joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

695 articole
Internațional

Rușii au bombardat o școală din Ucraina

Rușii au bombardat o școală din Ucraina. Şaizeci de persoane au fost ucise sâmbătă în bombardamentul unei şcoli din regiunea Lugansk din estul Ucrainei, a declarat duminică preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, scrie AFP. Rușii au bombardat o școală din Ucraina "Chiar ieri, în satul Bilogorivka, în regiunea Lugansk, o bombă rusească a ucis 60 de civili", a afirmat Volodimir Zelenski în cursul unei intervenţii în videoconferinţă la un summit al G7. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova "Ei încercau să-şi găsească refugiu în clădirea unei şcoli obişnuite care a fost vizată de o lovitură aeriană rusească", a adăugat el, potrivit Agerpres. https://twitter.com/ResistUA/status/1523279045433114624 "Sunt în continuare lovituri foarte puternice asupra Bilogorivka", a continuat el. "Mi-aş dori foarte mult să cred că oameni sunt încă în viaţă acolo", a spus el, precizând că, "de îndată ce bombardamentele se vor încheia, vom putea începe să curăţăm resturile". Duminică dimineaţă, Serhii Gaidai a declarat că "erau în total 90 de persoane" la faţa locului la momentul loviturii. "27 au fost salvate", a adăugat el, precizând că temperatura a fost foarte ridicată la locul respectiv după explozie.

Forțele rusești "desfășoară o ofensivă intensă" pentru a cuceri un oraș cheie, afirmă oficiali ucraineni (sursa: Pexels)
Prețul barilului de petrol în continuă creștere(sursa: Pixabay)
Eveniment

Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc

Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc. Ţările G7, care l-au acuzat duminică pe Vladimir Putin că a acoperit "de ruşine" Rusia cu acţiunile sale în Ucraina, s-au angajat să renunţe la petrolul rusesc, dar fără a oferi un calendar precis, comentează AFP. "G7 în întregime s-a angajat astăzi să interzică sau să elimine treptat importurile de petrol rusesc", a anunţat Casa Albă duminică într-un comunicat. Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc Această decizie "va da o lovitură arterei principale care irigă economia lui (Vladimir) Putin şi îl va priva de veniturile de care are nevoie pentru a-şi finanţa războiul" împotriva Ucrainei, a afirmat executivul american. Această renunţare se va face "într-o manieră adecvată şi raţională", au scris şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din G7 în comunicatul lor final care nu precizează, însă, ce angajamente şi-a asumat exact fiecare dintre ei, respectiv Germania (care deţine preşedinţia în acest an), Canada, Statele Unite, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova G7 a ţinut duminică, prin videoconferinţă, a treia reuniune din acest an, cu participarea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. A durat puţin peste o oră, potrivit americanilor, potrivit Agerpres. În timp ce Vladimir Putin se pregăteşte să sărbătorească luni cu mare fast victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, acţiunile sale din Ucraina "acoperă de ruşine Rusia şi sacrificiile istorice ale poporului său", au subliniat ţările din G7 în comunicatul lor. Şefii de stat şi de guvern i-au reafirmat preşedintelui Ucrainei "angajamentul lor de a lua noi măsuri pentru a ajuta Ucraina să-şi asigure un viitor liber şi democratic", precum şi pentru "a se apăra şi a respinge viitoare acte de agresiune". Occidentalii au dat dovadă până în prezent de o coordonare foarte strânsă în anunţurile lor privind sancţiunile împotriva Rusiei, dar nu se mişcă în acelaşi ritm când este vorba de petrolul şi gazele ruseşti. SUA a interzis importul de petrol din cărbune din Rusia Statele Unite, care nu erau un mare consumator al acestora, au interzis deja importul de hidrocarburi ruseşti. Statele membre ale Uniunii Europene, aflate sub presiunea de a se alătura mişcării, dar mult mai dependente de Rusia, au continuat duminică să poarte negocieri dificile pentru a introduce un embargo asupra petrolului rusesc. Proiectul este frânat de mai multe state membre, în special de Ungaria. La rândul său, Washingtonul a anunţat duminică, într-un comunicat al Casei Albe, o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, în jurul a două axe majore: media şi accesul companiilor şi marilor averi ruseşti la servicii de consultanţă şi de contabilitate, pentru care americanii şi britanicii sunt cei mai mari specialişti ai lumii. Statele Unite vor sancţiona canalele de televiziune Pervîi Kanal, Russia-1 şi NTV. Companiilor americane li se va interzice să le finanţeze prin publicitate sau să le vândă echipamente. "Nicio companie americană nu trebuie să participe la finanţarea propagandei ruseşti", a spus un înalt responsabil al Casei Albe, sub protecţia anonimatului, subliniind că aceste media sunt controlate direct sau indirect de Kremlin. O altă linie de atac a Washingtonului: interzicerea prestării de "servicii de audit, management, consultanţă, marketing, a tuturor serviciilor folosite pentru a face să funcţioneze companiile multinaţionale, dar şi potenţial pentru a eluda sancţiunile sau a disimula averi obţinute incorect", a spus aceeaşi sursă. Aceasta a subliniat că, în timp ce europenii au avut cele mai strânse legături industriale cu Rusia, SUA şi Regatul Unit, pe de altă parte, au dominat universul serviciilor, în special prin "Big Four", cei patru giganţi mondiali ai auditului şi consultanţei: Deloitte, EY, KPMG şi PwC. În comunicatul său, G7 s-a declarat în întregime hotărât "să interzică sau să prevină furnizarea de servicii cheie" Rusiei, pentru a-i consolida "izolarea". De asemenea, occidentalii au promis că vor "continua să acţioneze împotriva băncilor ruse conectate la economia mondială", "continua să lupte împotriva încercărilor regimului rus de a-şi răspândi propaganda" şi vor îşi înăspri "campania împotriva elitelor (ruse) şi familiilor acestora".

Rușii ucid metodic civili în Ucraina (sursa: Facebook/EC)
Internațional

Rușii ucid metodic civili în Ucraina

Rușii ucid metodic civili în Ucraina. Organizaţia Amnesty International a anunţat vineri că strânge dovezi conform cărora trupele ruse au comis crime de război în Ucraina, atunci când au ocupat o zonă din apropierea capitalei Kiev în februarie şi martie, transmite Reuters. Rușii ucid metodic civili în Ucraina De asemenea, civilii au suferit abuzuri precum acte de tortură din partea forţelor ruse în regiunea Kiev în primele etape ale invaziei lansate de Kremlin pe 24 februarie. "Acestea nu sunt incidente izolate. Ele sunt parte a unui tipar din orice loc unde forţele ruse au deţinut controlul într-un oraş sau sat", a declarat Donatella Rovera, consilier în cadrul Amnesty International pentru răspunsul la crize, într-o conferinţă de presă la Kiev. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Informaţiile colectate de Amnesty International "pot fi utilizate, sperăm, pentru tragerea la răspundere a autorilor, dacă nu astăzi, într-o zi din viitor", a spus ea. Rusia, care îşi numeşte invazia în Ucraina drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru dezarmarea ei, neagă că forţele sale au comis abuzuri. "O mulţime de crime de război evidente" Autorităţile ucrainene afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război comise de trupele ruse. De asemenea, Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război. Raportul Amnesty International este cel mai recent care documentează crime de război comise de forţele ruse în timpul ocupării zonei situate la nord-vest de Kiev, inclusiv a oraşului Bucea, unde autorităţile ucrainene au spus că au fost ucişi peste 400 de civili. Rusia şi-a retras la începutul lui aprilie trupele din acea zonă. Documentul arată că forţele ruse au comis "o mulţime de crime de război evidente" în Bucea, printre care numeroase crime în apropierea intersecţiei străzilor Iablunska şi Vodoprovidna. Amnesty International: "execuţii extrajudiciare" Amnesty International a precizat că a documentat 22 de cazuri de ucideri ilegale comise, "dintre care majoritatea au fost ceea ce par a fi execuţii extrajudiciare". "Povestea despre Bucea este o înscenare şi un fals", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, solicitat de Reuters să comenteze despre raportul Amnesty International. Acelaşi raport denunţă drept crime de război şi loviturile aeriene ruse comise în 1-2 martie asupra a opt blocuri de locuinţe din oraşul Borodianka, operaţiune soldată cu cel puţin 40 de morţi în rândul civililor.

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol (sursa: Twitter/
Oleksandra Matviichuk)
Internațional

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol. Oficialii ucraineni au postat imagini din Mariupol care arată continuarea lucrărilor de restaurare a monumentelor din epoca sovietică de către ceea ce ei numesc "ocupanții". Petro Andrușcenko, un consilier al primarului orașului de coastă, a distribuit vineri noi fotografii, spunând că "în ultimele zile, toate monumentele din perioada sovietică au fost "restaurate": așa-numitele "pumni" cu foc veșnic - și semnele pe care scrie "Pentru victimele germanilor" în limba rusă. De asemenea, monumentul "membrilor Komsomol și comuniștilor" din districtul Primorsky". Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol Orașul portuar din sud-estul țării se află sub asediu de mai multe săptămâni, eforturile concentrându-se acum asupra uzinei siderurgice Avostal. Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele rusești "nu se opresc" din bombardarea uzinei. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Uzina este acum în curs de evacuare, în timp ce civili și soldați rămân blocați în interior, iar "următoarea etapă" este în curs de desfășurare, potrivit lui Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean. Peste 300 de persoane evacuate din zona Mariupol au ajuns miercuri în orașul Zaporoije. https://twitter.com/KevinRothrock/status/1521977442331770882 Consilierul primarului Andrușcenko, care nu se află în Mariupol, dar care menține legături cu persoanele care se află încă acolo, spune că steagul rusesc a fost arborat și la spitalul din oraș și a postat o fotografie. "Ocupanții au permis medicilor să lucreze pentru oamenii din Mariupol. Personalul medical și medicii locuiesc direct în spital, există doar tratament ambulatoriu. Spitalul este asigurat cu lumină prin generatoare, apă - prin intermediul unor cărăuși de apă." El a postat, de asemenea, un scurt videoclip filmat dintr-un vehicul de pe Prospect Myru, care arată colectarea de moloz. Ca și alți oficiali ucraineni, Andrușcenko a susținut că "munca de recuperare a cadavrelor din dărâmături este încredințată locuitorilor din Mariupol. Plata lor - mâncare".

Pierderi grele de partea rușilor (sursa: Twitter/
Defence of Ukraine
)
Eveniment

Rusia a "distrus" cel puțin 34 miliarde de dolari în Ucraina

Rusia a "distrus" cel puțin 34 miliarde de dolari în Ucraina. Rusia a cheltuit deja 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, dar cel mai mult costă Kremlinul tehnica şi echipamentele militare distruse de ucraineni, acestea cifrându-se la 230 milioane de dolari pe zi, notează vineri publicaţia ucraineană Focus.ua, citând calculele făcute de analistul german Tomi Ahonen. Preşedintele rus Vladimir Putin duce cel mai scump război din istorie, apreciază analistul Tomi Ahonen, într-un material publicat joi de Focus.de. Rusia a "distrus" cel puțin 34 miliarde de dolari în Ucraina În calculele sale, expertul citat a pornit de la faptul că în Ucraina s-ar afla circa 190.000 de militari ruşi şi 19.000 de echipamente şi tehnică militară. Dar aceste cifre nu sunt exacte, pentru că în realitate s-ar putea ca numărul militarilor şi cel al echipamentelor angajate să difere cu câteva sute. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Dacă vehiculele implicate trebuie să ofere locuri pentru fiecare soldat, potrivit logicii militare, în Ucraina ar putea să fi fost detaşate: transportoare blindate - 7.600; tancuri - 5700; sisteme de artilerie - 3.800; alte vehicule implicate în operaţiuni (antiaeriene, de comandament sau de reparaţii) - 1.900, potrivit Agerpres. Cele mai scumpe sunt muniţia de artilerie şi rachetele, susţine Tomi Ahonen. Pentru artilerie, Rusia cheltuieşte maxim 475 milioane de dolari pe zi. Conform estimărilor lui Tomi Ahonen, combustibilul îl costă pe Putin aproximativ 15 milioane de dolari în fiecare zi. Separat, specialistul arată că pierderile de tehnică militară de către Federaţia Rusă costă Moscova 230 de milioane de dolari pe zi. "Putin trebuie să bage mâna mult mai adânc în buzunar când vine vorba de echipamente pierdute. Numai crucişătorul Moskva a costat 750 de milioane de dolari. În total, în timpul războiului din Ucraina, se estimează că Rusia a pierdut echipamente şi vehicule militare în valoare de 10 miliarde de dolari. Dar costurile reale sunt şi mai mari", afirmă expertul german. Totodată, el a adăugat că Putin nu a planificat astfel de cheltuieli colosale, sperând să preia puterea la Kiev în trei zile, pentru această ofensivă fiind alocate din buget 333,6 milioane de dolari pe zi, indică Tomi Ahonen, fără să specifice de unde provine această cifră. Vineri, invazia rusă în Ucraina a intrat în cea de-a 72-a zi.

Putin și amenințarea nucleară (sursa: Pixabay)
Internațional

Putin și amenințarea nucleară

Putin și amenințarea nucleară. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a evocat, în mod indirect, posibilitatea unui atac nuclear împotriva oricărei persoane care ar interveni în conflict. Putin și amenințarea nucleară Într-un discurs în care a anunțat invazia Ucrainei la 24 februarie, Putin a dat un avertisment voalat, dar fără echivoc, că dacă Occidentul intervine în ceea ce el a numit o "operațiune militară specială", ar putea folosi arme nucleare ca răspuns. "Indiferent cine încearcă să ne stea în cale sau … să creeze amenințări pentru țara noastră și poporul nostru, trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi așa cum nu ați mai văzut niciodată în întreaga voastră istorie", a spus el. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Trei zile mai târziu, pe 27 februarie, Putin a ordonat comandamentului său militar să pună forțele de descurajare nucleară ale Rusiei în stare de alertă maximă, citând ceea ce el a numit declarații agresive ale liderilor NATO și sancțiuni economice occidentale împotriva Moscovei, potrivit Reuters. Lavrov vorbește despre un război nuclear Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, un diplomat veteran, a vorbit, de asemenea, despre riscul unui război nuclear, deși a declarat că Moscova face tot posibilul pentru a-l preveni. "Nu aș vrea să ridic aceste riscuri în mod artificial. Mulți și-ar dori acest lucru. Pericolul este serios, real. Și nu trebuie să îl subestimăm", a declarat el săptămâna trecută, determinând Departamentul de Stat al SUA să califice remarcile sale drept "culmea iresponsabilității". În timp ce Washingtonul nu a văzut nicio acțiune care să sugereze că forțele nucleare rusești sunt în stare de alertă maximă, experții și oficialii occidentali au avertizat împotriva respingerii comentariilor ca fiind fanfaronadă, având în vedere riscul ca Putin să folosească arme nucleare dacă se simte încolțit în Ucraina sau dacă NATO intră în război. Oficialii americani au calificat rapid comentariile lui Putin privind punerea forțelor nucleare rusești în stare de alertă maximă drept periculoase, escalatorii și total inacceptabile, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a criticat ca fiind agresive și iresponsabile. Amenințarea nucleară - doar pe vorbe? Cu toate acestea, oficialii americani au precizat, de asemenea, imediat că nu au văzut niciun semn că forțele rusești și-ar fi schimbat poziția nucleară, iar armata americană a declarat că nu vede necesitatea de a o modifica pe a sa. La 28 februarie, președintele american Joe Biden le-a spus americanilor că nu trebuie să se îngrijoreze de un război nuclear cu Rusia. Răspunzând la o întrebare strigată dacă cetățenii americani ar trebui să fie îngrijorați de izbucnirea unui război nuclear, Biden a spus "nu". citiți mai departe Comentariul lui Biden a părut să reflecte o opinie larg răspândită printre experții americani și oficialii occidentali, potrivit căreia șansele ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina sunt extrem de scăzute. "Din 1945, fiecare lider al unei puteri nucleare … a respins utilizarea armelor nucleare în luptă din motive excelente", a scris săptămâna trecută Gideon Rose, fostul editor al revistei Foreign Affairs. "Putin nu va fi o excepție, acționând nu dintr-o inimă moale, ci dintr-un cap tare. El știe că ar urma represalii extraordinare și oprobriu universal, fără avantaje strategice nici pe departe comparabile care să le justifice", a adăugat el. Scopul principal al amenințărilor eliptice ale Rusiei cu un atac nuclear pare să fie acela de a descuraja Washingtonul și aliații săi din NATO de la implicarea directă în război, au declarat experți și diplomați occidentali. "Ele nu sunt credibile", a declarat un diplomat occidental care, ca și alții, a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității problemei. "Încearcă să sperie Occidentul". Statele Unite și aliații săi nu doresc să intre într-un război de focuri convențional cu Rusia, cu atât mai puțin să facă ceva care ar putea declanșa un schimb nuclear. În cazul în care Rusia ar folosi arme nucleare, experții au văzut o serie de posibilități, de la o detonare deasupra Mării Negre sau a unei părți nelocuite a Ucrainei pentru a-și demonstra capacitățile până la o lovitură împotriva unei ținte militare ucrainene sau asupra unui oraș.

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei. Ce graniţe va avea Ucraina după încheierea 'operaţiunii speciale militare' ruse depinde de decizia cetăţenilor acestei ţări, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, citat de agenţia de presă Interfax. "Această sarcină revine Ucrainei şi cetăţenilor săi", a spus Volodin într-un interviu acordat joi postului de radio aparţinând publicaţiei Komsomolskaia Pravda. Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei În continuare, Volodin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a explicat ce înţelege prin aceasta. În primul rând, el a reiterat una din tezele Kremlinului, potrivit căreia în 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, nu o mişcare populară de contestare a regimului preşedintelui Viktor Ianukovici. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Ca urmare a acestei lovituri de stat, Crimeea s-a separat de Ucraina. Cetăţenii, în conformitate cu toate cerinţele şi normele internaţionale, au decis că vor să trăiască în componenţa Federaţiei Ruse", a afirmat Volodin, omiţând să specifice că, înaintea referendumului din Crimeea pe tema separării de Ucraina, peninsula fusese ocupată de militari ruşi fără însemne, aşa-numiţii 'omuleţi verzi', potrivit media de la Kiev, potrivit Agerpres. De asemenea, "republicile populare Doneţk şi Lugansk au decis să se separe de Ucraina şi să devină independente", a adăugat şeful Camerei inferioare a legislativului rus. "Apoi, vedeţi procesele care au loc astăzi în vestul Ucrainei, multe persoane au primit paşapoarte de cetăţeni ai Poloniei, Ungariei... Ce decizie vor lua ei? Poate că vor dori să trăiască în componenţa altor state şi nu în Ucraina?", a spus Volodin, sugerând că frontierele Ucrainei depind de decizia cetăţenilor acestei ţări. Când spune Rusia că va folosi bomba nucleară Separat, preşedintele Dumei de Stat a afirmat că Rusia ar putea recurge la arma nucleară doar ca răspuns la un atac nuclear, excluzând posibilitatea unui atac nuclear preventiv din partea Moscovei, potrivit site-ului Dumei, duma.gov.ru. "Doctrina militară rusă prevede utilizarea armei nucleare 'doar ca răspuns' la un atac similar împotriva ţării", a declarat Volodin în acelaşi interviu pentru Komsomolskaia Pravda. "În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, noi avem în vedere doar posibilitatea de a răspunde (cu un dispozitiv nuclear) la un atac punctual", a mai spus el, adăugând: "pentru noi este doar un răspuns, în cadrul apărării". "Dacă ne atacă, noi răspundem", a insistat el. În ultimele zile, televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public, potrivit AFP. "De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare", a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie. Vladimir Putin a ameninţat că Rusia va răspunde printr-un atac "fulgerător" la orice ingerinţă strategică la ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina, scena unei campanii militare ruse de peste două luni, conform agenţiei de presă franceze.

Rusia pregătește debarcarea în Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Rusia pregătește debarcarea în Odesa

Rusia pregătește debarcarea în Odesa. Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa, relatează vineri DPA. Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ "Sud", drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune. Rusia pregătește debarcarea în Odesa În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean. Localnicilor li s-a recomandat să stea departe de plaje şi alte zone interzise de pe litoral şi să nu se aventureze în larg cu ambarcaţiuni mici. De asemenea, populaţia este invitată să semnaleze activităţi suspecte dinspre mare. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Totodată, guvernul ucrainean a anunţat că Rusia planifică să captureze combinatul siderurgic asediat Azovstal din oraşul-port Mariupol până luni, potrivit Agerpres. Oleksii Arestovici, unul dintre consilierii preşedintelui Volodimir Zelenski, spune că forţele ruse încearcă să captureze combinatul până în data de 9 mai, când Rusia va marca 77 de ani de la victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial. "Cel mai frumos cadou pentru un conducător este capul adversarului său. Văd clar ambiţia de a cuceri Azovstal şi a-i raporta lui Putin 'victoria' pe 9 mai", a declarat Arestovici pentru agenţia de presă Unian. "Ei îşi doresc asta foarte mult, dar să vedem dacă şi reuşesc", a adăugat el. Combatanţi ucraineni şi sute de civili se află în continuare în tunelurile imensului combinat metalurgic din Mariupol, conform unor surse ucrainene. Moscova a preconizat pentru luni o mare paradă militară în Piaţa Roşie pentru a celebra victoria asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, marcată tradiţional în Rusia la 9 mai. Până atunci la Mariupol este în curs de desfăşurare, vineri, o nouă operaţiune de evacuare a sute de civili, conform unui anunţ al ONU. "O a treia operaţiune este în curs, dar politica noastră este de a nu vorbi despre detaliile vreunuia dintre ele înainte de finalizare pentru a evita subminarea unui posibil succes", a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York.

Aproape 400 de centre medicale distruse în Ucraina (sursa: Twitter/@U_Tribune)
Internațional

Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina

Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina. Invazia Rusiei în Ucraina a devastat sute de spitale și alte instituții medicale și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru combaterea cancerului sau fără posibilitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că multe locuri nu aveau nici măcar antibiotice de bază în estul și sudul Ucrainei, principalele câmpuri de luptă. Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina "Dacă luăm în considerare doar infrastructura medicală, începând de astăzi, trupele rusești au distrus sau au deteriorat aproape 400 de instituții de sănătate: spitale, maternități, ambulatorii", a declarat Zelenski într-un discurs video adresat joi unui grup medical de caritate. În zonele ocupate de forțele rusești, situația este catastrofală, a spus el, potrivit Reuters. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Acest lucru echivalează cu o lipsă totală de medicamente pentru pacienții cu cancer. Înseamnă dificultăți extreme sau o lipsă completă de insulină pentru diabet. Este imposibil să se efectueze intervenții chirurgicale. Înseamnă chiar, pur și simplu, lipsa antibioticelor". O maternitate a fost aproape distrusă pe 9 martie în orașul port asediat Mariupol. Rusia a susținut că imaginile cu atacul au fost înscenate și a spus că locul a fost folosit de grupuri armate ucrainene. Kremlinul afirmă că vizează doar situri militare sau strategice și că nu vizează civili. Ucraina raportează zilnic victime civile în urma bombardamentelor și luptelor rusești și acuză Rusia de crime de război. Rusia neagă acuzațiile. Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk, a declarat că 25 de persoane au fost rănite în urma bombardamentelor intense din orașul Kramatorsk, locul unde luna trecută a avut loc un atentat cu bombă la o gară de cale ferată în care au murit peste 50 de persoane. El a precizat că un total de 32 de clădiri rezidențiale au fost avariate în bombardamente.

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Internațional

Bombardamentele continuă la Azovstal

Bombardamentele continuă la Azovstal. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol "nu se opresc", chiar dacă "civilii încă trebuie scoși". Bombardamentele continuă la Azovstal "Femei, mulți copii rămân acolo", a declarat el în timpul discursului său nocturn de joi. "Imaginați-vă iadul - mai mult de două luni de bombardamente constante, bombardamente, moarte constantă în apropiere". Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Autoritățile ucrainene "fac totul pentru a găsi o soluție pentru a-i salva pe eroii noștri militari" care apără Mariupolul, a adăugat Zelenski. "Există diferite unități. Au mulți răniți, dar nu se dau bătuți. Ei își mențin poziția. Și noi, de asemenea, încercăm să găsim soluții pentru a găsi siguranță pentru acești oameni". Duminică, peste 100 de civili au fost evacuați de la uzina siderurgică Azovstal, unde au petrecut două luni adăpostindu-se în subteran de atacurile rusești. Nu este clar câți civili au rămas blocați în uzină, potrivit unui purtător de cuvânt al secretarului general al Națiunilor Unite.

Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși (sursa: Captura video Youtube)
Internațional

Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși

Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși. Departamentul american al Apărării a negat joi furnizarea de informaţii care le-au permis forţelor ucrainene să vizeze ofiţeri ruşi cu grad înalt în apropierea frontului, după cum a raportat New York Times, notează AFP. Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii "pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Pentagonul neagă implicarea în uciderea generalilor ruși Dar, a adăugat el, "nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană". Informaţii comunicate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde crucisătorul Moskva, a afirmat canalul american NBC. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Potrivit unor responsabili anonimi citaţi de canal, forţele ucrainene le-au cerut americanilor informaţii referitoare la o navă aflată în Marea Neagră. Americanii ar fi identificat atunci bastimentul drept Moskva şi ar fi precizat poziţia sa, potrivit Agerpres. Contrar afirmaţiilor Pentagonului, New York Times a afirmat miercuri, citând surse anonime din cadrul serviciilor americane, că informaţiile furnizate de Statele Unite armatei ucrainene au permis ţintirea mai multor generali ruşi în apropierea liniei frontului. Citând mai mulţi înalţi responsabili americani, jurnalul a declarat că dintre cei peste zece generali ruşi ucişi de forţele ucrainene, "mulţi" au fost ţintiţi cu ajutorul serviciilor americane de informaţii. Consiliul Naţional de Securitate al SUA (NSC) a calificat deja "iresponsabilă" afirmaţia conform căreia Statele Unite ajută Ucraina să ucidă generali ruşi. "Statele Unite furnizează informaţii despre câmpul de luptă pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara", a declarat pentru AFP într-un e-mail purtătoarea de cuvânt a NSC, Adrienne Watson. "Nu furnizăm informaţii cu intenţia de a ucide generali ruşi", a subliniat ea. Eforturile de informaţii ale Washingtonului pentru a ajuta Ucraina s-au "concentrat pe determinarea locaţiei şi a altor detalii despre cartierele generale mobile ale armatei ruse, care se deplasează regulat", a scris New York Times.

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal

Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal. Armata ucraineană a anunţat că luptele continuă la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei), unde Rusia "încearcă să-i anihileze" pe ultimii apărători din oţelărie, chiar dacă a anunţat o încetare a focului unilaterală începând de joi dimineaţă, relatează AFP. "Ocupanţii ruşi sunt ocupaţi cu blocarea şi încercarea de a anihila unităţile ucrainene din interiorul Azovstal", indică într-un comunicat joi dimineaţă armata ucraineană. Rușii se concentrează pe distrugerea „fortăreței” Azovstal Trupele Moscovei, potrivit acesteia, "şi-au reluat ofensiva cu sprijinul avioanelor pentru a prelua controlul asupra combinatului". Acest comunicat intervine în timp ce Moscova a anunţat miercuri seara că forţele sale vor înceta focul timp de trei zile consecutiv, începând de joi 05:00 GMT, pentru a permite evacuarea civililor în continuare prezenţi la Azovstal, în jur de 200 de persoane, potrivit primarului Mariupolului, Vadim Boicenko, potrivit Agerpres. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, care conduce apărarea de la combinat, a indicat la rândul său într-o înregistrare video difuzată miercuri seara că forţele ruse au reuşit să intre în oţelărie unde au loc "lupte violente şi sângeroase". "De două zile, inamicul a reuşit să intre în incinta combinatului", a afirmat el în înregistrarea video publicată pe Telegram. "Sunt mândru de soldaţii mei, care depun eforturi supraomeneşti pentru a rezista asaltului inamic. Sunt recunoscător lumii întregi pentru sprijinul colosal acordat garnizoanei din Mariupol. Soldaţii noştri merită aceasta", a adăugat el. Combinatul siderurgic Azovstal, un imens complex străbătut de reţele subterane, este ultima redută a rezistenţei ucrainene în faţa armatei ruse, care asediază acest port strategic de la Marea Azov de la începutul lunii martie. Predarea sau capitularea acesteia va fi o victorie importantă pentru Moscova, notează AFP. Primarul Vadim Boicenko a cerut joi continuarea evacuărilor din oraş, efectuate cu ajutorul Naţiunilor Unite şi al Crucii Roşii. "Luptăm împreună pentru a salva fiecare persoană, fiecare locuitor al Mariupolului", a spus el.

Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina (sursa: Twitter/
Defence of Ukraine)
Internațional

Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina

Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina. Apărătorii ucraineni au ucis deja aproximativ 24.700 de soldați ruși de când a început invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia continuă să piardă soldați în Ucraina Potrivit comunicatului, inamicul a suferit cele mai mari pierderi în ultima zi în zona Popasna, potrivit Ukrinform Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii Între 24 februarie și 5 mai, inamicul a pierdut, de asemenea: 1.092 de tancuri2.651 de vehicule blindate de luptă499 de sisteme de artilerie 169 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple 83 de sisteme de luptă antiaeriană 196 de avioane 155 de elicoptere 1.907 autovehicule și cisterne de combustibil 10 nave 312 de vehicule aeriene fără pilot 38 de unități de unități speciale 89 de rachete de croazieră. Rusia nu a reușit să atingă niciunul dintre obiectivele sale inițiale stabilite înainte de începerea unei invazii masive în Ucraina și "a pierdut deja războiul din Ucraina" în ceea ce privește propria percepție a victorie, spune secretarului de presă al Casei Albe, Jen Psaki.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Biden va discuta săptămâna aceasta cu liderii G7 despre noi sancțiuni împotriva Rusiei

Noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat miercuri că va discuta cu alți lideri din Grupul celor șapte economii avansate în această săptămână despre posibile sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei din cauza războiului său continuu și tot mai intens din Ucraina. Noi sancțiuni împotriva Rusiei Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că Statele Unite se află în discuții constante cu partenerii săi cu privire la sancțiuni suplimentare și că ar putea lua "măsuri suplimentare" pentru a exercita presiuni asupra Moscovei. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii La o conferință organizată de Wall Street Journal, Yellen a subliniat că este posibil să se ia măsuri suplimentare "dacă Rusia continuă acest război împotriva Ucrainei". Biden a declarat reporterilor: "Suntem întotdeauna deschiși la sancțiuni suplimentare" atunci când a fost întrebat despre planurile SUA după ce Uniunea Europeană a propus cele mai dure sancțiuni de până acum împotriva Rusiei, inclusiv un embargo petrolier eșalonat. "Voi vorbi cu membrii G7 în această săptămână despre ceea ce vom face sau nu vom face", a adăugat Biden. Casa Albă a refuzat să precizeze când va vorbi Biden cu liderii celorlalte țări din G7 - Marea Britanie, Franța, Germania, Japonia, Canada și Italia. Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a refuzat să numească orice oligarhi potențiali care ar putea fi adăugați pe lista de sancțiuni americane, dar a declarat că Statele Unite continuă să își analizeze opțiunile. "Aș spune că nimeni nu este la adăpost de sancțiunile noastre", a spus ea.

Atacurile rusești din Luhansk și Donețk au fost respinse (sursa: Twitter/MFA of Ukraine)
Internațional

Atacurile rusești din Luhansk și Donețk au fost respinse

Atacurile rusești din Luhansk și Donețk au fost respinse. Forțele armate ucrainene spun că rușii nu au avut "niciun succes" în eforturile de a străpunge liniile de front din regiunile Luhansk și Donețk în ultimele 24 de ore. Statul Major General al Ucrainei a declarat: "Zonele Lyman, Severodonetsk și Popasna. Unitățile inamice încearcă să desfășoare operațiuni ofensive; fără succes". Atacurile rusești din Luhansk și Donețk au fost respinse Toate cele trei orașe se află în prima linie a unei ofensive rusești pe mai multe fronturi pentru a cuceri regiunile Donețk și Luhansk. Statul Major General a declarat că un total de 11 atacuri au fost respinse. Unii soldați ruși au refuzat să ia parte la noi ostilități, potrivit Statului Major General. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii "Un număr de militari ai Brigăzii 38 de pușcași motorizați separați din cadrul Armatei 35 All-Military a Districtului Militar de Est, după ce au fost duși în zona de recuperare, au refuzat să continue să participe la ostilitățile din Ucraina din cauza pierderilor semnificative de personal", a declarat acesta. Acțiunile rusești par să fi fost în mare parte tiruri de rachete și artilerie în ultimele 24 de ore. Autoritățile locale din Kramatorsk, un oraș din regiunea Donețk, au declarat că șase persoane au fost rănite și au avut nevoie de tratament spitalicesc în urma unui atac cu rachete în cursul nopții. Cel puțin trei clădiri, o școală și o grădiniță au fost grav avariate. Luptele continuă pe frontul de sud Administrația militară regională din Zaporoije a declarat că "situația militară nu s-a schimbat semnificativ. Luptele au loc în jurul Huliaipole și de-a lungul întregii linii de contact. Rușii au până la 13 grupuri tactice de batalioane în zonă". Huliaipole a cunoscut bombardamente de cel puțin două săptămâni, la fel ca și Polohy, unde o femeie a murit din cauza rănilor provocate de șrapnel, potrivit autorităților Ucrainenii susțin că au recâștigat așezări de-a lungul graniței dintre regiunile Mykolayiv și Kherson.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră