luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2557 articole
Politică

Prețul gazelor importate majorat patru ori

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an Foto: Gazprom
Războiul nu se va opri prea curând (sursa: Twitter/@cyberlollipop)
Internațional

Războiul nu se va opri prea curând

Războiul nu se va opri prea curând. Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak a exclus o încetare a focului cu Rusia și a declarat că Kievul nu va accepta niciun acord cu Moscova care să implice cedarea de teritoriu. Războiul nu se va opri (după concesii). Va fi doar pus pe pauză pentru o perioadă de timp", a declarat el pentru Reuters într-un interviu acordat sâmbătă în biroul prezidențial. Războiul nu se va opri prea curând Podolyak a spus că a face concesii s-ar întoarce împotriva Ucrainei, deoarece Rusia ar riposta mai dur după orice pauză în lupte. "După o vreme, cu o intensitate reînnoită, rușii își vor spori armele, efectivele și vor lucra la greșelile lor, se vor moderniza puțin, vor concedia mulți generali… Și vor începe o nouă ofensivă, chiar mai sângeroasă și pe scară mai largă", a spus Podolyak, potrivit CNN. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul "Rusia nu poate fi lăsată la jumătatea drumului, pentru că ei vor (dezvolta) o dispoziție "revanșardă" și vor fi și mai cruzi". Podolyak a respins, de asemenea, apelurile pentru o încetare urgentă a focului care ar implica ca forțele rusești să rămână pe teritoriul pe care l-au ocupat în sudul și estul Ucrainei, spunând că "forțele (rusești) trebuie să părăsească țara și după aceea va fi posibilă reluarea procesului de pace". Șeful biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, a reluat cuvintele lui Podolyak, scriind duminică pe Twitter că "războiul trebuie să se încheie cu restabilirea completă a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei".

Pierderi grele de partea rușilor (sursa: Twitter/
Defence of Ukraine
)
Internațional

Pierderi grele de partea rușilor

Pierderi grele de partea rușilor. Bilanțul morților ruși în Ucraina este "probabil similar" cu cel al războiului sovietic din Afganistan, afirmă Ministerul britanic al Apărării Rusia a suferit "probabil un număr de morți similar" în primele trei luni de la invazia sa în Ucraina cu cel al Uniunii Sovietice în timpul celor nouă ani de război în Afganistan, a declarat luni Ministerul britanic al Apărării. Pierderi grele de partea rușilor "O combinație de tactici slabe la nivel scăzut, o acoperire aeriană limitată, o lipsă de flexibilitate și o abordare de comandă pregătită să consolideze eșecul și greșelile repetate a dus la această rată ridicată a victimelor, care continuă să crească în ofensiva din Donbas", a declarat ministerul într-o actualizare a informațiilor. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Marți se împlinesc trei luni de când Rusia și-a lansat asaltul asupra Ucrainei, la 24 februarie. Invazia sovietică în Afganistan a durat din decembrie 1979 până în februarie 1989. Bilanțul oficial al morților sovietici în timpul războiului din Afganistan a fost de aproximativ 15.000 de soldați. În martie, înalți oficiali NATO au estimat că până la 15.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în Ucraina doar într-o singură lună. Apărătorii Ucrainei din 24 februarie până la 23 mai au lichidat aproximativ 29.200 de soldați și ofițeri ruși, dintre care 150 în ultima zi, raportează Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Forțele armate au distrus, de asemenea, 1.293 (+8) tancuri de luptă principale, 3.166 (+25) vehicule blindate de luptă, 604 (+5) sisteme de artilerie, 201 (+0) sisteme MLR, 93 (+0) sisteme de apărare aeriană, 204 (+0) avioane de război, 170 (+0) elicoptere, 476 (+6) UAV de nivel operațional și tactic, 110 (+3) rachete de croazieră, 13 (+0) nave de război/cuttere, 2.206 (+12) alte vehicule și camioane cisternă și 43 (+0) unități de echipamente speciale.

Rușii au renăscut "procesul de filtrare" (sursa: rte.ie)
Internațional

Rușii au renăscut "procesul de filtrare"

Rușii au renăscut "procesul de filtrare". "Ce s-ar întâmpla dacă ți-am tăia urechea?", l-au întrebat soldații pe Oleksandr Vdovychenko. Apoi l-au lovit în cap. Ne luau la pumni când nu le plăceau răspunsurile noastre, a povestit mai târziu familiei sale. Rușii au renăscut "procesul de filtrare" Rușii l-au întrebat despre despre planurile sale de viitor, despre opiniile sale despre război. I-au verificat documentele, i-au luat amprentele digitale și l-au dezbrăcat pentru a verifica dacă avea tatuaje naționaliste sau semne cauzate de purtarea sau transportul de echipament militar. "Încercau să scoată ceva de la el", a declarat fiica sa, Maria Vdovychenko, într-un interviu la CNN. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Maria a spus că tatăl ei a primit atât de multe lovituri la cap în timpul interogatoriului de luna trecută, încât mai multe examene medicale au confirmat acum că vederea i-a fost afectată permanent. Cu toate acestea, Oleksandr a fost unul dintre cei norocoși. El a reușit să treacă prin "filtrare". Când trupele rusești au început să preia satele și orașele din estul Ucrainei la începutul lunii martie, în urma invaziei lor în țară, au început să apară dovezi că civilii sunt forțați să treacă prin verificări umilitoare ale identității și interogatorii adesea violente înainte de a li se permite să își părăsească locuințele și să călătorească în zonele aflate încă sub control ucrainean. După trei luni de război, procesul dezumanizant cunoscut sub numele de filtrare a devenit parte din realitatea vieții sub ocupația rusă.

Primar numit de Moscova rănit într-o explozie (sursa: Pexels)
Internațional

Primar numit de Moscova, rănit într-o explozie

Primar numit de Moscova, rănit într-o explozie. Primarul numit de Moscova în Energodar, oraş din sudul Ucrainei unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, a fost rănit duminică într-o explozie, au anunţat un oficial ucrainean şi agenţii de presă ruse, relatează AFP. Primar numit de Moscova, rănit într-o explozie Andrei Shevtchik a fost numit primar în Energodar după ce trupele ruse au preluat controlul asupra acestui oraş şi asupra centralei nucleare din Zaporojie situate pe teritoriul său. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul "Avem confirmarea precisă că în timpul exploziei, Shevtchik, autoproclamatul şef al "administraţiei populare", şi gărzile sale de corp au fost răniţi", a anunţat pe Telegram Dmitro Orlov, adăugând că cei răniţi se află în spital şi circumstanţele exploziei urmează să fie clarificate, potrivit Agerpres. Citând o sursă de la serviciile de urgenţă, agenţia de presă rusă RIA Novosti a precizat că Shevtchik se află la terapie intensivă. Explozia a fost provocată de un "dispozitiv exploziv improvizat", potrivit agenţiei de presă ruse TASS, care citează o sursă din cadrul forţelor de poliţie locale.

Rusia trece la un nou nivel de amenințări (sursa: TheMoscowTimes)
Internațional

Rusia trece la un nou nivel de amenințări

Rusia trece la un nou nivel de amenințări. Rusia intenţionează să pună în funcţiune aproximativ 50 de noi rachete balistice intercontinentale Sarmat până la finalul acestei toamne, a declarat directorul general al agentiei spaţiale Roscosmos, Dmitri Rogozin, relatează dpa. Rusia trece la un nou nivel de amenințări Rachetele urmează să fie fabricate în oraşul siberian Krasnoyarsk, a declarat el agenţiei de presă Interfax. Rusia a efectuat prima testare a următoarei sale generaţii de rachete Sarmat la cosmodromul Plesetsk din nordul Rusiei, la sfârşitul lunii aprilie. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Sarmat are o rază de acţiune de 18.000 de kilometri şi poate transporta focoase nucleare. Aceasta ar permite Rusiei să atingă ţinte în întreaga lume, lansând atacuri fie prin Polul Nord, fie prin Polul Sud, potrivit Agerpres. Primele rachete Sarmat urmează să fie amplasate în regiunea Krasnoyarsk. Preşedintele Vladimir Putin a folosit lansarea de rachete din aprilie pentru a lansa ameninţări împotriva Occidentului în contextul războiului din Ucraina. Rachetele ar putea depăși toate tipurile de apărare și ar determina Occidentul să se gândească de două ori când Rusia amenință Rusia, spunea Putin.

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane Foto: Facebook Aeroflot
Eveniment

Aeroflot trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane, fiindcă nu va mai avea piese de schimb, scrie agenția de presă Bloomberg. Agenția descrie prăbușirea acestei companii, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aeroflot reușise să se transforme dintr-o structură comunistă într-o companie aeronautică premiată. Acum, mai zboară în 13 țări, din 56, înainte de invazie. Maldive este ultima destinație în care Aeroflot a revenit. “The #sanctions imposed on the Russian Federation today have almost broken all logistics in our country. And we are forced to look for new logistics corridors.” ~ former Aeroflot CEO and transport minister Vitaly Savelyev https://t.co/nvcnQCIFrY #Ucraina #Ukraine #war #economy— The Ghost of Dr Carl Jensen (@Cecalli_Helper) May 22, 2022 Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane „Marea majoritate a celor peste 350 de avioane ale grupului sunt modele Airbus sau Boeing și se profilează un deficit de piese în creștere. Specialiștii (...) estimează că companiile aeriene ruse au rezerve pentru trei luni și apoi ar putea începe să canibalizeze propriile avioane pentru piese. Rusia ar putea avea nevoie de jumătate din avioanele sale pentru piese de schimb, arată și publicația Kommersant. Înlocuirea importurilor cu avioane de pasageri construite în Rusia, propunere susținută de Putin încă de la primul mandat, nu poate compensa deficitul. Sukhoi Superjet, care a avut două accidente mortale în ultimul deceniu, se bazează pe un motor realizat în parteneriat cu Safran SA din Franța. Termenul pentru producția în masă a Irkut MC-21 a fost amânat cu circa doi ani, deoarece urmează să se aprovizioneze cu piese produse intern, a declarat viceprim-ministrul Iuri Borisov la televiziunea de stat”, arată Bloomberg. ⚡️State-owned "Aeroflot", Russia’s largest airline, "Ural Airlines" and "Rossiya Airlines" will now be unable to sell their unused, lucrative landing slots at #UK airports – preventing #Russia from cashing in on an estimated £50 million.https://t.co/yuj8hqyM5h— NEXTA (@nexta_tv) May 19, 2022 Rusia speră să relanseze producția de Tu-214, un avion definit de experți drept „necompetitiv” și care a livrat doar cinci aparate în ultimii cinci ani. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților Aeroflot nu și-a publicat rezultatele financiare la finalul primului trimestru din 2022.

Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Foto: Twitter
Internațional

Lituania a întrerupt importurile energie Rusia

Lituania a întrerupt, de azi, toate importurile de energie din Rusia. Livrările de gaze erau întrerupte din 2 aprilie, iar cele de electricitate au fost tăiate începând de azi. Și importurile de petrol din Rusia au fost stopate. Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Țara va importa curent electric din Polonia, Suedia și Letonia. În ceea ce privește gazele, Lituania vrea să finalizeze până la sfârșitul anului 2022 trei terminale de gaz lichefiat și să aibă un exploatat în comun cu Suedia și Estonia. În mai, când Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia, Lituania a ajutat-o să se aprovizioneze. „Nu numai că este o piatră de hotar extrem de importantă pentru Lituania în călătoria sa către independența energetică, dar este și o expresie a solidarității noastre cu Ucraina”, a spus ministrul lituanian al Energiei, Dainius Kreivys. Today ?? has stopped buying russian fossils and electricity. A crucial milestone towards energy independence, a great sign of dignity, and a motivating example for the rest of Europe.Thank you,??! ?? is ready to support you with our carbon-free electricity.@DainiusKreivys pic.twitter.com/6SnnjSlF02— German Galushchenko (@G_Galushchenko) May 22, 2022 Decizia Lituaniei a fost salutată, pe Twitter, de ministrul ucrainean al Energiei. Lituania a învățat din experiența în URSS La 6 mai, Washington Post scria cum s-a eliberat Lituania de dependența de gazele rusești. Publicația amintește că, în aprilie 1990, când Lituania a devebit independentă, URSS a oprit livrările de gaze, pentru două luni. „Am fost forțați să construim un terminal de gaze lichefiate, chiar dacă vecinul nostru este cea mai bogată țară din lume în gaze naturale”, a spus un fost ministru adjunct al ministrul Energiei, Roman Svedas, pentru Washington Post. „Este un paradox, dar în esență Putin a împins, așa cum împinge întreaga lume, să facă o alegere pentru valorile democratice”, a mai arătat el. „Planul privind gazele lichefiate a întâmpinat rezistență în Parlamentul Lituaniei, unde unii legiuitori au pus sub semnul întrebării înțelepciunea construirii unui proiect atât de costisitor într-o țară mică (...) Opoziție a apărut și atunci când Lituania a apelat la Chevron pentru a căuta gaze de șist (...) Pe autostrada principală de la ieșirea din Vilnius au apărut în mod misterios panouri împotriva exploatării gazelor de șist. Când jurnaliştii locali au investigat situația, unele companii de panouri publicitare au spus că le-a cumpărat o persoană privată, dar nu au numit persoana respectivă”, relatează Washington Post. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților

Biden, Blinken, fără acces în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden, Blinken, fără acces în Rusia

Biden, Blinken, fără acces în Rusia. Moscova a interzis sâmbătă intrarea în ţară pentru un număr de 963 de cetăţeni americani, printre care preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken, în replică la sancţiunile impuse de SUA după agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, relatează agenţiile Reuters şi EFE. "Acţiunile ostile ale Washingtonului se vor întoarce ca un bumerang împotriva SUA şi vor fi respinse cum se cuvine", notează Ministerul rus de Externe în anunţul despre interdicţia menţionată. Biden, Blinken, fără acces în Rusia Decizia Moscovei este doar una simbolică, dar se înscrie în spirala descendentă a relaţiilor ruso-americane, ce s-au degradat continuu chiar şi în perioada premergătoare lansării invaziei ruse asupra Ucrainei. Rusia a anunţat sâmbătă o măsură similară şi împotriva soţiei premierul canadian Justin Trudeau, Sophie Trudeau, şi a altor 25 de cetăţeni canadieni, ca răspuns la sancţiunile "antiruseşti" impuse de Canada. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile Guvernul canadian anunţase vineri o nouă rundă de sancţiuni economice împotriva Rusiei şi sancţiuni ce vizează 14 cetăţeni ruşi. Printre aceştia se regăsesc de asemenea Elena Timcenko şi Natalia Browning, soţia şi, respectiv, fiica lui Ghenadi Timcenko, unul dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi şi considerat a fi un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Putin, razna: Kasparov, finanțat din Ucraina (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Putin, razna: Kasparov, finanțat din Ucraina

Putin, razna: Kasparov, finanțat din Ucraina. Doi opozanţi în exil ai lui Vladimir Putin, fostul campion la şah Garry Kasparov şi fostul oligarh Mihail Hodorkovski, au fost desemnaţi vineri drept "agenţi ai străinătăţii" în Rusia, a informat Ministerul rus de Justiţie, notează AFP. Putin, razna: Kasparov, finanțat din Ucraina Această etichetă infamă, care aminteşte de "duşmanii poporului" din perioada sovietică, este folosită pe scara largă împotriva opozanţilor, jurnaliştilor şi activiştilor pentru drepturile omului acuzaţi că desfăşoară activităţi politice finanţate din străinătate. "Agenţii străinătăţii" sunt supuşi la numeroase constrângeri şi proceduri complicate, sub ameninţarea unor grave sancţiuni. În special, ei trebuie să indice acest statut în toate publicaţiile lor. În lista actualizată de pe site-ul său, Ministerul rus de Justiţiei susţine că Mihail Hodorkovski, 58 de ani, şi Garry Kasparov, 59 de ani, au "surse" din Ucraina pentru a-şi finanţa activităţile. Doi disidenți în exil Fost campion mondial la şah, Garry Kasparov este opozant de multă vreme al preşedintelui Vladimir Putin şi trăieşte în exil în Statele Unite de aproape zece ani. Mihail Hodorkovski a fost unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Rusia în anii 1990, înainte de a intra în opoziţie cu Kremlinul când Vladimir Putin a venit la putere în 2000. Citește și: Rusia va tăia, de sâmbătă, gazele furnizate Finlandei, fiindcă refuză să plătească în ruble. Este a treia țară care pierde accesul la gaze rusești El a stat zece ani în închisoare, între 2003 şi 2013, şi de atunci trăieşte în exil. Ani de zile, el a finanţat printre altele, în Rusia, organizaţia de opoziţie Open Russia, care s-a dizolvat în mai 2021 în faţa represiunii în creştere. Putin, bolnav? "Cred că dacă ştiam numele unor oameni care complotează împotriva lui Putin aceştia erau de mult timp morţi. Pentru că Putin ar fi ştiut dinainte. Eu sunt un jucător de şah, sunt obişnuit să comentez fapte, nu speculaţii şi zvonuri. Nu am idee dacă Vladimir Putin este bolnav din punct de vedere psihic sau fizic. Probabil, pentru că nu arată bine, dar de unde să ştiu? Am citit câteva cărţi de istorie şi am înţeles că dictatorii sunt în pericol atunci când îşi arată slăbiciunile. Războiul din Ucraina, esențial pentru soarta lui Putin Aşa că, deşi nu am cunoştinţe despre vreo conspiraţie în acest moment, pot să vă asigur că ceva s-ar putea întâmpla dacă Putin pierde războiul din Ucraina. Sper că termenul este nu . Pentru că sancţiunile vor forţa milioane de ruşi să iasă în stradă pentru a protesta vizavi de deteriorarea drastică a condiţiilor de trai. Cred că asemenea multor dictatori dinaintea lui, Putin va ajunge... îşi va încheia cariera politică fără voinţa lui. Şi asta s-ar putea întâmpla mult mai devreme decât îşi imaginează lumea. Viitorul dictaturii lui Vladimir Putin depinde exclusiv de rezultatul războiului din Ucraina", a spus Kasparov la București, unde a fost recent. 22 de ani de putere Fostul jucător profesionist de şah a arătat că Putin se află astăzi într-o capcană şi că el nu poate accepta o înfrângere militară şi politică pentru că realizează că pierderea războiului va însemna sfârşitul dictaturii sale. "Putin este un dictator care este la putere în Rusia de 22 de ani. Realitatea lui poate fi distorsionată. De fapt, e destul de probabil să fie distorsionată. 22 de ani de putere absolută afectează orice persoană. Chiar şi o persoană cu cele mai nobile intenţii şi un intelect de excepţie. În realitatea lui, Putin este raţional. A comis atât de multe fapte reprobabile în trecut, începând cu Groznîi, continuând cu uciderea adversarilor politici şi încheind cu anexarea Crimeei... deci este o lungă listă, dar fără nicio consecinţă. Din perspectiva lui, ceea ce se întâmplă azi în Ucraina, a fost rezultatul unei noi întrebări . "Putin este într-o capcană acum" Dictatorii întotdeauna întreabă şi nu . El a crezut că va cuceri Kievul în câteva zile, de altfel şi serviciile americane au crezut că va fi un război scurt, şi apoi îşi va pune păpuşa la conducerea Guvernului Ucrainei. Şi apoi se va aşeza la masa negocierilor. Cred că a fost surprins neplăcut de răspunsul şi de rezistenţa ucrainenilor, de eroismul lor şi de unitatea lumii libere care a susţinut Ucraina. Deci probabil că realitatea lui Putin se îndreaptă gradual spre punctul de întâlnire cu realitatea noastră. Iar pentru el este o descoperire total neplăcută. Dar Putin este într-o capcană acum. El nu poate accepta o înfrângere militară şi politică, pentru că el realizează că pierderea războiului va însemna sfârşitul dictaturii. De aceea va încerca să arunce în acest război toate resursele pe care le deţine pentru a schimba cursul evenimentelor. Dar cred că strădaniile lui vin prea târziu", a explicat Kasparov.

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil Foto: Facebook GSP
Politică

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil

„Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu omul Gazprom”, se arată într-o investigație Rise Project. Articolul vorbește despre legăturile cu Rusia ale lui Gabriel Comănescu, proprietarul Grupului Servicii Petroliere (GSP), „contractor vechi al corporațiilor rusești și unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat”. Cât despre cel definit de Rise Project drept „omul Gazprom”, acesta este Iulian Iancu, fost deputat PSD și cel care, acum câteva săptămâni, era susținut de formațiunea lui Ciolacu, pentru a prelua conducerea ANRE. Numirea a fost însă amânată, întrucât PSD a solicitat SRI informații despre Iancu. Investigația susține că Gabriel Comănescu este „beneficiar economic major al Legii Offshore” și arată legătura dintre cei doi. „Politicile populiste ale lui Iancu au tergiversat timp de patru ani legea exploatării gazelor de sub Marea Neagră, în beneficiul importurilor rusești – reclamă specialiștii din domeniu. Mari companii americane s-au retras, iar Comănescu le-a preluat o parte din operațiuni. Iancu susține însă că a apărat interesele naționale”, scrie Rise Project. Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil În articol se arată că Gabriel Comănescu este asociat cu Lukoil și a beneficiat de un contract de 269 de milioane de euro cu Gazprom, în 2009. Firma sa, GSP, ar fi avut datorii la stat, dar a beneficiat de numeroase reeșalonări. Profitând de o portiță legislativă, firma a primit credite de la EximBank - bancă de stat - și a primit contracte cu statul. Presa din Constanța scria, acum două săptămâni: „GSP Offshore SRL, vizată de o nouă cerere de insolvență!”. Aceeași publicație, Ziua de Constanța, scria acum câteva zile că o persoană fizică cere insolvența Grup Servicii Petroliere Offshore SRL. În iunie 2021, G4Media titra: „Compania magnatului Gabriel Comănescu va fi beneficiara unor proiecte de aproape 600 de milioane de euro din PNRR, alături de Romgaz. GSP, singura firmă privată aleasă de Ministerul Energiei să primească bani europeni fără licitație”. Ulterior, după ce a izbucnit un scandal, firma a dispărut din documentele PNRR. Oamenii lui Comănescu, poziții cheie în guvernul Dăncilă În 2018, două persoane legate direct de Gabriel Comănescu fuseseră promovate de fostul premier Viorica Dăncilă în poziţii-cheie din sistemul energetic. Mai precis, Gheorghe Constantin – fost director în GSP – fusese numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, adică exact agenţia care gestionează operaţiunile în care compania unde a lucrat Constantin are cele mai mari interese de business, a mai arătat G4Media. Gheorghe Constantin a fost revocat abia în 2021, potrivit declarației de avere. De asemenea, un alt director din compania GSP, Florin Radu Ciocănelea, fusese numit de fostul premier Dăncilă în funcţia de consilier de stat cu atribuţii în energie. Foto: Captură video Ziarul Financiar „Comănescu este conectat la mai bine de 50 de firme românești, dar banii lui se mișcă într-o rețea cu cel puțin 22 de companii offshore, ramificată din Caraibe până în Pacificul de Sud. Prin aceste căsuțe poștale a fost asociat cu diferite personaje controversate, precum sindicalistul Liviu Luca și mogulul Sorin Ovidiu Vîntu, condamnați pentru constituire de grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani (dosarul Petromservice)”, mai scrie Rise Project. Puteți citi aici întreaga investigație: „Calul troian din independența noastră energetică”

China a dublat importurile de cărbune din Rusia (sursa: Pixabay)
Internațional

China a dublat importurile de cărbune din Rusia

China cumpără cantități record de cărbune rusesc ieftin, chiar și în timp ce țările occidentale aplică sancțiuni Moscovei din cauza invaziei din Ucraina. În aprilie, a doua economie a lumii nu numai că a cumpărat mai mult cărbune din Rusia decât oricând, dar a eliminat și tarifele de import pentru toate tipurile de cărbune, o măsură despre care analiștii spun că va avantaja în principal furnizorii ruși. China a dublat importurile de cărbune din Rusia Importurile de cărbune ale Chinei din Rusia aproape s-au dublat între martie și aprilie, ajungând la 4,42 milioane de tone metrice, potrivit datelor comerciale ale Refinitiv. Rusia a depășit Australia ca al doilea furnizor al Chinei începând de anul trecut și reprezintă acum 19% din importurile sale de cărbune, față de cota de 14% pe care o avea în martie. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare Comerțul cu cărbune în plină expansiune stimulează ambele părți. În ciuda promisiunilor îndrăznețe de a aborda criza climatică, China se concentrează acum pe scoaterea economiei sale din criză și are nevoie de cărbune pentru a alimenta centralele electrice și pentru a produce oțel pentru proiectele de infrastructură, potrivit CNN. Rusia are nevoie disperată de noi clienți pentru combustibilii săi fosili, deoarece aceștia sunt evitați de Occident.

Rușii au distrus complet regiunea Donbas (sursa: Facebook/VolodimrZelesnki)
Internațional

Rușii au distrus complet regiunea Donbas

Rușii au distrus complet regiunea Donbas. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că forţele ruse au "distrus complet" regiunea industrială din Donbas, în estul Ucrainei, acuzând Moscova de bombardamente fără sens pe măsură ce îşi intensifică ofensiva în est, relatează Reuters. Volodimir Zelenski consideră că forţele ruse încearcă să ucidă cât mai mulţi ucraineni şi să provoace cât mai multe daune posibil, reiterându-şi acuzaţiile potrivit cărora Rusia comite un "genocid" în Ucraina. Rușii au distrus complet regiunea Donbas Forţele ucrainene, a indicat el, continuă să elibereze regiunea Harkov, la est de Kiev, în timp ce Rusia încearcă să pună mai multă presiune pe Donbas, în partea de sud-est a Ucrainei. "Acolo este infernul şi nu este o exagerare", a remarcat preşedintele ucrainean într-o alocuţiune video difuzată târziu joi seara, adăugând că 12 persoane au fost ucise în cursul unui "bombardament brutal şi absolut fără sens" joi la Severodoneţk. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare "Atacuri aeriene au loc constant asupra regiunii Odesa, asupra oraşelor din centrul Ucrainei. Donbasul este complet distrus", a subliniat Zelenski, potrivit Agerpres. "Aceasta este o tentativă deliberată şi criminală de a ucide cât mai mulţi ucraineni posibil, de a distruge cât mai multe imobile, infrastructură socială şi întreprinderi", a mai spus preşedintele ucrainean, în contextul invaziei declanşate de Rusia împotriva ţării sale la 24 februarie.

Rușii caută să-și mute trupe din Mariupol în Donbas (sursa: Pexels)
Internațional

Rușii caută să-și mute trupe din Mariupol în Donbas

Rușii caută să-și mute trupe din Mariupol în Donbas. Din cauza presiunii ridicate pentru a obține câștiguri pe câmpul de luptă, este probabil ca comandanții ruși să își redistribuie forțele din Mariupol în alte direcții fără o pregătire adecvată, conform unei actualizări a Serviciului britanic de informații pentru apărare, relatează Ukrinform. "Rezistența ucraineană statornică în Mariupol de la începutul războiului înseamnă că forțele rusești din zonă trebuie să fie reechipate și recondiționate înainte de a putea fi redistribuite în mod eficient. Acesta poate fi un proces de lungă durată, atunci când este făcut temeinic. Cu toate acestea, comandanții ruși se află sub presiunea de a atinge în mod demonstrabil obiectivele operaționale. Acest lucru înseamnă că Rusia își va redistribui probabil forțele rapid, fără o pregătire adecvată, ceea ce riscă o uzură suplimentară a forțelor", se arată în raport. Rușii caută să-și mute trupe din Mariupol în Donbas Se remarcă faptul că, odată ce Rusia a securizat Mariupol, este probabil că își va muta forțele pentru a consolida operațiunile din Donbas. Raportul precizează că numărul soldaților ucraineni rămași în interiorul oțelăriei Azovstal din Mariupol rămâne necunoscut, după ce aproximativ 1.700 de soldați au ieșit din fabrică. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare Agresiunea Rusiei a adus la Mariupol o catastrofă umanitară majoră. Invadatorii au bombardat locuitorii neînarmați și au blocat ajutorul umanitar. Orașul a fost practic ras de pe fața pământului - inclusiv zone rezidențiale, facilități de infrastructură, școli, spitale și întreprinderi. Agresorul a aruncat bombe aeriene și a tras cu artilerie asupra uzinei metalurgice Azovstal, în timp ce civilii se ascundeau în buncărele acesteia. Aproximativ 100.000 de civili au rămas în oraș. Invadatorii confiscă pașapoartele ucrainene ale locuitorilor din Mariupol și îi deportează cu forța în Rusia și în părțile ocupate din Donbas. Conform datelor deja verificate, invadatorii au deportat aproape 40.000 de persoane numai din Mariupol.

Cel puțin 28.700 de soldați ruși au murit în Ucraina (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Eveniment

Cel puțin 28.700 de soldați ruși au murit în Ucraina

Cel puțin 28.700 de soldați ruși au murit în Ucraina. Între 24 februarie și 20 mai, forțele armate ale Ucrainei au eliminat aproximativ 28.700 de militari ruși, dintre care aproape 200 numai în ultima zi, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează Ukrinform. Cel puțin 28.700 de soldați ruși au murit în Ucraina De asemenea, apărătorii ucraineni au distrus 1.263 (+9) tancuri inamice, 3.090 (+27) vehicule blindate de luptă, 596 (+1) sisteme de artilerie, 200 (+1) sisteme MLR, 93 sisteme de apărare aeriană, 204 (+1) avioane de luptă, 168 (+1) elicoptere, 460 (+5) UAV de nivel operațional și tactic, 103 rachete de croazieră, 13 nave de război, 2.162 (+5) camioane, inclusiv cisterne de combustibil, și 43 unități de echipamente speciale. https://twitter.com/UAWeapons/status/1527338326067273747 Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare În ultima zi, rușii au suferit cele mai mari pierderi în direcția Bakhmut, a subliniat Statul Major General. În ultima zi Forțele Armate ale Ucrainei din regiunile Donețk și Luhansk au respins paisprezece atacuri inamice, distrugând nouă tancuri, 14 vehicule blindate de luptă și șase camioane. Unitățile de apărare aeriană au doborât un UAV Orlan-10.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră