marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

965 articole
Internațional

Guvernul a finalizat lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal: Creşte TVA-ul la locuințe și accize mai mari la ţigări și la alcool

Ce taxe vor crește în România. Coaliţia de guvernare a finalizat, miercuri seară, lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal. Modificările ar urma să fie aprobate într-o şedinţă de guvern care va avea loc săptămâna viitoare. Liderii coaliţiei nu au ajuns la un acord pe introducerea impozitului progresiv, în schimb s-a decis ca acciza la ţigări să fie mărită de la 1 august 2022. La alcool, acciza ar urma să crească de la 1 ianuarie 2023. Ce taxe vor crește în România De asemenea, coaliția de guvernare a mai agreat creşteri de TVA la restaurante, locuinţe şi băuturi cu zahăr, dar şi deduceri fiscale pentru veniturile până în 4.500 de lei şi pentru familiile cu mulţi copii. Deducerile fiscale vizează veniturile până în 4.500 de lei, impactul bugetar fiind de 3 miliarde de lei/an în 2023. Astfel, tinerii până în 26 de ani vor beneficia deduceri de 15% din impozitul pe venit cu valoare maximă de 383 de lei. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Se vor aplica şi deduceri pentru familiile care au copii, de 100 de lei/copil dacă copiii sunt la o formă de învăţământ. Dacă o familie are mai mult de 4 copii, impozitul pe venit este zero. Excepţii vor face elevii și studenţii până în 26 de ani, persoana care urmează o formă de ucenicie, pensionarul care beneficiază de pensie din sistemul public, persoanele fizice care realizează venituri din salarii avand mai multe contracte de muncă cu timp parţial sau intreg si valoarea cumulata din salarii depaşeste salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilităţi. Cresc accizele la țigări și alcool La capitolul accize, la alcool acestea vor fi de 20% - 6 bani/litru, începând cu 1 ianuarie 2023. La ţigări, acciza creşte cu 31 de lei, (60 de bani/pachet), de la 1 august anul acesta. La TVA, s-au decis următoarele modificări: pentru restaurante, catering, hoteluri, TVA creşte de la 5 la 9%, la locuinţe se va aplica un TVA de 5% doar pentru o locuinţă până la plafonul de 600.000 de lei dar şi până în 80 mp2 utili. TVA-ul la băuturile cu zahăr creşte de la 9 la 19%, iar aici intră şi berea fără alcool. În privinţa impozitului pe tranzacţii imobiliare la persoane fizice, se excludere deducerea de 90.000 de euro/imobil vândut şi se trece la impozitare de 1% pentru o locuinţă mai mare de 3 ani şi impozit 3% pentru imobile de până în 3 ani, cu excepţia moştenirilor. Coaliţia a decis şi eliminarea cotei forfetare pentru impozitul pe venit din chirii. Astfel, impozitul pe proprietate va fi pe grila notarială şi nu se mai face diferenţă intre persoana fizică vs persoană juridică. Se va face o clasificare pe rezidenţiale şi nerezidential, iar pe rezidenţial, impozitul va fi 0,1-0,2%, în timp ce pe nerezidenţiale va fi de 1 - 1,3%. Măsurile vor viza și microîntreprinderile Pentru microîntreprinderi, s-a decis o reducere a plafonului de 500.000 euro, limitarea detinerii controlului pentru maxim 3 microinterprinderi, limitarea obiectului de activitate, cel puţin un angajat. Dividendele cresc de la 5 la 8% şi se elimină scutirile pentru companiile de stat şi pensiile private. În privinţa PFA-urilor, s-a stabilit scăderea plafonului de la 100.000 de euro la 25.000 euro/anual. Coaliţia a decis şi impozitarea jocurilor de noroc, cu 40% din orice câştig, dar se va face o analiză privind modalitatea de impozitare la nivel UE pentru a avea un model în acest sens. În agricultură şi construcţii, s-a stabilit scăderea palfonului de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilităţi fiscale În plus, s-a decisi şi limitarea beneficiilor salariale impozitate favorabil la 33%, din veniturile anuale. Pentru veniturile extra salariale, sub 6 salarii minime brute nu se aplică contribuţii, între 6 şi 12 salarii minime brute - contribuţiile vor fi pentru 6 salarii minime, între 12 si 24 salarii minime brute, se vor aplica contribuţii cât pentru 12 salarii minime iar peste 24 salarii minime brute, contributii ca pentru 24 de salarii minime, potrivit Agerpres. În privinţa impozitului progresiv, acesta nu se va aplica, însă coaliţia a stabilit că, după digitalizarea ANAF, s-ar putea introduce gradual impozitul pe venitul global, un pas spre impozitul progresiv.

Guvernul a finalizat lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal: Creşte TVA-ul la locuințe și accize mai mari la ţigări și la alcool
România și alte patru state UE cer o reducere cu 90% a emisiilor provenite de la mașini până în 2035
Internațional

România și alte patru state UE cer o reducere cu 90% a emisiilor provenite de la mașini până în 2035

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă. Un grup de state membre UE, printre care se numără Italia şi România, încearcă să relaxeze un obiectiv important de pe agenda Uniunii Europene în domeniul climei: eliminarea motoarelor cu combustie internă până la mijlocul următorului deceniu, transmite Bloomberg. Italia, ţara unde îşi au sediul mărci renumite de supercaruri precum Ferrari şi Lamborghini, este una din cele cinci state semnatare care cer o amânare cu cinci ani în planul UE ce ar obliga producătorii de automobile să elimine complet emisiile din vehiculele pe care le vând, potrivit unei propuneri consultate de Bloomberg News. Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă Această iniţiativă prefigurează discuţiile dificile care vor avea loc marţi, în condiţiile în care Franţa, deţinătoarea preşedinţiei rotative a UE, vrea să să îi convingă pe miniştrii Energiei din blocul comunitar să fie de acord cu o serie de iniţiative legislative în domeniul mediului. Franţa a decis să respecte planul propus de Comisia Europeană privind eliminarea motoarelor cu combustie internă din noile autoturisme până în 2035. La rândul său, Parlamentul European şi-a exprimat luna aceasta sprijinul pentru un plan care vizează eliminarea motoarelor cu combustie internă, ceea ce ar însemna sfârşitul unei tehnologii care a fost în centrul industriei auto timp de peste un secol. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Cu toate acestea, Italia, alături de Bulgaria, Slovacia, Portugalia şi România, vrea o reducere de 90% a emisiilor de la automobile până în 2035, anul în care Comisia Europeană şi-a propus să ajungă la o reducere de 100%. De asemenea, Italia vrea să obţină o reducere pentru constructorii auto de nişă, cum este Ferrari, cel puţin până în 2036. "Pentru noi, neutralitatea tehnologică este o chestiune vitală. Nu credem că rezolvarea pentru problema transportului este să avem o singură soluţie. Noi propunem să deschidem meniul", a spus ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani. Un eventual acord convenit marţi între miniştrii europeni ai Energiei ar stabili poziţia de negociere a statelor membre în vederea viitoarelor negocieri cu Parlamentul european şi Comisia Europeană cu privire la forma finală a pachetului legislativ, astfel încât să fie atinsă ţinta de reducere cu 55% a emisiilor până la finele acestui deceniu, potrivit Agerpres. Parlamentarii europeni au votat la începutul acestei luni să permită o excepţie pentru constructorii specializaţi care vor produce mai puţin de 10.000 de automobile până la finele lui 2035. Grupul de ţări condus de Italia cere de asemenea recunoaşterea combustibililor regenerabili, însă criticii susţin că aceasta este doar o modalitate pentru a prelungi utilizarea motoarelor cu combustie internă.

Bloomberg: Croația ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023. România și Bulgaria, nu
Eveniment

Bloomberg: Croația ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023. România și Bulgaria, nu

Agenția de presă Bloomberg scrie că Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023, concomitent cu adoptarea euro. Potrivit Bloomberg, această decizie ar fi accelerată de invazia rusă din Ucraina. Croatia ar putea fi primită în zona Schengen Primirea în zona Schengen va aduce un ajutor masiv pentru turismul din această țară. Pe litoralul croat vin anula circa zece milioane de cetățeni europeni. Dintre aceștia, 80% sosesc cu mașinile sau cu autobuzul. În plus, UE vrea să arate astfel că își consolidează angajamentele față de regiunea balcanică, unde se luptă cu influența Rusiei, arată Bloomberg. The European Union is poised to pull its newest member closer into the fold https://t.co/CZWAhtg7ip— Bloomberg (@business) June 27, 2022 „Decizia presupune însă riscuri. Deși are ca scop consolidarea unității în UE, Croația va depăși alți doi membri – România și Bulgaria – care s-au luptat să intre în spațiul Schengen de când au aderat, în 2007. Ele au fost ținute pe loc datorită preocupărilor legate de corupție și capacitatea de a-și proteja granițele”, scrie agenția. Harta Balk magazin În ceea ce privește Croația, există temeri că nu va putea să protejeze granița de 1.000 de kilometri cu Bosnia Herțegovina, țară de tranzit pentru emigrația ilegală. Olanda este țara care a manifestat obiecții față de primirea acestei țări în spațiul Schengen, urmare a dificultății gestionării graniței cu Bosnia. Addressing the EU Parliament on Wednesday, Prime Minister Andrej Plenković said that the Council of the EU would next week send a draft decision to the EP on Croatia's admission to the Schengen area on 1 January 2023, and the final decision could be adopted this autumn.— HINA (@Agencija_HINA) June 22, 2022 O propunere formală de primire a Croației în spațiul Schengen ar putea fi făcută de Franța, la 30 iunie, iar o decizie ar putea fi luată în iunie. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat Uniunea Europeană este îngrijorată de eforturile Rusiei de a destabiliza Balcanii. În consecință, primirea Croatiei în spațiul Schengen ar fi un semnal către alte state din fosta Iugoslavie că integrarea lor în UE n-a fost închisă.

CE acordă României un ajutor de 500 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafeţe împădurite
Internațional

CE acordă României un ajutor de 500 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafeţe împădurite

Bani europeni pentru pădurile României. Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României în valoare de 500 de milioane de euro pusă la dispoziţie prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafeţe împădurite, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Măsura face parte din strategia României de asigurare a protecţiei pădurilor şi a biodiversităţii. Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde. Bani europeni pentru pădurile României "Schema în valoare de 500 de milioane de euro aprobată luni va permite României să creeze noi suprafeţe împădurite. Aceste păduri vor contribui la prevenirea eroziunii şi a inundaţiilor, la curăţarea aerului şi la combaterea schimbărilor climatice. Măsura va contribui nu numai la obiectivele Pactului verde al UE, ci va sprijini, totodată, dezvoltarea economică a zonelor rurale din România", a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Măsura notificată de România, care va avea un buget de 500 de milioane de euro, va fi finanţată integral prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Schema se va desfășura până în 2026 Schema, care se va desfăşura până la 30 iunie 2026, urmăreşte să sprijine proprietarii de terenuri agricole adecvate pentru împădurire în vederea creării de noi suprafeţe împădurite, ceea ce va avea un impact climatic pozitiv pe termen lung. În cadrul schemei, se va oferi sprijin sub forma unor granturi directe proprietarilor publici şi privaţi de terenuri agricole adecvate pentru împădurire, inclusiv municipalităţilor, precum şi asociaţiilor acestora. Pentru a beneficia de ajutor, proprietarii de terenuri agricole trebuie să creeze trupuri de pădure de cel puţin 0,5 ha sau cordoane forestiere (adică rânduri de arbori şi arbuşti pentru a proteja terenurile agricole împotriva eroziunii eoliene şi a secetei) cu o suprafaţă de cel puţin 0,1 ha. În plus, beneficiarii trebuie să se asigure că terenul pe care sunt plantate trupurile de pădure sau cordoanele forestiere este adecvat pentru împădurire. În sfârşit, împădurirea trebuie realizată în conformitate cu un plan de proiect aprobat de Garda Forestieră din România, în care sunt detaliate speciile de arbori şi arbuşti care urmează să fie plantaţi, precum şi densitatea plantaţiilor. Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale şi al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii. Comisia a constatat că schema facilitează dezvoltarea anumitor activităţi economice, în special împădurirea terenurilor agricole. În plus, aceasta are un "efect stimulativ", deoarece beneficiarii nu ar desfăşura activităţile de împădurire în aceeaşi măsură în absenţa ajutorului, are un impact limitat asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special: măsura este necesară şi adecvată pentru a încuraja dezvoltarea pădurilor şi pentru a corecta o disfuncţionalitate a pieţei, deoarece piaţa nu asigură îndeplinirea obiectivelor preconizate în ceea ce priveşte împădurirea; iar măsura este, de asemenea, proporţională. Deşi valoarea maximă a ajutorului este de până la 100% din costurile eligibile, valoarea finală va fi calculată în mod nediscriminatoriu. Costurile eligibile vor fi susţinute de documente justificative clare şi contemporane şi se vor baza pe costuri standard. De asemenea, măsura promovează asigurarea unei creşteri inteligente şi durabile a suprafeţelor împădurite. În plus, măsura este în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare rurală şi cu obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde. Pe acest temei, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate pentru a majora exporturile de cereale ucrainene
Internațional

Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate pentru a majora exporturile de cereale ucrainene

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze. Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate ale celor două ţări pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale blocate în Ucraina, din cauza blocadei maritime a Rusiei, a afirmat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, transmite Reuters. "Şinele de cale ferată trebuie să fie modernizate, trebuie să avem vagoane de transport marfă adecvate, iar Guvernul german lucrează pentru remedierea problemei cu multe alte părţi", a declarat oficialul german înaintea reuniunii de la Luxemburg a miniştrilor de Externe din ţările UE. Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze Oficialul a adăugat: "Este clar că, în final, cu certitudine nu vom putea scoate din Ucraina toate acele cereale, dar dacă reuşim să trimitem la export o parte din ele, pe diverse rute, va reprezenta un ajutor în această provocare globală". Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată De la pierderea dramatică a veniturilor din export şi până la câmpurile înţesate cu mine şi maşini agricole distruse, invazia rusească a avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol din Ucraina. Acum, porturile de la Marea Neagră sunt închise, în pofida eforturilor internaţionale de a ajunge la un acord, recoltarea este pe cale să înceapă, iar silozurile sunt încă pline cu recolta de anul trecut, potrivit Agerpres. Înainte de război, Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb şi floarea soarelui, iar întreruperea livrărilor din Ucraina a trimis o undă de şoc pe pieţele agricole mondiale, ducând preţurile la alimente la valori record şi îngrijorări cu privire la foamete la nivel mondial.

VIDEO Regele Belegiei a fost primit de Klaus Iohannis la Baza Kogălniceanu
Internațional

VIDEO Regele Belegiei a fost primit de Klaus Iohannis la Baza Kogălniceanu

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa - sondaj ECFR
Politică

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa - sondaj ECFR

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

Mircea Geoană: "România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt convins că acest lucru va atrage și efecte economice pe măsură"
Internațional

Mircea Geoană: "România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt convins că acest lucru va atrage și efecte economice pe măsură"

România are o vocație masivă în zona Mării Negre. România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură, a spus Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice. România are o vocație masivă în zona Mării Negre „România este în mod evident o ancoră strategică, într-o zonă foarte complexă a Europei. România are o vocație masivă în zona Mării Negre, dar este o vocație multiregională și ceea ce România oferă ca geografie, ca densitate strategică și ca nivel de loialitate față de Alianță, sunt ingrediente extrem de apreciate aici, la NATO. Şi este evident faptul că în acest moment, în care integrarea NATO începută în urmă cu câțiva ani de zile se desăvârșește într-un fel, vom avea acum prezență NATO și apărare și descurajare la nivelul Europei de Vest. Se întâmplă și la noi. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură. Întotdeauna strategicul este precursorul economicului. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Când ai pace, stabilitate, securitate, este mai ușor să ai investiții, dezvoltare, locuri de muncă și un trai mai prosper. Deci, aceasta este, de fapt, rolul României de ancoră strategică și sunt convins că cei de acasă, indiferent de politică, indiferent de momentul sau de poziția în care ne aflăm, vom contribui cu toții la acest binom: securitate, prosperitate - este ceea ce face ca NATO să fie atât de important și de relevant pentru noi toți", a spus Mircea Geoană. Secretarul NATO a dezvăluit și ce se va întâmpla astăzi la Bruxelles, dar şi cum se desfăşoară pregătirile pentru Summitul de la Madrid. „Această întâlnire ministerială este ultimul moment politic înainte de summit-ul NATO de la Madrid, care este peste câteva zile deci este, dacă vreți, ultima bornă pe un drum către un summit pe care noi numim Transformator, cel care va produce schimbări în ceea ce face NATO pe foarte multe fronturi. Războiul pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei a zguduit din temelii sistemul de securitate european. E normal să ne pregătim, vom continua să sprijinim Ucraina, vom continua să întărim flancul estic al NATO, vom întări zona Mării Negre, care este astăzi sub o presiune crescândă datorită evoluțiilor din această zonă, dar vom continua să ne adaptăm tehnologic. Vom invita în premieră liderii din zona Asia-Pacific la un summit NATO, pentru pentru prima dată în istoria noastră, premierii Japoniei, Australiei, președintele Coreei de Sud, premierul Noii Zeelande. (...) Asistăm la o schimbare profundă a modului în care NATO vede apărarea aliaților de pe flancul estic și faptul că Rusia este un actor agresiv și imprevizibil, ne face să ne luăm măsuri în consecință. Până recent, până la invazia din 2014, NATO nu avea nicio prezență pe flancul estic. Nu era nevoie. Înțelegerea noastră cu Rusia în actul fondator NATO-Rusia din 1997 indica că Rusia, pe de o parte, își lua angajamentul, atunci că nu-și atacă vecinii, că nu are pretenții teritoriale și că permite de fapt țărilor din Europa să-și aleagă propriul destin. Iată cum și-a încălcat propriul cuvânt Federația Rusă. Și atunci, evident, nu era nevoie de prezență NATO în est. După ocuparea ilegală a Crimeei, a început o prezență NATO relativ lejeră, grupul de luptă în zona Mării Baltice și în Polonia, o prezență și în România, în zona Mării Negre. Dar noua realitate strategică ne conduce către decizie că e nevoie să schimbăm în mod fundamental modul în care imaginăm apărarea și descurajarea pe flancul estic. Deci, va fi mai multe din întreg meniul de apărare și descurajare, mai multe trupe terestre, mai multă vigilență și aeriană, mai multe active în zona maritimă, mai multe active în zona cyber, în zona de spațiu, mai multe exerciții, mai multă repoziționare de echipamente, o nouă arhitectură de sisteme de apărare antirachetă. Deci este, dacă vreți, o o abordare holistică a ceea ce înseamnă apărare și descurajarea e de făcută pe cu anumit grad de flexibilitate, pentru că nu fiecare țară, fiecare geografie de pe flancul estic sunt identice”, a spus Geoană.

Iohannis: Cooperarea dintre România şi Franţa pe linia de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi binevenită
Internațional

Iohannis: Cooperarea dintre România şi Franţa pe linia de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi binevenită

Iohannis, mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România. Cooperarea dintre România şi Franţa pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebit, a declarat Klaus Iohannis la Baza militară din Kogălniceanu, alături de președintele francez, Emmanuel Macron. Iohannis, mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România "Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente de parteneriat strategic autentic dintre ţările noastre. Bine ai venit, dragă Emmanuel ! Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi, pot să spun, foarte binevenită ", a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la Baza "Mihail Kogălniceanu". EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Iohannis a mulţumit încă o dată pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al grupului de luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang. "De altfel, un loc aparte al discuţiilor noastre l-a avut pregătirea Summit-ului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul concept strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi Finlandei", a completat Iohannis, potrivit Agerpres.

Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect
Eveniment

Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect

Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor din Ucraina, scrie The Guardian, citându-l pe adjunctul ministrului de externe ucrainean, Dmitro Senik. Rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor El a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Rusiei a Ucrainei a blocat exporturile de cereale de la Kiev prin Marea Neagră, provocând penurie și creșterea prețurilor, transmite Reuters. Aproximativ 30 de milioane de tone de cereale sunt blocate pe teritoriul Ucrainei, care este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume. Ukraine is capable of feeding 400 mln people. Despite war, farmers planted 70% of the spring corps. However, they don't have storage for harvest as at least 20 mln tons of grain harvested last year can't be transported pic.twitter.com/yCLl4O48tb— Daria Kaleniuk (@dkaleniuk) June 10, 2022 Ucraina este în discuții cu statele baltice pentru un al treilea coridor pentru exporturile de alimente, a mai declarat Senik. Oficialul nu a dat detalii despre ce cantitate de cereale a fost deja transportată sau ar urma să fie transportată prin aceste rute. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat Însă, la granița dintre România și Republica Moldova, timpii de așteptari sunt extrem de mari. În această dimineață, aproape 300 de camioane staționau la punctul de trecere al frontierei Leușeni. La acest punct de frontieră, erau de gardă echipe de medici și asistenți medicali din cadrul Poliției de Frontieră, dar și specialiști psihologi de la IGSU Moldova. Guvernul României nu a comunicat nimic pe această temă și, mai grav, nu pare să aibă un plan pentru a scurta timpii de așteptare din vămi.

Kremlinul acuză România că permite discriminarea cetățenilor ruși: "Da, au existat astfel de apeluri către ambasadă"
Internațional

Kremlinul acuză România că permite discriminarea cetățenilor ruși: "Da, au existat astfel de apeluri către ambasadă"

Rusia acuză România că discriminează cetățenii ruși. Ambasada Rusiei în România primește sesizări cu privire la încălcarea drepturilor cetățenilor ruși în această țară, a anunţat miercuri, 8 iunie, în timpul unei conferințe de presă online, șeful misiunii diplomatice Valeri Kuzmin, informează RADOR. „Da, au existat astfel de apeluri către ambasadă, sau mai bine zis către departamentul consular și din păcate, probabil că vor mai exista” – a spus diplomatul. Rusia acuză România că discriminează cetățenii ruși Acesta a precizat că în majoritatea cazurilor, cetățenii ruși din România se confruntă cu o problemă în domeniul serviciilor bancare. În special, vorbim despre blocarea conturilor sau refuzul emiterii de carduri bancare, precum și finanțarea afacerilor. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Deocamdată, acest lucru nu a afectat afacerile cu petrol și gaze sau domeniul culturii, ca în unele țări occidentale, unde clasicii ruși sunt interziși. Nu au existat semnale de alarmă nici de la studenți. Totuşi, subliniază ambasada Rusiei, autoritățile române și chiar Ministerul de Externe al României nu manifestă nici o dorință de eliminare a faptelor de discriminare din sectorul bancar, invocând faptul că aceasta „nu este de competența lor”. Ambasadorul rus a adăugat că recent a fost sesizat cu privire la o nouă procedură de acreditare a angajaților misiunilor ruse în străinătate, care, în opinia sa, „nu va conduce la condiții mai favorabile pentru activitatea unei misiuni diplomatice, așa cum prevede Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”. Totodată, Kuzmin a dat o evaluare pozitivă a modului în care organele de drept române desfășoară activităţi pentru a asigura protecția Ambasadei Rusiei, care le deosebește favorabil de o serie de alte capitale europene.

Un avion de mici dimensiuni a intrat ilegal în spațiul aerian al României
Internațional

Un avion de mici dimensiuni a intrat ilegal în spațiul aerian al României

O aeronavă străină a survolat spațiul românesc. O aeronavă bimotor de mici dimensiuni, tip Beechcraft, la bordul căreia se aflau două persoane, a survolat, miercuri seară, la joasă înălţime, spaţiul aerian al Ungariei, României, Serbiei şi Bulgariei, informează Ministerul Apărării. Precizăm că aeronava în discuţie, care a evoluat în spaţiul aerian al României pe traiectul Oradea - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin, nu a manifestat un comportament ostil sau periculos. În niciun moment, pilotul aeronavei nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare interceptoare, potrivit normelor internaţionale. O aeronavă străină a survolat spațiul românesc Din datele disponibile la acest moment, aeronava a decolat din Ungaria, din zona Debreţin, în jurul orei 17,30, fără a avea un plan de zbor aprobat şi fără a avea pornite mijloacele electronice de identificare de tip transponder. Aeronava a fost interceptată în spaţiul aerian al Ungariei de două aeronave militare ale Forţelor Aeriene Ungare, de tip JAS 39 Gripen, la ora 17,38. Aeronava nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În jurul orei 17,49, aeronava a intrat în spaţiul aerian al României, în zona Oradea, fiind însoţită de cele două aeronave militare maghiare, în baza acordului cross-border dintre România şi Ungaria. La ora 17,58 aeronavele maghiare s-au întors către bază, ţinta fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene ale SUA, dislocate pe Baza 86 Aeriană Feteşti, care se aflau în misiune de patrulare în spaţiul aerian al României. "Misiunea celor două aeronave americane a fost similară, de interogare radio, identificare vizuală şi escortare a aeronavei ţintă", transmite MApN La ora 18,36, aeronavele americane au solicitat aprobarea de revenire pe Baza 86 Aeriană, misiunea de poliţie aeriană fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, decolate de pe aceeaşi bază aeriană. "Aeronavele militare române au interceptat aeronava-ţintă la ora 18,42 şi au continuat misiunea de interogare şi escortare. Aeronava ţintă, care a continuat să nu răspundă interogărilor radio şi semnalelor vizuale, a intersectat, în jurul orei 19,00, pentru un interval de aproximativ două minute, şi spaţiul aerian al Serbiei, într-o zonă aflată între Drobeta Turnu Severin şi Korbovo", precizează MApN. În jurul orei 19,09, aeronava-ţintă a traversat în spaţiul aerian al Bulgariei. Cele două aeronave F-16 române au încheiat misiunea de poliţie aeriană şi au aterizat la Feteşti în jurul orei 19,46. Autorităţile bulgare investighează, la acest moment, la sol, zona ultimei poziţii cunoscute a ţintei, pentru identificarea aeronavei şi stabilirea detaliilor, mai arată reprezentanţii MApN.

Igor Dodon acuză că se pregătește o conexiune politico-militară între Republica Moldova și România: "Moldovenii vor fi carne de tun"
Internațional

Igor Dodon acuză că se pregătește o conexiune politico-militară între Republica Moldova și România: "Moldovenii vor fi carne de tun"

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon susține că se pregătește o "conexiune" politică și militară între Chișinău și România, avertizând ca Moldova riscă să fie atrasă într-un "război regional sângeros", relatează TASS. Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Se pregăteşte o Unire tehnică, politico-militară, pe care ulterior vor încerca să o formalizeze şi legalizeze juridic de Parlamentul majoritar PAS şi de Curtea Constituţională capturată, sub "protecţia" trupelor străine prezente aici, aşa cum a mai fost în istoria poporului nostru la începutul secolului trecut, a scris Dodon într-o postare făcută pe canalul său de Telegram. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Dodon acuză Occidentul că "dorește să-i folosească pe moldoveni drept carne de tun în bătălia geopolitică care se desfășoară în prezent în această regiune". "De fapt, toate aceste procese de înarmare și isterie anti-rusă sunt organizate intenționat pentru a justifica prezența trupelor NATO pe teritoriul Republicii Moldova", susține fostul președinte moldovean.

Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe "laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători"
Internațional

Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe "laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători"

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători". Şeful Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, Dmitri Rogozin, a ameninţat luni trei ţări din Europa de Est că Rusia ar putea lansa rachete balistice asupra lor, după ce statele respective au interzis survolarea spaţiului lor de către avionul care l-ar fi transportat pe şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-o vizită la Belgrad. Racheta Satan II pentru "românii răzbunători" Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru, ţări vecine Serbiei şi toate membre NATO, şi-au închis spaţiul aerian pentru avionul lui Serghei Lavrov, care urma să efectueze o vizită de două zile în Serbia, cele trei ţări invocând sancţiunile impuse de UE Rusiei după lansarea ofensivei sale în Ucraina la 24 februarie. Kremlinul a calificat gestul drept o acţiune ostilă din partea celor trei ţări, dar a afirmat că aceasta nu va împiedica Moscova să menţină contactul cu ţările prietene. Lavrov a dat vina pe UE şi NATO pentru incident. Sarmat, în dotarea forțelor ruse abia la iarnă "Ştiţi la ce este bun un Sarmat? El nu va cere permisiunea de survol laşilor de bulgari, românilor răzbunători şi muntenegrenilor care ne-au trădat istoria comună", a ameninţat Rogozin într-o postare pe Twitter. Вот чем хорош "Сармат"? Он у трусливых болгар, злопамятных румын и предавших нашу общую историю черногорцев согласие на пролёт спрашивать не будет. Равно как и у прочих шведов.— РОГОЗИН (@Rogozin) June 5, 2022 Sarmat este o rachetă intercontinentală balistică rusă, dar care, potrivit aceluiaşi Rogozin, va intra în dotarea armatei ruse abia la sfârşitul toamnei, până atunci urmând să treacă o serie de teste, aşa cum a declarat şeful Roskosmos pentru media de stat ruse în 21 mai, conform Rossia-24. Racheta Sarmat a fost testată la 20 mai de pe cosmodromul Pleseţk, lansarea sa fiind urmărită de preşedintele Vladimir Putin. Autorităţile ruse au declarat atunci că testul a fost reuşit. Kosaciov cere o reacție "extrem de severă" Vizita lui Lavrov la Belgrad fusese planificată pentru 6 şi 7 iunie, cu trei zile înainte de vizita cancelarului german Olaf Scholz. Lavrov a spus într-o conferinţă de presă luni că Rusia nici măcar nu şi-ar fi putut imagina o astfel de decizie din partea a trei state membre ale NATO. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Referindu-se la Serbia, ministrul rus de externe a spus că unei ţări suverane i-a fost refuzat dreptul la propria politică externă, notează HINA. "Nimeni nu va putea distruge relaţiile noastre cu Serbia", a declarat Serghei Lavrov în aceeaşi conferinţă de presă. Vicepreşedintele Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Konstantin Kosaciov, a denunţat luni un "demers al NATO" îndreptat împotriva Rusiei şi a Serbiei şi a cerut o "reacţie comună şi extrem de severă" care să se traducă "prin acţiuni practice, concrete", notează AFP.

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi. Șeful vămii românești, numit de PSD, a fost omul lui Dragnea
Politică

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi. Șeful vămii românești, numit de PSD, a fost omul lui Dragnea

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră