sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2433 articole
Internațional

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO . Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și vecinul său estic, Finlanda, să revizuiască convingerile potrivit cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea națională. "Știm mai mult sau mai puțin că ei (Finlanda) vor solicita aderarea la NATO. Iar asta schimbă întregul echilibru… Dacă una dintre țările noastre aderă, știm că tensiunile vor crește", a declarat Linde pentru postul public de televiziune SVT. Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO Întrebată dacă ea crede că Finlanda va adera la NATO, Linde a spus: "Cred că se poate spune asta cu siguranță". Atât Suedia, cât și Finlanda sunt așteptate să ia o decizie cu privire la aderarea la alianța militară în următoarele săptămâni, potrivit Reuters. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a declarat vineri că speră ca Finlanda și Suedia să ia decizii similare în același timp. Șeful NATO a declarat că Finlanda și Suedia ar putea adera "rapid" la alianța militară formată din 30 de națiuni, deoarece sondajele de opinie arată că ambele țări sunt favorabile aderării. "Este decizia lor", a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Dar dacă vor decide să depună cererea, Finlanda și Suedia vor fi primite cu căldură și mă aștept ca acest proces să se desfășoare rapid"." Rusia a avertizat Suedia și Finlanda prin canale diplomatice bilaterale cu privire la consecințele aderării la NATO, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova: „Nu vor avea de ce să fie surprinși de consecințe, au fost informați”. „Am emis toate avertismentele noastre atât public, cât și prin canale bilaterale. Ei știu (Suedia și Finlanda - n.r.) despre asta, nu vor avea de ce să fie surprinși. Au fost informați despre tot, la ce va duce asta”, a declarat Zakharova pentru postul de televiziune Russia-24, potrivit BBC.

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO (sursa: dw.com)
Atacuri cibernetice repetate asupra României (sursa: Pixabay)
Eveniment

Atacuri cibernetice repetate asupra României

Atacuri cibernetice repetate asupra României. Serverele care gestionează website-urile Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au fost supuse la atacuri cibernetice repetate în ultimele zile, dar nu au fost înregistrate pierderi de informaţii, a anunţat luni CNAB. Atacuri cibernetice repetate asupra României "În cursul ultimelor zile, serverele care gestionează website-urile CN Aeroporturi Bucureşti au fost supuse la atacuri cibernetice repetate. Atacurile au fost de tip DDoS (distributed denial of service), ultimul dintre acestea afectând, în primele ore ale zilei de 2 mai 2022, funcţionarea website-ului bucharestairports.ro. Pentru câteva ore, acest site a fost inaccesibil publicului dar, începând cu dimineaţa aceleiaşi zile, funcţionarea normală a fost restabilită prin colaborarea între specialiştii CNAB şi cei ai firmei care asigură găzduirea şi mentenanţa lui", informează compania, informează Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Potrivit sursei citate, nu s-au înregistrat pierderi de informaţii şi nu a fost afectat serverul de e-mail. "Se observă o diversificare a atacurilor prin utilizarea unor noi metode care vizează infectarea cu aplicaţii malware de tip ransomware a sistemelor informatice ale organizaţiilor deja atacate prin DDoS. În acest context, tehnicile utilizate de atacatori includ spear phishing şi spoofing", a transmis duminică într-un comunicat al DNSC. Potrivit sursei citate, atacatorii cibernetici transmit mesaje pe email, WhatsApp, Signal, Telegram, Messenger, Slack, etc. pretinzând că sunt o sursă / persoană de încredere, pentru a convinge victimele potenţiale să divulge informaţii confidenţiale, date personale sau să efectueze acţiuni care permit preluarea controlului unor infrastructuri sau dispozitive informatice de către atacatori. "Pentru a încerca să inducă în eroare potenţialele victime şi pentru o rată de succes mai ridicată, atacatorii intenţionează să utilizeze inclusiv adrese de email sau conturi de utilizator falsificate ca aparţinând unor instituţii publice sau organizaţii cunoscute din România", se sublinia în comunicat. Specialiştii DNSC recomandă prudenţă în cazul în care se recepţionează mesaje ce au următoarele caracteristici: sunt prezentate ca fiind solicitări urgente, inclusiv din partea autorităţilor; sunt ciudat formulate şi apar ca provenind de la o sursă sau persoană "de încredere"; includ linkuri sau ataşamente care nu au fost solicitate; cer furnizarea unor date cu caracter personal sau tehnice (parole, PIN, IP etc.). Pentru a limita riscul infectării cu ransomware şi a evita criptarea sau distrugerea datelor, este obligatorie şi realizarea de copii de siguranţă (backup) pentru site-uri, baze de date sau orice alt tip de date expuse în mediul Internet, precum şi stocarea acestor copii în locaţii separate.

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale
Internațional

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale. Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni în şedinţă de criză, în contextul în care blocul comunitar se străduieşte să vină cu un răspuns comun la solicitarea Moscovei potrivit căreia cumpărătorii europeni trebuie să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările, informează Reuters. Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale Săptămâna trecută Rusia a întrerupt livrările de gaze spre Bulgaria şi Polonia, după ce aceste state au refuzat să respecte solicitările Moscovei de a face plata în ruble. Cele două ţări intenţionau deja să înceteze să mai utilizeze gaze ruseşti de la finele acestui an şi autorităţile susţin că pot face faţă întreruperii livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, întreruperea livrărilor spre Bulgaria şi Polonia a dat naştere la îngrijorări că şi alte state UE, inclusiv Germania, principala economie europeană, ar putea fi umătoarele, sursa Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În plus, acţiunea Moscovei riscă să provoace crăpături în frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul divergenţelor de opinie cu privire la modalitatea de răspuns. În condiţiile în care multe firme europene au termene de plată la gaze la finele acestei luni, statele membre UE trebuie să clarifice urgent dacă firmele pot continua să cumpere gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble. În replică, executivul comunitar le-a spus statelor membre că respectarea cerinţelor Moscovei ar însemna violarea sancţiunilor UE, dar în acelaşi timp le-a sugerat ţărilor UE că ar putea face plăţi care să respecte sancţiunile dacă declară plata finalizată odată ce a fost făcută în euro şi înainte de conversia în ruble. După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi alte state membre au cerut săptămâna trecută clarificări, Bruxelles-ul a decis să elaboreze îndrumări suplimentare. Rusia cere plata gazelor în ruble Plata în ruble poate ajuta economia Rusiei să facă faţă impactului sancţiunilor internaţionale, în tip ce veniturile din exporturile de hidrocarburi ajută Moscova să finanţeze ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială". Potrivit unui studiu realizat de Centre for Research on Energy şi Clean Air, ţările UE au plătit mai mult de 45 de miliarde de euro pentru petrol şi gaze naturale ruseşti numai după invadarea Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie. Rusia este responsabilă pentru 40% din importurile de gaze şi 26% din importurile de petrol ale UE, o dependenţă care explică de ce Germania şi alte state au fost reticente până acum la ideea unei opriri bruşte a importurilor de hidrocarburi din Rusia de teama pagubelor provocate economiei. Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului, susţin doi diplomaţi europeni consultaţi de Reuters, după discuţiile care au avut loc în ultimele zile între Comisia Europeană şi statele membre UE. Blocul comunitar pregăteşte cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane fizice şi companii. Comisia Europeană, care se ocupă de coordonarea răspunsului UE, a avut în ultimele zile o serie de discuţii cu mai multe grupuri de state membre UE şi intenţionează să îşi prezinte planurile cu privire la un nou pachet de sancţiuni la reuniunea de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles. Potrivit diplomaţilor, Germania pare dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul lui 2022, însă ţări precum Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia, au în continuare unele rezerve.

Bombardamente pe aerodromul din Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Bombardamente pe aerodromul din Odesa

Bombardamente pe aerodromul din Odesa. Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că a lovit arme furnizate Ucrainei de Statele Unite și de țări europene și a distrus o pistă de aterizare de pe un aerodrom militar din apropierea orașului ucrainean Odesa. Bombardamente pe aerodromul din Odesa Ministerul a declarat că a folosit rachete Onyx de înaltă precizie pentru a lovi aerodromul, după ce Ucraina a acuzat Rusia că a distrus o pistă nou-construită la aeroportul principal din Odesa. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko, a declarat că Rusia a folosit o rachetă Bastion, lansată din Crimeea, potrivit Reuters. Reuters nu a putut verifica imediat rapoartele. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două bombardiere ucrainene Su-24m deasupra regiunii Kharkiv în timpul nopții. Moscova a trimis o notă Washingtonului, cerându-i să înceteze livrarea de arme Ucrainei, a spus ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, într-un interviu pentru televiziunea Rusia 24. Președintele american Joe Biden a anunțat că trimite un ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru a echipa Ucraina cu artilerie grea, obuziere și drone tactice. Primul astfel de pachet, anunțat pe 13 aprilie, a inclus sute de vehicule blindate și elicoptere Mi-17.

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Sursă imagine: Captură video YouTube
Internațional

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Rusia nu caută să termine războiul din Ucraina la 9 mai, sărbătorită ca Ziua Victoriei, a spus ministrul său de externe, Serghei Lavrov, în timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a conflictului la acea dată, notează AFP. Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina "Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei", a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică, referindu-se la această dată comemorând ziua de 9 mai 1945 şi capitularea naziştilor în faţa Aliaţilor, printre care Uniunea Sovietică. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” "Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi", a adăugat el, potrivit Agerpres. Rusia sărbătoreşte, de obicei, Ziua Victoriei cu mare fast, cu o uriaşă paradă militară prin centrul Moscovei şi un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, salutând rolul principal al ţării în înfrângerea fascismului în Europa. Dar celebrările din acest an vor fi plasate pe fundalul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, pe care Putin a justificat-o spunând, printre altele, că fosta republică sovietică trebuie "denazificată" şi făcând alte aluzii la cel de-Al Doilea Război Mondial. "Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist", a declarat Lavrov. Mii de civili au fost ucişi în Ucraina şi milioane au fost strămutaţi în urma invaziei ruse care a început la 24 februarie. Moscova a anunţat un bilanţ oficial de aproximativ o mie de morţi printre soldaţii săi. Ucraina susţine că pierderile Rusiei sunt mult mai mari, potrivit AFP.

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc. Răspunsul Germaniei faţă de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a fost ezitant în comparaţie cu cel al altor state europene, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pentru publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, citată duminică de agenţia DPA. Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc Berlinul trebuie "să-şi asume un rol de prim plan în Europa, mai ales în chestiuni de politică estică", a indicat ministrul ucrainean de externe, precizând că acest lucru trebuie să fie valabil atât în ce priveşte livrările de arme către Ucraina, cât şi în privinţa sancţiunilor contra Rusiei sau acordării statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Pe ansamblu, spune Kuleba, Ucraina speră că guvernul german va lua "decizii curajoase, vizionare". Conform ministrului ucrainean, dacă preşedintele rus Vladimir Putin câştigă războiul "Europa nu se va bucura de stabilitate şi securitate decenii de acum înainte". În schimb, mai susţine Kuleba, dacă Ucraina iese victorioasă din acest război, aceasta va consolida Europa pentru viitor. Amenințarea cu armele nucleare, mai eficientă decât folosirea Comentând referirile ameninţătoare ale Rusiei asupra armelor nucleare, ministrul ucrainean a spus: "Aici este unde Rusia, unde regimul unui nebun aflat la cârmă, trebuie oprită. Pentru Putin, armele nucleare sunt cele mai eficiente înainte de a fi folosite. Ameninţarea este mai eficientă decât folosirea armelor". Ministrul Kuleba a postat duminică pe Twitter un mesaj în care afirmă că a avut o discuţie telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, căruia i-a spus că următorul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei "trebuie să includă un embargo asupra petrolului", relatează CNN. În aceeaşi discuţie, mai notează ministrul ucrainean, acesta a "subliniat că nu poate exista nicio alternativă la acordarea statutului de candidată la UE pentru Ucraina".

Propaganda rusă folosește manifestele din Cecenia Foto: Facebook Anton Pushkin
Eveniment

Propaganda rusă folosește manifestele din Cecenia

Propaganda rusă din Ucraina folosește manifestele utilizate în războiul din Cecenia, a arătat, pe contul să de Facebook, bloggerul Anton Ptushkin. Acesta prezintă fotografia unui astfel de manifest, tipărit pe o coală de hârtie vizibil învechită și aruncat asupra localității Cernigău din Ucraina. Manifestul a fost aruncat cu proiectile reactive, mai precizează bloggerul, care prezint și imaginea acestui tip de proiectil. Propaganda rusă folosește manifestele din Cecenia Manifestele au fost peste localitatea Cernigău. Orașul a fost atacat de la începutul invaziei rusești, dar la finalul lunii martie era complet eliberat. „Cetățeni ai Republicii Cecene!”: așa începe textul unui pliant pe care armata rusă l-a aruncat asupra Cernigăului și a împrejurimilor sale. În text, locuitorilor din Cecenia li se spune că se „încearcă să fie atrași într-o confruntare armată cu trupele federale”, iar ei sunt „forțați să apere interese care le sunt străine”. Propaganda rusă susține că „viața pașnică este mai bună decât războiul”. „Este suprarealism”, comentează, pe Facebook, bloggerul Ptushkin. El spune că nu știe cum au ajuns aceste manifeste la Cernigău. În timpul luptelor din oraș, armata rusă a folosit însă și luptători ceceni. “People of the Chechen Republic!”This is the header of a leaflet from a propaganda reactive shell (a red thing in the background) I found in Chernihiv. One of the shells that were fired by the Russian army at the city and suburbs.Wrong with the country, wrong with the year. pic.twitter.com/kg8VRfRyKr— Anton Ptushkin (@ptuxerman) April 30, 2022 „Țară greștită, an greșit”, a comentat, pe Twitter, Ptushkin. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina

Până la 100 de persoane sunt ucise în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei, spune Zelenski Foto: Twitter/VolodimirZelenski
Eveniment

Zelenski oferă energie Moldovei și României

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, oferă energie Moldovei și României, dar cere să fie aprovizionat cu gaz, pentru a reduce depedența de Rusia. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru presa poloneză, publicat pe 29 aprilie, informează focus.ua, citate de newsmaker.md. Zelenski oferă energie Moldovei și României Liderul de la Kiev a remarcat că, în pofida războiului de amploare declanșat de Rusia, Ucraina a reușit să se conecteze la rețeaua energetică europeană. „Am discutat cu Europa, cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu președinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, toți ne susțin. Noi, desigur, vom ajuta mult alte țări. În ceea ce privește capacitatea de generare a energiei nucleare – avem o capacitate foarte mare. Vom putea vinde energie electrică la prețuri „normale”, nu pentru a profita. Suntem oameni normali, înțelegem ce înseamnă piață”, a spus președintele ucrainean. Vladimir Zelenski a adăugat că Ucraina este bucuroasă să ofere Europei ocazia de a nu mai depinde de Rusia în ceea ce privește livrarea energiei electrice. There is more going on than "NATO" here. Russia is basically a giant gas station as it is the biggest part of their economy. They pay Ukraine several billion annually in transit fees. Ukraine & Moldova have energy reserves that could cripple Russia. https://t.co/OompcPxffV— IM Nunya ?#СлаваУкраїні ?? #StandUpForUkraine? (@NunyaIm) March 5, 2022 „Pe de altă parte, pe baza relațiilor de prietenie reciprocă, am putea primi din Europa volumul de gaz care ne lipsește. Astfel de lucruri se planifică. Miniștrii noștri, șefii de companii petroliere încep discuțiile pe tema asta”, a spus Zelenski. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Președintele Ucrainei a precizat că va putea asigura cu energie electrică țări precum R. Moldova, Bulgaria, România și Grecia.

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susţine că forţele ruseşti încearcă să elimine viaţa din Donbas, estul ţării, relatează DPA. Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu "În Donbas, ocupanţii fac tot posibilul pentru a elimina orice viaţă din acest teritoriu. Bombardamentele brutale constante, atacurile ruseşti constante asupra infrastructurii şi cartierelor rezidenţiale sunt dovada faptului că Rusia vrea ca acest teritoriu să fie pustiu", a afirmat el într-un mesaj video transmis la primele ore ale dimineţii de sâmbătă. Citește și: Relația dintre Moscova și Washington, în pragul ruperii: Pentagonul îl acuză de Putin de corupție morală și depravare criminală, Lavrov cere SUA și NATO să nu trimită arme în Ucraina În contextul în care bombardamentele Moscovei continuă, el şi-a exprimat de asemenea gratitudinea pentru sprijinul oferit de SUA, preşedintele american Joe Biden şi Congres pentru "un echivalent al celebrului program Lend-Lease, care va fi extrem de util în lupta împotriva Rusiei, împotriva invadatorilor ruşi". Programul de accelerare a ajutorului pentru Ucraina va contribui "la învingerea succesorilor ideologici ai naziştilor, care au început un război împotriva pământului nostru", a spus Zelenski în mesajul său video transmis pe reţeaua Telegram.

China își întărește susținerea pentru Rusia: relația lor ar fi „un nou model” pentru omenire Foto: Kremlin.ru
Internațional

China își întărește susținerea pentru Rusia

China își întărește susținerea pentru Rusia: relația lor ar fi „un nou model” pentru omenire, a spus, azi, un purtător de cuvânt al ministerului de Externe de la Beijing. Statele Unite au avertizat în repetate rânduri China, cerându-i să nu sprijine invadarea Ucrainei. China își întărește susținerea pentru Rusia „O concluzie importantă a succesului relațiilor dintre China și Rusia este că cele două părți se ridică deasupra modelului de alianță militară și politică din epoca Războiului Rece”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Zhao Lijian. El a adăugat că cele două țări „se angajează să dezvolte un nou model de relații internaționale.” Acest model presupune să nu provoace confruntări sau să vizeze alte națiuni, a spus Zhao la obișnuitul briefing de vineri. El a adăugat că această relație este diferită de „mentalitatea Războiului Rece” manifestată de anumite țări – critica standard a Beijingului la adresa cooperării SUA cu blocuri precum Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a cărei extindere, potrivit Beijingului, a condus la atacul Rusiei, explică Bloomberg. Beijingul a insistat că susține prietenia „fără limite” pe care Xi și președintele rus Vladimir Putin au declarat-o când s-au întâlnit chiar înainte de Jocurile Olimpice de iarnă din februarie la Beijing. Într-un gest economic care ar putea fi interpetat și ca un gest de susținere a Kremlinului, Beijinul a eliminat tarifele la importuri de cărbune. China va reduce tarifele de import pentru cărbune la zero de la date de 1 mai, a anunțat Ministerul Finanțelor de la beijing, acum câteva zile. Tarifele actuale variază între 3% și 6%, în funcție de tipul de cărbune, a arătat ministerul, într-o declarație din 26 aprilie și postată joi pe site-ul său. Importurile de cărbune ale Chinei au scăzut cu 24%, deoarece prețurile globale au crescut. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară După Indonezia, Rusia a fost anul trecut al doilea furnizor de cărbube al Chinei. Cumpărătorii chinezi au început de luna trecută să plătească pentru cărbunele rusesc în yuani, pentru a evita instituțiile financiare internaționale, pe fondul sancțiunilor americane și europene asupra Rusiei.

Turcia este "cheia" de intrare în NATO (sursa: Facebook/Pekka Haavisto)
Internațional

Finlanda și Suedia braț la braț

Finlanda și Suedia braț la braț. Suedia și Finlanda și-ar putea aprofunda cooperarea militară dacă situația de securitate din regiunea Mării Baltice se deteriorează, de exemplu în timpul procesului de solicitare a aderării la NATO, a declarat vineri ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto. Finlanda și Suedia braț la braț "Dacă mediul nostru de securitate devine mai dificil, desigur că putem adăuga planificarea bilaterală… și aceasta include toate sectoarele privind cooperarea militară", a declarat Haavisto reporterilor. Rusia a amenințat cu consecințe grave în cazul în care Finlanda și Suedia vor decide să adere la NATO. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Niciuna dintre cele două țări nu a decis încă dacă va solicita aderarea la NATO. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a susținut joi dimineață o conferință de presă la Bruxelles alături de Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, în care a transmis că Finlandei și Suediei le revine sarcina de a decide dacă doresc sau nu să depună cerere pentru aderarea la NATO, potrivit Reuters. „Dacă vor decide să aplice, Finlanda și Suedia vor fi primite cu brațele deschise în NATO. Finlanda și Suedia sunt partenerii noștri cei mai apropiați”, a spus Stoltenberg.

Hackerii ruși l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu Foto: Stiri pe scurt
Politică

Hackerii l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu

Hackerii ruși care au atacat România l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu. În comunicatul transmis de grupul de hackeri Killnet, se afirmă că atacul lor a fost provocat de declarațiile președintelui Senatului, Marcel Ciolacu, care ar fi promis susținere militară Ucrainei. Dar Ciolacu nu este președintele Senatului, ci al Camerei Deputaților, iar cel care a spus că România ar trebui să livreze armament Ucrainei este Florin Cîțu. Hackerii ruși l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu „Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Răspunsul nostru oficial, acesta este ultimul lucru pe care l-a făcut Guvernul României”, a transmis Killnet pe Telegram. Dar cel care a vorbit despre posibilitatea ca România să ofere armament Ucrainei a fost Florin Cîțu. „Ştiţi foarte bine că 40 reprezentanţi ai statelor au discutat la baza Ramstein şi decizia a fost de a susţine şi cu armament Ucraina şi am fost de acord ca orice efort, chiar dacă include armament, nu trebuie irosit în acest moment”, a declarat, ieri, președintele Senatului. Marcel Ciolacu a spus că nu există însă „nici o decizie” privind livrarea de armament către Ucraina. „E o greșeală acolo. Sunt și eu, dar nu am problemă că sunt nominalizat eu, ca președinte al Senatului. Am spus foarte clar: În acest moment, nu există o decizie”, a comentat, azi, Ciolacu, greșeala din comunicatul Killnet. Antena 3 l-a atacat pe Cîțu pentru declarațiile privind susținerea militară către Ucraina și a sugerat că el este vinovat de atacul cibernetic de azi. „Repet, atunci când nu-ţi ţii gura, iată că există consecinţe reale. Când eşti într-o funcţie de zisă demnitate publică, deşi demnitatea publică a domnului Cîţu este cunoscută de la testul de sobrietate pe care l-a picat atunci când l-au pus poliţiştii americani să ţină linia dreaptă”, a spus Adrian Ursu, la Antena 3. Citește și: Cine-l susține pe penalul Piedone: Ciolacu îl „cunoaște de mult timp”, PSD i-a făcut fiul deputat, iar Antena 3 îl mediatizează puternic Un relativ banal atac de tip DDOS Site-urile mai multor instituții din Romania au fost atacate cibernetic vineri dimineață. Accesarea site-urilor gov.ro, mapn.ro si politiadefrontiera.ro, cfrcalatori.ro si a site-ului unei instituții financiare a fost afectată de o serie de atacuri cibernetice de tip DDOS (distributed denial of service). Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat într-o intervenție telefonică la Antena3, că site-urile sunt doar inaccesibile, dar nu au fost prejudiciate informațiile. Atacul cibernetic de tip distributed denial of service (DDOS), a fost declanșat, la ora 04.05, și asupra site-ului MApN (www.mapn.ro), anunță instituția. Atacul nu a compromis funcționarea paginii de Internet a instituției, ci doar a blocat accesul utilizatorilor la aceasta.

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere. Rusia a acuzat vineri Ucraina că a efectuat atacuri cu mortiere asupra unui punct de trecere a frontierei în Kursk şi a unui sat din Briansk (regiuni situate în sud-vestul Rusiei), fără să producă victime sau pagube materiale, transmit EFE şi Reuters. Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere "În această dimineaţă, zona de frontieră Rislk nu a fost liniştită. La ora 08:00 (05:00 GMT) pasul Krupeţ a fost atacat cu tiruri de mortiere", a scris pe contul său de Telegram guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, care a adăugat că agenţii de frontieră ruşi au răspuns atacului şi au distrus poziţiile din direcţia cărora a fost lansat atacul, potrivit Agerpres. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Regiunea Kursk se învecinează cu regiunea ucraineană Sumî, scena unor lupte intense de când Rusia a lansat, la 24 februarie, aşa-numita "operaţiune militară specială" în Ucraina. Totodată, guvernatorul regional din Briansk, Aleksandr Bogomaz, a declarat că un sat aflat în această regiune care se învecinează cu Ucraina a fost atacat cu mortiere provenite dinspre teritoriul ucrainean. În urma bombardamentului nu s-au înregistrat victime, a declarat oficialul rus.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Ziua Veteranilor de Război

Ziua Veteranilor de Război. Sacrificiile şi devotamentul veteranilor de război sunt cea mai nobilă manifestare a dragostei de ţară, a onoarei şi demnităţii naţiunii noastre, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Veteranilor de Război. Preşedintele a adăugat că "tăria lor de caracter ne inspiră şi ne insuflă puterea de a înfrunta orice provocări viitoare". Ziua Veteranilor de Război "De Ziua Veteranilor de Război, pe care o sărbătorim astăzi, gândurile noastre se îndreaptă, cu apreciere şi recunoştinţă, către toţi cei care au apărat independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale României", a spus şeful statului, potrivit Agerpres. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Iohannis a afirmat că, în timpul marilor conflagraţii mondiale, "dârzenia şi curajul cu care au luptat veteranii noştri au dovedit relevanţa strategică a ţării noastre în dinamica internaţională şi au făcut posibile realizări politice, pavând drumul spre dezvoltarea României de astăzi, stat membru al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene". În context, şeful statului s-a referit la conflictul de la graniţă. "În această perioadă, când suntem martorii unui război nedrept şi ilegal la graniţele noastre, înţelegem cu atât mai bine rolul esenţial al veteranilor de război în apărarea ţării şi asigurarea securităţii României", a spus Iohannis. Şeful statului a adăugat că prezenţa a aproape 4.000 de militari aliaţi pe teritoriul ţării noastre, alături de forţele armate române, constituie "cea mai bună dovadă a solidarităţii şi unităţii NATO, precum şi a apartenenţei la aceleaşi valori democratice". "Militarii români, ghidaţi de exemplul înaintaşilor, au avut şi continuă să aibă o contribuţie crucială la apărarea şi consolidarea acestor valori care ne definesc", a adăugat preşedintele. Iohannis le-a transmis veteranilor de război că românii le sunt recunoscători şi îi admiră. "Reprezentaţi veritabile exemple demne de urmat şi vă îndemn să cultivaţi în rândul tinerelor generaţii principiile care v-au ghidat mereu în îndeplinirea cu succes a misiunilor încredinţate. Eroismul şi patriotismul dumneavoastră sunt repere esenţiale pentru tinerii care conştientizează astfel că libertatea trebuie întotdeauna preţuită şi protejată", a spus şeful statului.

A început rusificarea ucrainenilor (sursa: Pixabay)
Internațional

A început rusificarea ucrainenilor

A început rusificarea ucrainenilor. Trupele ruse au început să ceară ca proprietarii magazinelor din unele localităţi pe care militarii Moscovei le-au ocupat în sudul Ucrainei să renunţe la produsele ucrainene şi la folosirea monedei naţionale hrivna, folosind în schimb rubla, a informat vineri administraţia militară regională din Zaporojie, citată de agenţia locală Ukrinform, transmite EFE. Această stare de fapt se înregistrează în două sate de lângă oraşul Melitopol, în regiunea Zaporojie (sud), unde "ocupanţii ruşi cer ca oamenii de afaceri locali să-şi deschidă magazinele, cafenelele şi alte centre de alimentaţie şi petrecere a timpului liber", a explicat administraţia militară. A început rusificarea ucrainenilor Regiunea Zaporojie, unde se găseşte cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află la nord de Peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat ilegal de ruşi în 2014, cu încălcarea tratatelor internaţionale, notează EFE. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Militarii ruşi care ocupă în prezent Zaporojie spun că "una dintre condiţiile pentru funcţionarea în siguranţă (a magazinelor) este renunţarea la produsele ucrainene. Totodată, proprietarii (magazinelor) sunt 'încurajaţi' să vândă produse fabricate în Crimeea ocupată şi să înceapă să introducă o 'zonă pentru ruble'", a mai anunţat administraţia militară regională într-un comunicat de presă. Potrivit locuitorilor din Vasilivka, unul dintre satele din regiune, numărul militarilor ruşi a crescut semnificativ în localitate. Militarii ruşi "staţionează în zone rezidenţiale, ascunzându-se în spatele civililor, folosindu-i pe aceştia pe post de scuturi umane. Se ştie totodată că invadatorii distribuie ajutoare umanitare şi medicamente doar acelora care sprijină făţiş ocupaţia şi promovează acţiunile lor criminale", a acuzat administraţia militară regională. În acelaşi timp, un număr semnificativ de locuitori din această regiune refuză să coopereze cu invadatorii ruşi, potrivit sursei citate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră