistria. "Controlul sudului Ucrainei înseamnă totodată un culoar spre Transnistria, unde observăm de asemenea cazuri de oprimare a populaţiei rusofone", a spus el. Kremlinul îşi prezintă ofensiva lansată în Ucraina la 24 februarie ca o operaţiune pentru a proteja populaţiile rusofone şi susţine că nu vrea să ocupe Ucraina, dând asigurări că misiunea vizează de fapt "eliberarea" Donbasului împreună cu aliaţii să separatişti din această regiune. "Vom lupta cu toată lumea, în acest moment, aşa cum în Marele Război Patriotic (numele dat de Rusia celui de-al Doilea Război Mondial, n.red.), toată Europa, toată planeta era atunci împotriva noastră. Este acelaşi lucru acum, ei nu au iubit niciodată Rusia", a mai declarat generalul Minnekaiev. Tot vineri, Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că în cursul nopţii au fost lovite 58 de ţinte militare în Ucraina, printre care locuri unde erau concentrare trupe, depozite de combustibili şi echipament militar, transmite Reuters.

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" (sursa: Facebook/Florin Citu)
Economie

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia"

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia". Ucraina ar trebui să primească tot sprijinul de care are nevoie pentru a lupta cu Rusia şi a câştiga războiul, a transmis, vineri, preşedintele Senatului, Florin Cîţu. Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" El a scris, pe Twitter, că aşteaptă apropiata vizită pe care o va efectua în ţara vecină pentru a prezenta sprijinul poporului român în Parlamentul ucrainean. "Ar trebui să ne pregătim să ajutăm cu tot ce putem reconstrucţia Ucrainei. Opriţi comerţul cu Rusia", a completat Cîţu. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Preşedintele Senatului anunţa, în urmă cu o săptămână, că va efectua o vizită oficială la Kiev, la invitaţia preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stafanciuk. Ulterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, preciza că va merge şi el în Ucraina alături de Florin Cîţu. "Am fost invitat atât eu, cât şi preşedintele Senatului. Era normal să avem o abordare comună, cel puţin diplomatic este corect să ai o abordare comună şi o să mergem împreună", afirma Ciolacu., potrivit Agerpres. Marcel Ciolacu spune că România ar putea dona Ucrainei avioanele de luptă MiG 21 LanceR, aflate în dotarea aviației militare române. „Haideţi să fim corecţi, avem o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina. Nimeni nu ştie cum va evolua situaţia din Ucraina, e normal să ne pregătim pentru aşa ceva. Dar asta nu înseamnă că România va intra direct în acest conflict cu Rusia. Este posibil, în funcţie de evoluţia lucrurilor din Ucraina, România să facă acest lucru (să trimită Kievului avioanele MiG 21 LanceR - n.red.), dar efortul împotriva Rusiei al tuturor ţărilor civilizate şi din Uniunea Europeană, dar şi din afara Uniunii Europene – şi aici mă refer în mod direct la partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii – trebuie să fie asumat de către toate statele” a spus Marcel Ciolacu.

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria Foto: guvernarea transnistreană
Politică

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria, unde rușii sunt oprimați, relatează TASS, în această dimineață. Declarația a fost făcută de către comandantul-adjunct al trupelor din regiunea Centrală, Rustam Minnekaev, citat de TASS. He said control over the Donbas/southern Ukraine would allow Russia to influence vital Ukrainian military facilities; Ukraine's ports (where agricultural and metallurgical products are exported); and Transnistria, where he said the Russian-speaking population faces oppression. 2/ pic.twitter.com/ooevOyVvYq— Rob Lee (@RALee85) April 22, 2022 Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria Relatând despre așa-numita etapă a II-a a ofensivei ruse, TASS a arătat: „Una dintre sarcini este stabilirea controlului deplin asupra Donbassului și a Ucrainei de Sud, ceea ce va permite crearea unui coridor terestru către Crimeea și o altă ieșire către Transnistria, a declarat generalul-maior Rustam Minnekaev, comandant adjunct al Districtului Militar Central. „De la începutul celei de-a doua etape a operațiunii speciale, care a început deja în urmă cu două zile, una din sarcinile armatei ruse este de a stabili controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei”, a spus el. Controlul Forţelor Armate Ruse asupra Donbas va face posibilă crearea unui coridor terestru către Crimeea, a subliniat Minnekaev. „Acest lucru (controlul asupra Donbasului – nota TASS) va face posibilă asigurarea unui coridor terestru către Crimeea, precum și controlul facilităților vitale ale [forțelor militare] ucrainene, porturi de la Marea Neagră, prin care produsele agricole și metalurgice sunt livrate în [alte] țări”, a spus adjunctul comandantului Districtului Militar Central. „Controlul asupra Sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde sunt afectate drepturile populației de limbă rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război Patriotic, toți. a Europei, întreaga lume a fost împotriva noastră. Și acum același lucru, nu le-a plăcut niciodată Rusia", a adăugat el”. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală „Forțele ruse ar putea desfășura «acțiuni de provocare» în regiunea separatistă Transnistria din Moldova pentru a acuza Ucraina de agresiune împotriva unui stat vecin”, avertiza, la 11 aprilie, comandamentul trupelor ucrainene. Foto: Twitter

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin (sursa: dw.com)
Internațional

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin. Guvernul australian a impus sancțiuni și interdicții de călătorie împotriva a două fiice ale președintelui rus Vladimir Putin și a fiicei ministrului de externe Serghei Lavrov, a anunțat vineri într-un comunicat. Aceasta urmează măsurilor similare luate de alte națiuni occidentale, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, și ridică la aproape 750 numărul total de persoane și entități din Rusia care fac obiectul sancțiunilor australiene. Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin Aceasta nu le-a numit pe cele două fiice ale lui Putin, dar se știe că președintele rus are două fiice adulte, Katerina Tikhonova și Maria Vorontsova. Declarația a adăugat că președintele Putin și Lavrov au fost adăugați pe lista de sancțiuni la 27 februarie, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Noua rundă de sancțiuni vizează, de asemenea, 144 de senatori ruși care i-au oferit sprijin președintelui Putin prin aprobarea recunoașterii "ilegitime" ca independente a regiunilor separatiste Donețk și Luhansk din estul Ucrainei la 22 februarie, a precizat ministerul de externe australian în declarația sa. Ministrul de externe, Marisa Payne, a adăugat că Australia va continua să crească costurile pentru Rusia, vizându-i pe cei care poartă responsabilitatea pentru "agresiunea nejustificată și neprovocată din Ucraina". Rusia își numește invazia o "operațiune militară specială" pentru a demilitariza și "denazifica" Ucraina. Săptămâna trecută, Australia a impus sancțiuni financiare specifice pentru 14 întreprinderi de stat rusești, inclusiv entități legate de apărare, precum producătorul de camioane Kamaz și companiile de transport maritim SEVMASH și United Shipbuilding Corp.

Putin își minte poporul cu televizorul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin își minte poporul cu televizorul

Putin își minte poporul cu televizorul. Președintele rus Vladimir Putin a alocat un timp important în ultimele săptămâni pentru a reasigura publicul rus că sancțiunile afectează Occidentul mai mult decât Rusia. Putin își pregătește țara pentru o perioadă lungă de timp. Putin își minte poporul cu televizorul "Occidentul colectiv nu are de gând să renunțe la politica sa de presiune economică asupra Rusiei", a declarat el recent directorilor din domeniul aviației. Fiecare sector al economiei rusești trebuie să "facă un plan pe termen lung bazat pe oportunități interne". Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Politica de autosuficiență a lui Putin era previzibilă. Încă de când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, țara s-a pregătit pentru sancțiuni occidentale sporite cu o strategie numită "Fortăreața Rusia". Și totuși, amploarea contraofensivei economice purtate de Occident de la invazia Ucrainei din 24 februarie, împreună cu valul tot mai mare de companii care au întrerupt afacerile cu Rusia pentru a se proteja de riscul reputațional sau de sancțiuni viitoare, a fost un șoc. Majoritatea corporațiilor au decis să plece sau să suspende activitatea în Rusia după invazia ordonată de Putin în Ucraina. Sute de mii de angajați au fost concediați sau forțați de împrejurări să își caute alte joburi.

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina (sursa: latimes.com)
Internațional

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina. Niciun coridor de evacuare în Ucraina nu a fost convenit cu rușii din cauza "pericolului pe trasee", a declarat vineri vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk. Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina Oficialii ucraineni au făcut apel la ruși să garanteze o trecere sigură pentru civili, în special pentru cei blocați în orașul asediat Mariupol. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Pavlo Kirilenko, administratorul militar regional din Donețk, a declarat că 79 de locuitori din orașul asediat Mariupol au fost evacuați în siguranță joi în Zaporoije, adăugând că aproape 100.000 de locuitori din Mariupol au ajuns deja în Zaporoije, potrivit CNN. Cu toate acestea, evacuările din Mariupol au fost pline de pericole, deoarece coridoarele de trecere în siguranță au eșuat în numeroase ocazii din cauza atacurilor forțelor rusești în zonă.

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri (sursa: eurasiantimes.com)
Internațional

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri. Un înalt oficial american din domeniul Apărării a anunțat că trupele ucrainene au acum mai multe tancuri pe câmpul de luptă decât forțele ruse invadatoare. Occidentul dotează Ucraina cu tancuri „Acum ucrainenii au mai multe tancuri în Ucraina decât rușii… și cu siguranță știu să le folosească”, a declarat oficialul, sub protecția anonimatului, citat de Washington Post. Situația e cu adevărat remarcabilă, în contextul în care americanii și aliații depun eforturi să ajute militar Ucraina cât mai mult și cât mai rapid, marea bătălie de la Donbas fiind începută deja. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Slovenia, de exemplu, va transfera un număr mare de tancuri de luptă T-72 în Ucraina, iar în schimb va primi vehicule de luptă de infanterie Marder și vehicule blindate cu roți Fuchs din Germania. Cehia, la rândul ei, a trimis și ea zeci de tancuri în Ucraina , iar companiile cehe din sectorul apărării vor repara tancurile şi alte vehicule militare ucrainene care au fost avariate în luptă. Trupele invadatoare ruse se concentrează acum în estul Ucrainei, după ce încercările de a ocupa Kievul au eșuat. Ministrul de Externe din Ucraina este la București Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. „Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri”, a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres.

Kuleba cere ajutor militar României (sursa: kavkazplus.com)
Internațional

Kuleba cere ajutor militar României

Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. Kuleba a fost primit la Palatul Victoria la ora 8,00 şi va avea o declaraţie de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, după ora 12,00. Kuleba cere ajutor militar României Vizita lui Kuleba la București vine după cea în Bulgaria care a refuzat să ofere ajutor militar Ucrainei. "Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri", a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes. Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict. Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului. Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere "sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre", amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro. "Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti'", a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba. Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. "După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel", i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

Peste 22.000 de morți la Mariupol (sursa: Reuters)
Internațional

Peste 22.000 de morți la Mariupol

Peste 22.000 de morți la Mariupol. Oficialii ucraineni spun că au identificat gropi comune în afara orașului Mariupol, ceea ce, spun ei, se adaugă la dovezile tot mai numeroase ale crimelor de război comise de Rusia împotriva civililor ucraineni. Peste 22.000 de morți la Mariupol Afirmația este susținută de fotografii colectate și analizate de compania americană de imagini prin satelit Maxar Technologies, care par să arate peste 200 de noi morminte într-un sit de la marginea nord-vestică a orașului Manhush, un oraș situat la aproximativ 19 kilometri (12 mile) la vest de Mariupol. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Se estimează că aproximativ 100.000 de persoane sunt în continuare blocate în Mariupol, care a fost supus unui bombardament constant de când a fost înconjurat de forțele ruse la 1 martie, potrivit oficialilor ucraineni. Oficialii ucraineni susțin că peste 22.000 de persoane din oraș au murit în timpul asaltului. Într-o postare de joi pe aplicația de mesagerie Telegram, Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat că camioane rusești au colectat cadavre din orașul-port, înainte de a le "arunca" în Manhush. "Aceasta este o dovadă directă a crimelor de război și a încercărilor de a le mușamaliza", a spus el. Un bilanț ferm al morților în urma săptămânilor de bombardamente intense asupra Mariupol nu este disponibil.

Dependența Europei de energia rusească, profundă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Dependența Europei de energia rusească, profundă

Dependența Europei de energia rusească, profundă. O interdicţie a Europei pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti riscă să facă să explodeze preţurile energiei în lume, a avertizat joi secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, făcând apel la reducerea dependenţei europene "fără a penaliza întreaga planetă", relatează AFP. Dependența Europei de energia rusească, profundă "Trebuie să fim prudenţi cu o interdicţie europeană completă a importurilor de petrol", a spus ministrul economiei şi finanţelor din administraţia Joe Biden, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Departamentul Trezoreriei. "Dacă am putea găsi un mijloc de a o face, fără a dăuna întregului glob cu creşterea preţurilor la energie care ar rezulta, ar fi ideal şi este o problemă la care încercăm să reflectăm împreună", a mai spus ea. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Ţările europene încearcă să-şi reducă dependenţa de petrolul şi gazul importate din Rusia, pentru a o sancţiona după invadarea Ucrainei. Dar "acest lucru ar creşte în mod clar preţurile mondiale la petrol şi ar avea un impact nefast asupra Europei şi a altor părţi din lume", a avertizat Janet Yellen. O treime din țițeiul din Europa, rusesc Ea a reafirmat totuşi că "produsul vânzărilor de petrol şi de gaz este o importantă sursă de venituri pentru Rusia" şi "ar fi foarte util să încercăm să găsim un mijloc de a reduce încasările ruseşti (...) Acesta este obiectivul". "În cazul petrolului şi a gazului natural, situaţia Europei este în mod clar diferită de cea a SUA. Am interzis importurile ruse de energie de toate tipurile, dar noi importăm foarte puţin din Rusia. Asta nu este adevărat în cazul Europei", care, a precizat ministrul, "trebuie în mod clar, pe termen mediu, să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia". În 2021, Moscova a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere achiziţionate de UE. UE a decis de altfel pe 8 aprilie să pună capăt achiziţiilor de cărbune din Rusia, un embargo care va intra în vigoare la începutul lui august, la 120 de zile după publicarea noului pachet de sancţiuni în jurnalul oficial al UE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră