Rusia continuă să sufere pierderi majore în Ucraina

Rusia continuă să sufere pierderi majore în Ucraina. Rusia a pierdut deja aproximativ 24.500 de soldați în Ucraina, 300 de militari au fost uciși marți, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform. Rusia continuă să sufere pierderi majore în Ucraina Între 24 februarie 2022 și 4 mai 2022, pierderile totale de luptă ale inamicului au inclus, de asemenea: 1.077 de tancuri (+15 în ultima zi) 2.610 vehicule blindate de luptă (+43) 491 de sisteme de artilerie (+16) 163 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (+1) 81 de sisteme de luptă antiaeriană (+1) 194 de avioane (+0) 155 de elicoptere (+0) 1.867 de autovehicule și rezervoare de combustibil (+24) 10 nave de război 303 de vehicule aeriene fără pilot (+12) 38 de unități de echipamente speciale (+0) Au fost doborâte în total 87 de rachete de croazieră inamice (+3). Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională În ultima zi, trupele rusești au suferit cele mai mari pierderi în direcțiile Izium și Novopavlivka. Reamintim că, la 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a inițiat o invazie la scară largă a Ucrainei, începând un război. Trupele rusești bombardează și distrug instalațiile de infrastructură cheie, lansează atacuri aeriene și cu rachete asupra orașelor și satelor ucrainene, torturează și ucid civili.

Internațional

Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina

Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina. Oficiali ruşi au luat 400.000 de tone de cereale din teritoriul ucrainean ocupat, adică aproximativ o treime din stocurile de cereale de la Herson, din regiunile Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, a declarat viceministrul agriculturii de la Kiev, Taras Vîsoţki, marţi seară la televiziunea ucraineană, transmite DPA. Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina Înainte de război, acolo erau depozitate aproximativ 1,3 milioane de tone de cereale pentru aprovizionarea zilnică, dar şi pentru plantare. "Nu erau rezerve strategice", a spus el. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Dacă stocurile de cereale se reduc, acele zone se confruntă cu riscul de foamete, a avertizat el. Luarea cerealelor cu forţa este istoric o problemă dureroasă între ucraineni şi ruşi. Aproximativ patru milioane de oameni au murit de foame în Ucraina când dictatorul sovietic Iosif Stalin a forţat ţăranii să intre în ferme colective şi a confiscat cerealele cu forţa în 1932-1933, aminteşte DPA, potrivit Agerpres. Morţi au fost înregistraţi de asemenea în sudul Rusiei şi Kazahstan. Ucraina consideră foametea creată artificial drept un genocid ordonat de Moscova pe care îl numeşte Holodomor sau Marea Foamete.

Internațional

Exerciții militare ample în Belarus

Exerciții militare ample în Belarus. Forţele armate belaruse au început miercuri exerciţii ample pentru a-şi testa capacitatea de luptă, a anunţat Ministerul Apărării din Belarus, vecin al Ucrainei, potrivit Reuters. Exerciții militare ample în Belarus "Este programat ca testul (privind capacitatea de luptă) să implice deplasarea unui număr semnificativ de vehicule militare, ceea ce poate încetini traficul pe drumurile publice", a transmis Ministerul Apărării într-un comunicat. În contextul invaziei ruse din Ucraina, Ministerul Apărării din Belarus a precizat că exerciţiul nu reprezintă nicio ameninţare la adresa vecinilor săi sau la adresa comunităţii europene în general. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Belarusul este un aliat apropiat la Rusiei. Moscova îşi numeşte acţiunile din Ucraina "operaţiune militară specială", potrivit Agerpres. Zone din Ucraina din apropierea Belarusului, inclusiv capitala Kiev, au fost sub asaltul rusesc în prima etapă a invaziei, care a început la sfârşitul lui februarie şi a urmat unor exerciţii militare comune desfăşurate de Rusia şi Belarus. Acum, în schimb, Rusia şi-a concentrat atacurile asupra regiunilor din estul şi sudul Ucrainei.

Internațional

Trei centrale electrice, bombardate în Lvov

Trei centrale electrice, bombardate în Lvov. Mai multe oraşe ucrainene au fost vizate marţi seară de un tir de rachete ruseşti care au produs distrugeri, în special la trei centrale electrice din Lvov, potrivit primarului acestui oraş important din vestul Ucrainei, lipsit acum parţial de electricitate, transmite AFP. Trei centrale electrice, bombardate în Lvov "Trei centrale electrice au fost avariate în urma unui atac cu rachete", a declarat pe Telegram primarul Andrii Sadovîi , adăugând că staţiile de pompare au rămas fără electricitate din cauza distrugerilor. Cel puţin o persoană a fost rănită, a adăugat el. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Potrivit presei ucrainene, întreruperile de curent au afectat mai multe cartiere din Lvov. Autorităţile locale au informat despre bombardamente şi în regiunile Viniţa (centru), Odesa (sud-vest) şi Kirovograd (centru), fără a indica dacă au existat pagube, potrivit Agerpres. Regiunea Transcarpatia, până acum cruţată, a fost afectată de război pentru prima dată de la începutul invaziei ruse. "O rachetă a căzut într-o zonă muntoasă din Transcarpatia. Serviciile lucrează la faţa locului, clarificăm informaţiile despre răniţi şi posibile victime", a indicat pe Telegram guvernatorul acestei regiuni, Viktor Mikita.

Internațional

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei. Soldaţii ucraineni, care apără sudul ţării, unde trupele ruse şi-au intensificat ofensiva, au reuşit să contracareze o tentativă de ocupaţie a teritoriului şi să oprească avansarea forţelor ruse pe uscat, după ce au eliminat aproximativ 122 de soldaţi inamici, a declarat Comandamentul operativ de sud al armatei ucrainene pe pagina sa de Facebook, relatează marţi EFE şi Unian. Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei "Inamicul, întărit în poziţii defensive ocupate dinainte, nu a efectuat nicio acţiune intensă în regiunile Herson şi Mikolaiv (/Nikolaev/, în sudul ţării, unde controlează zone vaste) în cursul ultimelor 24 de ore", asigură comandamentul ucrainean poziţionat în zonă. "Cu toate acestea, Mikolaiv şi împrejurimile sale au fost ţinta mai multor atacuri cu lansatoare de rachete. Inamicul a lovit încă o dată instalaţii industriale. Din fericire, nu au fost raportate victime", adaugă armata ucraineană. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity În regiunea Herson, potrivit acesteia, "o tentativă a unui grup de sabotaj şi recunoaştere inamic de a captura un post al nostru de observare a fost contracarată şi zădărnicită cu focuri mortier", potrivit Agerpres. "Unităţile noastre de rachete şi artilerie au efectuat peste 100 de lansări", care au provocat "pierderi de ordinul a 122 (soldaţi) în rândurile inamicului în ultimele 24 de ore", potrivit aceleiaşi surse. Aceste forţe grupate sub comandamentul operativ Sud (Pivden) au amintit că, în afară de două nave de asalt distruse luni dimineaţă lângă Insula Şerpilor, au mai scos din luptă mai multe vehicule blindate şi auto, precum şi o dronă de atac şi recunoaştere "Forpost" care încerca să intre în Odesa dinspre mare. După ce forţele ruse au atacat luni regiunea Odesa cu rachete de două ori, "agresorii au continuat să distrugă podul peste limanul Nistrului (şi aşa avariat), lovindu-l cu rachete de croazieră Yahont", mai adaugă armata ucraineană. O rachetă "Oniks" - lansată de sistemul "Bastion" din Crimeea ocupată - a distrus un imobil de locuit în Odesa, în urma atacului un adolescent de 15 ani a fost ucis, iar o fată a fost rănită. Un grup naval al Flotei Rusiei din Marea Neagră continuă să brăzdeze coasta de sud-est a Ucrainei, menţinând la un grad ridicat ameninţarea cu atacuri cu rachete, relevă Comandamentul forţelor ucrainene din sudul ţării. Separat, Statul Major al armatei ucrainene subliniază într-un comunicat postat pe Facebook că peste 400 de ocupanţi ruşi au fost eliminaţi în ultimele 24 de ore în Ucraina. În total, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie, forţele ucrainene au eliminat circa 24. 200 de militari ruşi, conform aceluiaşi comunicat, citat de media ucrainene.

Internațional

Românul care ajută hackerii ruși, arestat

Românul care ajută hackerii ruși, arestat. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat, marţi, că a fost identificat un cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi indicat hackerilor ruşi de la 'KillNet' ce site-uri din ţara noastră să atace. "A fost identificată o persoană, bănuită - cetăţean român, rezident în Marea Britanie -, care a susţinut activitatea grupării infracţionale, prin traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din România care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare", a spus Bode, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. Românul care ajută hackerii ruși, arestat Ministrul de Interne a adăugat că cetăţeanul este în custodia autorităţilor şi este audiat. "Sperăm că în viitorul apropiat vom avea şi rezultate", a adăugat Bode. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity "În urma activităţilor comune desfăşurate, a fost identificată o persoană bănuită, cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi susţinut activitatea grupării infracţionale, prin oferirea de sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din Romania care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare", anunţă Poliţia Română. Din 29 aprilie, mai multe atacuri informatice de tip DDoS - Distributed Denial of Service - au afectat site-uri care aparţin unor instituţii publice şi organizaţii private din România. Atacurile ar fi fost revendicate de o grupare intitulată 'KillNet', de origine rusă, iar activitatea acesteia ar fi promovată pe diferite canale de comunicare, fiind motivate de contextul conflictului militar Rusia - Ucraina.

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki

Eveniment

Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei

Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a condiţionat neutralitatea cerută ţării sale de către Rusia de eliberarea întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv a regiunii Donbas (est) şi a peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, relatează EFE. Într-un interviu difuzat luni seara de canalul de televiziune saudit Al Arabiya, Zelenski a afirmat că "ruşii insistă asupra neutralităţii, iar pentru noi cel mai important este eliberarea Donbasului şi a tuturor teritoriilor ocupate temporar, precum şi a peninsulei Crimeea, şi ea ocupată". Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei Zelenski a acuzat din nou Rusia, care somează Ucraina să se angajeze să nu adere la NATO şi să rămână neutră, că încearcă să fărâmiţeze ţara sa pe calea referendumurilor în teritoriile ocupate cu privire la independenţa acestora, după modelul celui desfăşurat în Crimeea în 2014, când a anexat peninsula, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe lângă eliberarea întregii ţări, preşedintele ucrainean a insistat că, pentru a accepta neutralitatea cerută de Moscova, sunt necesare "garanţii de securitate pentru ca Ucraina să nu mai facă obiectul unor atacuri similare pe viitor, precum şi alte tipuri de arme în cazul unui război ca cel de acum". În orice caz, el a reiterat că orice decizie în acest sens va fi supusă "unui referendum la care va participa întregul popor". Referitor la mersul negocierilor cu Rusia, Zelenski a spus că "negociatorii ruşi nu au capacitatea de a lua decizii, iar ultimul cuvânt îl va avea mereu (preşedintele rus Vladimir) Putin", motiv pentru care şi insistă asupra unui dialog direct cu şeful statului rus. În privinţa suspendării exporturilor din Ucraina, o problemă ce îngrijorează mai multe ţări arabe, dependente în mare măsură de produsele de bază din această ţară europeană, cum ar fi grâul sau floarea soarelui, el a afirmat că asediul impus de navele de război ruseşti porturilor ucrainene "ar putea provoca o criză alimentară" mondială anul acesta.

Internațional

Criminali de război identificați

Criminali de război identificați. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a comunicat că a stabilit identitatea a circa 900 de militari ruşi care sunt suspectaţi de comiterea de crime împotriva populaţiei civile în regiunea Kievului, în primele săptămâni ale invaziei ruse când au controlat suburbiile capitalei ucrainene, relatează marţi agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Criminali de război identificați "Serviciile speciale ucrainene dispun de toate informaţiile cu privire la respectivii ocupanţi ruşi, precum şi de dovezi ale abuzurilor comise", a indicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artiom Dehtiarenko, într-un comunicat postat luni după-amiază pe contul de Telegram al serviciului, Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity La ora actuală, SBU verifică datele a peste 2.500 de militari ruşi privind posibila lor implicare în crime comise împotriva civililor ucraineni, ale căror unităţi au staţionat în luna martie în regiunea Kievului. Anchetatorii SBU continuă să colecteze date privind identitatea fiecărui ocupant rus, circa 7.000 de martori la crimele comise de forţele ruse fiind deja chestionaţi. În cadrul acestor cercetări, SBU a stabilit că aproximativ 100 de cetăţeni ucraineni au colaborat cu trupele ruse în regiunea Kiev ajutându-le în diferite moduri. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a dat publicităţii anterior zece nume de militari ruşi, care - potrivit părţii ucrainene - ar fi implicaţi în abuzurile comise asupra locuitorilor civili din Bucea, o suburbie a Kievului, localitate simbol al atrocităţilor comise de forţele ruse în cursul invaziei în Ucraina.

Internațional

Papa vrea să vorbească cu Putin

Papa vrea să vorbească cu Putin. Papa Francisc a declarat, într-un interviu publicat marți, că a cerut o întâlnire la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să oprească războiul din Ucraina, dar nu a primit niciun răspuns. De asemenea, papa a declarat pentru ziarul italian Corriere Della Sera că patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susținut războiul în totalitate, "nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin". Papa vrea să vorbească cu Putin Francisc, care a făcut o vizită fără precedent la ambasada rusă atunci când a început războiul, a declarat că la aproximativ trei săptămâni de la începerea conflictului, i-a cerut diplomatului de top al Vaticanului să îi trimită un mesaj lui Putin, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity El a spus că mesajul a fost "că sunt dispus să merg la Moscova. Cu siguranță, era necesar ca liderul de la Kremlin să permită o deschidere. Nu am primit încă un răspuns și insistăm în continuare". "Mă tem că Putin nu poate și nu dorește să aibă această întâlnire în acest moment. Dar cum să nu poți opri atâta brutalitate?". Înainte de interviu, Francisc, în vârstă de 85 de ani, nu menționase în mod specific Rusia sau Putin în mod public de la începutul conflictului, la 24 februarie. Dar el a lăsat puține îndoieli cu privire la partea pe care a criticat-o, folosind termeni precum agresiune și invazie nejustificată și deplângând atrocitățile împotriva civililor.

Internațional

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie.Președintele rus Vladimir Putin ar putea trece la declararea oficială a războiului împotriva Ucrainei chiar pe 9 mai, ceea ce ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei în încercarea de a cuceri estul și sudul Ucrainei, cred oficialii americani și occidentali. Data de 9 mai, cunoscută ca "Ziua Victoriei" în Rusia, comemorează înfrângerea rușilor în fața naziștilor în 1945. Oficialii occidentali au crezut mult timp că Putin va profita de semnificația simbolică și de valoarea propagandistică a acestei zile pentru a anunța fie o realizare militară în Ucraina, fie o escaladare majoră a ostilităților - sau ambele. Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie Oficialii au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume că Putin declară oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până în prezent, oficialii ruși au insistat asupra faptului că conflictul a fost doar o "operațiune militară specială" cu obiectivul central de "denazificare". "Cred că va încerca să treacă de la "operațiunea sa specială"", a declarat săptămâna trecută secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, la postul de radio LBC. "A rulat terenul, a pregătit terenul pentru a putea spune 'uite, acesta este acum un război împotriva naziștilor, iar ceea ce am nevoie sunt mai mulți oameni'. Am nevoie de mai multă carne de tun rusă'", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Wallace a adăugat că "nu ar fi surprins, și nu am nicio informație în acest sens, că probabil va declara în această zi de 1 Mai că 'acum suntem în război cu naziștii din lume și trebuie să mobilizăm în masă poporul rus'". O declarație oficială de război pe 9 mai ar putea galvaniza cetățenii ruși și ar putea crește opinia populară pentru invazie. De asemenea, în conformitate cu legislația rusă, i-ar permite lui Putin să mobilizeze forțele de rezervă și să recruteze recruți, despre care oficialii spun că Rusia are nevoie disperată pe fondul unui deficit tot mai mare de forță de muncă. Oficialii occidentali și ucraineni au estimat că cel puțin 10.000 de soldați ruși au fost uciși în război de când Rusia a invadat în urmă cu puțin peste două luni. Statele Unite au informații "foarte credibile" potrivit cărora Rusia va încerca să anexeze Luhansk și Donețk "undeva la mijlocul lunii mai", a declarat luni ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter. Există, de asemenea, indicii că Rusia ar putea plănui să declare și să anexeze o "republică populară" în orașul Kherson din sud-estul țării. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat luni că există "motive întemeiate pentru a crede că rușii vor face tot ce pot pentru a folosi" ziua de 9 mai în scopuri propagandistice. "Sunt destul de încrezător că vom auzi mai multe de la Moscova în perioada premergătoare datei de 9 mai", a adăugat Price. "Sunt destul de încrezător că veți auzi mai multe de la Statele Unite, de la partenerii noștri, inclusiv de la partenerii noștri din NATO, în perioada premergătoare datei de 9 mai, de asemenea."

Internațional

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul. Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz, care a adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters. Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale. "El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă Vladimir Putin nu ajunge la un acord cu Ucraina", a subliniat şeful executivului german, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse. "Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii", a explicat el, adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze "prudent şi cu mintea limpede". Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui "este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor". Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.

Internațional

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți"

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți". Un sfert din grupurile de batalioane rusești care au invadat Ucraina au devenit probabil acum "ineficiente", potrivit Ministerului britanic al Apărării. Potrivit cifrelor acestuia, Rusia a angajat peste 120 de grupuri tactice de batalioane, aproximativ 65% din întregul său efectiv de luptă terestră, la începutul invaziei. 25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți" "Este probabil ca mai mult de un sfert din aceste unități să fi fost acum făcute ineficiente în luptă", a declarat Ministerul Apărării în ultima sa actualizare. "Unele dintre cele mai de elită unități ale Rusiei, inclusiv Forțele Aeropurtate VDV, au suferit cele mai mari niveluri de uzură. Probabil că va dura ani de zile pentru ca Rusia să reconstituie aceste forțe". Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului, raportează Statul Major al Ucrainei. Forțele rusești exercită o presiune intensă pe liniile de front din Luhansk, cea mai estică regiune din Ucraina, ca parte a noii sale ofensive. Luptele au făcut ravagii în weekend în Luhansk, cu schimburi intense de focuri de armă izbucnind stradă după stradă și orașe lovite de bombardamente de artilerie. Armata ucraineană a declarat duminică că a continuat să consolideze estul pe fondul unor atacuri grele și în timp ce Rusia își continuă ofensiva de două săptămâni în centrul industrial al țării - turnând mai multe arme și echipamente militare. Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat luni la televiziunea ucraineană că forțele rusești au devastat sate de-a lungul liniilor de front din regiune și apoi au înaintat.

Eveniment

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului. Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 2 mai 2022 cuprind aproximativ: 23.800 (+300) militari1.048 (+22) tancuri2.519 (+48) vehicule blindate de luptă459 (+8) sisteme de artilerie152 (+1) lansatoare de rachete multiple80 (+0) unități de echipamente de apărare aeriană194 (+2) avioane155 (+0) elicoptere1.824 (+28) unități de echipamente auto și rezervoare de combustibil8 (+0) nave/ambarcațiuni271 (+26) UAV operaționale-tactice38 (+6) unități de echipamente speciale84 (+0) rachete de croazieră În 1 mai, trupele rusești au suferit cele mai dramatice pierderi pe frontul de la Izium. În aproape nouă săptămâni de război în Ucraina, Rusia a pierdut la fel de mulți militari cât în cei 9 ani de război în Afganistan, potrivit Ukrinform. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” https://twitter.com/UAWeapons/status/1521047600065036291 Războiul sovietic din Afganistan a început în 1979 și a luat sfârșit în 1989. Aproximativ 14.500 de soldați sovietici au murit atunci. Peste 300 de ofițeri ruși ar fi fost uciși în Ucraina, potrivit datelor publice analizate de site-ul de știri independent din Rusia Mediazona, citat de The Moscow Times.

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)

Eveniment

Moldova, următoarea victimă a lui Putin

Moldova, următoarea victimă a lui Putin. Rusia caută să deschidă un nou front împotriva Ucrainei, dinspre Republica Moldova, iar mai multe "indicii" arată că într-un viitor apropiat este posibil un atac asupra acestei foste republici sovietice, afirmă surse militare ucrainene citate de cotidianul britanic The Times, preluat luni de EFE. Moldova, următoarea victimă a lui Putin Dacă o astfel de incursiune ar avea succes, ea le-ar permite forţelor ruse să pătrundă în portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, dinspre vest, adaugă The Times. "Credem că la Kremlin a fost luată deja decizia de a ataca Republica Moldova. Soarta Republicii Moldova este crucială. Dacă ruşii încep să obţină controlul, din punct de vedere militar suntem un obiectiv mai uşor (de cucerit - n.r.) şi ameninţarea la adresa Ucrainei va fi existenţială", a declarat pentru cotidianul britanic o sursă militară ucraineană, potrivit Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Tensiunile au sporit în Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, după o serie de explozii misterioase atribuite "teroriştilor". Analiştii occidentali cred că obiectivul Kremlinului este de a crea o legătură terestră dinspre Rusia de-a lungul întregii coaste a Ucrainei către Transnistria, tăind accesul Ucrainei la Marea Neagră, scrie The Times. Potrivit unei surse militare, serviciile de informaţii ucrainene atrag atenţia asupra activităţii de la aerodromul principal din Tiraspol, "capitala" Transnistriei, ceea ce sugerează că ruşii se pregătesc pentru conflict, cu avioane de transport Iliuşin-76 şi, posibil, elicoptere care ar urma să ajungă aici. Potrivit funcţionarilor occidentali, circa 1.500 militari ruşi ar fi staţionaţi în Transnistria. Rusia ar putea crea un "pretext" pentru a interveni în Republica Moldova care să se suprapună cu defilarea de 9 mai, când ruşii sărbătoresc Ziua Victoriei, care marchează înfrângerea naziştilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Internațional

Bombardamente pe aerodromul din Odesa

Bombardamente pe aerodromul din Odesa. Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că a lovit arme furnizate Ucrainei de Statele Unite și de țări europene și a distrus o pistă de aterizare de pe un aerodrom militar din apropierea orașului ucrainean Odesa. Bombardamente pe aerodromul din Odesa Ministerul a declarat că a folosit rachete Onyx de înaltă precizie pentru a lovi aerodromul, după ce Ucraina a acuzat Rusia că a distrus o pistă nou-construită la aeroportul principal din Odesa. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko, a declarat că Rusia a folosit o rachetă Bastion, lansată din Crimeea, potrivit Reuters. Reuters nu a putut verifica imediat rapoartele. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două bombardiere ucrainene Su-24m deasupra regiunii Kharkiv în timpul nopții. Moscova a trimis o notă Washingtonului, cerându-i să înceteze livrarea de arme Ucrainei, a spus ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, într-un interviu pentru televiziunea Rusia 24. Președintele american Joe Biden a anunțat că trimite un ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru a echipa Ucraina cu artilerie grea, obuziere și drone tactice. Primul astfel de pachet, anunțat pe 13 aprilie, a inclus sute de vehicule blindate și elicoptere Mi-17.