vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: respingere

38 articole
Eveniment

Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate

Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate. Judecătoarea Cristina Ardeleanu, de la Curtea de Apel București, a respins marți cererea depusă de Călin Georgescu pentru anularea alegerilor prezidențiale. Instanța a considerat că cererea a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a declarat-o neîntemeiată. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile. Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate În Hotărârea Instanței se specifică: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii "Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată." – se arată în soluția postată pe portalul instanțelor. Excepții invocate și răspunsul Instanței Hotărârea detaliază multiple excepții și cereri formulate de avocații lui Georgescu și alte părți implicate: Excepțiile de nelegalitate și nulitate ale documentelor desecretizate de CSAT au fost respinse ca inadmisibile. Cererea de chemare în judecată împotriva mai multor instituții, inclusiv Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării și Serviciul Român de Informații, a fost respinsă pe motivul lipsei calității procesuale pasive a unora dintre pârâți. Cererile de intervenție accesorie au fost în mare parte respinse, cu unele excepții. Tentativele de recuzare a judecătorului Avocații lui Călin Georgescu au încercat să recuze judecătoarea Cristina Ardeleanu, acuzând lipsa de imparțialitate. Ei au invocat faptul că aceasta este soția unui procuror de la DNA și că s-ar fi antepronunțat în timpul procesului. Cererile de recuzare au fost respinse. Acuzațiile Privind Campania Electorală Decizia Curții Constituționale de anulare a rezultatelor primului tur, câștigat de Georgescu, a fost bazată pe documente desecretizate de CSAT. Acestea indică încălcări ale legislației privind finanțarea campaniei electorale și acțiuni cibernetice ostile asupra procesului electoral. Georgescu a raportat zero cheltuieli pentru campania sa, în timp ce documentele desecretizate arată că finanțarea s-a ridicat la un milion de euro. Acțiuni hibride agresive, atribuite unor actori cibernetici statali, au fost documentate, implicând propagandă și dezinformare în context electoral. Declarația lui Călin Georgescu La finalul procesului, Georgescu a declarat: "Sper într-o justiție profesională și nu într-o justiție politică." Implicarea Serviciilor Secrete Documentele prezentate de SRI, SIE și alte instituții au atras atenția asupra unui interes sporit al Rusiei în influențarea alegerilor din România. Acțiunile ostile au inclus sprijinirea candidaților eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem. Decizia poate fi contestată Hotărârea Curții de Apel București subliniază complexitatea acestui caz, care combină acuzații politice, juridice și de securitate națională. Deși decizia poate fi contestată, ea reprezintă un precedent important pentru integritatea procesului electoral din România.

Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate (sursa: Inquam Photos/George Călin)
ICCJ respinge contestația depusă de AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Justiție

ICCJ respinge contestația depusă de AUR

ICCJ respinge contestația depusă de AUR. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, miercuri, contestația depusă de partidul AUR împotriva hotărârii Curții Constituționale (CCR) privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia este definitivă și inadmisibilă, conform instanței. ICCJ respinge contestația depusă de AUR ICCJ a motivat respingerea contestației prin faptul că instanțele judecătorești nu au competența de a anula o decizie a Curții Constituționale. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 "Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională (...). Definitivă", se arată în hotărârea ICCJ. Argumentele lui George Simion În contestația depusă, liderul AUR, George Simion, a calificat decizia CCR drept „un precedent extrem de periculos” și o încălcare a articolului 2 din Constituție, care stipulează că „suveranitatea națională aparține poporului român și se exercită prin reprezentanții săi aleși”. Simion a subliniat că această hotărâre poate duce la pierderea încrederii cetățenilor în democrație și statul de drept. „Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral”, a declarat liderul AUR. Critici privind motivația deciziei CCR Simion a acuzat că decizia CCR s-a bazat exclusiv pe note informative emise de SRI, SIE și Ministerul de Interne, fără dovezi clare. „Singurele 'probe' pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT. (...) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative să-l deturneze de la parcursul normal”, a argumentat Simion. Anularea întregului proces electoral Pe 6 decembrie 2024, CCR a decis anularea întregului proces electoral, inclusiv a turului I al alegerilor prezidențiale. Totuși, cu câteva zile înainte, pe 2 decembrie, aceiași judecători validaseră primul tur. Această situație a generat controverse majore, iar decizia CCR a fost criticată drept excesivă și fără precedent. Decizia ICCJ de a respinge contestația AUR închide un capitol controversat privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

ICCJ a respins cererea partidului DREPT (sursa: Facebook/Partidul DREPT)
Eveniment

ICCJ a respins cererea partidului DREPT

ICCJ a respins cererea partidului DREPT. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins cererea formulată de partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa pentru Toți) de a anula alegerile parlamentare din 2024. Decizia este definitivă și a fost comunicată public de liderul partidului, Vlad Alexandrescu. ICCJ a respins cererea partidului DREPT Conform hotărârii ICCJ, cererea de anulare a alegerilor parlamentare a fost considerată nefondată: Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „Respinge contestația formulată de contestatorul Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți împotriva deciziei nr. 337/D din 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, ca nefondată. Definitivă”, se arată în hotărârea instanței. Vlad Alexandrescu critică hotărârea Într-o postare pe Facebook, Vlad Alexandrescu a criticat hotărârea ICCJ, acuzând-o că favorizează PSD și pe președintele Klaus Iohannis: „ICCJ a respins cererea partidului DREPT de a anula alegerile parlamentare. Este clar pentru toată lumea din rapoartele declasificate ale serviciilor secrete că implicarea actorilor statali și non-statali a fost aceeași în alegerile parlamentare și cele prezidențiale. Deși dovezile sunt aceleași, judecata ICCJ legitimează o manevră în sprijinul PSD și al președintelui Iohannis, care mai rămâne la butoane câteva luni și își oferă astfel prerogativa de a mai numi încă un guvern. Scurt spus, mai dă 'încă o șansă' PSD-ului.” Acuzații privind antepronunțarea președintelui Iohannis Vlad Alexandrescu a adus acuzații directe președintelui Klaus Iohannis, susținând că acesta s-ar fi antepronunțat în validarea alegerilor, înainte de finalizarea tuturor procedurilor legale: „Să notăm și să rămână notat că Iohannis s-a antepronunțat, anunțând înainte de finalizarea procedurilor legale validarea alegerilor parlamentare. Pentru un Parlament obținut prin disfuncționalitatea gravă a instituțiilor statului, care ar fi trebuit să-și facă datoria în perioada preelectorală.” Alexandrescu a sugerat că întreaga situație ar face parte dintr-o strategie mai amplă de menținere a actualei puteri politice: „Iohannis a reușit astfel să-și prelungească singur mandatul. Iohannis, Ciolacu & Co își organizează astfel câmpul pentru a rămâne tot ei la putere.” Alimentarea controverselor politice Decizia definitivă a ICCJ de respingere a contestației partidului DREPT generează controverse și adâncește tensiunile politice. Criticile aduse de Vlad Alexandrescu evidențiază nemulțumirile legate de funcționarea instituțiilor statului și percepția unei influențe politice în procesul electoral.

Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație

Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație. Un sondaj realizat de Consiliul Economic, Social și de Mediu (CESE) din Franța a relevat că majoritatea cetățenilor francezi sunt nemulțumiți de funcționarea actuală a democrației în cadrul celei de-a Cincea Republici. Sondajul, efectuat de Ipsos și publicat în ziarul Le Parisien, evidențiază apatia persistenta a populației după alegerile generale recente, care nu au produs un câștigător clar. Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație Potrivit sondajului, 51% dintre francezi consideră că "numai o forță puternică" poate asigura legea și ordinea în prezent. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Acest rezultat subliniază neîncrederea în actualul sistem democratic și o dorință pentru măsuri mai ferme în gestionarea problemelor interne. Scepticism față de democrație În plus, sondajul a arătat că 23% dintre respondenți cred că "democrația nu este cel mai bun sistem politic" disponibil în acest moment. Aceasta reflectă o creștere a scepticismului față de instituțiile democratice, în contextul unei instabilități politice prelungite și a unor alegeri care nu au oferit o direcție clară pentru viitorul Franței. Rolul lui Macron Președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a organiza noi alegeri în iunie și iulie, însă aceste alegeri nu au adus stabilitatea dorită. Partidul său centrist a pierdut controlul asupra puterii, iar Adunarea Națională (RN), condusă de Marine Le Pen, a câștigat cele mai multe voturi în primul tur. Totuși, coaliția extinsă de stânga, "Noul Front Popular", a câștigat în turul al doilea, fără a obține însă o majoritate clară. Noul premier și tensiunile politice În septembrie, președintele Macron l-a numit pe Michel Barnier, din tabăra republicanilor conservatori (LR), ca nou prim-ministru, chiar dacă partidul său a obținut mai puține voturi decât extrema dreaptă și extrema stângă. Noua conducere s-a confruntat rapid cu provocări politice, inclusiv criticile partidului de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen față de bugetul propus de Barnier. Sprijinul tacit al extremei drepte Pentru a-și asigura supraviețuirea în fața unui potențial vot de neîncredere, guvernul lui Michel Barnier are nevoie de sprijinul tacit al partidului lui Marine Le Pen. Această situație reflectă echilibrul fragil din peisajul politic francez, unde nicio tabără nu reușește să obțină o majoritate clară, iar susținerea opozanților devine esențială pentru stabilitatea guvernamentală.

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari: președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu, susține că varianta susținută la unison este cea a stagiului militar voluntar. Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari "Membrii Comisiei de Apărare, la unison, sunt de acord cu introducerea stagiului militar voluntar. Adică, pentru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, care doresc să facă un stagiu. Perioada se va hotărâ în etapele următoare. Poate să fie de două luni, de trei luni. O pregătire militară de bază. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Plus că am putea să venim cu niște stimulente pe care să le acordăm persoanei care desfășoară această pregătire militară, în sistem militar voluntar de pregătire de bază. Sistemul militar obligatoriu nu l-am luat în considerare. Nu considerăm că este oportun și nici posibil în momentul de față. Sunt mai multe discuții legate de stimulente, nu aș vrea să le discutăm deocamdată.", a arătat Leoreanu într-un dialog cu DeFapt.ro. Stagiul voluntar, indiferent de sex "Stagiul voluntar prevede tineri între 18 și 35 de ani, și bărbați și femei. Indiferent de sex! Păi, nu am luptat cu toții ca să avem drepturi egale? Există fonduri pentru sistemul militar voluntar. Există pentru că deja avem, să zicem, un gol creat de cei care au plecat. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO De aici ne gândim și la alte sisteme de reinserție, din cei care au făcut deja un serviciu militar voluntar și ar putea fi angajați permanent. Există deja discuții, premise în lucru astfel încât să completeze rezerva militară a ministerului. Poate fi patru luni, trei luni, atunci proiectul va fi și amendat. Proiectul poate prevede pregătirea anuală sau ori de câte ori ești chemat pentru a-ți revizui pregătirea. Sunt componente care vor suferi discuții, analize și probabil și amendări.", a adăugat deputatul. Stagiul militar obligatoriu, "greu de realizat" Întrebat dacă sigur nu se va reintroduce stagiul militar obligatoriu, deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a declarat că „nu este în momentul de față pe masă nici o astfel de propunere în acest sens. Și eu cred că e și greu de realizat în momentul de față acest lucru. Dar stagiul militar voluntar pe bază de opțiune cred că este fezabil. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Este necesară, vedem, suntem într-o perioadă și într-o zonă de impredictibilitate a evoluției a tot ceea ce înseamnă acțiune în sud – estul Europei. În Ucraina vedem acțiuni de la o zi la alta sau de la o lună la alta, devin tot mai impredictibile și atunci trebuie să avem în atenție. Este o vorbă la noi la români: omul gospodar își face vara sanie și iarna, car. Așa și aici. Eu sunt de principiu că armata trebuie să fie pregătită și din punct de vedere tehnic, tactic, și din punct de vedere al resursei pentru un eventual conflict. Iar clasa politică trebuie să facă totul ca acel conflict să nu se întâmple. Adică să lupte ca țara să fie într-o zonă de pace și liniște. Dar pentru acest lucru era o vorbă a unui înțelept războinic asiatic care spunea că .", și-a etalat pseudo-erudiția șeful Comisiei de Apărare. "Un război este un război" De ce resping tinerii din România stagiul militar obligatoriu? "Motivele pot fi personale, de ordin general, există și această temere. Probabil din școală, din familie, trebuia aplecat pe patriotism, pe decizia de a iubi și apăra țara. Lucrurile astea au devenit mai mult niște șabloane, au devenit niște stereotipuri decât sentimente și trăiri intense. Cred că trebuie lucrat și aici. O națiune se clădește și pe modul în care este educată, civilizată, dezvoltată. Un război este un război. Un război aduce o temere destul de mare și evident există și un recul din acest punct de vedere. Dar vedem că în toată Europa există o pregătire în acest sens."

Nicușor Dan respinge solicitarea de protest a transportatorilor și a fermierilor Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan respinge solicitarea protest transportatorilor fermierilor

Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, respinge solicitarea de protest a transportatorilor și a fermierilor: „Au solicitat ocuparea de vineri până luni a Pieței Victoriei, pentru 15.000 de mașini si utilaje”, a explicat el,pe Facebook. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Hartă: Facebook Nicușor Dan Nicușor Dan respinge solicitarea de protest a transportatorilor și a fermierilor „Am respins solicitarea de protest a transportatorilor și a fermierilor pentru că nu este rezonabilă. Aceștia au solicitat explicit ocuparea integrală de vineri până luni a Pieței Victoriei și a străzilor adiacente, pentru 15.000 de mașini si utilaje. Evident ca întregul transport ar fi fost blocat în București. Cel mai mare protest autorizat cu mașini a avut loc în 2017. Cele 3800 de autoturisme au fost dispuse atunci în Piața Victoriei și de-a lungul Bulevardului Kiseleff, dar fără blocarea circulației. Dreptul la protest este consfințit de lege, însă fără perturbarea funcționării normale a drumurilor publice sau a transportului în comun. Vom aproba orice solicitare de protest care respectă legea, așa cum am făcut și până acum”, a scris edilul-șef, pe Facebook. Fermierii din mai multe județe au anunțat continuarea protestelor, în ciuda faptului că premierul Marcel Ciolacu a declarat luni seară că 99% din doleanțele lor au fost rezolvate.

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene. Ministerul de Externe al Turciei a anunţat sâmbătă că respinge anexarea de către Rusia a patru regiuni ale Ucrainei şi a adăugat că decizia reprezintă o "încălcare gravă" a dreptului internaţional. Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene Turcia, ţară membră a NATO, a făcut echilibristică diplomatică de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, arată Reuters. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Turcia a criticat însă invazia rusă şi a trimis drone înarmate Ucrainei. Ministerul turc a transmis sâmbătă că nu a recunoscut anexarea provinciei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi a adăugat că respinge şi decizia Rusiei de a anexa patru regiuni ucrainene: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. "Încălcare gravă, nu poate fi acceptată" "Această decizie, care constituie o încălcare gravă a principiilor recunoscute ale dreptului internaţional, nu poate fi acceptată. (...) Ne reiterăm sprijinul pentru soluţionarea acestui război, a cărui gravitate nu face decât să crească, pe baza unei păci juste care să fie încheiată prin negocieri", a anunţat diplomaţia de la Ankara. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat oficial vineri anexarea a patru regiuni ucrainene, promiţând că Moscova va învinge în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", chiar dacă a suferit noi eşecuri pe câmpul de luptă.

Putin a respins acordul cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a respins acordul cu Ucraina

Putin a respins acordul cu Ucraina. Dmitri Kozak, principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-ar fi spus liderului rus, la începutul invaziei, că ar fi ajuns la un acord provizoriu cu Kievul. Înțelegerea ar fi satisfăcut cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO. Putin a respins acordul cu Ucraina Putin, însă, ar fi respins acordul și a continuat campania militară, au declarat pentru Reuters trei apropiați ai conducerii de la Kremlin. În ciuda faptului că a fi susținut anterior negocierile, Putin ar fi spus clar, atunci când i-ar fi fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu ar fi mers suficient de departe și că și-ar fi extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Astfel, acordul a fost abandonat. Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă". Kozak nu a răspuns la solicitările Reuters de a comenta, trimise prin intermediul Kremlinului. Kievul răspunde criptic Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică", a declarat Podolyak. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord. Unde e acum Kozak? Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace, deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. După ce a condus delegația rusă în discuțiile cu oficialii ucraineni de la Berlin din 10 februarie - intermediate de Franța și Germania - Kozak a declarat într-o conferință de presă nocturnă că ultima rundă a acestor negocieri s-a încheiat fără un progres. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei La șase luni de la începutul războiului, Kozak rămâne în funcția de adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului. Dar el nu se mai ocupă de dosarul ucrainean, potrivit a șase dintre sursele care au vorbit cu Reuters. „Din câte văd, Kozak nu mai este nicăieri", a declarat una dintre cele șase, o sursă apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră