vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

686 articole
Internațional

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări "foarte concrete" de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a Flancului estic, creşterea numărului de militari aliaţi, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi. Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO "NATO este garanţia securităţii noastre şi, în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm sema cât de importantă este umbrela NATO. Acest summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate", a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum "Am convenit alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare începând cu bugetul pe 2023, iar această alocare va continua cel puțin 10 ani. O parte din bani va merge către investiții în sectorul de apărare", a spus el, potrivit Agerpres. Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO (sursa: Facebook/AdministratiaPrezidențială)
Rușii vor anexa regiunea Herson (sursa: Captura video)
Internațional

Rușii vor anexa regiunea Herson

Rușii vor anexa regiunea Herson. Autoritățile pro-ruse instalate în provincia ucraineană Herson, aflată sub ocupație militară rusă, au început pregătirile pentru organizarea unui referendum în vederea anexării acestei regiuni la Federația Rusă. Rușii vor anexa regiunea Herson „Ne pregătim pentru referendum, iar acesta va fi ținut. În mod suprinzător, regiunea Herson va lua o decizie de a se uni cu Rusia”, a declarat miercuri adjunctul șefului administrației militaro-civile din regiune, Kiril Stremusov. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hersonul a fost primul mare oraș ucrainean cucerit de trupele ruse, după invazia din 24 februarie 2022. La jumătatea lunii martie, ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele Moscovei au preluat controlul complet al regiunii. O administrație militaro-civilă a fost instituită aici la finele lunii aprilie. Kremlinul speră să anexeze regiunea Herson din Estul Ucrainei la fel cum a facut cu Crimeea, a declarat marți un un oficial din Parlamentul de la Moscova, potrivit Reuters. „Integrarea regiunii Herson în Rusia va fi completă, așa cum s-a procedat și cu Crimeea”, declara, cu câteva săptămâni în urmă, Igor Kastiukevici, membru al Dumei de Stat, într-un raport realizat în urma unei vizite a adjunctului Administratiei prezidentiale ruse, Serghei Kirienko, în regiune.

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați (sursa: Captura  Youtube)
Internațional

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați. Autorităţile Republicii Moldova iau în calcul înregistrarea unui nou val de refugiaţi după escaladarea conflictului în Ucraina, mai ales în regiunile Odessa şi Nicolaev. Se lucrează deja la un nou plan de acțiune pentru o intervenţie promptă în cazul unui flux crescut de refugiaţi ucraineni, anunță tvr.md. La centrul din sectorul Râşcani al Chișinăului sunt cazaţi 73 de refugiati. Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați „Sunt din oraşul Odessa, am doi copii cu mine. Deocamdată stăm aici, dar vrem să plecăm mai departe. Dacă vom reuşi, desigur că vom pleca. Nu pentru că aici e rău, aici e foarte bine. Aici este ca acasă, dar oricum vreau acasă, dar şi aici îmi place”. Autorităţile nu exclud un nou val de refugiaţi și se lucrează la suplimentarea locurilor de cazare. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Irina Certan, director, Centrul pentru refugiaţi, Râşcani: „Aici avem o cameră care este în proces de reparaţie, reparaţia este practic finisată. Capacitatea centrului este de 250-300 de persoane. Iată acum vedeţi, am amenajat spaţii suplimentare pentru o eventuală mărire a numărului refugiaţilor. Am deschis şi câteva încăperi tehnice la care se lucrează, facem reparaţie”. Potrivit autorităţilor, toate centrele pentru refugiaţi închise temporar sunt pregătite pentru a-şi relua activitatea, dar se caută personal suplimentar. Boris Gâlcă, şef Direcţia Sănătate, Primăria Chişinău: „Am activat planul de contingenţă. Am dat dispoziţie ca celelalte centre pentru plasament în care a fost sistată activitatea să fie pregătite, reevaluate, din punct de vedere a capacităţilor de plasament, cazare, asigurarea cu personal medical şi serviciile necesare”. Şi la nivel naţional se pune la punct un plan de intervenţie, potrivit Agerpres. Adrian Efros, şeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei: „La nivel naţional se elaborează planul de contingenţă care are în sine toate atribuţiile, de la toate ministerele, plus organizaţiile internaţionale care sunt prezente pe teritoriul Republicii Moldova pentru a face faţă şi a facilita accesul refugiaţilor pe teritoriul Republicii Moldova”. În Republica Moldova se află acum peste 73.000 de refugiaţi ucraineni, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii.

Putin, criticat dur de un apropiat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, criticat dur de un apropiat

Putin, criticat dur de un apropiat. Oligarhul rus Oleg Deripaska a calificat marţi drept "o eroare colosală" războiul din Ucraina, unde Rusia a lansat în februarie o amplă ofensivă, afirmaţii de o rară virulenţă din partea unui reprezentant al elitei ruse, informează AFP. Putin, criticat dur de un apropiat "Oare este în interesul Rusiei să distrugă Ucraina? Bineînţeles că nu, aceasta ar fi o eroare colosală", a spus Deripaska în cadrul unei rare conferinţe de presă susţinute la Moscova. Deripaska a repetat de mai multe ori această formulă de "eroare colosală" şi a calificat drept "război" situaţia din Ucraina, termen interzis în Rusia, unde autorităţile au impus utilizarea termenului de "operaţiune militară specială". Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Oligarhul, fondatorul gigantului rus al aluminiului Rusal, a apreciat de asemenea că nicio schimbare de regim politic nu ar fi de aşteptat în Rusia. "Nu există potenţial pentru o schimbare de regim", a declarat el, apreciind că "opoziţia s-a retras in viaţa ţării". Deripaska, la al doilea set de critici Oleg Deripaska, considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a mai făcut anterior apel la pace. La sfârşitul lui martie, el şi-a exprimat opinia că războiul din Ucraina este o "nebunie" care, din cauza poziţiei radicale a ambelor părţi, va dura mult timp şi va fi o ruşine pentru generaţii de acum înainte. Oligarhul rus, care este vizat de sancţiuni occidentale, avea în 2022, potrivit revistei Forbes, o avere de 1,7 miliarde de dolari, comparativ cu 3,8 miliarde anul precedent. Citește și: Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu Marţi, el a criticat şi răspunsul Moscovei la sancţiuni, deplângând faptul că autorităţile ruse nu au luat nici acum, "la 120 de zile de la începutul conflictului, deciziile care erau necesare" pentru a atenua impactul restricţiilor pentru economia rusă. Invazia, localizată acum în Donbas Sancţiunile "sunt desigur mai grele pentru Rusia" decât pentru Occident, "aceasta este evident", a apreciat el. Rusia a lansat o vastă ofensivă militară în Ucraina la 24 februarie pentru "demilitarizarea" şi "denazificarea" ţării vecine, acuzând-o de un pretins genocid împotriva populaţiei rusofone. Rezistenţa încrâncenată a forţelor ucrainene a forţat Rusia să-şi revizuiască ambiţiile (de a cuceri întreaga Ucraină) şi să se concentreze pe estul ţării. Luptele în Donbas sunt deosebit de înverşunate, iar trupele ruse avansează lent.

Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, cere militarilor să se pregătească de război Foto: Twitter
Eveniment

Șeful armatei britanice militarilor pregătească război

Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, le cere militarilor să se pregătească de război în Europa, cu Rusia. Sanders, care are 56 de ani, apreciază că în întreaga sa carieră militară nu a existat o amenințare la adresa păcii și a democrației atât de puternică precum cea reprezentată de ambițiile expansioniste ale lui Putin, arată The Times, care citează un discurs pe care șeful armatei britanice îl ține în fața unui think tank din Londra. "This is our 1937 moment. We are not at war but we must act rapidly so we aren't drawn into one."Chief of the General Staff, General Sir Patrick Sanders, says "the British Army is not mobilising to provoke war but to prevent war".https://t.co/PAiZ4D1jU3? Sky 501 pic.twitter.com/tjhIqrrYwy— Sky News (@SkyNews) June 28, 2022 Șeful armatei britanice cere militarilor să se pregătească de război Generalul britanic avertizează că acesta este „momentul 1937” și va cere armatei să se pregătească de lupte urbane. „Nu suntem în război, dar trebuie să acționăm rapid, astfel încât să nu fim atrași într-unul din cauza eșecului de a limita expansiunea teritorială. . . Voi face tot ce îmi stă în putere pentru a mă asigura că armata britanică își joacă rolul în evitarea războiului. În toți anii mei în uniformă, nu am cunoscut o amenințare atât de clară la adresa principiilor suveranității și democrației și a libertății de a trăi fără teama de violență, precum agresiunea brutală a președintelui Putin și ambițiile sale expansioniste”, este mesajul șefului statului major al armatei britanice. Sanders a preluat această funcție în iunie 2022. Russia will likely be an even greater threat to European security after the war in Ukraine than it was before, the British army's Chief of the General Staff Patrick Sanders said.#Russia | #Ukraine | #Europe https://t.co/neJ3WhR3UX— The Jerusalem Post (@Jerusalem_Post) June 28, 2022 El a arătat că Rusia va fi o amenințare și mai mare pentru Europa după războiul din Ucraina. Sanders a explicat că, deși armata rusă va fi slăbită pentru o vreme, Putin a anunțat deja ambițiile sale de a reface granițele vechii Rusii. Înainte ca Putin să invadeze Ucraina, Marea Britanie plănuia să își reducă forțele armate la doar 72.500 de oameni, în 2025. Grafic: The Telegraph Anul 1937 este considerat un an crucial în evoluțiile care au dus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Totuși, un ministru din cabinetul Boris Johnson a spus că Putin ar fi „nebun” să încerce să atace NATO.

Amenințările nucleare ale lui Putin luate în serios de SUA (sursa: captura video)
Eveniment

Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA

Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA. Un înalt oficial american din domeniul apărării a calificat drept "destul de iresponsabil" limbajul "cavaler" al președintelui rus Vladimir Putin în legătură cu sistemele de rachete cu capacitate nucleară promise Belarusului. "Forțele noastre strategice monitorizează întotdeauna lucrurile în această privință", a declarat oficialul într-o convorbire de fond cu reporterii. "Cu siguranță luăm în serios acest lucru și am luat în serios această amenințare încă de la început." Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA "Cu siguranță, de fiecare dată când cineva folosește cuvântul nuclear, ai îngrijorări. Sincer, pare destul de iresponsabil din partea unui lider național să vorbească despre utilizarea armelor nucleare și să facă acest lucru într-un mod în general cavalerist. În ceea ce privește preocupările mele, în afară de faptul că vorbesc despre, din nou, adică modul în care a fost citită declarația lui Putin a fost: "Hei, le vom da Iskanders și, apropo, pot deține arme nucleare." Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Și toată lumea ia asta foarte în serios atunci când folosești un astfel de limbaj. Așa că, cu siguranță, luăm asta în serios și am luat în serios această amenințare încă de la început. Și, după cum știți, forțele noastre strategice monitorizează mereu lucrurile în această privință." Rusia anunță că va transfera rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus Rusia va transfera sisteme de rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus în următoarele luni, i-a spus președintele rus Vladimir Putin președintelui belarus Alexander Lukașenko, în cadrul unei întâlniri care a avut loc sâmbătă la Sankt Petersburg. "În următoarele câteva luni, vom transfera Belarusului sistemele de rachete tactice Iskander-M, care, după cum știți, pot folosi atât rachete balistice, cât și de croazieră, atât în versiune convențională, cât și nucleară", i-a spus Putin lui Lukașenko, potrivit Kremlinului. https://www.youtube.com/watch?v=KTJVIA-tesE&ab_channel=COMBATAPPROVED Într-o transcriere a întâlnirii, Lukașenko i-a exprimat lui Putin "stresul" și îngrijorarea sa cu privire la ceea ce el a afirmat că sunt zboruri ale Statelor Unite și ale avioanelor NATO "care se antrenează pentru a transporta focoase nucleare" în apropierea graniței Belarusului. Lukașenko i-a cerut lui Putin să ia în considerare "un răspuns în oglindă" la aceste zboruri sau să convertească avioanele de luptă rusești Su-35, care sunt în prezent desfășurate în Belarus, astfel încât "să poată transporta focoase nucleare". Putin a răspuns că, deși este posibil să se potrivească cu zborurile americane, "nu este nevoie" și a sugerat că, deoarece armata belarusă are un număr mare de avioane Su-25 care pot fi convertite în schimb cu capacitate nucleară. "Această modernizare ar trebui să fie efectuată la fabricile de avioane din Rusia, dar vom conveni cu dumneavoastră cum să facem acest lucru. Și, în consecință, începeți să antrenați echipajul de zbor", a spus Putin. Ce sunt rachetele Iskander-M Iskander-M este un sistem de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune construit de Rusia, care poate transporta focoase convenționale sau nucleare cu o rază maximă de acțiune de până la 500 de kilometri, potrivit Janes Defense. Arma folosește atât sisteme de ghidare optice, cât și inerțiale pentru a-și lovi țintele, lovindu-le cu o serie de focoase, cum ar fi muniții cu dispersie, bombe cu vid, bombe de distrugere a buncărelor și focoase cu puls electromagnetic (EMP), potrivit Missile Defense Advocacy Alliance. Iskander-M a fost folosit pentru prima dată în 2008, în timpul conflictului dintre Rusia și Georgia, când armata rusă l-a folosit pentru a lovi ținte în Gori, potrivit alianței.

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina. Ministrul apărării Sebastien Lecornu a anunţat că Franţa va trimite în Ucraina cantităţi semnificative de transportoare blindate pentru trupe, într-un interviu publicat luni seară, informează marţi AFP. "Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub tirul inamicului, armata are nevoie de vehicule blindate", a subliniat ministrul francez într-un interviu apărut pe site-ul cotidianului Parisien-Aujourd'hui. Prin urmare, Franţa va "livra, în cantităţi semnificative, vehicule de transport de acest tip, care sunt înarmate", a adăugat el. Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina Sebastien Lecornu a confirmat, de asemenea, trimiterea în Ucraina a şase tunuri Caesar suplimentare, în plus faţă de cele 12 trimise deja. https://www.youtube.com/watch?v=pf76pAYyU8U&t=350s&ab_channel=USMilitaryNews Cu toate acestea, oficialul francez nu a oferit detalii despre data la care vor fi trimise aceste întăriri, anunţate de şeful statului Emmanuel Macron pe 16 iunie în timpul vizitei sale la Kiev. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Referitor la livrarea rachetelor antinavă, solicitate de Kiev pentru a "deschide breşe în această blocadă maritimă impusă de Rusia şi care privează multe ţări de livrările de cereale şi materii prime", aceasta "face parte din dosarele aflate în studiu", a adăugat ministrul francez, fără a furniza detalii suplimentare. De la începutul ofensivei militare lansate de Moscova în Ucraina pe 24 februarie, Parisul a livrat Kievului tunuri Caesar, rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral, potrivit Agerpres. La mijlocul lunii aprilie, fostul ministru al apărării Florence Parly estimase la peste o sută de milioane de euro valoarea echipamentelor militare livrate Ucrainei de Franţa.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită, marţi, în Tadjikistan, o fostă repubclică sovietică şi un aliat din Asia Centrală, prima sa viztă în afara Rusiei după ce a lansat, la 24 februarie, invazia Ucrainei, anunţă luni Kremlinul. "O vizită de lucru a liderului (rus Vladimir) Putin este prevăzută mâine (marţi) în Tadjikistan", anunţă un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina Liderul de la Kremlin urmează să efectueze miercuri o vizită în Turkmenistan şi să participe la un summit al ţărilor de la Marea Caspică. Ultima vizită a lui Putin în străinătate a avut loc în perioada 4-5 februarie, în China, unde s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping, la dechiderea Jocurilor Olimpice (JO) de Iarnă, la Beijing. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev La un pic mai bine de două săptămâni după aceea, el lansa un asalt rus în Ucraina, după luni de intensificare a unor tensiuni, în pofida unor eforturi diplomatice vizând să împiedice Moscova să atace. Putin nu a mai efectuat, de atunci, nicio vizită, nici măcar în Belarus, cel mai apropiat aliat al său. Însă preşedintele belarus Aleksandr Lukaeşnko a efectuat mai multe vizite în Rusia. Tadjikistanul, cea mai săracă ţară din fosta URSS, este un aliat al Rusiei, de care depinde foarte puternic economic. Liderul de la Kremlin, ţinut într-o "bulă" sanitară foarte strictă din cauza pandemiei covid-19, a efectuat doar trei vizite în străinătate în perioada februarie 2020-februarie 2022, potrivit Agerpres. El s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden, la Geneva, în iunie 2021, cu premierul indian Narendra Modi, la New Delhi, în decembrie 2021, iar apoi cu Xi Jinping, la beijing, în februarie 2022.

Situație critică în Lugansk(sursa: Pexels)
Internațional

Situație critică în Lugansk

Situație critică în Lugansk. Autorităţile ucrainene le-au cerut luni civililor să părăsească "de urgenţă" oraşul Lisiceansk, din regiunea estică Lugansk, din cauza atacurilor forţele ruse, informează Reuters. "Dragi locuitori ai oraşului Lisiceansk şi rude ale lor! Din cauza ameninţării reale pentru viaţa şi sănătatea voastră, vă cerem să vă evacuaţi de urgenţă", a transmis Serhii Gaidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, pe contul său de Telegram. Situație critică în Lugansk El a spus că situaţia din Lisiceansk este "foarte dificilă", dar nu a precizat câţi civili au mai rămas acolo. Aproximativ 100.000 de oameni locuiau în acest oraş înainte de invazia rusă în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Gaidai declarase anterior că Lisiceansk înregistrează daune "catastrofale" în urma bombardamentelor intense, în timp ce forţele ruse şi-au intensificat atacurile după căderea Severodoneţk în weekend. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev În acelaşi timp, armata ucraineană susţine că a respins atacurile ruseşti la vest de Lisiceansk şi a împiedicat încercuirea acestui oraş important din punct de vedere strategic, potrivit DPA. "În apropiere de Verhnokamianka, forţele de apărare au provocat pierderi semnificative inamicului şi l-au forţat să se retragă", a comunicat Statul Major ucrainean. Localitatea Verhnokamianka este situată pe o importantă rută de aprovizionare, la numai câţiva kilometri vest de Lisiceansk. Lisiceansk e supus unor bombardamente masive din partea Rusiei Lisiceansk a fost şi el supus unor noi atacuri ale aviaţiei grele şi de artilerie, potrivit surselor ucrainene. Unităţile ruseşti sunt deja la periferia de sud a oraşului, unde s-ar mai afla câteva mii de soldaţi ucraineni. Lupte aveau loc luni mai la vest, în regiunea Bahmut, precum şi în regiunea Herson, de la Marea Neagră. Aceste informaţii provin din tabăra ucraineană, parte a războiului, agenţiile de presă citate neavând posibilitatea de a le verifica din surse independente. Atacuri aeriene la Odesa Între timp, comandamentul operaţional "Sud" al forţelor de apărare ucrainene a indicat că racheta lansată de forţele ruse în noaptea de duminică spre luni asupra regiunii Odesa era una de croazieră de tipul X-22. Aceasta a fost lansată de un bombardier supersonic Tu-22, cu rază lungă de acţiune, indică responsabili ai comandamentului citat, care au postat imagini cu distrugerile provocate în urma atacului, potrivit Agerpres. Potrivit informaţiilor actualizate, cel puţin opt persoane au fost rănite uşor în urma acestui atac cu rachetă, între care şi un copil, a transmis agenţia de presă ucraineană UNN. După acordarea asistenţei medicale la faţa locului, persoanele rănite nu au avut nevoie de spitalizare, conform acesteia.

Bilanțul războiului după 124 de zile (sursa: Twitter/ Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Bilanțul războiului după 124 de zile

Bilanțul războiului după 124 de zile. 150 de soldați ruși au fost uciși de către forțele armate ucrainene într-o singură zi. Acest lucru ridică pierderile totale ale Federației Ruse la 35.000 de persoane. Bilanțul războiului după 124 de zile Forțele rusești au suferit cele mai mari pierderi pe fronturile Bakhmut și Kurakhivske. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Totalul pierderilor de luptă rusești din 24 februarie până la 27 iunie este estimat la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi - n.r.): Aproximativ 35.000 (+150) de soldați.1.552 (+20) tancuri3.687 (+28) vehicule blindate de luptă771 (+7) sisteme de artilerie243 (+0) sisteme de rachete cu lansare multiplă101 (+2) sisteme de apărare aeriană217 (+0) aeronave184 (+0) elicoptere636 (+6) UAV de nivel operațional-tactic139 (+0) rachete de croazieră14 (+0) nave/ambarcațiuni2.575 (+11) vehicule și avioane-cisternă60 (+0) vehicule speciale Armata rusă îşi intensifică ofensiva în Ucraina şi încearcă în prezent să blocheze oraşul Lisiceansk, unul dintre puţinele bastioane ale rezistenţei ucrainene din regiunea estică Lugansk, după ce a preluat controlul asupra oraşului vecin Severodoneţk, informează EFE, potrivit Pravda. "Bombardează infrastructura civilă şi militară din zona Lisiceansk şi din vecinătate - Vovceaiarovka, Loskutovka şi Verhnekamenka. Un avion de asalt inamic a bombardat periferia Lisiceanskului", se detaliază într-un comunicat al armatei ucrainene.

Bombardamente intense la Lîsîchansk(sursa: Pexels)
Internațional

Bombardamente intense la Lîsîchansk

Bombardamente intense la Lîsîchansk . Forțele rusești continuă să bombardeze orașul Lîsîchansk și așezările de la sud și vest de oraș, în timp ce încearcă să taie o autostradă principală, potrivit oficialilor ucraineni. Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat luni că Lysychansk este atacat dinspre sud și a fost grav avariat. Bombardamente intense la Lîsîchansk Satele din împrejurimi au fost, de asemenea, bombardate, a spus el. Trei așezări din vestul și sud-vestul orașului, în apropierea autostrăzii spre Bakhmut, erau sub tir. "Rușii nu încetează să distrugă locuințe, facilități industriale și administrative. Nu există nicio oră în care artileria inamică să se calmeze", a declarat Hayday. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Ei încearcă să blocheze orașul dinspre sud. Noi apărăm Lîsîchansk ". Eforturile Rusiei de a încercui trupele care apără Lîsîchansk au continuat cu atacuri de artilerie și o tentativă de asalt terestru spre nord, spre Bakhmut, despre care Statul Major al armatei ucrainene a declarat că a fost respinsă. https://www.youtube.com/watch?v=8Ebwf6jbfxs&ab_channel=CRUX Statul Major General a declarat luni că bombardamentele grele au persistat în multe zone și că rușii au făcut progrese minore la nord de orașul Sloviansk, o țintă cheie în operațiunea lor ofensivă. Acesta a precizat că, în direcția Sloviansk, rușii își concentrau eforturile pentru a cuceri satul Dolnya și avansau spre un alt sat din zonă. Această zonă rurală din apropierea râului Siverskyi Donets a cunoscut lupte constante timp de mai bine de o lună, dar rușii nu au reușit să facă o breșă spre Sloviansk. În altă parte, bombardamentele transfrontaliere au continuat în regiunea Cernihiv, potrivit Statului Major General, și a avut loc un raid aerian împotriva Slavhorod în regiunea Sumî, potrivit CNN. Rușii au folosit tancuri, artilerie și mortiere pentru a bombarda zonele de la nord de orașul Harkov, dar un asalt la sol în apropierea așezării Dementiivka - la 20 de kilometri nord de Harkov - a eșuat, a declarat Statul Major General.

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus (sursa:  Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii din Belarusul vecin să nu se lase târâţi în războiul împotriva Ucrainei, potrivit DPA şi Unian. "Kremlinul a decis deja totul pentru voi!", a declarat duminică seara Zelenski într-o alocuţiune video. "Dar voi nu sunteţi sclavi sau carne de tun. Nu trebuie să muriţi!", le-a transmis el, adăugând că poporul nu trebuie să permită altora să ia decizii pentru Belarus. Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus Zelenski a mai spus că Belarusul este atras în război într-un mod mai intens decât la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Putin a anunţat această decizie în cursul unei reuniuni cu liderul belarus Aleksandr Lukaşenko la Sankt-Petersburg. Kievul a raportat recent atacuri ale trupelor ruse de pe teritoriul belarus. Regimul de la Minsk este un aliat apropiat al Rusiei. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Ştiu că poporul belarus ne susţine pe noi, nu războiul. Şi iată de ce conducerea rusă vrea să-l târască în război!", a afirmat Zelenski. Putin a anunțat sâmbătă ca intenționează să trimită arme nucleare în Belarus în următoarele luni. Regiunile de nord ale Ucrainei au fost eliberate de sub controlul ruşilor la începutul lunii aprilie, după care invadatorii s-au retras, inclusiv în Belarus, şi au fost transferaţi în Donbas. Rusia lansează periodic de pe teritoriul belarus rachete spre ţinte ucrainene şi au fost cazuri când avioane ruseşti au decolat de pe aerodromuri din Belarus pentru a bombarda Ucraina. La 25 iunie, ruşii au lansat pentru prima dată un atac aerian asupra Ucrainei din spaţiul aerian al Belarusului, au informat Forţele armate ucrainene, care au presupus că Rusia ar vrea să atragă astfel Belarusul în conflict. La 26 iunie, Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a comunicat că Rusia îşi sporeşte din nou prezenţa militară în Belarus. Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, ocupanţii ruşi pregătesc grupuri de sabotori pentru a fi trimise în Ucraina dinspre Belarus, potrivit Agerpres. Forţele ruse invadatoare au intrat în Ucraina la 24 februarie, inclusiv din Belarus, deşi cu câteva zile înainte de începerea invaziei pe scară largă a Federaţiei Ruse, ministrul apărării din Belarus îşi asigura omologul ucrainean că nu există ameninţări la adresa Ucrainei din partea Belarusului, aminteşte publicaţia Gordon.ua.

Nu este momentul să renunțăm la Ucraina(sursă: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

"Nu este momentul să renunțăm la Ucraina"

"Nu este momentul să renunțăm la Ucraina". Permiterea succesului președintelui rus Vladimir Putin în invazia sa în Ucraina ar avea consecințe "absolut catastrofale" pentru lume, a avertizat duminică premierul britanic Boris Johnson într-un interviu acordat la CNN. "Aș vrea doar să le spun oamenilor din Statele Unite că acesta este un lucru pe care America îl face și trebuie să îl facă în mod istoric, și anume să facă un pas înainte pentru pace, libertate și democrație", a spus Johnson. "Nu este momentul să renunțăm la Ucraina" "Și dacă îl lăsăm pe Putin să scape și să anexeze, să cucerească părți considerabile dintr-o țară liberă, independentă și suverană, ceea ce este pe cale să facă… atunci consecințele pentru lume sunt absolut catastrofale." Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Anterior, el a promis sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina - inclusiv alte 525 de milioane de dolari în garanții pentru împrumuturi de la Banca Mondială în cursul acestui an, potrivit Downing Street. Johnson a avertizat, de asemenea, împotriva oboselii în legătură cu războiul, spunând: "Nu este momentul să renunțăm la Ucraina", potrivit CNN. La câteva ore după ce rachetele rusești au lovit Kievul, Johnson i-a îndemnat pe americani, britanici și pe ceilalți occidentali să își mențină hotărârea de a pedepsi Moscova, în ciuda efectului pe care războiul l-a avut asupra prețului mondial al petrolului.

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7. Rusia a vizat capitala ucraineană Kiev cu o serie de atacuri cu rachete duminică, în timp ce liderii națiunilor G7 se întâlneau în Germania pentru prima zi a summitului lor anual. O persoană a murit și cel puțin șase au fost rănite în urma unui atac cu rachete rusești care a lovit un bloc de locuințe din Kiev. Viceprimarul orașului, Volodymyr Bondarenko, a declarat că patru dintre răniți au fost internați în spital, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă. Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 Bondarenko a mai spus că o grădiniță a fost lovită în atacul cu rachete, dar nimeni nu a fost rănit, iar o înregistrare video a Ministerului ucrainean de Interne a arătat o pâlnie mare de rachete în curtea grădiniței. Printre persoanele rănite din blocul rezidențial se numără și o fetiță de 7 ani, a spus el. Mama ei, o femeie în vârstă de 35 de ani pe nume Katerina, a fost salvată din dărâmături și urcată într-o ambulanță. Ea este cetățean al Rusiei, dar locuia de mult timp în Kiev. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Nu este nimic mai rău decât să pierzi persoane dragi. De ce merităm asta?", a spus ea. O coloană uriașă de fum continua să iasă din clădire la două ore după atac, în timp ce aproape toate ferestrele de la ultimul etaj au fost aruncate în aer, iar solul era acoperit de resturi și metal răsucit. https://twitter.com/realzaidzayn/status/1541065452004093953 Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat că au fost folosite "bombardiere strategice" pentru a lovi capitala, fiind lansate "patru sau șase rachete". El a adăugat că, sâmbătă, Rusia a folosit pentru prima dată bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu22M3 din spațiul aerian al Belarusului într-un atac aerian ucrainean, potrivit CNN. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe Telegram că au avut loc mai multe explozii în cartierul Shevchenkivskyi din oraș și că au fost lansate operațiuni de căutare și salvare după ce un incendiu a izbucnit când o clădire rezidențială a fost lovită de o rachetă. Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)

Război în Ucraina - ziua 121(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Război în Ucraina - ziua 121

Război în Ucraina - ziua 121. În ultimele 24 de ore, forțele armate ale Ucrainei au ucis 100 de militari ruși. În total, forțele ruse au pierdut 34.530 de soldațiu de la începutul agresiunii la scară largă, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Război în Ucraina - ziua 121 Potrivit armatei ucrainene, Federația Rusă a suferit cele mai mari pierderi pe fronturile de la Sloviansk și Bakhmut, potrivit Pravda. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Pierderile totale ale Rusiei în luptă din 24 februarie până la 24 iunie sunt estimate la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi - n.r.): 34.530 (+100) soldați1.507 (+3) tancuri3.637 (+5) vehicule blindate de luptă759 (+3) sisteme de artilerie241 (+1) sisteme de rachete cu lansare multiplă99 (+1) sisteme de apărare aeriană216 (+0) aeronave183 (+0) elicoptere622 (+2) UAV de nivel operațional-tactic137 (+0) rachete de croazieră14 (+0) nave/ambarcațiuni2.553 (+5) vehicule și avioane-cisternă60 (+0) vehicule speciale Forțele ucrainene vor trebui să se retragă din Severodonetsk, a declarat vineri șeful administrației militare regionale din Luhansk, Serhiy Hayday, acuzând Rusia că a distrus cea mai mare parte a infrastructurii orașului. "Din păcate, va trebui să ne retragem militarii [din Severodonețk]. Nu are niciun sens să rămânem pe poziții rupte după multe luni [de ostilități], deoarece numărul morților în teritoriile nefortificate poate crește în fiecare zi", a declarat Hayday într-un discurs televizat. Potrivit lui Hayday, încercările rusești de a se infiltra în oraș cu grupuri de sabotaj și de recunoaștere au fost respinse. El a adăugat că evacuările și livrările de ajutoare militare și umanitare în oraș sunt în curs de desfășurare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră