sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rosia montana

34 articole
Investigații

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată. România a câștigat disputa de la Washington cu Gabriel Resources în cazul Roșia Montană. Dar cineva a câștigat foarte mulți bani pe bursă după anunțul că România va pierde. Știre pe surse de la Finanțe Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Ciolacu, convins că România urma să piardă O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Prețul acțiunilor și volumul tranzacțiilor au crescut În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Compania avea o capitalizare bursieră de peste 901,2 milioane de dolari, în timp ce o acțiune se tranzacționa cu 0,87 de dolari vineri, 8 martie. Adică de două ori mai mult decât la finalul lunii ianuarie 2024. Întrebarea care se pune, în acest context, este cine au fost profitorii jocurilor pe bursă dintre 1 februarie și 8 martie 2024.

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația Foto: Inquam/George Calin
Politică

Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația

Cum au isterizat premierul Marcel Ciolacu, ministrul de Finanțe Marcel Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Ciolacu au crescut prețul acțiunilor Gabriel Resources cu 50% pe Bursa de la Toronto. Premierul a spus că România va pierde în speța Roșia Montană Membrii Executivului au întreținut constant sentimentul că România va avea miliarde de euro de plătit. Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația „Cine să fie salvarea României USR, Cioloș? Avem de plătit se pare vreo 6 miliarde după Roșia Montană după tâmpeniile făcute”, spunea Ciolacu la 23 februarie, în timpul unei vizite în Mureș. Tot Marcel Ciolacu, la 1 februarie, mai avea dubii doar legate de suma care ar urma să fie plătită: „M-am obişnuit ca notele de plată să-mi vină ca şi prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de către alţii (...) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem, instanţa, ce sumă va hotărî”. Marcel Ciolacu, la 4 martie: „Situația cu Roșia Montana a apărut doar ca să apară un partid politic numit USR”. Cu doar o zi înainte de sentință, pe 7 martie, Ciolacu propunea un referendum pentru redeschiderea exploatării aurifere, deși Roșia Montana a fost declarată site UNESCO: „Eu aș zice să organizăm referendum pentru Roșia Montană. Să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului”. Boloș, disperat că nu are de unde plăti Și ministrul de Finanțe Marcel Boloș era convins că România va pierde procesul și spera ca decizia să fie „nemonetară”: „Au cerut 6, 7 miliarde de euro și minim ceea ce au investit, adică un miliard de euro. Există perspectiva unei decizii nemonetare. Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul. Decizia nemonetară ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licența de exploatare este încă în vigoare și obligația statului pentru a continua investiția în condițiile prevăzute în raportul de mediu poate fi o variantă reținută de către instanță”. Tot Boloș estima, joi, 7martie, că România ar putea fi executată silit: „Modalitatea prin care se va pune în aplicare decizia trebuie să fie cel puţin ca urmare a unei discuţii între comisia interministerială şi titularii acestei decizii, asta dacă există o cale de dialog. Dacă nu există această cale de dialog, atunci mă gândesc că se vor urma căile legale de executare silită”. PSD avea vinovatul: Cioloș PSD, la 5 februarie: „PSD afirmă categoric că fostul premier Dacian Cioloș este principalul vinovat pentru situația critică în care se află România în litigiul cu firma care deține dreptul de exploatare minieră la Roșia Montană”. La fel de sceptic era purtătorul de cuvânt al PSD, Marcel Romașcanu: „Sunt convins că după ce se va ajunge la o concluzie pe care o doresc, repet, nu cred că va putea fi favorabilă integral României, dar cuantumul să fie unul rezonabil, pe măsura investiţiilor Roşia Montană, după aceea sunt convins că toate documentele care vor arăta implicarea extrem de toxică a guvernului Cioloş şi a guvernului Orban, în această speţă, vor fi făcute publice”.

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana
Eveniment

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana și nu are de plătit nimic către Gabriel Resources a decis, azi, curtea de arbitraj de la Washington „International Settlement of Investment Disputes” – ICSID. Curtea face parte din Grupul Băncii Mondiale. Decizia ar fi fost luată cu un vot de 2 la 1. Citește și: Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații: „Nu uităm că PNL l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit” Premierul PSD Marcel Ciolacu a jubilat pe Facebook: „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare!” România a fost reprezentată în acest proces de casa de avocatură românească SC LEAUA & ASOCIATII ȘI firma elvețiană LALIVE SA. Minuta deciziei obligă reclamanții să plătească cheltuielile de judecată Ce conține minuta deciziei: „„Pentru motivele prezentate mai sus, tribunalul arbitral decide următoarele: 1. Respinge în unanimitate obiecțiile pârâtului cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea pretențiilor. 2. Cu majoritate: a. Respinge pretențiile reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România. b. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului costurile procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, reprezentată de rata dobânzii la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni, de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală. c. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni, începând cu data prezentei hotărâri și până la plata integrală. d. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”. România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană, a solicitat despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari pentru eşecul proiectului. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, în cadrul emisiunii „Jurnalul de Seară” de la Digi 24, că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană. „Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană„, a spus Ciolacu într-o discuție informală cu ziariștii, la Palatul Victoria. Însă ideea sa a fost vehiculată încă din 2013 de Traian Băsescu. Însă ideea unui referendum privind soarta aurului de la Roșia Montana a îi aparține lui Traian Băsescu. Citește și: Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu, aprobată și de Ponta: vrea referendum pentru a se decide dacă aurul de la Roșia Montana trebuie exploatat sau nu „Nu am nici o problemă să declansez un referendum național pe tema asta. Dimpotrivă, dacă dezbaterile vor continua și nu găsim un mod de a face proiectul Roșia Montană. Nu exclud posibilitatea să-l organizez, dacă Guvernul nu găsește resurse să discute cu societatea civilă. Îl organizez odată cu europarlamentarele”, spunea fostul șef de stat în septembrie 2013.

Acțiunile RMGC, suspendate de la tranzacționare (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Dumitru Matiu)
Economie

Acțiunile RMGC, suspendate de la tranzacționare

Acțiunile RMGC, suspendate de la tranzacționare. Organizația Canadiană de Reglementare a Investițiilor (CIRO) a decis să suspende temporar de la tranzacționare acțiunile Gabriel Resources, companie listată la Bursa din Toronto. Prețul acțiunilor a crescut masiv Decizia a fost luată în contextul în care compania Gabriel Resources așteaptă în cursul zilei de vineri decizia Curții de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale în dosarul Roșia Montană. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Ciolacu au crescut prețul acțiunilor Gabriel Resources cu 50% pe Bursa de la Toronto. Premierul a spus că România va pierde în speța Roșia Montană Compania avea o capitalizare bursieră de peste 901,2 milioane de dolari, în timp ce o acțiune se tranzacționa cu 0,87 de dolari înainte de anunțul CIRO. Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Acțiunile RMGC, suspendate de la tranzacționare Prețul acțiunilor a crescut vertiginos în ultimele cinci săptămâni. De exemplu, pe 31 ianuarie 2024 prețul unei acțiuni era de 0,45 dolari. Vineri, prețul unei acțiuni a ajuns la 0,87 dolari, în timp ce capitalizarea bursieră a companie a depășit 901,2 milioane de dolari. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Organizația Canadiană de Reglementare a Investițiilor (CIRO) a decis cu câteva ore înainte de a fi făcută publică decizia în dosarul Roșia Montană să suspende de la tranzacționare acțiunile Gabriel Resource (GBU – indice bursier). Anunțul CIRO (sursa: CIRO) "CIRO poate lua decizia de a impune o suspendare temporară (oprire) a tranzacționării unei valori mobiliare a unei companii cotate la bursă. Opririle tranzacționării sunt implementate pentru a asigura o piață corectă și ordonată. CIRO este organizația națională de autoreglementare care supraveghează toți dealer-ii de investiții și activitatea de tranzacționare pe piețele de datorii și acțiuni din Canada", se menționează în anunțul CIRO.

Roșia Montană, verdict așteptat în tensiune (sursa: profit.ro)
Economie

Roșia Montană, verdict așteptat în tensiune

Roșia Montană, verdict așteptat în tensiune. Decizia în dosarul Roșia Montană urmează să fie făcută publică în cursul zilei de vineri de către Curtea de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale. Roșia Montană, verdict așteptat în tensiune Până atunci, tensiunea crește atât în tabăra Guvernului de la București, cât și în cea a companiei canadiene Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montana Gold Corporation. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Contactat de către DeFapt.ro, Dragoș Tănase, CEO Gabriel Resources, a precizat că se va lua o decizie de către companie după anunțul ICSID. Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a ținut să transmită de la Palatul Victoria că "interesul Guvernului actual este să minimizeze această decizie ca impact bugetar, dar și social pentru România". Boloș vrea "decizie nemonetară" Liberalul Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a anunțat că decizia în dosarul Roșia Montană este așteptată vineri, 8 martie. Canadienii de la Gabriel Resources au cerut despăgubiri de aproape 6,7 miliarde de dolari, o sumă mai mare de zece ori decât a estimat statul român că ar datora pentru blocarea proiectului minier. "Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrală internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii", a declarat Marcel Boloș, citat de Digi24. Cu toate acestea, ministrul Marcel Boloș speră ca România să primească o "decizie nemonetară". "Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul. Decizia nemonetară ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licența de exploatare este încă în vigoare și obligația statului pentru a continua investiția în condițiile prevăzute în raportul de mediu poate fi o variantă reținută de către instanță", a mai precizat Boloș. Gabriel: "Să vedem ce scrie în decizie" Premierul Marcel Ciolacu a spus că ar vrea să organizeze un referendum pentru a vedea dacă românii sunt de acord cu exploatarea aurului de la Roșia Montană. Dar până atunci, conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, interesul Guvernului actual este să minimizeze decizia ICSID ca impact bugetar, dar şi social pentru România în speţa Roşia Montană. În plus, Mihai Constantin a mai declarat că "strategia de reacţie va fi implementată în funcţie de decizia pe care o va primi România". DeFapt.ro l-a întrebat pe Dragoș Tănase, CEO al Gabriel Resources, cum comentează declarațiile politicienilor români și dacă compania canadiană ar fi dispusă să negocieze cu Guvernul de la București: "Nu fac comentarii. Nu fac nici un fel de comentariu. O să dăm un comunicat de presă astăzi. Nu răspund, nu, nu fac comentarii. Punctul nostru de vedere este exprimat prin comunicate de presă. Așteptăm decizia, să vedem ce scrie în decizie și evaluăm după care sunt pașii.".

Principalii vinovați politic în dosarul Roșia Montana: Ponta și Tăriceanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana

Cine sunt principalii vinovați politic pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, primul demnitar care a semnat pentru o colaborare dubioasă cu o companie din Canada, și s-a încheiat cu fostul premier PSD Victor Ponta, care nu a vrut să decidă dacă aprobă sau respinge începerea exploatării. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Însă Ponta este principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță. Plângerea Gabriel Resources îl indică clar pe Ponta Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Conform cererii de arbitraj, „Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului”. Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu Foto: Inquam/George Călin
Politică

Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu

Premierul PSD Marcel Ciolacu plagiază o idee din 2013 a lui Traian Băsescu, aprobată și de fostul premier PSD de la acel moment: vrea referendum pentru a se decide dacă aurul de la Roșia Montana trebuie exploatat sau nu. Guvernul României a fost informat că decizia privind despăgubirile în cazul Roșia Montană va fi comunicată vineri. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu „Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană", a spus Ciolacu într-o discuție informală cu ziariștii, la Palatul Victoria. Şeful Executivului a făcut precizarea înainte de şedinţa de Guvern. Premierul a afirmat că Guvernul va aştepta, vineri, decizia ICSID în cazul Roşia Montană şi, în funcţie de prevederile acesteia, va decide cu privire la căile de urmat. Însă ideea unui referendum privind soarta aurului de la Roșia Montana a îi aparține lui Traian Băsescu. „Nu am nici o problemă să declansez un referendum național pe tema asta. Dimpotrivă, dacă dezbaterile vor continua și nu găsim un mod de a face proiectul Roșia Montană. Nu exclud posibilitatea să-l organizez, dacă Guvernul nu găsește resurse să discute cu societatea civilă. Îl organizez odată cu europarlamentarele (…) Nu are nevoie de lege o asemenea decizie. Însă, e tipic actualului Guvern lașitatea, neasumarea. Trebuia să anunțe că dezbatem în Guvern problema Roșia Montană. Ar fi perceput imediat semnalele societății și deschidea un dialog. Teama mare de Roșia Montană este cianurarea, or, aici trebuia discutat cu niște specialiști”, spunea Băsescu la 2 septembrie 2013, într-un interviu pentru Adevărul. „Vă aduceţi aminte cum ţipa Victor Ponta din opoziţie câţi bani a luat Băsescu pentru semnarea proiectului de la Roşia Montană şi nici nu semnasem nimic, acum îl întreb eu: Ponta câţi bani ai luat să semnezi pentru Roşia Montană?”, a mai spus Băsescu. „Dacă preşedintele Traian Băsescu, conform atribuţiilor sale constituţionale, consideră util să declanşeze un referendum, cred că e o idee foarte bună”, a răspuns fostul premier PSD Victor Ponta, tot la 2 septembrie 2013.

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC. 217,57 milioane dolari. Cu atât a crescut valoarea acțiunilor Gabriel Resources Ltd. în ultimele 18 zile, timp în care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a anunțat în repetate rânduri că România a pierdut procesul în dosarul Roșia Montană. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Culmea, deși premierul Marcel Ciolacu a insistat că o decizie în acest caz va fi anunțată până la data de 10 februarie, documentele oficiale arată că aceasta va fi emisă până pe 12 martie 2024. Compania canadiană Gabriel Resource a dat în judecată România la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), acolo unde a cerut despăgubiri de 3,3 miliarde de dolari. Peste un miliard de acțiuni Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Premierul a insistat că România a pierdut Informațiile pe surse transmise de Guvernul României și Ministerul Finanțelor arătau că decizia oficială ar urma să fie emisă pe data de 10 februarie 2024. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. "Gabriel ia act de creșterea recentă a prețului acțiunilor sale și a volumului de acțiuni tranzacționate. Gabriel nu are cunoștință de nicio decizie a Tribunalului sau de momentul în care va fi emisă aceasta și așteaptă o comunicare suplimentare din partea ICSID în acest sens. O dată primit, Gabriel va anunța piața fără întârziere", se menționează în comunicatul emis de Gabriel Resources. Creștere cu 217 milioane de dolari Mai mult, și în comunicatele anterioare ale companiei canadiene se menționa că decizia ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Vineri, 16 februarie, valoarea unei acțiuni Gabriel Resources a crescut la 0,66 dolari. Atunci s-au tranzacționat 255.134 de acțiuni. La acest preț, valoarea celor peste 1,036 miliarde de acțiuni a depășit suma de 688,744 milioane de dolari. Ceea ce înseamnă o creștere de peste 217,57 milioane dolari.

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin. În litigiul arbitral de la Washington pentru aurul de la Roșia Montană, Gabriel Resources cere despăgubiri de la statul român de aproape 3,3 miliarde de dolari. Investitori străini mulțumiți Potrivit chiar cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources, Victor Ponta este indicat ca principal responsabil pentru acest litigiu. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Cu alte cuvinte, dacă Gabriel Resources va avea câștig de cauză, îi va putea mulțumi fostului premier al României. Și alți investitori străini interesați de resursele din subsolul României au motive să fie mulțumiți de Victor Ponta. La mijloc se află tot o mină. Dar, spre deosebire de Roșia Montană, în acest caz este foarte probabil ca exploatarea resurselor să înceapă chiar de anul viitor. Este vorba despre minele de cupru de la Moldova Nouă, ale fostei Moldomin. Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin Fosta companie de stat Moldomin a fost cumpărată în 2021 de Eti Bakir, cea mai importantă companie minieră din Turcia, parte a grupului Cengiz. Preluarea la pachet a portului industrial de la Moldova Nouă, construit special pentru transportul concentratelor cuprifere pe Dunăre către Marea Neagră, le aduce investitorilor turci un avantaj strategic pe piața globală a metalelor esențiale pentru noile tehnologii. În 2022, societatea Cuprumold Mining, deținută de Eti Bakir, a câștigat în instanță licența de exploatare a zăcământului după un proces lung cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale). Activitatea minieră se va relua în 2025, au anunțat turcii, care se așteaptă să exploateze anual zece milioane de tone de cupru. Compania turcă Eti Bakir a fost asistată să preia Moldomin de Victor Ponta, prin intermediul firmei celui din urmă, VP Projects Advisers SRL. Pentru consultanța acordată turcilor, firma lui Ponta a încasat 390.000 de euro pentru aceste servicii de la Cengiz Holding, care deține Eti Bakir, potrivit unei investigații captura.ro.

Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre Roșia Montana Foto: Realitatea.net
Eveniment

Cea mai cunoscută aberație spusă Ponta despre Roșia Montana

Cea mai cunoscuă aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana a început cu „O să fiu sincer...”, iar la final acesta nu a făcut nimic din ceea ce a promis. Proiectul de lege privind Roșia Montana a fost inițiat chiar de guvernul Ponta și poartă semnătura acestuia atât pe expunerea de motive, cât și pe adresa detrimitere de la Guvern la Senat. Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre Roșia Montana Iată întreaga declarație a lui Ponta, la postul B1 TV, la 13 iunie 2013, potrivit transcrierii Agerpres: „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul... (...) acum ştiu mult mai bine ce am de făcut: (...) în primul rând să fac o administraţie necoruptă şi mai performantă şi în al doilea rând să deschid România pentru tot ce înseamnă investiţii din toată lumea, fie că vorbim de energie. De Roşia Montană, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru că e un proiect cunoscut, dar eu vreau să promovăm legea minelor”. Până și Liviu Dragnea, la acel moment ministru al Dezvoltării, l-a ironizat pe Ponta, care-i era șef pe linie de Guvern și de partid: „Eu am avizat proiectul de lege și nu am personalitate dublă, să vin în Parlament să votez împotrivă”. Însă, potrivit listei de vot la proiectul de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”, Victor Ponta a absentat de la votul final, deci nu a votat nici pentru, nici contra. Declarațiile lui Ponta și Șova au inspirat Gabriel Resources Ministrul Dan Șova declara, în 12 septembrie 2013, că, în cazul în care proiectul Roșia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenții la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiții realizate și 1,5 miliarde profitul estimat. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Ponta a confirmat aceste cifre într-o conferință de presă la Guvern, in 12 septembrie 2013, când a spus: „Guvernul se va apăra, însă am fost întrebat, repet, pe bună dreptate, de unde sunt aceste cifre. Vi le punem la dispoziţie, şi, în mod sigur, vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale, pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”. „Am cerut premierului să nu mai pronunţe cuvântul despăgubiri. La câteva ore, compania Roşia Montană Gold Corporation a vorbit despre despăgubiri. E mai grav că ministrul Şova recidivează şi mai aruncă un colac de salvare companiei, vorbind de faptul că nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă nu va fi adoptat proiectul”, a spus Cătălin Predoiu în septembrie 2013, la Digi 24.

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Cererea de arbitraj, depusă în iulie 2015 În acel moment, Victor Ponta era premierul României. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Potrivit cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources (companie majoritară în Roșia Montană Gold Corporation SA, care deținea licența de explorare și exploatare a minelor de aur) la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, se reclama un abuz al statului român. Documentul menționat arată că Roșia Montană Gold Corporation ar fi respectat toate reglementările legale, însă a sfârșit prin a pierde 650 de milioane de dolari din cauza unor decizii politice. Potrivit Gabriel Resources, suma investită ar fi fost necesară pentru ca RMGC să-și poată păstra licența de explorare și exploatare primită de la statul român. Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri Conform cererii de arbitraj, "Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului.". Fragment din cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană (sursa: ICSID) Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante. O decizie arbitrală în mega-dosarul Roșia Montană urmează să fie prezentată, cel mai probabil, săptămâna aceasta. Canadienii cer despăgubiri de 3,28 miliarde USD plus dobânzi Companiile canadiene Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey au cerut despăgubiri în de 3,28 miliarde de dolari. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM La acestea ar urma să se adauge o rată a dobânzii LIBOR+4% începând cu data de 29 iulie 2017 până la data plăţii. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Potrivit documentelor depuse de statul român la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, avocații României sunt de la casa de avocatură elvețiană Lalive și de la cea românească Leaua Damcali Deaconu Păunescu. Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante Potrivit unor informații oficiale primite de jurnalistul DeFapt.ro Petru Zoltan în 2020, numai până la acel moment, sumele primite de avocați erau de aproape 48 de milioane de lei. Astfel, Lalive primise de la statul român 11,5 milioane de lei iar Leaua Damcali Deaconu Păunescu, 36,41 milioane de lei. În total, doar până în 2020, 47,91 milioane de lei, echivalentul a 9,5 milioane de euro. În ultimii patru ani, România a plătit și alte sume celor două case de avocatură care o reprezintă în acest caz. DeFapt.ro va prezenta și valoarea acestora.

Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation Foto: Inquam/George Călin
Politică

Primul demnitar care a semnat pentru afacerea Roșia Montana

Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: Călin Popescu Tăriceanu, cel care, în 2014, a rupt PNL ca să-l susțină pe Victor Ponta. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an În februarie 2014, fostul premier a demisionat din PNL, în momentul în care acest partid se desprindea de PSD. Primul demnitar care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Însă asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Anunț în Adevărul, 5 septembrie 1995, republicat de Rise Project Nu se știe câte alte companii străine, în afară de Gabriel Resources, au aflat de acest anunț și și-au manifestat interesul. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În 2019, Newsweek arăta că din arhiva ANRM au dispărut două seturi de documente - ambele cu afaceri dubioase în care era implicat Tăriceanu - referitoare la asocierea cu Gabriel Resources și la cea cu Sterling Resources. Documentele asocierii au dispărut, nici un vinovat „Pe un raft dintr-un birou de la etajul al treilea se aflau mai multe documente de la Roșia Montană. Erau documente emise de ANRM. Lângă ele se afla și un dosar care avea legătură cu concesiunea Sterling. Cine a luat documentele de la Roșia Montană a pus mâna și pe acel dosar cu documente de la Sterling. Toate aceste documente erau clasificate. Nu se știe cine le-a luat”, a spus una dintre surse jurnalistului Petru Zoltan, care la acel moment lucra pentru Newsweek România, iar acum este în echipa DeFapt.ro. Între documentele dispărute: dosarul licenței de exploatare a aurului de la Roșia Montana, circa 500 de documente. Documentele ar fi dispărut între 2015 și 2017. „La această dată există o verificare internă, care nu este finalizată, cu privire la circuitul documentelor, inclusiv documente clasificate, pentru mai multe licențe, inclusiv cea la care faceți referire”, a spus președintele ANRM de la acel moment, Gigi Dragomir. Revista a cerut un punct de vedere din partea Serviciului Român de Informații, care a transmis că datele solicitate nu sunt de interes public. Un alt caz cunoscut de documente dispărute este cel al autostrăzii „Bechtel”. Rezultatul: nimeni nu a plătit. Dosarul instrumentat de procurori a fost clasat pentru că faptele s-ar fi prescris. Cum a fost implicat Tăriceanu în scandalul Sterling, alt set de documente dispărute de la ANRM: printr-o Hotărâre de Guvern, emisă de Guvernul Tăriceanu (Hotărâre nr. 1446 din 12/11/2008), petrolul și gazele din jurul Insulei Șerpilor au fost concesionate unei firme, Midia Resources SRL, ce acea un capital social de doar 200 de lei. Bilanțul pe 2007 al acestei firme arăta că nu are angajați iar cifra de afaceri a fost zero lei. Midia Resources SRL nu are sucursale, nu are sedii secundare și nu are administratori cenzori persoane juridice

Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Foto: DCNews.ro
Politică

Cine este pesedistul care a prelungit licența Roșia Montana

Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation (RMGC), din 2019 în 2024: Gigi Dragomir, un apropiat al fostului baron PSD de Neamț Ionel Arsene, a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu. Marcel Ciolacu a fost vicepremier în cabinetul Tudose. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gigi Dragomir era la șefia Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) în iunie 2019 când licența RMGC a fost prelungită printr-un simplu act al președintelui agenției, nu prin hotărâre de guvern. Fostul premier PSD Viorica Dăncilă a oferit, la Antena 3, propria versiune legată de această prelungire a licenței. „Conform Art.50 din Legea Minelor, Agenția Națională pentru Resurse Minerale poate emite avize și licențe de exploatare. Până aici, nu s-a încălcat în niciun fel legea. Dar Agenția Națională pentru Resurse Minerale știa de acest litigiu. În iunie 2019, a emis avizul pentru încă cinci ani, pentru că prima dată, conform Legii Minelor, se dă pe 20 de ani acest aviz, cu posibilitate de prelungire pentru cinci ani. A emis acest aviz, fără să informeze Guvernul. Normal era să avem o Hotărâre de Guvern. (...) Gândiți-vă că se dau licențe pentru foarte multe zăcăminte, dar având în vedere importanța zăcământului de la Roșia Montana, trebuia să vină o informare către primul ministru, iar această prelungire sau faptul că nu vom prelungi, iar eu vă spun că decizia era să nu prelungesc, trebuia făcută printr-o Hotărâre de Guvern. Nu a existat această Hotărâre de Guvern, s-a făcut această prelungire, a apărut în presă. Din presă am aflat acest lucru și am cerut demisia șefului ANRM. Nu și-a dat demisia. După știți că a fost problema cu miniștri, nu aveam șase miniștri în Guvern, au fost foarte multe probleme”, a susținut Dăncilă. Gigi Dragomir a fost numit la conducerea ANRM în octombrie 2017, prin decizie a premierului Mihai Tudose. Presa a scris că el nu avea nici o legătură cu domeniul, fiind „comerciant de carne”, însă era susținut politic de președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene (PSD), acum fugar în Italia. Vindea cârnați și era prieten cu baronul Arsene „Anterior postului de la ANRM, Dragomir a fost inspector în cadrul Administrației Județeane a Finanțelor Publice Ilfov și lucrase pentru o serie de firme care se ocupă de comerțul și distribuția de produse alimentare. În ultimii ani a participat la concursuri ANAF pentru o serie de posturi, însă le-a picat”, arăta Hotnews. UN CV al lui Dragomir este de negăsit. În 29 decembrie 2017, Tudose l-a demis pe Gigi Dragomir. Câteva zile mai târziu, la 18 ianuarie 2018, premierul interimar Mihai Fifor l-a repus în funcție. El a fost demis de guvernul Ludovic Orban. Presa scria, în 2020, că un raport al Corpului de Control a apreciat că, în perioada în care acesta a condus ANRM, pierderile produse statului au fost de miliarde de lei. Haos în acordarea licențelor „La nivelul ANRM, nu a existat o preocupare evidentă cu privire la aprobarea licențelor de exploatare, prin hotărâre a Guvernului, în sensul că au fost inițiate procedurile prevăzute de cadrul legal în vigoare în vederea aprobării acestora doar pentru 16 licențe din numărul total de 446 licențe neaprobate, astfel, nefiind respectate prevederile din Legea minelor 85/2003. Titularii de licențe de exploatare neintrate în vigoare pot desfășura operațiuni miniere în baza programelor anuale de exploatare şi/sau cercetare, avizate de ANRM, existând riscul ca exploatarea zăcămintelor să fie finalizată fără ca aceste licențe să fi intrat în vigoare. Din numărul total de 446 licențe de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare care nu erau intrate în vigoare, titularii a 97 de licențe desfășurau activitatea de exploatare a resurselor pe baza de permis de exploatare, pentru care datorau taxa aferentă activității miniere. Pentru celelalte 349 de licențe care nu au intrat în vigoare, titularii acestora nu aveau obligația legală de plată a taxei pentru activitatea de exploatare minieră, aceasta urmând a fi datorată ulterior aprobării licenței prin hotărâre de Guvern. Teoretic, titularii acestor licențe nu desfășoară activități de exploatare minieră și, în consecință, nu plătesc taxele și redevențele aferente licențelor”, se arăta în raportul Corpului de Control, citat de Digi 24.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră