vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rafila

87 articole
Eveniment

Directorul financiar are 28.000 lei pe lună

La un spital aflat în prag de faliment, Spitalul orășenesc Novaci, din Gorj, directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut, potrivit datelor publicate pe site-ul acestui spital. Managerul spitalului are doar 20.000 lei pe lună. Spitalul este subordonat consiliului local din Novaci. Directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut Recent, Adevărul scria că spitalul este în prag de faliment și are datorii de sute de mii de lei la electricitate și medicamente. Iar Impact de Gorj anunța, acum două săptămâni, că salariile întârzie la acest spital. „S-au scumpit toate, de la curent și până la medicamente. Avem niște restanțe la care suntem nevoiți să plătim dobânzi. Avem în momentul de față, în sumă de 700.000-800.000 de lei. Cele mai mari datorii le avem la energie electrică și medicamente. Nu am primit preaviz de deconectare pentru că am făcut o eșalonare prin care să plătim în rate, iar pentru medicament am mai mărit numărul de zile de decontat de la 30 la 60 de zile. Dacă am fi finanțați corect pe numărul de bolnavi pe care-i tratăm în spital, nu ar mai fi probleme. Să vedem pe mai și iunie cum ne vom descurca“, a declarat managerul spitalului, Emil Grigore. Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a mințit, acum două săptămâni, spunând: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor fiind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022.

Directorul financiar de la spitalul din Novaci are 28.000 lei pe lună, brut Foto: GorjOnline
Rafila minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Rafila minte din nou

Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor diind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Rafila minte din nou Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022. „Gândiți-vă că un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu, în condițiile în care rulează un buget foarte mare, e o mare responsabilitate, e un salariu mai mic decât al unui asistent medical. Nu este normal să existe aceste discriminări”, a declarat Alexandru Rafila, al B1 TV. Și această comparație este falsă, asistenții medicali având circa 4-5.000 de lei, dar veniturile lor variază extrem de mult de la o secție la alta. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Ministrul Sănătății a anunțat că vrea să angajeze circa 14.000 de persoane în sistemul medical de stat. „În total, sunt vreo 14.000 de posturi care sunt solicitate ca să fie ocupate, adică chiar pot să vă dau și această cifră, aproape 4.000 la Sănătate, în jur de 10.000 la autoritățile locale. Vom promova cât de curând acest memorandum prin Guvern și atunci, în momentul în care el va fi acceptat de către Guvernul României, se pot organiza concursuri pentru ocuparea acestor posturi”, a declarat Alexandru Rafila la postul B1TV. Ungureanu: „Este o minciună cap-coadă că s-au deblocat posturi în sistemul sanitar” În 19 mai 2023, deputatul USR Emanuel Ungureanu susținea că Rafila a mințit când a susținut că s-au deblocat posturile din sistemul sanitar. „Este o minciună cap-coadă că s-au deblocat posturi în sistemul sanitar. Din anul 2022, mii de posturi sunt blocate. Totuşi, cu consimţământul domnului Rafila, mii de sinecuri din sistemul sanitar s-au ocupat, dar nu posturile din spitale. Domnul Rafila spunea ipocrit acum două zile că îi îndeamnă pe cei o mie de medici specialişti să vină să facă demersuri pentru concursuri în spital. Nu este absolut nicio şansă să se întâmple ceva bun, pentru că domnul Rafila, spre exemplu, la Institutul ‘Marius Nasta’, a blocat posturile încă din 2022. Aceste posturi nu au fost niciodată scoase la concurs, pentru că ministerul nu doar că nu aprobă, dar nu au trimis niciun fel de răspuns la memoriile primite”. Deputatul USR l-a acuzat de asemenea pe ministrul Sănătăţii că blochează concursurile pentru funcţia de manager al serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară, toate aceste servicii fiind conduse de manageri interimari, a căror numire este prelungită din şase în şase luni prin ordin al ministrului, care îşi asigură astfel liniştea.

Rafila vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Rafila vrea modifice, pe șest, prevederi din PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR referitoare la investiții și digitalizare în Sănătate, reiese dintr-un document al Federației Naționale a Angajatorilor din Medicina de Familie (FNPMF). Această federație i-a scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i să nu accepte modificările propuse de Guvernul României - dar toate prevederile care ar urma să fie schimbate țin de ministerul Sănătății. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din scrisoare nu reiese clar ce modificări vrea Guvernul să facă. Rafila vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR „Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea sporită cu privire la propunerea transmisă CE de către Guvernul României de modificare a componentelor legate de reformele și investițiile în sectorul sănătății din Planul de redresare și reziliență al României: Componenta 12 (Asistență medicală) – Reforma 1, Reforma 2 , Reforma 3 și Investițiile 1; Componenta 7 (Transformare digitală) – Investiție 3. Reformele și investițiile care urmează să fie modificate includ măsuri privind digitalizarea administrației publice și a serviciilor publice și îmbunătățirea sectoarelor de sănătate și educație, dezvoltarea unui sistem integrat de sănătate electronică, conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină, precum și consolidarea capacităților pentru managementul fondurilor de sănătate publică, dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară, consolidarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurse umane în managementul sănătății. Investiția care ne preocupă cel mai mult este Investiția 1 din Componenta C12, dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, care cuprinde peste 3000 de centre de îngrijire primară, 200 de centre de îngrijire comunitară, centre de planificare familială, servicii de prevenire a sănătății (pentru cancer de col uterin, cancer de sân). ), acces sporit pentru romi și pacienții vulnerabili. Toate aceste investiții sunt deja în urmă față de alte investiții în spitale, deși termenul convenit pentru centrele de asistență primară este iunie 2023”, se arată în acest document. Mihăilă: digitalizarea sistemului de sănătate Fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă (REPER) a afirmat, acum o săptămână, că Ministerul Sănătăţii ”pune cruce unor investiţii vitale din PNRR” pentru sistemul de sănătate, după aprobarea unui ”memorandum confidenţial” prin care se renunţă la bani din PNRR. ”Pe scurt, Rafila renunţă la digitalizarea sistemului şi la programele de prevenţie prevăzute în PNRR, în timp ce Ministerul Sănătăţii şi guvernul nu fac altceva decât să îngroape reformele legate de profesioniştii din sănătate”, a susţinut ea, potrivit news.ro. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Mihăilă a explicat că Rafila vrea să renunțe proiectele de digitalizare a sistemului, precum și la asistenţa medicală prespitalicească pentru, inclusiv 3000 de cabinete de familie dotate cu aparatura nouă.

Criza de medicamente continuă, iar ministrul Rafila spune că este o problemă europeană
Eveniment

Criza de medicamente continuă

Criza de medicamente continuă: lipsesc medicamente imunosupresoare, vitale pentru pacienții cu transplant. Preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România a declarat pentru News.ro că pacienţii care au făcut diferite tipuri de transplant trec prin momente dificile pentru că fie găsesc foarte greu medicaţia imunosupresoare esenţială după intervenţie, fie nu o găsesc deloc şi atunci pacienţii sunt nevoiţi să se împrumute între ei. Citește și: Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente. A crescut numărul celor care ajung la spital cu forme decompensate de boală Criza de medicamente continuă De câteva luni, însă, cei care recurg la această metodă nu mai pot înapoia medicamentele pentru că acestea nu se mai găsesc în farmacii. Beatrice Speteanu, farmacist, atrage atenţia că lipseşte aproape toată gama de medicamente de care pacienţii au nevoie după transplant. Iar printre motivele care au dus la această situaţie fără precedent ar fi, conform spuselor acesteia, preţul prea mic al medicamentelor, care duce la exportul paralel al acestora, precum şi probleme legate de materia primă din care se fac medicamentele, probleme care există şi la nivel european. Ministrul Sănătăţii a declarat joi la Timişoara că această criză a medicamentelor nu este specifică României, ci se manifestă la nivelul întregii Uniuni Europene. Rafila a precizat şi că în ţară s-au luat măsuri concrete care să ducă la rezolvarea acestei crize, precum reglarea taxei clawback, alinierea preţurilor pentru medicamentele generice, ieftine, măsuri despre care Ministrul Sănătăţii a spus că speră să fie acceptate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Farmacist: criză fără precedent în ultimii zece ani „Deja, de la sfârşitul anului trecut, vorbim aproape de toată gama de medicamente care se folosesc post transplant. Imunosupresoarele, antiviralele care se folosesc pentru prevenţie, aici ar fi ciclosporina în ambele concentraţii , 25, 50, valganciclovirul care este antiviralul care să prevină o infecţie cu citomegalovirus la pacienţii care au suferit un transplant, sirolimus, medicament tot de transplant, acesta aproape nu se găseşte deloc, iar din celelalte variante, tacrolimus, cele mai folosite, le găsim foarte greu. Motivele pot fi unele destul de multe, avem şi unele care se produc local, în principal ar putea să fie preţul, preţul prea mic care face şi piaţa din România atractivă pentru exportul paralel, poducătorii autohtoni care nu mai pot să producă în pierdere şi de asemenea sunt probleme şi la nivel european, tot de producţie, cu materiile prime. Sunt pacienţi din toată ţara care trimit reţetele, ar fi în stare să vină şi din Timişoara şi din Arad dacă cumva ar găsi în Bucureşti, pentru că este foarte important să nu întrerupă tratamentul. Întrerup, cumpără, reţetele de post transplant sunt cu un număr foarte mare de comprimate şi sunt pe trei luni, vorbim inclusiv de 400 de comprimate într-o poziţie şi au vreo 5-6 poziţii. Se întâmplă acum destul de frecvent să nu avem toată cantitatea şi să nu putem elibera gratuit nici măcar pe o lună şi sunt pacienţi care cumpără doar ca să nu rămână fără tratament, cumpără fracţiile rămase în farmacii. În mod normal pentru medicamente post transplant nu existau aceste probleme, pe oncologie este cel mai frecvent, dar la post transplant nu, a mai fost cred acum zece ani o criză la fel, cu tacrolimul, cu eliberare prelungită, dar nu ca acum”, a explicat Beatrice Speteanu, farmacist.

Ministerul Sănătății a organizat cursuri de prevenire a actelor de corupţie Foto: captură video
Eveniment

Ministerul Sănătății cursuri prevenire actelor corupţie

Ministerul Sănătății anunță că a organizat cursuri „de prevenire a actelor de corupţie” la care au participat managerii unităţilor aflate în subordinea / autoritatea acestui minister. Cu acest prilej, ministrul a declarat că trebuie luptat cu „mentalități vechi”. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Ministerul Sănătății a organizat cursuri de prevenire a actelor de corupţie „În cadrul întâlnirilor au fost prezentate informaţii legate de modalităţile de prevenire a actelor de corupţie, de încălcare a eticii profesionale şi a integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie. Au fost abordate teme care au vizat consolidarea cunoştinţelor privind starea de incompatibilitate şi a conflictelor de interese a personalului din sistemul sanitar. Participanţii la cursuri trebuie să disemineze informaţiile personalului din subordinea lor. Prezentările au fost susţinute de reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate, Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne şi din Ministerul Justiţiei precum şi de specialişti ai societăţii civile şi mediului de afaceri”, se arată în comunicat. Cu acest prilej, ministrul Rafila a declarat: „Este încă o problemă la care trebuie să lucrăm toţi, cea legată de mentalităţi vechi. Obiceiurile acestea nu dispar dintr-o dată, dar se pot reduce treptat prin informare şi educare. Pacienţii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să ofere niciun fel de beneficii materiale personalului medical ca să obţină serviciile medicale de care au nevoie”. Ministerul dă asigurări că activităţile de prevenire a corupţiei vor avea „un caracter permanent, urmând a fi organizate sesiuni de informare şi instruire şi pentru alte categorii de personal din sistemul sanitar”.

Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță Foto: captură video
Politică

Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță

Cum controlează ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, serviciile de ambulanță din România: toți managerii sunt interimari, iar ministrul îi reconfirmă sau nu la fiecare șase luni. Informația apare într-un răspuns al ministerului Sănătății la o interpelare a deputatului USR Adrian Wiener. Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță „La data de 12.12.2022, toate serviciile de ambulanță județene din România funcționează cu manageri interimari”, se arată în răspunsul ministerului Sănătății, semnat de un secretar de stat. Teoretic, interimatul este de șase luni, dar el poate fi prelungit, periodic, cu încă șase luni. În răspuns nu se precizează dacă s-a organizat sau se vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online DeFapt.ro a scris, în ianuarie 2023, că ministrul Rafila este în conflict deschis cu Raed Arafat, șeful DSU, pentru că serviciile de ambulanță au nevoie de dotări de zeci de milioane de euro. „Scandalul dintre cei doi demnitari ai statului român ascunde în realitate bătalia asupra controlului achizițiilor medicale de zeci de milioane de euro. De exemplu, pe masa Guvernului se află o Ordonanță de Urgență prin care urmează să se modifice și să se completeze un alt act normativ care a stat la baza înființării Oficiului Național de Achiziții Centralizate, instituție care a girat cele mai controversate achiziții medicale din pandemie”, a arătat DeFapt.ro. Citește și: Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Neamț. Managerul și asistentele care intermediau mita, reținuți de DNA. Ce salarii sunt la SJA Neamț Deputatul USR Wiener a scris, pe Facebook, că „spre finalul anului trecut aproape 40% din parcul auto al Serviciului Public de Ambulanță din România era format din mașini cu peste 500.000 de kilometri rulați”. Jurnal de Vrancea scria, acum câteva zile, că, în acest județ, o ambulanță a circulat un milion de kilometri. Încă de anul trecut, statul român încearcă să achiziționeze 1.200 de ambulanțe, majoritatea pentru Serviciile Publice de Ambulanță, iar restul pentru SMURD. Citește și: Cum să faci 1.136 de contracte cu statul în cinci ani. Lovitură de zile mari la Serviciul de ambulanță

Medicii suspectați că montau stenturi de la morți Foto: captură video
Eveniment

Medicii suspectați că montau stenturi de la morți

Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: potrivit mai multor publicații din Iași, ar fi vorba de Dan Tesloianu, de la spitalul Sfântul Spiridon din Iași, și Eduard Belu, de la Spitalul Militar Brașov. Tesloianu este medic cardiolog, la fel ca Belu. Medicii suspectați că montau stenturi de la morți Spitalul de la Iași este subordonat direct Ministerului Sănătății, iar cel de la Brașov - Ministerului Apărării. Deocamdată se cunosc puține detalii, dar se pare că banii erau spălați printr-un ONG și investiți într-o casă ridicată în aria protejată de la Movileni, în Vaslui. Anchetatorii încearcă acum să afle cum a fost acordată autorizația de construire. Citește și: Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți: percheziții ale IGPR în Braşov, Iaşi şi Neamţ Spitalul din Iași, "Sfântul Spiridon", este condus de un manager extrem de controversat în presa locală, Daniel Timofte. Însă, în martie 2022, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, s-a afișat alături de el, iar imagini de la această conferința de presă comună au apărut pe pagina de Facebook a PSD Iași. Prea locală susține că managerul Timofte conduce „un bolid BMW 750LD XDrive, un autoturism ce a costat peste 100.000 de euro când a fost lansat”, „parcat ostentativ în fața spitalului care stă să cadă”. Mașina era parcată în fața spitalului și azi, în ziua descinderilor IGPR. Colaj: thenews.co.ro Însă, în declarația de avere a lui Timofte, se arată că acesta nu deține nici o mașină. Spitalul din Iași, scandal după scandal Însă Ziarul de Iași cita, în noiembrie 2022, un raport al ministerului Sănătății care arăta o lipsă cronică de medicamente la acest spital: „Pe parcursul intervenţiei la faţa locului au fost semnalate şi aduse la cunoştinţa echipei de audit diverse situaţii existente în prezent de neasigurare continuă a stocurilor de medicamente şi nu numai (ex. materiale sanitare, reactivi) pentru diverse secţii ale spitalului, de către salariaţi ai acestora, cum ar fi chirurgie, laborator imunologie, U.P.U., coordonator transplant hepatic, mai exact lipsa unor medicamente, materiale sanitare etc. din stoc”. Farmacia spitalului era închisă în week-end. Citește și: Topul spitalelor din România în funcție de șpăgi și mizerie. Culmea cinismului, un spital de copii e fruntaș la ambele În noiembrie 2022, tot Ziarul de Iași scria că dr. Laura Gheucă-Solovăstru, şefa Secţiei de Dermato-Venerologie, şi-a ţinut internat tatăl aproape non-stop în spital în ultimii ani. Conform datelor furnizate de spital, Nicolae Solovăstru a avut 20 de spitalizări în perioada 2016 – 2022, 927 de zile în total, între 15 şi 85 de zile pe tură, iar trei reinternări au fost la distanţă de două-trei zile una de cealaltă. În 2015, Mediafax scria că un procuror din Iași a clasat dosarul de corupție în care era implicat Dan Tesloianu după ce acesta l-a tratat pe tatăl său. În plus, medicul i-ar fi oferit procurorului mai multe tablouri. Procurorul a fost reținut de DNA.

Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită Foto: Facebook
Eveniment

Rafila populația trebuie educată să nu mai ofere mită

După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă și condiționau actul medical de recompense financiare, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă”. Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită „Această recunoştinţă a pacientului cred că trebuie să o discutăm public şi cred că trebuie o campanie de educaţie şi pentru populaţie, să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă - că cea mai mare recunoştinţă pentru medic este faptul că pacientul tău s-a făcut bine şi este mulţumit de serviciile medicale pe care le-a primit – şi o campanie pentru personalul medical. Nu vreau să vin cu niciun fel de comparaţie cu alte domenii de activitate apropo de modul de legiferare a unei astfel de situaţii, dar probabil că se poate ajunge şi la aşa ceva într-un anumit moment”, a declarat Rafila, la Prima TV, citat de news.ro. Ministrul PSD al Sănătății a mai susținut că „ nu există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical”. Acum două săptămâni, șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută, pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat de poliţişti şi procurori. Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, în mod repetat, ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Banii și produsele alimentare au fost primite pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit”, spun procurorii.

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful Cercel și Rafila

Se împlinesc, azi doi ani de la incendiul de la Institutul Matei Balș, fieful lui Streinu Cercel și Rafila: anchetele Parchetului și DNA, învăluite în mister. Până acum, statul român nu a identificat nici un vinovat pentru 20-21 de morți (datele diferă, nu există un comunicat oficial), unii arși de vii, nimeni n-a fost trimis în judecată. Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila Senatorul PSD Adrian Streinu Cercel a condus peste 20 de ani acest spital, părăsind postul cu câteva săptămâni înainte de producerea incendiului, întrucât fusese ales senator PSD. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila era angajat la acest institut. După incendiu, care ar fi cauzat moartea a 20 sau 21 persoane, din care patru chiar pe 29 ianuarie 2020, iar celelalte în zilele următoare, au fost declanșate două anchete: una a parchetului general, iar alta DNA, după o sesizare a Corpului de Control a Guvernului. Premier era, la acel moment, Florin Cîțu. Buletin de București a solicitat, pe 4 ianuarie 2023, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și DNA informații privind stadiul anchetelor în dosarul Institutului Matei Balș. „A răspuns doar DNA care a informat că s-a dispus clasarea achetei cu privire la suspiciune infracțiunii de abuz în serviciu și declinarea cauzei către Parchetul de pe lângă Tribunalul București”, scrie Buletin de București. Ce spunea Florin Cîțu la 10 martie 2021: „O sesizare, da, se face către Direcţia Naţională Anticorupţie şi este vorba de: asigurarea serviciilor în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă cu o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi”. Chiar Antena 3 scria, în februarie 2020: „Firma care trebuia să apere de incendii Institutul Matei Balş din Capitală este o societate cu un singur acţionar, care are sediul într-o casă din oraşul Pantelimon (...) Firma Midan Fire Exit SRL, care a încasat în ultimii doi ani 286.000 de lei de la Institutul Matei Balş pentru servicii de pompieri, are sediul într-o căsuţă modestă din oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov”. Contractul a fost atribuit fără licitație. Presa arată corupția de la spital „În ultimii trei ani, 20 de milioane de lei au fost atribuiți direct unor firme fără angajați sau fără experiență. Mai mult, Institutul Balș a făcut afaceri de zeci de mii de euro și cu Hospital Technical Solutions, aceeași firmă care i-ar fi oferit mită fostului ministru PSD al Sănătății, Sorina Pintea. În plus, în urma incendiului care a avut loc vineri dimineață am aflat că societatea care a primit 55 de mii de EURO pentru a se ocupa de prevenția și stingerea incendiilor, Midan Fire Exit, nu are nici un angajat și zero experiență”, arăta Starea Presei. La un an de la incendiu, Parchetul General a comunicat, pentru DeFapt.ro, că ancheta se desfășoară in rem, adică nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care transmis că se desfășoară cercetări in rem „sub aspectul infracțiunii de distrugere din culpă care a avut drept urmare un dezastru”. DNA nu a comunicat dacă are vreun dosar deschis în acest caz. Pe scurt, nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare sau trimisă în judecată. Nu se știe clar nici până astăzi câți dintre pacienții decedați au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului, în afară de cei trei găsiți carbonizați. Mogulii spitalului, Rafila și Cercel Înainte de a fi parlamentar PSD și ministru, Alexandru Rafila era angajat la Matei Balș și câștiga aproape 19.000 de lei pe lună, doar de aici. Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD, lua și el aceeași sumă. Citește și: Fritz prevestește finalul carierei politice a lui Cioloș: „Dacă eşti deja la al treilea sau al patrulea proiect politic, cine te mai ia în serios?” În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Rafila are tot ce trebuie pentru a demara construcția spitalelor regionale Foto: Facebook
Politică

Rafila tot pentru demara construcția spitalelor regionale

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, îi spune ministrului Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), că are tot ce trebuie pentru a demara construcția spitalelor regionale. El a arătat că Ministerul Sănătăţii are practic toate datele problemei pentru a demara lucrările şi pentru a intra în ultima fază de execuţie, în 2023, pentru că banii sunt negociaţi şi ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş a finalizat toate negocierile prin Programul Naţional de Sănătate care a fost aprobat la finalul anului trecut. Sperăm că nu ne încurcăm, apropo de birocraţie, în această fază de licitaţie, a mai spus reprezentantul PNL. Rafila are tot ce trebuie pentru a demara construcția spitalelor regionale ”În mod normal, după un an noi ne-am dori sau Guvernul şi-ar dori să se ajungă la faza de lucrări. Putem spune că în acest moment Ministerul Sănătăţii are cam tot ce îi trebuie pentru a reuşi, are acum posibilitatea de a apăsa pe acceleraţie şi a finaliza, are finanţare obţinută pentru faza a doua, are contractele încheiate încă din anul 2019-2020, s-a înfiinţat acea autoritate care să deruleze aceste contracte, Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate. Concluzia este ca aceste proiecte să înceapă cât mai curând, pentru a ne încadra în acea perioadă de finanţare”, a spus Ionuţ Stroe, citat de news.ro. El a precizat că ”banii sunt negociaţi şi ministrul Boloş a finalizat toate negocierile prin Programul Naţional de Sănătate care a fost aprobat la finalul anului trecut”. ”În acest condiţii, ministerul Sănătăţii are practic toate datele problemei pentru a demara lucrările şi pentru a intra în ultima fază de execuţie, în 2023”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL. Potrivit lui Ionuţ Stroe, ”în acest moment există nişte termene de proiecte tehncie asumate, cel din Iaşi în luna martie, în mai Clujul şi probabil în partea a doua a anului Craiova”. Spitalele trebuie să fie gata în 2027-2028 ”Dacă e să ne referim la perspective, după ce se lansează aceste licitaţii pentru execuţie, ar trebui să avem nişte termene foarte clare. Dacă avem aceste proiecte tehnice gata, mergem spre faza de execuţie. Din punctul meu de vedere, ele ar trebui să fie gata cam până în 2027-2028, apropo de perspective, când se termină şi exerciţiul finanţării europene”, a arătat Stroe. Deputatul PNL a spus că ”nu trebuie să pierdem aceşti bani şi trebuie să fim gata cu aceste spitale până atunci, chiar dacă aşteptarea a fost lungă şi au existat şi obstacole”. Citește și: Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor lansate de Rusia: luni, toate cele 39 de drone lansate de forțele Kremlinului au fost doborâte ”Sperăm că nu ne încurcăm, apropo de birocraţie, în această fază de licitaţie”, a spus Ionuţ Stroe.

Rafila crede că ”fenomentul plicului” s-a redus Foto: Ministerul Sănătății
Eveniment

Rafila crede că ”fenomentul plicului” s-a redus

Rafila crede că ”fenomentul plicului” s-a redus: avem sesizări negative, undeva în jur de 2% din totalul cazurilor, a spus ministrul Sănătății la TVR Info. În ceea ce priveşte proiectul de co-plată, Rafila a explicat că acesta este un proiect pilot ce va fi introdus peste 3 ani în unul sau două spitale. Rafila crede că ”fenomentul plicului” s-a redus „Cred că s-a redus acest fenomen, avem semnale, dar ne uităm şi noi la sesizările care se fac către Ministerul Sănătăţii după internări, în general avem sesizări negative, undeva în jur de 2 % din totalul cazurilor, deci nu e foarte mult, 2 %. Noi avem toleranţă zero faţă de acest tip de comportament şi aici de asemenea trebuie să avem o abordare dublă. Pe de o parte în ceea ce priveşte personalul medical care în momentul de faţă este retribuit, cred eu corespunzător şi care ştiţi bine, au fost ani de zile când medicii, asistenţii medicali erau foarte, foarte prost retribuiţi”, a declarat Rafila, citat de news.ro. Întrebat de asemenea, despre introducerea de co-plată în spitale, Rafila a explicat că e un proiect pilot. Citește și: Un alt caz „domnul Lăzărescu”: șapte medici de la Spitalul Judeţean Galați, trimişi în judecată după ce au lăsat un pacient să aștepte până când a murit de frig ”Rămâne în pilot în 1- 2 spitale peste 3 ani. Informaţia care a fost difuzată în spaţiul public a fost speculată, dar şi utilizată din punct de vedere politic într-un mod incorect aş spune şi cred că orice lucru trebuie pilotat, încercat, nu e niciun fel de problemă. E o propunere făcută de consultanţii acestei strategii. Dacă nu se doreşte, nu trebuie neapărat să se aplice. Dar să spui că este o co-plată impusă când se discută despre un pilot în 2 spitale care se va desfăşura peste 3 ani este în mod evident o dovadă de rea credinţă sau de lipsă de înţelegere, care pe care n-aş vrea să o comentez”, a precizat Alexandru Rafila.

3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi Foto: Facebook Ministerul Sănătății
Eveniment

3% populația României folosește antibiotice fiecare zi

Circa 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi, se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern privind înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene. În notă se arată că fenomenul infecțiilor intraspitalicești este puternic subraportat și nu este ținut sub control. Citește și: Primele demiteri la spitalul unde mai mulți pacienți și-au pierdut vederea, după infecții nosocomiale 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi „Perioada actuală poate fi caracterizată prin: Nivel ridicat al consumului de antibiotice (între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană; ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi)”, se arată în nota de fundamentare. În plus, antibioticele sunt utilizate frecvent în mod nejustificat. „Sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă – cu spectru ultralarg”, arată documentul Executivului. În notă se apreciază că România este pe primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli. „Problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România)”, arată documentul. Înă singura propunere concretă din viitoarea hotărâre de guvern este modificarea componenței Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene (CNLRA). România raportează în prezent 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale, în timp ce media la nivel european este de 7%, a declarat, la 25 octombrie, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. „Zilnic în România sunt în medie, conform estimării, probabil, în jur de cinci decese. Aceasta este situaţia”, a spus demnitarul. „Avem cea mai proastă situaţie din punct de vedere al bacteriilor multirezistente care produc infecţii invazive, pentru că se folosesc cele mai multe antibiotice. (…) În ceea ce priveşte consumul de antibiotice, suntem pe locul întâi în Uniunea Europeană”, a mai precizat Rafila.

Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați, in subordinea ministrului Rafila Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Încă agenție stat cu 78 angajați

Guvernul a înființat, azi, prin ordonanță de urgență, încă o agenție de stat, cu 78 de angajați și buget de milioane de euro. Scopul Agenției Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS) este să construiască spitale de stat. „Rolul ANDIS este de a dezvolta infrastructura de sănătate, prin pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă in infrastructura de sănătate”, se arată în nota de fundamentare a OUG. Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați Până la sfârşitul anului, această agenţie ar trebui să aibă minim 52 de posturi ocupate, iar la terminarea PNRR, în 2026 ar trebui să aibă minim 78 de posturi. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a arătat că, pentru funcţionarea Agenţiei există o alocare de circa 3 milioane de euro, care nu este pentru salarii, pentru că acestea vor fi plătite din bugetul ministerului Sănătăţii şi consultanţa pentru cei care vor lucra acolo este mult mai consistentă. Agenţia va fi coordonată de un preşedinte care, conform acordului cu cei de la Comisia Europeană, ministerul trebuie să îl desemneze pentru o perioadă provizorie de 6 luni. „Suma totală ce va fi absorbită din PNRR prin înfințarea ANDIS este 148.000 mii lei. Printre altele, din această sumă 59.280 mii de lei vor fi folosiți pentru pregătirea de studii de fezabilitate pentru viitoare investiții în infrastructura de sănătate, 3260 mii lei pentru pregătirea personalului și 9982 pentru elaborarea de ghiduri metodologice(de exemplu, norme, standarde, modele, repere de calitate, baze de date și documentație și altele similare ), cheltuieli ce ar fi trebuit să fie făcute în mod normal din bugetul de stat”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. Conducerea ANDIS este numită de ministrul Sănătății. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon

Asistentele fără bac nu vor mai lucra în spitale Sursă: Facebook Ministerul Sănătății
Eveniment

Asistentele fără bac nu vor mai lucra în spitale

Asistentele fără bac nu vor mai lucra în spitale. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că i s-ar părea firesc ca toți asistenții să aibă examen de bacalaureat și va discuta cu reprezentanții corpului medical și cu ministrul Educației despre înscrierea la postlicealele sanitare. Ministrul Sănătății s-a declarat deranjat că mulți dintre asistenții care au ajutat în pandemie nu au fost capabili să ia examenul pentru a obține postul din punct de vedere legal. Asistentele fără "bac" nu vor mai lucra în spitale El le dă dreptate medicilor, care au spus că ar fi nevoie de o discuție cu Ministerul Educației pentru o reevaluare a acelor școli postliceale pentru asistente. Medicii au spus că asistente care au picat examenul au făcut-o pentru că nu știu lucruri elementare, în condițiile în caree multe intră la postliceale sanitare fără examen de bacalaureat. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare "Acolo avem o problemă pe care eu o cunosc, am discutat-o cu Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România. În mod evident cred că trebuie să înțelegem că această profesiune, de asistent medical, care este o profesiune liberală în Uniunea Europeană, la fel ca și cea de medic, presupune competențe profesionale solide și dacă am făcut acest pas spre asistenții medicali cu studii superioare, pentru că există facultăți de asistenți medicali la toate universitățile de medicină și farmacie din România, trebuie să înțelegem că și învățământul postliceal trebuie să ajungă într-o situație în care admiterea la aceste școli să presupună promovarea examenului de bacalaureat. Este un punct de vedere pe care îl am eu, ca și profesor, nu neapărat ca ministru al Sănătății. Calitatea și modul în care se dezvoltă profesional un asistent medical sunt extrem de importante, iar înscrierea la școlile postliceale a celor care au examen de bacalaureat mi se pare absolut firească", a spus ministrul Sănătății.

În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat Foto: Facebook TSD
Politică

Rafila mai vrea un secretar de stat

În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea să angajeze un secretar de stat la Sănătate. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică, ministerul Sănătății urmează să aibă șase secretari de stat, în loc de cinci, câți are acum. Ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat Acest nou secretar de stat urmează să coordoneze absorbția fondurilor din PNRR. În plus, numărul angajaților din ministerul Sănătății crește cu patru persoane, ajungând la 453. Ca de obicei în ultima vreme, când sunt prezentate astfel de proiecte, din nota de fundamentare privind creșterea bugetarilor din acest minister lipsește impactul bugetar. În 2012, aceeași hotărâre de guvern modificată acum - HG 144/ 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii - arată că acest minister avea oar 290 de angați. În 10 ani, schema ministerului s-a majorat cu peste 60%. Duminică, la Prima TV, Marcel Ciolacu susținea că vrea stoparea angajărilor la stat. „Eu ce susţin, susţin angajările pe care trebuie să le facă Ministerul Fondurilor Europene. (..) În rest, cred că este cazul să ne oprim”. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat, recent, majorarea schemei de personal cu aproape 550 de bugetari, cu salarii brute cuprinse între 13.500 și 17.800 de lei pe lună. La Interne urmează să mai fie angajate circa 8.000 de cadre, majoritatea urmând să beneficieze de regimul pensiilor speciale. La Mediu, Tanczos Barna (UDMR) mai vrea -tot pentru a face față PNRR - încă 64 de angajați. Citește și: În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră