miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rezolutie

6 articole
Internațional

Parlamentul de la Kiev nu e de acord ca alegerile prezidențiale să aibă loc doar după ce va fi pace

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând. O rezoluție menită să reafirme legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu a reușit să fie adoptată în plenul Camerei Deputaților. Într-o sesiune specială, organizată pentru a marca trei ani de la începutul invaziei Rusiei pe scară largă, rezoluția a obținut doar 218 voturi favorabile, sub pragul de 226 necesar pentru adoptare. Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând Rezoluția a fost concepută de conducerea forului legislativ ca o declarație simbolică de sprijin pentru președintele Zelenski, ale cărui legitimitate este contestată de Rusia și, mai recent, de Statele Unite. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” În rezoluție se subliniază că: "Rada Supremă aminteşte încă o dată că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost ales în alegeri libere, transparente, democratice. Mandatul său nu este pus în discuţie de poporul ucrainean sau de Rada Supremă". Aproximativ 54 de parlamentari prezenți în sala de ședințe nu au participat la vot, inclusiv 38 de reprezentanți ai partidului președintelui, Slujitorul Poporului. Absențele au contribuit la eșecul demersului legislativ. Implicații politice Textul rezoluției face referire la articolul 108 din Constituția Ucrainei, potrivit căruia șeful statului aflat în funcție rămâne în funcție până când următorul președinte ales preia atribuțiile. Deși mandatul lui Zelenski s-a încheiat în luna mai, impunerea legii marțiale a blocat organizarea de noi alegeri. Săptămâna trecută, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un "dictator", criticând lipsa organizării de alegeri în ultimii ani, preluând acuzații similare aduse anterior de Rusia. Provocările ratificării acordurilor internaționale Președintele Zelenski s-a bazat până acum pe majorități schimbătoare în Parlament pentru adoptarea legilor, întrucât nu sunt întotdeauna prezenți suficienți parlamentari din partidul său. Această situație afectează capacitatea de ratificare a acordurilor internaționale, cum ar fi un potențial tratat de pace cu Rusia sau acordul cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, care nu pot intra în vigoare fără un sprijin parlamentar solid.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trebuie să-și refacă integritatea teritorială, potrivit unei rezoluții ONU. SUA s-au opus

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU. Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie care condamnă ferm invazia Rusiei în Ucraina și solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Măsura, care subliniază sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru menţinerea integrităţii sale teritoriale, a fost adoptată însă cu opoziţia Statelor Unite și cu un sprijin considerabil mai redus decât în anii anteriori. Rezoluția elaborată de SUA, modificată Inițial, proiectul de rezoluţie propus de SUA se axa doar pe solicitarea unei încheieri rapide a conflictului, fără a face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Sub presiunea țărilor europene, însă, proiectul a fost modificat. S-au adăugat amendamente care introduc referinţa la integritatea teritorială și cer o "pace justă". Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU Prezentată de Ucraina și susţinută de aproape toate țările din Uniunea Europeană, rezoluţia a obţinut 93 de voturi "pentru", 18 voturi "împotrivă" (inclusiv votul SUA) și 65 de abţineri. În contrast cu rezoluţiile formulate în 2022 și 2023, care au beneficiat de sprijinul a 141 de țări, noua propunere a întâmpinat mult mai multă rezistență, reflectând schimbări în dinamica sprijinului global față de Ucraina. Schimbări în politica externă a SUA Într-o schimbare radicală a politicii externe, noul preşedinte al SUA, Donald Trump, a afirmat recent că Ucraina ar fi responsabilă pentru izbucnirea conflictului. Declarațiile, care susțin agresorul și-l apropie pe Trump de Moscova, au stârnit îngrijorări serioase în rândul cancelariilor europene.

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/U.S. Department of State) În imagine, Marco Rubio, secretarul de stat american
Internațional

SUA propun o rezoluție ONU în care nu se face nici o referire la integritatea teritorială a Ucrainei

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina. Statele Unite au propus un proiect de rezoluție la Adunarea Generală a ONU, care solicită „încheierea rapidă” a conflictului din Ucraina, fără a menționa explicit respectarea integrității teritoriale a țării. Surse diplomatice au confirmat aceste detalii înaintea votului programat luni. Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina În timp ce președintele american Donald Trump face presiuni asupra omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, proiectul de rezoluție cere o soluționare rapidă a conflictului și lansează un apel pentru o pace durabilă între Ucraina și Rusia. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații Rezoluția nu face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Această formulare simplă se îndepărtează de textele anterioare ale Adunării, care erau clar formulate în sprijinul Ucrainei. Reacții din partea Rusiei Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a calificat rezoluția ca fiind „o idee bună”, deși a remarcat că textul nu face referire la „rădăcinile” conflictului. Această lipsă de detalii contrastează cu abordările anterioare și ridică semne de întrebare privind modul în care se va aborda criza. Reuniunea ONU și proiectul de rezoluție al Ucrainei Adunarea Generală a ONU se reunește luni pentru a marca cea de-a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina. În acest context, Ucraina și partenerii europeni au pregătit un proiect de rezoluție care subliniază necesitatea dublării eforturilor diplomatice pentru a pune capăt războiului în acest an. Textul reiterează solicitările pentru retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse și încetarea atacurilor asupra Ucrainei, beneficiind de un sprijin larg de aproximativ 140 de state membre. Critici europene și implicații diplomatice Textul american propus, cu doar 65 de cuvinte, riscă să provoace furia europenilor, surprinși de dialogul american-rus privind Ucraina. Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Riviere, a declarat că nu are comentarii deocamdată, în timp ce Richard Gowan, de la International Crisis Group, a afirmat că un text minimalist care nu condamnă agresiunea rusă sau nu se referă la integritatea teritorială a Ucrainei pare a fi o trădare a Kievului și o lovitură înjositoare pentru Uniunea Europeană, contestând principiile fundamentale ale dreptului internațional.

ONU încearcă să impună "justiția climei" (sursa: Twitter/United Nations)
Mediu

ONU încearcă să impună "justiția climei"

ONU încearcă să impună "justiția climei". Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluţie "istorică" prin care se cere justiţiei internaţionale să clarifice "obligaţiile" statelor în lupta împotriva schimbărilor climatice. ONU încearcă să impună "justiția climei" Progresul "istoric", "un moment de reper", "triumful diplomaţiei internaţionale în domeniul climei": ONG-urile şi o serie de state dintre cei 130 de susținători ai textului au salutat acest text adoptat prin consens în cei mai fermi termeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va trebui să răspundă la problema "obligaţiilor care revin statelor" în protecţia sistemului climatic, "pentru generaţiile prezente şi viitoare". "Împreună, scrieţi Istorie", a afirmat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, apreciind că şi fără caracter obligatoriu, viitorul aviz al organului judiciar al Naţiunilor Unite ar putea ajuta guvernele să "ia măsurile climatice mai curajoase şi mai puternice de care lumea are nevoie disperată". Nu există reguli obligatorii În urmă cu o săptămână, experţii ONU în climă (Giec) au avertizat încă o dată că încălzirea globală ar trebui să atingă pragul de +1,5°C faţă de epoca preindustrială până în 2030-2035, cel mai ambiţios obiectiv al acordului de la Paris, o menţionare clară a urgenţei de a acţiona radical în acest deceniu pentru a asigura un "viitor locuibil" pentru umanitate. În timp ce angajamentele naţionale ale statelor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră conform Acordului de la Paris nu sunt obligatorii, rezoluţia subliniază importanţa altor texte internaţionale, cum ar fi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. "Această rezoluţie pune în centru drepturile omului şi echitatea între generaţii în ceea ce priveşte schimbările climatice - două elemente cheie de obicei absente din discursul general", a declarat pentru AFP Shaina Sadai, de la Uniunea Oamenilor de Ştiinţă preocupaţi. "Pondere legală şi morală" Deşi opiniile CIJ, organul judiciar al ONU, nu sunt obligatorii, ele au o pondere legală şi morală semnificativă, adesea luate în considerare de instanţele naţionale. Rezoluţia se referă, de asemenea, la "acţiunile" statelor responsabile de încălzirea globală şi la "consecinţele juridice" ale "obligaţiilor" lor faţă de micile state insulare, precum şi faţă de popoarele de astăzi şi de mâine. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Aceasta este o problemă centrală în lupta celor mai sărace ţări pentru finanţarea "pierderilor şi daunelor" pe care le suferă, dar de natură să jignească unele ţări care se opun oricărei idei de "reparaţii" pentru responsabilitatea lor în încălzirea globală.

PE declară Rusia sponsor al terorismului (sursa: Twitter/EP)
Internațional

PE declară Rusia sponsor al terorismului

PE declară Rusia sponsor al terorismului. Site-ul Parlamentului European a fost miercuri ţinta unui atac cibernetic, a anunţat un purtător de cuvânt al instituţiei. Atacul a avut loc la scurt timp după adoptarea unei rezoluţii ce califică Rusia drept "stat care sponsorizează al terorismul". Atac DDOS masiv Purtătorul de cuvânt Jaume Duch a menționat pe Twitter "un atac DDOS" (blocarea serviciului), care a paralizat "disponibilitatea site-ului web" al legislativului european. "Echipele Parlamentului lucrează pentru a rezolva această problemă cât mai curând posibil", a adăugat el. Reunit în plen la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri (cu 494 voturi "pentru", 58 "împotrivă" şi 44 de abţineri) o rezoluţie referitoare la ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Eurodeputaţii subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi "recurge la mijloace teroriste". PE declară Rusia sponsor al terorismului Întrucât în prezent Uniunea Europeană nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă. Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia. Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă "Grupul Wagner", Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de "Kadîroviţi", precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor. Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Finalizarea pachetului numărul 9 de sancțiuni Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut, iar instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise. Citește și: Boris Johnson spune că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei. Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare.

AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova Foto: AUR
Politică

AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova

În plină criză din Ucraina, AUR a votat o rezoluție în care cere ca Bucureștiul să nu mai sprijine financiar Republica Moldova. Acum două zile, Guvernul României a aprobat acordul prin care România oferă Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro. Ajutorul financiar este destinat unor proiecte în sectoarele energetic, transport și infrastructură de transport, în domeniul protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice, dar și pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și consolidarea independenței mass-media. AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova Însă, potrivit unei rezoluții adoptate la Congresul AUR, "a venit momentul ca România să nu mai întreţină financiar guvernările separatiste de la Chişinău, indiferent de numele pe care îl poartă acestea, de culoarea politică sau de iluziile pentru viitor, promise populaţiei". "Fluxul de bani şi beneficii, care au îmbogăţit clasa politică din Republica Moldova până acum, în timp ce populaţia a sărăcit, trebuie tăiat de la rădăcină. Guvernanţii vremelnici de la Bucureşti şi Chişinău se joacă de-a retorica în relaţia dintre cele două maluri de Prut, de la fraţi au ajuns să se considere 'prieteni', iar mâine ne aşteptăm să se numească 'vecini'. AUR pune capăt experimentelor celor care au menţinut dezbinarea între români în ultimele trei decenii. Unitatea reprezintă o condiţie primordială a păcii în regiune şi o garanţie a stabilităţii în Europa de Sud-Est. Alianţa pentru Unirea Românilor va întreprinde toate demersurile politice necesare pentru dispariţia graniţei de pe Prut şi pentru înfăptuirea unităţii naţionale depline în cadrul Europei unite şi al NATO. Basarabia e România!", se mai arată în Rezoluţia adoptată de Congres. Citește și: Secretele rezistenței ucrainene: informatori în armata rusă, „vânători” de oameni, partizani

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră