vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

686 articole
Eveniment

Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni

Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni, dacă primește rachete ATACMS, avioane și tancuri, apreciază un specialist în probleme militare, citat de Bloomberg. Însă statele vestice se tem că, dacă devine disperat, Vladimir Putin ar putea folosi arma nucleară. Pe de altă partea, imensa majoritate a militarilor din Occident, dar și foști ofițeri superiori din armata rusă, consideră că mobilizarea decretată de Vladimir Putin va duce, în cel mai bun caz, la o temporizare a avansului ucrainean. Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni „Unul dintre puținele succese strategice ale Rusiei a fost încetinirea aprovizionării cu arme dinspre SUA și alți aliați către Ucraina, prin amenințarea cu escaladarea conflictului. Livrarea fiecărui sistem de arme - de la rachete antitanc Javelin până la sistemele de rachete cu lansare multiplă HIMARS - a fost amânată de teamă că transferul ar putea provoca un răspuns rusesc, potrivit lui Igor Levchenko, care conduce think-tank-ul New Geopolitics, de la Kiev. Înarmată cu rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune, pe care SUA au refuzat să le furnizeze, împreună cu avioane și tancuri Abrams, Ucraina și-ar putea recupera teritoriul pierdut în câteva săptămâni, potrivit Levchenko. Aceste arme nu sunt oferite ca „un rezultat direct al gândirii strategice a politicienilor și armatei Rusiei”, a spus el, adăugând că recenta amenințare nucleară a lui Putin riscă să extindă ezitările de la Washington”, arată Bloomberg. Acum o săptămână, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a declarat că, „dacă Washingtonul decide să furnizeze rachete cu rază mai lungă de acțiune Kievului, atunci va depăși linia roșie și va deveni o parte directă a conflictului”, subliniind că Rusia „își rezervă dreptul de a-și apăra teritoriul”. Both parties of the US Congress (Democratic and Republican) support the transfer to Ukraine of ATACMS long-range missiles for the HIMARS and M270 MLRS systems. pic.twitter.com/KPbDpPn3p8— Malinda ?? ?? ?? ?? (@TreasChest) September 20, 2022 Washingtonul a furnizat în mod deschis Ucrainei rachete GMLRS avansate, pentru lansatoarele HIMARS, care pot lovi ținte până la 80 km distanță, subliniind în mod repetat angajamentul Ucrainei de a nu folosi rachete americane pentru lovirea teritoriul Rusiei. Sistemele HIMARS pot fi folosite și pentru lansarea rachetelor tactice ATACMS, cu rază mai lungă de acțiune, de până la 300 km. Însă, în ceea ce privește tancurile, oficialii SUA spun că iau în considerare această variantă, fără a preciza ce tip de blindate ar putea ajunge în Ucraina. Mobilizarea „parțială”, insuficientă În ceea ce privește moblizarea, experții militari consideră că cei 300.000 de soladți pe care Putin vrea să-i aducă pe front nu vor reuși să schimbe trendul. „300.000 de soldați în plus nu sunt suficienți pentru ca Rusia să facă progrese în Ucraina. Acest lucru este suficient pentru a opri ofensiva ucraineană și pentru a consolida controlul asupra teritoriilor pe care forțele ruse le controlează acum”, a spus Pavel Zolotarev, un general rus în retragere, care acum este analist la Institutul de Studii SUA și Canadei din Moscova, citat de Bloomberg. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului Mobilizarea parțială „este puțin probabil să genereze soldați eficienți” sau să blocheze oportunitățile Ucrainei de reluare a teritoriului pe parcursul iernii, a concluzionat în ultimele sale evaluări Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american care urmărește conflictul și prezintă rapoarte zilnice.

Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni Foto: Twitter
Putin încasează și de la aliați Foto: Twitter Narendra Modi
Internațional

Putin încasează și de la aliați

Președintele Vladimir Putin încasează acum critici și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război. În schimb, Putin l-a asigurate pe Narendra Modi că doreşte ”să termine cât mai repede posibil” conflictul din Ucraina şi că înţelege ”îngrijorările” Indiei în acest sens, relatează AFP, citat de news.ro. Putin încasează și de la aliați Vorbind la un summit al blocului regional de securitate din Uzbekistan, premierul Modi i-a spus președintelui rus că acum nu era momentul pentru război, cu securitatea alimentară, îngrășăminte și combustibil printre preocupările majore ale lumii în prezent, arată Reuters. ”Excelenţă, ştiiu că nu este timpul de război”, i-a spus Narendra Modi lui Vladimir Putin. Extraordinary:SAMARKAND, Uzbekistan, Sept 16 (Reuters) - Indian Prime Minister Narendra Modi told Russian President Vladimir Putin on Friday that now was not a time for war, directly assailing the Kremlin chief in public over the nearly seven-month-long conflict in Ukraine.— Felix Light (@felix_light) September 16, 2022 Aceasta este prima lor întâlnire tête-à-tête de la invazia Ucrainei de către forţele ruse. Însă Narendra Modi a subliniat importanţa ”democraţiei, diplomaţiei şi a dialogului”, iar cei doi lideri au discutat despre ”felul în care să se înainteze pe calea păcii”, potrivit premierului indian. India s-a abţinut să condamne în mod explicit invazia rusă a Ucrainei, care a condus la o creştere vertiginoasă a preţului petrolului şi altor produse de bază. New Delhi consideră Moscova un ”pilon esenţial” al politicii extrne indiene, din cauza ”parteneriatului strategic” în securitatea sa naţională. Liderul indian face aceste declaraţii la o zi după ce Vladimir Putin a recunoscut că China, principalul aliat al Rusiei, are ”îngrijorări” cu privire la războiul din Ucraina. Rusia este cel mai mare furnizor străin al Indiei pentru armament de apărare. Importurile Indiei de petrol nerafinat din Rusia au crescut cu 13% față de importurile din alte surse, iar înainte de luna februarie acestea erau de doar 2%. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Există o serie de îngrijorări că India importă de țiței rusesc la prețuri mici și exportă produse rafinate la prețuri mari în UE și SUA.

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat Foto: Twitter
Eveniment

Economia Ucrainei duce prost, s-a stabilizat

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat, arată analize publicate în aceste zile de Bloomberg și Wall Street Journal. Uniunea Europeană a promis, zilele trecute, un nou ajutor de cinci miliarde de euro, acces la piețele sale și desființarea taxelor de roaming - în condițiile în care milioane de refugiați ucraineni se află în spațiul Uniunii. În plus, 100 de milioane de euro vor merge spre refacerea școlilor distruse. Însă mai mulți analiști remarcă faptul că pachetul de ajutor financiar promis inițial Ucrainei de UE a fost achitat în foarte mică măsură. Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat „Economia Ucrainei, deși suferă, se stabilizează după prăbușirea profundă cauzată de război, datorită unei combinații de acțiuni politice rapide, rezistență militară și răspuns flexibil al întreprinderilor ucrainene (…) Creșterea economică și victoriile de pe front ridică moralul în țară”, scrie Wall Street Journal. Publicația oferă exemplul unui serviciu privat de curierat din Ucraina, Nova Poshta. Când a început războiul, veniturile ei au scăzut la 2% din nivelul de dinainte de război. Acum, sunt la 90% din nivelul de dinainte de război. Totuși, datele arată că PIB-ul Ucrainei se va prăbuși, în acest an, cu 30%. Trupele ruse au ocupat nucleele industriei și agriculturii ucrainene, au blocat porturile Mării Negre pe care se bazează exporturile ucrainene și au bombardat fabrici, rafinării de petrol și alte elemente de infrastructură. Milioane de ucraineni au devenit refugiați în interiorul țării și în întreaga Europă, iar șomajul scade lent de la un vârf de 35%. „PIB-ul Ucrainei s-a redus cu 15,1% în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu primul trimestru din 2021. În al doilea, s-a redus cu 37%. Contracția anuală a PIB-ului va fi de aproximativ 33%, potrivit estimărilor guvernamentale. Șomajul este la nivelul Marii Crize Economice. Pagubele totale cauzate de război infrastructurii și locuințelor ucrainene au fost estimate săptămâna trecută într-un raport al Băncii Mondiale la 97,4 miliarde de dolari. Același raport estimează pierderile totale din închiderea afacerilor la 252 de miliarde de dolari”, scrie Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. Guvernul are un deficit de cinci miliarde USD/ lună Veniturile fiscale din Ucraina acoperă acum doar 40% din cheltuielile guvernamentale. Ministerul de Finanțe spune că necesită aproximativ 5 miliarde de dolari (2,5% din PIB-ul de dinainte de război) în ajutor extern pe lună pentru a acoperi cheltuielile nemilitare. Până în prezent, însă, Ucraina a primit ajutor de 17,5 miliarde de dolari, aproximativ jumătate din suma promisă de partenerii internaționali – și cu mult sub nevoile guvernului. „Guvernul a redus temporar taxele comerciale și a suspendat taxele pe vânzări și taxele de import, oferind un stimulent fiscal și ușurând importurile de bunuri de larg consum în cea mai întunecată oră. Kievul a restabilit treptat impozitele pe măsură ce activitatea economică s-a stabilizat”, arată Wall Street Journal. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, spune că țara are nevoie urgentă de reconstrucția locuințelor și infrastructurii diustruse, înainte de a începe iarna. Ferguson apreciază, pentru Bloomberg, că sunt și semne bune: exporturile de cereale s-au reluat, iar Ucraina ar putea vinde energie către UE. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” UE întârzie ajutorul promis Și Wall Street Journal, și Bloomberg, critică UE pentru că întârzie ajutorul financiar promis Ucrainei. „Aliații occidentali ai Ucrainei, în special Uniunea Europeană, întârzie să trimită finanțarea promisă pentru uriașul deficit bugetar al guvernului, lăsând Kievul să se bazeze în mod periculos pe tipărirea banilor de către banca centrală. Acest lucru a contribuit la o inflație de peste 20%”, scrie WSJ. We will empower ?? to make the most of its potential.Building on the success of the solidarity lanes to ensuring seamless access to the Single Market.Bringing Ukraine into our ?? free roaming area.I am going to Kyiv today to discuss all this with President @ZelenskyyUa pic.twitter.com/uYxf41CIr6— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 14, 2022 „Europenii sunt principalii vinovați. UE a promis Ucrainei nouă miliarde de euro în sprijin bugetar în mai, dar doar aproximativ un miliard a fost plătit. (…) Inflația, care era la început de an la 10%, este acum la 24% și este în creștere. Banca centrală a ridicat ratele dobânzilor la 25%, dar a fost, de asemenea, obligată să devalorizeze hrivna cu 25% față de dolar”, explică și Niall Ferguson, în Bloomberg.

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului. Liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov, a recunoscut marţi că "operaţiunea militară specială" rusă în Ucraina s-a transformat într-un război, astfel încât - în opinia sa- se impune mobilizarea tuturor resurselor ţării, relatează EFE. Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului "Operaţiunea politico-militară împotriva naziştilor, ultranaţionaliştilor şi fasciştilor în Ucraina s-a transformat într-un război în adevăratul sens al cuvântului pe care ni l-au declarat americanii, ţările NATO şi Europa unită", a declarat Ziuganov în discursul său rostit în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), care şi-a deschis marţi sesiunea de toamnă. Ziuganov a indicat că "un război şi o operaţiune specială se deosebesc în mod radical, întrucât operaţiunea specială, o dată declanşată, poate fi întreruptă", potrivit publicaţiei online ruse Sota. În schimb, a spus el, "războiul nu poate fi întrerupt, chiar dacă ţi-ai dori asta. Trebuie să mergi până la capăt şi are două rezultate: victorie sau înfrângere". Liderul comunist a declarat că un război cere un răspuns şi "o mobilizare maximă a forţelor şi resurselor", în afară de "consolidarea societăţii" şi adoptarea de noi legi. "Vreau ca voi să conştientizaţi că suntem în război şi nu avem dreptul să-l pierdem", a subliniat el, adresându-se deputaţilor, lansând totodată un apel să nu se intre "în panică". Mobilizarea generală revine obsesiv Dar tocmai utilizarea cuvântului "război" pentru a numi campania militară rusă în Ucraina se pedepseşte sever în conformitate cu legea aprobată de Dumă în martie, la fel şi utilizarea cuvântului "invazie", ceea ce a dus la deschiderea a numeroase dosare penale până în prezent. Kremlinul - puternic criticat de susţinătorii unei campanii militare mult mai agresive în Ucraina - a exclus marţi mobilizarea generală sau parţială a populaţiei în pofida retragerii trupelor ruse din estul Ucrainei. Retragerea rusă din regiunea ucraineană Harkov (nord-est) a scos din nou la iveală lipsa acută de bărbaţi în rândurile armatei ruse care luptă în Ucraina. Mihail Şeremet, un deputat reprezentând Crimeea din partea partidului Rusia Unită (aflat la putere) în Duma rusă, a declarat că, fără o mobilizare generală, trupele ruse nu îşi vor atinge obiectivele care au fost stabilite la începutul "operaţiunii militare speciale" în februarie. Putin știe că rușii nu-și vor fiii în Ucraina Această opinie este împărtăşită de mulţi experţi şi bloggeri militari ruşi, în timp ce liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a criticat greşelile făcute de generali pe câmpul de luptă şi s-a arătat dispus să trimită 10.000 de oameni pe front. Proruşii susţin că forţele ucrainene la Harkov ar fi fost de opt ori mai numeroase decât cele ruse, care au ales să se retragă, lăsând în urmă combustibil şi echipament militar în mâinile ucrainenilor. Potrivit presei, preşedintele Vladimir Putin consideră că majoritatea ruşilor nu sunt dispuşi să-şi trimită fiii să lupte în Ucraina. Aproximativ 70% dintre ruşi ar susţine într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară, căreia i se opun doar 18%, conform ultimului sondaj oficial. Operațiune specială de regrupare militară În timp ce Ucraina a interpretat retragerea forţelor ruse din regiunea Harkov drept o mare victorie care i-a permis să recupereze mii de kilometri pătraţi de teritoriu, Ministerul rus al Apărării argumentează că decizia sa privind replierea trupelor are drept scop consolidarea poziţiilor în Donbas. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina pe care o numeşte "operaţiune militară specială" pentru apărarea vorbitorilor de limbă rusă în special din Donbas, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

În regiunea Harkov, Kievul a înaintat 50 de kilometri Foto: Twitter Anton Gerașenko
Eveniment

În regiunea Harkov, Kievul înaintat 50 kilometri

În regiunea Harkov, Kievul a înaintat 50 de kilometri în teritoriul ocupat de Rusia, a susținut, azi, un general ucrainean, într-o conferință de presă. Partea rusă susține că a oprit ofensiva ucraineană din această zonă, dar, pe canalele rusești de Telegram se arată că întăririle trimise de Moscova au vârsta între 40 și 60 de ani. Experții militari americani spun că o astfel de ofensivă rapidă poate indica faptul că „Kievul preia inițiativa în război”. Pe de altă parte, Frankfurter Allgemeine Zeitung, probabil cel mai influent cotidian din Germania, scrie, azi, la deschiderea site-ului că Ucraina reușește primele succese notabile și-n regiunea Herson, întrucât Rusia nu-și poate aproviziona trupele. În regiunea Harkov, Kievul a înaintat 50 de kilometri „Ucraina a recucerit peste 700 km pătrați din teritoriul său din est și sud în timpul unei contraofensive fulgerătoare, a declarat joi un general ucrainean, oferind prima evaluare oficială a operațiunii. Câștigurile, dacă vor fi confirmate și păstrate, ar fi o lovitură gravă pentru Rusia, despre care serviciile de informații occidentale spun că a suferit pierderi uriașe. Ele ar reprezenta, de asemenea, un mare impuls pentru Kiev, care este dornic să arate susținătorilor săi occidentali că poate schimba faptele de pe teren prin forță și că merită sprijin continuu. Unele dintre cele mai mari câștiguri par să fi fost obținute săptămâna aceasta în timpul unei contraofensive ucrainene surprinzătoare în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei (...) Generalul de brigadă Oleksiy Gromov a declarat într-un briefing de presă că forțele ucrainene au avansat cu până la 50 de kilometri (30 de mile) în spatele liniilor rusești și au recucerit peste 20 de sate din regiunea Harkov”, arată Reuters. ?️Ukrainian flag has been raised in the town center of Balakliia, #Kharkiv Oblast. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/ep2wVFhmib— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) September 8, 2022 Institutul de Studii a Războiului a apreciat că Ucraina a profitat de relocarea în sud a trupelor rusești pentru a declanșa o ofensivă extrem de eficientă. Potrivit presei din Ucraina, înaintarea Forțelor Armate din Ucraina amenință rutele de aprovizionare ale armatei ruse – forțele ucrainene vor putea tăia liniile terestre de comunicație ale grupărilor ruse din Kupiansk și Izium, izolându-le astfel din spate. Canalul Rybar Telegram relatează că obiectivul operațional probabil al Forțelor Armate ale Ucrainei este accesul la autostrada Harkov-Izium din apropierea satelor Veseloe și Kunie, ceea ce ar putea permite încercuirea grupului rus în Izium. NEW #Ukrainian forces in southeastern #Kharkiv Oblast are likely exploiting #Russian force reallocation to the Southern Axis to conduct an opportunistic yet highly effective counteroffensive northwest of #Izyum.https://t.co/MpOBPGbgdL pic.twitter.com/R2KNyOuKvz— ISW (@TheStudyofWar) September 8, 2022 În sud, la Herson, avans de 12 km Acest institut scrie și despre succesul forțelor Kievului și-n sud, unde armata rusă este bine îngropată în tranșee. Dubla contraofensivă, potrivit The Wall Street Journal, arată că forțele ucrainene preiau inițiativa și profită de armele occidentale. „Rușii și-au întărit masiv forțele în Herson, însă acestea pot fi aprovizionate cu greu, iar ucrainenii folosesc asta în ofensiva lor. Înaintarea trupelor ucrainene în sudul țării marchează primele succese. Duminică, au luat Vysokopillja, care se află la marginea de nord-vest a regiunii Herson (…) La sud de satul Davydiv Brid, unitățile au pătruns la aproximativ 12 kilometri adâncime în teritoriul ținut de Rusia. Acest lucru încă nu poate fi văzut cu ochiul liber pe hărțile obișnuite (…) Zilnic sunt raportate și lovituri împotriva lanțului de aprovizionare rusesc”, scrie, azi, Frankfurter Allgemeine Zeitung. KHERSON/ 1245 UTC 8 SEP/ The destruction of two RU S-400 air defense complexes has expanded Ukrainian close air support (CAS) sorties to support ground operations in the Kherson AO. The RU 49th Combined Arms Army is under increasing logistical stress. pic.twitter.com/UNci2dWT3i— Chuck Pfarrer | Indications & Warnings | (@ChuckPfarrer) September 8, 2022 Efectul politic al suucesului ucrainean în sud este că Rusia a renunțat la referendumul de anexare a Hersonului. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro

Ucraina: 46.000 de crime de război (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina: 46.000 de crime de război

Ucraina: 46.000 de crime de război. Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a estimat luni la peste 46.000 numărul crimelor de război comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei în 24 februarie şi a insistat asupra creării unui tribunal internaţional special pentru anchetarea şi tragerea la răspundere a celor responsabili de agresiunea împotriva ţării sale, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform. Ucraina: 46.000 de crime de război În cadrul unei conferinţe la Bruxelles, organizată de Centrul de Politică Europeană, Kostin a intervenit prin videoconferinţă pentru a actualiza datele colectate de autorităţile ucrainene privind crimele de război ruseşti, între care execuţii sumare, tortură, violenţă sexuală, deportări forţate sau bombardarea zonelor urbane, inclusiv şcoli, spitale sau case de locuit. "Până în prezent, am documentat peste 46.000 de crime de război comise în contextul agresiunii ruse. Acestea au dus la moartea a 7.000 de persoane, între care 382 de copii", a indicat procurorul ucrainean, care a precizat, însă, că această cifră nu ia în considerare "zecile de mii" de morţi în teritoriile ocupate, ca la Mariupol de exemplu. Ucraina vrea instanță internațională Peste 40.000 de infrastructuri civile şi critice au fost distruse, a adăugat el. "În pofida acestui fapt, instituţiile statului funcţionează în mod permanent. Chiar dacă avem multe lucruri pe ordinea de zi, investigarea şi urmărirea penală a crimelor rămâne prioritatea absolută a biroului nostru", a explicat Kostin, care a indicat că, până în prezent, au fost investigate 320 de cazuri de crime de război, în care 160 de persoane, inclusiv 15 prizonieri de război ruşi, au fost oficial inculpaţi în calitate de suspecţi. Pe de altă parte, premierul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că înfiinţarea unei instanţe internaţionale care să judece aceste crime de război "ne va ajuta să-i aducem în faţa justiţiei pe cei mai înalţi oficiali din Rusia" şi pe "cei care au iniţiat această catastrofă şi tragedie, cel mai mare război în Europa de după cea de-a doua conflagraţie mondială". "Toate crimele trebuie să fie pedepsite. Trebuie să-i pedepsim pe cei care au declanşat războiul, pe cei care au dat ordin să distrugă ţara şi poporul ucrainean. Mă refer, desigur, la autorităţile ruse", a afirmat Şmîhal. Parlamentul European susține proiectul Prim-ministrul ucrainean a participat la conferinţa menţionată de la Bruxelles şi urma să aibă o întâlnire în cursul serii cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce discutase anterior cu şefa Parlamentului European, Roberta Metsola. Metsola, la rândul său, a afirmat că legislativul european "va continua să fie unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai creării unui tribunal internaţional special pentru a-i aduce pe banca acuzaţilor pe Putin (preşedintele rus Vladimir Putin) şi (omologul său belarus Aleksandr) Lukaşenko, pe lideri politici şi militari ruşi, comandanţi şi soldaţi pentru actele lor de agresiune". Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană "Suntem pregătiţi să oferim toate resursele umane şi bugetare necesare, precum şi sprijin administrativ, de investigare şi logistic în acest scop", a promis Metsola. Din martie, Parlamentul European a pus una din sălile sale la dispoziţia societăţii civile ucrainene la Bruxelles pentru organizarea de activităţi, unde de luni s-a deschis o expoziţie de fotografie despre crimele de război comise de Rusia în Ucraina.

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei (sursa: Sputnik)
Internațional

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei. Dmitri Medvedev, unul din fidelii preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri că Moscova nu îşi va opri campania militară în Ucraina chiar dacă Kievul ar renunţa oficial la aspiraţiile sale de a adera la NATO, informează Reuters. Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a mai declarat într-un interviu pentru televiziunea franceză LCI că Rusia este pregătită să poarte discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în anumite condiţii. Chiar înainte de invazia începută pe 24 februarie, Moscova a clarificat ca inacceptabilă apartenenţa Ucrainei la NATO. "Renunţarea la a participa în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este vitală acum, dar este deja insuficientă pentru a stabili pacea", a declarat Medvedev în interviul pentru televiziunea LCI, din care agenţiile ruse de presă au preluat citate. Ridicolul pretext al denazificării Conform declaraţiilor înaltului oficial rus, ţara sa va continua campania până când îşi va atinge obiectivele. Reuters aminteşte că Vladimir Putin a declarat că intenţionează să "denazifice" Ucraina. Kievul şi Occidentul spun însă că acesta este un pretext fără temei pentru un război de cucerire. Rusia şi Ucraina au purtat mai multe runde de discuţii după începerea invaziei, dar nu s-au înregistrat progrese şi există puţine perspective pentru o reluare a acestora. "Acest lucru (discuţiile - n.r.) va depinde de modul în care se desfăşoară evenimentele. Am fost pregătiţi înainte să ne întâlnim (cu Zelenski)", a spus Medvedev. HIMARS poate schimba jocul În interviu, fostul preşedinte rus a mai afirmat că armele americane furnizate deja Ucrainei, cum ar fi lansatoarele de rachete multiple HIMARS, nu reprezintă deocamdată o ameninţare semnificativă. Dar situaţia s-ar putea schimba, a adăugat Medvedev, dacă armele trimise de SUA ar putea atinge ţinte la distanţe mai mari. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul "Înseamnă un lucru când acest tip de rachetă zboară pe o distanţă de 70 km","dar e altceva când e vorba de 300-400 km". Atunci "ar fi o ameninţare directă pentru teritoriul Federaţiei Ruse", a estimat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare. Preşedintele rus a afirmat că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că un asemenea război nu trebuie pornit niciodată, relatează luni Reuters. Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare Putin a făcut aceste comentarii într-o scrisoare către participanţii la conferinţa ONU privind Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), la peste cinci luni de la declanşarea războiului din Ucraina. "Plecăm de la faptul că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că acesta nu trebuie niciodată dezlănţuit, şi suntem pentru securitate egală şi indivizibilă pentru toţi membrii comunităţii mondiale", afirmă liderul de la Kremlin. Preocuparea internaţională privind riscul confruntării nucleare a crescut de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie. Într-un discurs de la acea vreme, Putin a făcut referire la arsenalul nuclear al Rusiei şi a avertizat orice posibile puteri externe ostile să se abţină de la orice tentativă de a interveni. "Oricine încearcă să ne obstrucţioneze ar trebui să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat. Şi asta va duce la consecinţe cu care nu v-aţi întâlnit niciodată în istoria voastră", a spus el. Rusia a ridicat miza la nivel nuclear Câteva zile mai târziu, el a ordonat ca forţele nucleare ale Rusiei să fie plasate în stare de alertă. Războiul din Ucraina a ridicat tensiunile geopolitice la un nivel fără precedent din 1962, de la criza rachetelor din Cuba. Citește și: Încordare maximă după ce unele media americane au anunțat că Nancy Pelosi va vizita Taiwanul. „Armata Populară de Eliberare nu va sta fără să facă nimic”, amenință MAE chinez Atât politicienii din Rusia, cât şi cei din SUA, au vorbit public despre riscul unui al treilea război mondial. Directorul CIA, William Burns, a declarat în aprilie că date fiind eşecurile suferite de Rusia în Ucraina, "nimeni nu poate să nu trateze serios ameninţarea reprezentată de o potenţială recurgere la arme nucleare tactice". Rusia, a cărei doctrină militară permite utilizarea armelor nucleare în eventualitatea unei ameninţări existenţiale la adresa statului rus, a acuzat Occidentul că duce un "război prin intermediari" împotriva sa, înarmând Ucraina şi impunând sancţiuni Moscovei.

Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul. Site-ul Meduza a obținut rezultate unui sondaj cu circuit închis făcut de Kremlin în legătură cu suportul rușilor față de invadarea Ucrainei. Sondajul a fost realizat de VȚIOM la sfârșitul lunii iunie 2022. Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul Respondenților li s-a pus întrebarea „Unii spun că luptele din Ucraina ar trebui oprite cât mai curând posibil. Alții consideră că luptele nu ar trebui oprite acum. Ce punct de vedere vă este mai apropiat – primul sau al doilea?” Numărul respondenților este necunoscut jurnaliștilor Meduza. Potrivit documentelor pe care le deține Meduza, 30% dintre cei care au răspuns la întrebarea pusă de VȚIOM consideră că „ostilitățile din Ucraina” ar trebui „oprite cât mai curând posibil”. Altor 13% le-a fost greu să răspundă, iar 57% dintre respondenți consideră că războiul ar trebui continuat. Aceleași cifre au fost văzute de o altă sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai pacifiste La Moscova și Sankt Petersburg, judecând după datele sondajului închis, aproximativ 40% dintre respondenți doresc încetarea ostilităților, iar 48% sunt în favoarea continuării lor. Majoritatea susținătorilor continuării luptei (62%) locuiesc în alte orașe rusești cu o populație de peste un milion de locuitori. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă VȚIOM nu publică în mod deschis aceste date. Pe site-ul centrului, pot fi găsite doar rezultatele unui sondaj din iunie referitor la sprijinul rușilor pentru „operațiunea specială”. Potrivit centrului, 72% dintre respondenți „mai degrabă susțin” războiul, 17% „mai degrabă nu susțin” războiul, iar pentru 11% este greu să răspundă la întrebare. "Războiul bătrânilor și al silovikilor" Centrul nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza, la fel nici secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov. Într-o discuție cu Meduza, sociologul Grigori Iudin a numit „previzibile” rezultatele sondajului închis realizat de VȚIOM. El atrage atenția asupra faptului că o varietate de sondaje indică faptul că „operațiunea specială” este susținută mai activ de rușii mai în vârstă – precum și de mulți locuitori ai orașelor mari, unde trăiesc mulți angajați la stat. „Acesta este un război al bătrânilor și al silovikilor, care vor să blocheze țara în trecut”, comentează Iudin. Continuarea articolului, în Știrile TVR.

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor(sursa: Twitter/@With__Ukraine)
Internațional

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor. Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP. Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor "La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici", a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. "KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă", a scris Iermak pe Twitter.

Bombardamente brutale la Nikolaev(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Bombardamente brutale la Nikolaev

Bombardamente brutale la Nikolaev. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că zece rachete rusești au lovit miercuri "ținte civile" în orașul Nikolaev din sudul țării, provocând moartea a cel puțin cinci persoane. Atacul "dovedește pentru absolut toată lumea din lume că presiunea asupra Rusiei nu este suficientă", a declarat Zelenski în discursul său nocturn. Bombardamente brutale la Nikolaev "Au fost, de asemenea, lovituri la Ochakiv, Dnipro, bombardamente rusești în regiunea Harkov, regiunea Sumî, Donbas". Zelenski a mai spus că situația din Lysychansk, Avdiivka și comunitățile din direcția Bakhmut "rămâne extrem de brutală, foarte dificilă". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Facem tot ce putem pentru a dota armata noastră cu sisteme moderne de artilerie pentru a răspunde corespunzător ocupanților", a spus el. Primarul din Nikolaev , Oleksandr Sienkevych, a declarat miercuri că au fost "doar 18 zile" de la începutul invaziei în care orașul din sudul Ucrainei nu a fost atacat cu rachete sau obuze cu dispersie, potrivit CNN. Peste 114 locuitori au murit din cauza atacurilor rusești în acest timp, a spus el. Nu era clar dacă acest număr includea toate victimele citate de Zelenski mai târziu în aceeași zi.

Antrenamente militare în Marea Britanie (sursa: Boris Johnson)
Internațional

Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului

Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului. Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează AFP. Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului Aceste noi fonduri vor creşte ajutorul militar britanic pentru Kiev la 2,3 miliarde de lire sterline, a precizat Downing Street, într-un comunicat, calificând această creştere importantă o "nouă fază" a sprijinului occidental care urmează să permită armatei ucrainene să lanseze contraofensive. "În timp ce Putin nu reuşeşte să realizeze câştigurile pe care le plănuise şi la care sperase şi că inutilitatea acestui război devine evidentă pentru toţi, atacurile sale împotriva poporului ucrainean sunt din ce în ce mai barbare", a declarat premierul britanic Boris Johnson, potrivit comunicatului. NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Armele, echipamentele şi pregătirea furnizate de Marea Britanie transformă apărarea Ucrainei împotriva acestui atac. Şi vom continua să sprijinim cu fermitate poporul ucrainean pentru a ne asigura că Putin eşuează în Ucraina", a adăugat el. În detaliu, ajutorul suplimentar oferit include "sisteme sofisticate de apărare antiaeriană, dispozitive aeriene fără pilot, echipamente electronice inovatoare şi mii de echipamente vitale pentru soldaţii ucraineni", a precizat guvernul. Londra consideră acest ajutor "un prim pas" care permite Ucrainei să treacă de la "apărare curajoasă" împotriva invaziei ruse la "operaţiuni ofensive" pentru a recâştiga teren, potrivit Agerpres. Regatul Unit a fost una dintre primele ţări care a furnizat Kievului arme letale, în special peste 5.000 de rachete antitanc, şi a consolidat considerabil sprijinul militar cu armament, dar şi pregătire pentru soldaţii ucraineni.

Ungaria se opune din nou (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ungaria se opune din nou

Ungaria se opune din nou. Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat miercuri că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina, deoarece consideră că este vorba despre un conflict exclusiv între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia MTI. "Nu vom susţine nicio propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă", a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi. Ungaria se opune din nou Agenţia EFE aminteşte că Orban a sosit marţi seară la Madrid pentru a participa la summitul NATO, unde va susţine eforturile pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit lui Hevesi. "În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii", a declarat marţi seară şeful guvernului de la Budapesta după cina oferită de regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hevesi a semnalat că soluţionarea conflictului presupune restabilirea rapidă a unui acord de încetare a focului şi începerea unor negocieri de pace, potrivit Agerpres. Răspunsul la invazia rusă în Ucraina este una dintre principalele teme pe care le vor aborda ţările membre ale alianţei la summitul de la Madrid.

Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Foto: captură video a atacului asupra mall-ului din Kremenchuk
Eveniment

să ducem războiul pe teritoriul Rusiei

„Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei”, scrie, azi, un editorialist al publicației britanice The Times, Roger Boyes. El a fost corespondent Reuters la Moscova și, ulterior, a lucrat pentru The Times de la Varșovia, unde a scris despre revoluția declanșată de Solidarnosc. Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Boyes arată că Rusia bombardează zilnic Harkovul, trăgând de pe teritoriul ei, dar Ucrainei i s-a cerut, de către statele vestice să nu atace teritoriul rusesc. El spune că centrul nervos al campaniei ruse împotriva Harkovului este la Belgorod, oraș din Federația Rusă. Editorialistul The Times apreciază că atacul asupra mall-ului din Kremenchuk a fost deliberat, acesta fiind un semn al „războiului total” purtat de Putin. Acesta ar anticipa - potrivit lui Boyles - o „toamnă de aur”: în Donbas, raportul de forțe dintre armamentul Rusiei și cel al Ucrainei este de zece la unuPutin așteaptă alegerile din noiembrie, din SUA, care vor face ca administrația Biden să fie blocată, întrucât nu va mai avea majoritate în Legislativ„Putin prevede o toamnă de aur: Ucraina va fi pierde teren și vieți omenești și, foarte important, NATO, susținătorul Ucrainei, va fi decredibilizat”, scrie The Times Editorialistul The Times susține că sancțiunile nu mai trebuie anunțate cu șase luni înainte, dând astfel timp celor vizați să-și protejeze averile. Financing a war crime is also a war crime. Companies must safeguard their reputation and not sponsor the despicable war crimes by paying taxes to Russia”s budget that transforms them into missiles for the mass killings of innocent people of Ukraine pic.twitter.com/wTLcGT3DJu— Andy Hunder (@AndyHunder) June 27, 2022 În plus, trebuie să crească „calitatea” ajutorului oferit Ucrainei. El arată că trebuie să fie intensificate operațiunile forțelor speciale care operează pe teritoriul Rusiei, amintind că exact așa a procedat Putin în 2014, când a invadat Ucraina. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Boyes mai susține că orașul Herson are „potențial” pentru o rezistență cu partizani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră