marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

965 articole
Eveniment

Rusia nu a identificat niciun caz de "persecuție" împotriva rușilor în România, dar acuză "atmosfera neprietenoasă" față de Kremlin

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României. Ministerul rus de Externe nu a raportat niciun caz de persecuție împotriva vreunui cetățean rus în România, în anul 2021, dar reclamă ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei”, potrivit raportului anual al instituției. Ambasada Rusiei la București a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe fragmente din raportul pentru 2021 al Ministerului rus de Externe privind ”încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine”. Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României Din fragmentele evidențiate de ambasadă reiese că ”în 2021 instituțiile străine ruse nu au identificat cazuri de detenție politică și persecuție a cetățenilor ruși în România, privarea de copii, obstrucționarea și limitarea activităților jurnaliștilor și persoanelor ruse reprezentând interesele patriei, mass-media mainstream, precum și încălcarea drepturilor cetățenilor noștri în centrele de detenție”. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Reprezentanții Moscovei se plâng de ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei în discursul politic românesc, umflarea sentimentelor rusofobe în mass-media pro-occidentală în ansamblul ei”, care ”au un efect negativ asupra situației și condiției morale a unei părți a compatrioților ruși ce trăiesc de ceva timp în România”. ”În 2021, misiunile diplomatice ruse nu au descoperit niciun caz de detenție în România a cetățenilor ruși și persecutare a acestora din motive politice, îndepărtare a copiilor din familiile acestora, obstrucționare și restrângere a activităților jurnaliștilor ruși și a persoanelor care reprezintă interesele presei interne, precum și niciun caz de încălcare a drepturilor cetățenilor noștri în locurile de detenție”.

Rusia nu a identificat niciun caz de "persecuție" împotriva rușilor în România, dar acuză "atmosfera neprietenoasă" față de Kremlin
Iohannis: România este un aliat puternic și respectat în cadrul NATO
Internațional

Iohannis: România este un aliat puternic și respectat în cadrul NATO

România beneficiază de "garanţii de securitate". România este un aliat puternic şi respectat în cadrul NATO, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, joi, la ceremonia de Ziua Eroilor organizată în Parcul Carol. România beneficiază de "garanţii de securitate" În acest context, ţara noastră beneficiază de "garanţii de securitate", a adăugat şeful statului. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon El a vorbit despre agresiunea rusă asupra Ucrainei şi a subliniat că acest lucru ne face conştienţi că "trebuie să protejăm în mod permanent valorile democratice şi pacea durabilă", potrivit Agerpres. Şeful statului a evidenţiat solidaritatea ţărilor aliate în faţa agresiunii ruse.

Marcel Boloş: Voucherele sociale de 50 de euro vor fi distribuite începând cu data de 1 iunie
Internațional

Marcel Boloş: Voucherele sociale de 50 de euro vor fi distribuite începând cu data de 1 iunie

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale. Procesul de emitere, distribuire şi încărcare a voucherelor sociale oferite prin programul guvernamental "Sprijin pentru România" va demara începând cu data de 1 iunie, a anunţat luni Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat de presă. Tichetele au o valoare nominală de 250 lei, sunt destinate persoanelor aflate în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie şi fac parte din cea mai importantă iniţiativă de acest gen derulată până acum din perspectiva numărului de beneficiari. Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale Potrivit sursei citate, peste 2,5 milioane de beneficiari vor primi tichete pentru achiziţia de produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei. De asemenea, o premieră este reprezentată de sursa multiplă de finanţare, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, precum şi din viitoarea perioadă de programare 2021-2027, prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS). Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar "Iniţiativa acordării cu promptitudine a tichetelor sociale reprezintă în sine o serie de premiere în administraţia centrală, efort care nu ar fi fost posibil fără o mobilizare şi sincronizare a mai multor ministere, companii naţionale şi private. Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea şi evident producţia unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea şi validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii şi ANAF, distribuţia la nivel naţional şi încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate şi de mobilizare la nivelul Guvernului", a declarat ministrul Investiţilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. Cine sunt beneficiarii Pe lista celor peste 2,5 milioane de beneficiari care primesc tichete sociale, conform OUG nr.63/2002, se află: pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare. Calendarul distribuţiei voucherelor prevede încărcarea acestora o dată la două luni, în patru tranşe (iunie - iulie, august - septembrie, octombrie - noiembrie, decembrie 2022 - ianuarie 2023), reprezentanţii MIPE având în vedere ca la jumătatea lunii iulie, după evaluarea implementării primei etape, să adapteze calendarul următoarelor tranşe pentru ca beneficiarii să poată utiliza cât mai urgent voucherele pentru achiziţionarea alimentelor şi meselor calde. Mecanismul de distribuire prevede trei etape, respectiv emiterea cardurilor de către unităţile desemnate (imprimarea datelor beneficiarilor şi inserarea CIP-ului), distribuirea prin intermediul CN Poşta Română şi încărcarea valorică a cardurilor.

România ia în calcul accelerarea forajelor la mare adâncime, în contexul creșterii prețului la gaze
Internațional

România ia în calcul accelerarea forajelor la mare adâncime, în contexul creșterii prețului la gaze

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

Posibilă ploaie de stele în dimineața zilei de 31 mai, anunță Observatorul Astronomic
Internațional

Posibilă ploaie de stele în dimineața zilei de 31 mai, anunță Observatorul Astronomic

Fenomen astronomic vizibil din România. Planeta Pământ se va intersecta, în dimineaţa zilei de 31 mai, la ora 8,00 (ora României), cu particule provenite din cometa 73P/Schwassmann-Wachmann, anunţă Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". "Deşi în România va fi ziuă atunci, se aşteaptă ca activitatea meteorilor să se intensifice treptat, cu câteva ore înaintea maximului preconizat. Astfel, în noaptea de 30 spre 31 mai vom putea fi martorii unui spectacol ceresc deosebit până în jurul orei 4,30, când cerul va începe să se lumineze treptat (Soarele răsare la ora 5,30). Fenomen astronomic vizibil din România Meteorii vor fi lenţi în comparaţie cu meteorii "obişnuiţi", intrând în atmosferă cu viteze de doar 16 km/s (72 km/s fiind viteza maximă)", precizează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Conform specialiştilor de la Observatorul Astronomic, "întâlnirea din acest an include multe particule desprinse din coada cometei în anii 1892, 1897, dar şi fragmente mai mari, rezultate în urma dezintegrării cometei din anul 1995". "Ce va fi? Rămâne de văzut: totul sau nimic. Condiţii pentru observarea fenomenului: predicţia să fie corectă, cerul senin, să fim departe de poluarea luminoasă a oraşelor şi să privim cerul relaxaţi dintr-un şezlong, cuprinzând cât mai mult din bolta cerească. Nu uitaţi: adaptarea ochiului la întuneric durează cel puţin o jumătate de oră, aşadar evitaţi sursele de lumină artificială. Fenomenul nu poate fi urmărit prin instrumente astronomice (lunete şi telescoape)", recomandă specialiştii.

Guvernul va aproba retragerea României din Banca Internațională de Cooperare Economică și Banca Internațională de Investiții
Internațional

Guvernul va aproba retragerea României din Banca Internațională de Cooperare Economică și Banca Internațională de Investiții

România se retrage din BICE și BII. Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un act normativ în baza căruia va întreprinde demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Proiectul de lege supus aprobării este cel privind denunţarea Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a Protocolului semnat la Moscova, la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci. România se retrage din BICE și BII "Guvernul României va transmite notificarea oficială de denunţare a Convenţiei BICE şi de retragere din acţionariatul băncii. Retragerea din acţionariatul BICE se va face în termen de cel puţin 6 luni de la notificare, conform prevederilor art. IX din Convenţia BICE. Se va urmări coordonarea cu Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria în scopul asigurării unei ieşiri simultane din BICE şi stabilirii unor modalităţi similare de ieşire, care să asigure o protecţie corespunzătoare a intereselor statelor membre care se retrag", se arată în expunerea de motive a proiectului. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Tot miercuri, Guvernul va adopta şi un proiect de lege pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, şi a Protocolului de modificare a Acordului privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova, potrivit Agerpres. În baza acestui proiect, Guvernul României va întreprinde demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii. În şedinţa de Guvern urmează să fi aprobată, printr-o hotărâre, Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030. Adoptarea documentului vizează, conform notei de fundamentare: "o mai bună comunicare în siguranţa rutieră, atât la nivel interinstituţional, cât şi în relaţia cu societatea civilă şi presa, cu scopul conştientizării opiniei publice cu privire la responsabilitatea individuală şi la riscurile traficului rutier, prin desemnarea unor purtători de cuvânt/experţi în comunicare pe domeniul siguranţei rutiere; introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere; operaţionalizarea unui sistem automat de detecţie şi constatare a abaterilor pentru creşterea siguranţei rutiere". Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba scoaterea din rezervele de stat şi acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru Republica Ucraina, pentru protecţia populaţiei refugiate în contextul escaladării conflictului de pe teritoriul ucrainean. Ajutorul acordat, care constă în produse alimentare, produse de strictă necesitate, precum şi benzină şi motorină, are o valoare 9.815.369,37 lei, exclusiv TVA, exclusiv transportul. Vor fi aprobaţi, printr-o hotărâre, indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "Autostrada Bacău - Paşcani", în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi. Revine "Start-up Nation ROMANIA" Executivul va adopta şi o hotărâre privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. "Prin prezentul proiect de act normativ se desemnează un număr de 211 arii speciale de conservare, care corespund siturilor de importanţă comunitară pentru care s-au stabilit măsuri de conservare, în conformitate cu planurile de management aprobate. Măsurile de conservare sunt mecanismele şi acţiunile efective care trebuie instituite pentru un sit Natura 2000, cu scopul de a realiza obiectivele de conservare a sitului", se arată în nota de fundamentare. Va fi adoptat şi un memorandum având ca temă încadrarea în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român a schemelor de ajutor de minimis - Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii "Start-up Nation ROMANIA"; Programul naţional multianual de microindustrializare; Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă; Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

României i-a luat trei luni să se retragă din două bănci rusești, deși a anunțat că va face asta încă din februarie
Eveniment

României i-a luat trei luni să se retragă din două bănci rusești, deși a anunțat că va face asta încă din februarie

România iese din două bănci rusești. Țara noastră se va retrage oficial din Banca Internațională de Investiții, dar și din Banca Internațională de Colaborare Economică, două bănci controlate de la Kremlin, în cursul zilei de miercuri, după ce premierul Nicolae Ciucă va semna două proiecte lege promovate în acest sens. Decidenții politici de la București au anunțat la sfârșitul lunii februarie că vor retrage România din acționariatul celor două bănci, după ce Rusia a invadat Ucraina. România iese din două bănci rusești Pe masa premierului Nicolae Ciucă se află două proiecte de lege prin care România urmează să se retragă oficial, nu doar la nivel declarativ, din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Colaborare Economică. Ambele proiecte de lege prevăd că eventualele cheltuieli legate de retragerea României din acționariatul celor două bănci să fie suportate de la bugetul de stat prin Ministrul Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Cele două proiecte de lege semnate de Marcel Ciolacu și Florin Cîțu, în calitate de șefi ai Camerei Deputaților, respectiv Senatului României, urmează să fie adoptate în cursul zilei de miercuri de premierul Nicolae Ciucă. Memorandum aprobat de pe 3 martie Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunța la sfârșitul lunii februarie că „Guvernul a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul celor două bănci cu capital majoritar rusesc. Datele oficiale arată că Rusia deține 43% din acțiunile Băncii Internaționale de Investiții (BII) și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică (BICE). România deține 7,5% din acțiunile BII, restul fiind deșinute de Bulgaria, Cuba Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam.

CE a aprobat o schemă românească de 100 de milioane de euro pentru sprijinirea regenerării pădurilor
Internațional

CE a aprobat o schemă românească de 100 de milioane de euro pentru sprijinirea regenerării pădurilor

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor. Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de 100 de milioane de euro pentru a sprijini regenerarea pădurilor deteriorate, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Schema va fi finanţată prin Facilitatea de redresare şi rezilienţă ("FRR"), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Scopul schemei este de a sprijini proprietarii de păduri să facă progrese cu regenerarea pădurilor în zonele afectate de incendii forestiere, fenomene meteorologice nefavorabile, infestări cu dăunători şi evenimente dezastruoase. 100 de milioane de euro regenerarea pădurilor Sprijinul va lua forma unor granturi directe pentru proprietarii de păduri privaţi şi publici, precum şi asociaţiile acestora. Schema se va desfăşura până la 30 iunie 2026. Comisia a evaluat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat şi, în special, în conformitate cu Orientările din 2014 privind ajutorul de stat în sectoarele agricole şi forestiere şi în zonele rurale şi în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Comisia a constatat că schema este necesară şi adecvată pentru a încuraja regenerarea pădurilor. În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională şi nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi comerţului în UE, potrivit Agerpres. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia evaluează cu prioritate măsurile care presupun ajutor de stat cuprinse în planurile naţionale de redresare prezentate în contextul FRR şi oferă îndrumări şi sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naţionale, pentru a facilita implementarea rapidă a Facilităţii de redresare şi rezilienţă.

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an. Importurile din Rusia, cu 70% mai mari, în 2021 - date ZF
Politică

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an. Importurile din Rusia, cu 70% mai mari, în 2021 - date ZF

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

Premierul Portugaliei a fost primit de Nicolae Ciucă la Palatul Victoria
Eveniment

Premierul Portugaliei a fost primit de Nicolae Ciucă la Palatul Victoria

Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București. Prim-ministrul Republicii Portugheze, Antonio Costa, aflat în vizită de lucru în România, a fost primit, joi dimineaţa, la Palatul Victoria, de premierul Nicolae Ciucă. Costa şi Ciucă au programată o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii. Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București Ulterior, ei vor participa la semnarea unui acord între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul Apărării, după care vor susţine o conferinţă de presă. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Prim-ministrul portughez va fi primit şi la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis şi va avea o întrevedere cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Joi după-amiază, şeful Guvernului portughez va vizita, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ciucă, Batalionul 1 Instrucţie "Olt" din Caracal.

ANALIZĂ Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România, pentru că a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni
Eveniment

ANALIZĂ Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România, pentru că a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România, pentru că a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni, arată o analiză publicată azi de Bloomberg. În primul trimestru din acest an, PIB-ul Poloniei a crescut cu 8,5%, față de primul trimestru al anului trecut. PIB-ul Ungariei a înregistrat o creștere de 8,2%, iar cel al României de 6,5% - tot trimestrul I 2022 comparat cu trimestrul I 2021. Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România „Fuga a milioane de ucraineni din fața invaziei Rusiei a crescut costurile financiare pentru țările de la granița de est a Uniunii Europene care îi preiau, dar cazul Poloniei arată că oferirea de adăpost poate aduce și beneficii economice (...) Cu majoritatea migranților ucraineni - un grup format în mare parte din femei, copii și bătrâni - având puține bunuri personale, sosirea lor a contribuit la creșterea vânzărilor de orice, de la pantofi la haine și produse alimentare. Acest lucru a ajutat la contrabalansarea altor dificultăți economice cauzate de război, inclusiv inflația rapidă”, scrie Bloomberg. Guvernatorul băncii centrale a Poloniei a arătat că refugiații ucraineni au contrinuit la aproape jumătate din cheltuielile consumatorilor, în ultima perioadă de timp. Profesorul Matesz Urban, de la Oxford Economics, a apreciat că primirea refugiaților ucraineni va aduce beneficii pe termen lung. Refugees in #Poland will lift economy’s potential, but challenges remainClick the link below to read our latest #research: https://t.co/3Ido1Iihkthttps://t.co/3Ido1Iihkt pic.twitter.com/BCmzBsMC3u— Oxford Economics (@OxfordEconomics) May 12, 2022 Ucrainenii, cumpărături de 900.000 USD în România În România, ucrainenii erau cel mai mare grup de cumpărători străini, pe baza plăților cu cardul în luna martie, potrivit companiei de tehnologie financiară Global Payments. Ei au cheltuit 4,2 milioane de lei (900.000 de dolari) în aproape 34.000 de tranzacții în cursul acelei luni, majoritatea pe produse achiziționate în supermarketuri și farmacii. Ei au plătit și pentru combustibil, ulei de motor, articole auto, haine sau cazare, arată datele Global Payments citate de Bloomberg. Reversul acestei cereri și a cheltuielilor guvernamentale de urgență este că ele se adaugă la presiunile inflaționiste, care erau deja în creștere urmare a creșterii prețurilor mărfurilor și a perturbărilor lanțului global de aprovizionare, mai explică agenția. From today, I am officially employed in Poland. I didn’t want to apply as a refugee, because for me, the war is not an excuse. I arrived to Poland one month ago, and I have job. My son is attending kindergarten. We have a new home. Thanks @BartoszMilewski for supporting us. pic.twitter.com/SxgOBepUEC— Aleksandra (@hl_aleksandra) May 10, 2022 În plus, refugiații ucraineni vor ajuta la slăbirea presiunii pentru salarii mai mari. În Polonia, circa 300.000 de ucraineni și-au găsit deja o slujbă. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist
Internațional

România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist

România poate salva exportul cerealelor ucrainene. G7 examinează alternative la transportul de cereale ucrainene pe cale navală, pentru a sparge o blocadă rusă, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, relatează sâmbătă DPA. România poate salva exportul cerealelor ucrainene Problemele legate de diferitele lăţimi de cale ferată au exclus transportul pe scară largă prin România, aşa că acum se analizează dacă este posibil ca trenul să ajungă în porturile baltice pentru export, a spus ea. În mod normal, 5 până la 6 milioane de tone de cereale pe lună ar putea fi livrate pe mare din Ucraina, a declarat Baerbock. Citește și: Imediat ce au câștigat Eurovision, membrii Kalush Orchestra se întorc în Ucraina, să-și apere țara. Psiuk: „Este foarte probabil că voi fi chemat să lupt” Dacă ar fi livrate pe calea ferată, a spus ea, este clar că s-ar obţine mult mai puţine cereale pentru export. Dar "fiecare tonă care este livrată afară poate ajuta puţin la ţinerea sub control a acestei crize a foametei", a adăugat Baerbock. Aurescu, optimist ca tot românu' Până în prezent, a spus şefa diplomaţiei germane, o fracţiune este exportată pe calea ferată, în principal prin România. Dar a apărut un "blocaj", deoarece Ucraina şi România au ecartament feroviar diferit. Potrivit G7, în Ucraina sunt stocate 25 de milioane de tone de cereale care nu pot ieşi din cauza blocadei ruseşti. "Acesta este grâul de care lumea are atât de mare nevoie", a declarat Baerbock după o reuniune a miniştrilor de externe din G7, în Germania, la Marea Baltică. G7 a declarat că examinează alternativele împreună cu Ucraina, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comisia Europeană. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a ignorat "blocajul": într-un tweet, a spus că a discutat cu secretarul de stat american, Antony Blinken, să intermedieze tranzitul de cereale ucrainene prin porturile Galați și Constanța. Briefly discussed w/@SecBlinken in t/margins of Berlin @NATO informal ministerial about RO?? efforts&plans to support UA??economy by facilitating its grain export/transfer via Galați&Constanța ports,& possible joint int'l action in this regard,thus contributing to?#FoodSecurity pic.twitter.com/bWJyVgxqJB— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 15, 2022 Zaharova, grobiană ca de obicei Rusia a negat orice responsabilitate în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la alimente şi criza mondială a foametei care se profilează, într-o replică dură la acuzaţiile aduse sâmbătă de ministrul german de externe Annalena Baerbock, relatează DPA. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că preţurile la produsele alimentare din întreaga lume au crescut "din cauza sancţiunilor impuse de Occidentul colectiv, sub presiunea SUA". În plus, a spus ea, un alt motiv al crizei alimentare mondiale este reprezentat de prăbuşirea statalităţii ucrainene, pentru care Occidentul este de asemenea vinovat. "Neînţelegerea acestui lucru este un semn fie de prostie, fie de inducere în eroare în mod deliberat a publicului", a scris Zaharova pe canalul său Telegram.

România a dat 12 puncte Moldovei la Eurovision, organizatorii le-au contorizat la Ucraina
Eveniment

România a dat 12 puncte Moldovei la Eurovision, organizatorii le-au contorizat la Ucraina

Scandal la Eurovision: punctele României, mutate. Potrivit informaţiilor Paginademedia.ro din interiorul TVR, juriul din România acordase cele mai multe puncte - 12 adică, piesei Zdob şi Zdub, care a reprezentat Moldova. Conform aceloraşi surse, şi Moldova acordase tot 12 puncte piesei din România. Scandal la Eurovision: punctele României, mutate Alexandra Ungureanu, Ozana Barabancea, Randi, Cristian Faur (compoziţie muzicală şi sound-design) şi Adrian Romcescu (compozitor) au fost membrii juriului Eurovision din România. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: amenință fățiș NATO cu o reacție nucleară și numește decizia Finlandei de a se alătura alianței „o greșeală”. G7 pune presiune pe Kremlin Surse din TVR au precizat că, aseară "au existat presiuni pentru ca România să îşi schimbe votul şi să dea 12 puncte Ucrainei şi 0 puncte Moldovei". Pe lângă România, au fost anulate voturile din Moldova, Azerbaidjan, Polonia, San Marino şi Muntenegru, potrivit escxstra.com, o publicaţie specializată în Eurovision.

Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR. Budăi (PSD): Prevederile sărăcesc pensionarii. Burduja (PNL): Unele ţinte sunt greu de înţeles. România - zero obiective atinse
Politică

Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR. Budăi (PSD): Prevederile sărăcesc pensionarii. Burduja (PNL): Unele ţinte sunt greu de înţeles. România - zero obiective atinse

Atacuri în valuri ale miniștrilor din cabinetul Ciucă împotriva PNRR: atât liberalii, cât și social-democrații, au obiecții față de prevederile PNRR. Până acum, România nu a îndeplinit nici unul din obiectivele pe care singură și le-a asumat prin acest program. În ceea ce privește renegocierea sa, fostul comisar european Corina Crețu a explicat, acum câteva zile, că ea este posibilă doar în caz de dezastru natural. Tot ea a arătat că până în 2023 trebuie „contractate toate lucrările”. Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR „Secretarul general al European Trade Union Confederation (ETUC), Luca Visentini, susţine, în faţa Comisiei Europene, nevoia de flexibilizare a prevederilor din PNRR în care se menţionează că pensiile românilor nu ar trebui să depăşească 9,4% din PIB până în 2070, poziţie exprimată deja de Ministerul Muncii şi de PSD. Iată că nu doar confederaţiile naţionale, ci şi cea europeană au înţeles că aceste prevederi din PNRR sărăcesc nu doar actualii pensionari, ci şi pe cei viitori”, a scris pe Facebook, ministrul Muncii, Marius Budăi. Joi seara, și ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a atacat PNRR, chiar dacă inițial el a arătat că România riscă să piardă 30 de miliarde de euro. El a spus că „unele ținte sunt greu de atins”. „Dar mai este un aspect şi aici trebuie văzut cum a fost gândit acest PNRR şi dacă toate jaloanele, ţintele asumate de România, inclusiv încadrarea lor în timp, sunt rezonabile. Sunt ţinte foarte ambiţioase şi trebuie să ne asigurăm că le putem îndeplini”, a afirmat Burduja. Miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a susținut că în toamnă va fi renegoaciat PNRR: „Probabil că, undeva din toamnă, se va pune problema acestei renegocieri (a PNRR, n.r.), pentru că procesul este unul de durată. La această renegociere nu se poate merge doar cu o măsură, gen că vreau ca în PNRR să fie introduse irigaţiile pentru agricultură. Nu. Va trebui să avem acest pachet de măsuri integrat cu care se va merge la această negociere şi, mai mult, să avem motivele pentru care noi solicităm renegocierea, bine consolidată”. Modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Însă fostul comisar european Corina Crețu a explicat că este practic imposbilă renegocierea și, dacă ar avea loc, ar duce la întârzieri mari: „După cum ştiţi, Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”. Datele publice, de pe site-ul Comisiei Europene, arată că România n-a îndeplinit nici o țintă din cadrul PNRR. Alte state au primit deja zeci de miliarde din prima tranșă de bani, România nici măcar nu a depus cerere de plată. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR. Vezi lista țărilor care au tras primii bani. România: zero obiective îndeplinite
Eveniment

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR. Vezi lista țărilor care au tras primii bani. România: zero obiective îndeplinite

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR: 1,16 miliarde de euro, arată site-ul Comisiei Europene care monitorizează evoluția acestui program. În schimb, România nici măcar nu a depus cerere pentru prima tranșă din PNRR - aprobarea poate dura săptămâni sau luni - și nu a îndeplinit nici un obiectiv. Portugalia a primit prima tranșă din PNRR Până acum, au mai primit prima tranșă de bani din PNRR: Italia, 21 de miliarde de euro, din care 10 miliarde granturi și 11 miliarde împrumuturiGrecia, 3,6 miliarde de euro, din care 1,71 miliarde granturi (sume nerambursabile) și peste 1,8 miliarde împrumuturiFranța, 7,4 miliarde euro, granturiSpania, 10 miliarde euro, granturiPortugalia, 1,16 miliarde euro, din care 555 de milioane de euro pentru granturi și 609 milioane euro - împrumuturi. Portugalia este prima țară care a depus planul de redresare și reziliență. Spania și Italia, cele mai performante Spania a primit această primă tranșă - diferită de pre-finanțarea inițială, obținută de toate țările a căror PNRR a fost aprobat și din care România a primit 1,9 miliarde de euro la 13 ianuarie - la finalul lunii decembrie. Această țară a mai trimis o cerere de plată, la 30 aprilie, pentru 12 miliarde de euro. Datele Comisiei Europene arată că Spania a îndeplinit deja 13% din țintele asumate prin acest program. Italia a îndeplinit 10% din obiective. Franța - 22% Grecia - 5% din obiective au fost îndeplinite. România nu a îndeplinit până acum nici un obiectiv, arată datele Comisiei Europene, și nici nu a trimis cerere de finanțare pentru prima tranșă. Fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a criticat, acum câteva zile, ritmul de implementare al PNRR. „Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat”, a spus Crețu. Europarlamentarul a arătat că deși România are în plan peste 200 de investiții și peste 200 de reforme, nici până acum nu a realizat primul jalon din PNRR. „Aşa era şi cu programele operaţionale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplineşti ceea ce tu însuţi te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiţii, 215 reforme şi nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Creţu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră