duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rafila

80 articole
Eveniment

Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat banii de spitale

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale, în sumă de 740 milioane de euro: „Nu guvernul a solicitat reducerea finanțării, ci Comisia Europeană a redus cuantumul alocat României cu 2,1 miliarde de euro”. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Ministrul Sănătății minte: în primul rând, Guvernul României putea decide să reducă sumele alocate pentru alte proiecte. Noul PNRR a fost decis de actualul Executiv, care a luat decizii fără nici un fel de consultare publică. În al doilea rând, chiar în noul PNRR se recunoaște faptul că Guvernul nu era capabil să termine la timp spitalele finanțate prin PNRR. Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale De fapt, șase spitale sau secții noi ale unor unități medicale pierd finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu pentru că așa a cerut UE, ci din cauza „riscului ridicat” de nerealizare, cum scrie clar în documentele publicate de presă: „Având în vedere dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării alocarea aferenta I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești (314,87 mil. euro) s-a diminuat cu suma de 63,20 milioane euro și alocarea aferenta I2. Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești –I2.1 și I2.2 (1.724.050.000 euro) s-a diminuat cu suma de 677 milioane euro, cu diminuarea proporțională a țintelor (...) Reducerea alocării aferente investițiilor destinate infrastructurii spitalicești ține cont de analiza proiectelor cu risc ridicat de nerealizare”. „Nu guvernul a solicitat reducerea finanțării, ci Comisia Europeană a redus cuantumul alocat României cu 2,1 miliarde de euro. Deci România nu va mai beneficia de acea sumă inițială de granturi nerambursabile ci cu 2,1 miliarde de euro mai puțin. Există mai multe ministere care au trebuit să reducă finanțarea pentru diverse obiective, însă am înlocuit acele fonduri cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții", a spus Alexandru Rafila, la Antena 3. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Rafila minte și în această privință: există un acord de finanțare cu Banca Europeană de Investiții pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova, dar nu și pentru Spitalul de boli infecțioase din Brașov, spitalul Gerota din București sau Secția de Oncologie din Alba Iulia, care au pierdut finanțarea PNRR.

Rafila dă vina pe UE pentru că a tăiat din PNRR banii de spitale Foto: Facebook
Ciolacu a tăiat sute de milioane de euro destinați spitalelor Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Ciolacu a tăiat sute milioane de euro destinați spitalelor

Guvernul Ciolacu a tăiat, pe șest, din PNRR sute de milioane de euro destinați spitalelor, arată Economedia, care a consultat proiectul de modificare a PNRR trimis de autoritățile de la București către Comisia Europeană. Executivul nu a avut nici o consultare publică legată de modificarea PNRR și nu a anunțat de unde vrea să facă economii, însă documentul a ajuns la presă. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Sumele alocate spitalelor sunt reduse urmare a „dificultăților întâmpinate pe parcursul implementării”, adică Guvernul recunoaște că este incapabil să construiască sau să modernizeze spitale. Ciolacu a tăiat sute de milioane de euro destinați spitalelor România trebuie să renunțe la o parte din banii alocați de UE prin PNRR întrucât în 2021 a avut o creștere economică peste așteptări. În consecință, țara noastră va primi cu circa 2,1 miliarde de euro mai puțin. „Având în vedere dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării alocarea aferenta I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești (314,87 mil. euro) s-a diminuat cu suma de 63,20 milioane euro și alocarea aferenta I2. Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești –I2.1 și I2.2 (1.724.050.000 euro) s-a diminuat cu suma de 677 milioane euro, cu diminuarea proporțională a țintelor”, arată documentul citat de Economedia. „Reducerea alocării aferente investițiilor destinate infrastructurii spitalicești ține cont de analiza proiectelor cu risc ridicat de nerealizare. Totodată, în cazul Investiției 2 pentru proiectele care vor intra în alocarea de 677 milioane euro eliminată din PNRR, implementarea va continua fie prin finanțarea proiectelor privind infrastructura spitalicească prin împrumuturi BEI, fie prin transferul acestor proiecte către Programele din politica de coeziune”, se mai arată în documentul citat. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat, în ianuarie, lista cu cele 27 de unităţi spitaliceşti ce urmează să primească finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR. Citește și: ANALIZĂ Cazul dronei rusești de care statul român habar nu avea nu este singular: traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților „Angajamentul României referitor la proiectul de investiţii precizează sfârşitul lunii iunie a anului 2026 pentru finalizarea proiectelor, care înseamnă proiectare, execuţie şi dotarea a acestor unităţi spitaliceşti”, a explicat Rafila, într-o conferinţă de presă, la sediul Ministerul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

Propaganda lui Băluță se dezumflă Foto: Facebook
Eveniment

Propaganda lui Băluță se dezumflă

Propaganda lui Băluță se dezumflă: după uriașele probleme semnalate în 2021, la deschiderea noii secții UPU - unitatea de primir urgențe - a spitalului Bagdasar-Arseni, acum, spitalul a fost inundat la o banală furtună. Citește și: Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi: medic cu peste 26.000 de lei/lună. Pacienții se plâng că sunt expediați la alte spitale Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a decis să trimită corpul de control la acest spital, după acest incident: „E clar că responsabilitatea încheierii unor astfel de contracte încât spitalul să fie în stare de funcţionare şi se evite astfel de incidente revine direct managerului. Eu am luat decizia să trimit rapid Corpul de control la acest spital, la Spitalul Bagdasar-Arseni, ca să vedem exact care este situaţia, de ce nu a fost încheiate aceste contracte”. Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Bagdasar-Arseni, care a costat 3,5 milioane de euro și a fost inaugurată acum 2 ani, a fost inundată de ploaie în seara zilei de 30 august. Managerul spitalului, Andi Nodit, a făcut dreptul la o universitate privată, I.C.Drăgan, și a fost secretar de stat în guvernul Tudose. Din 2019, când a devenit manager la acest spital, și-a luat un BMW X5 și o motociocletă BMR R 310. Propaganda lui Băluță se dezumflă „În jurul orelor 21:20, în spațiul dedicat Urgențelor Minore, precum și în cel al Izolatorului din cadrul Unității de Primiri Urgente a SCUBA, s-a observat o infiltrare masivă de apă din tavan. Consoalele de oxigen și gaze au fost inundate. Pentru siguranța pacienților și a personalului, a fost întrerupt curentul electric. Pacienții aflați în UPU (6 persoane) au fost transferați la Sf. Ioan, iar celelalte urgențe, cu excepția Stemi, au fost redirecționate”, se arată într-un comunicat al spitalului. Luni, în secția de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă din cadrul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni a avut loc o pană de curent. În 2021, presa a scris despre uriașele probleme de la acest spital, inaugurat cu mare pompă de primarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță. „Lucrările au fost finalizate într-un an și patru luni, iar costul plătit de comunitatea Sectorului 4 a fost de 4 milioane de euro”, se lăuda Băluță, în 27 mai 2021. Cablurile spitalului nu erau certificate la substanțe periculoase Însă, în august 2021, news.ro scria că UPU Bagdasar Arseni este cu lacătul pe ușă. Managerul unităţii sanitare a explicat că o parte din cablurile existente în construcţie, fabricate de o firmă din Polonia, nu au avut încă de la început certificat pentru rezistenţă la substanţe periculoase, ci numai pe cel de rezistenţă la foc. Firma din Polonia a trimis spre spital în urmă cu 3 zile actul care certifică rezistenţa la substanţe periculoase, act care a fost înaintat de spital către ISU, urmând ca specialiştii să se pronunţe dacă acesta este bun sau nu. Acest certificat este ultimul act care mai era necesar astfel încât spitalul să poată obţine autorizaţia ISU, arăta managerul Andi Nodiţ. În aprilie 2022, un cablu de la acest spital a luat foc. Pompierii au intervenit cu zeci de echipaje și i-au evacuat pe toți cei aflați în zona afectată. Citește și: Medicii de la spitalul unde o gravidă a fost operată de hernie, salarii consistente, de 13-20.000 lei/ lună, net. Medic TBC: 48.530 lei. Managerul, garantat de PSD, câștigă la pariuri Tot în 2022, Libertatea a arătat, citând surse din spital, cum UPU a fost construită după ce, inițial, Spitalul Bagdasar-Arseni urma să realizeze în acea locație o unitate de mari arși. Medici din spital au acuzat, sub protecția anonimatului, că secția pentru arși a fost „înghesuită” în vechiul corp al spitalului, după ce unitatea medicală a pierdut finanțarea de la Banca Mondială.

Ca de obicei, Rafila susține că nu poate face nimic Foto: Facebook
Eveniment

Ca de obicei, Rafila susține că nu poate face nimic

Ca de obicei, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), susține că nu poate face nimic în cazul mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul Botoșani: „Și așa avem probleme cu deficitul personal. Nu putem suspenda medicii care asigură asistența medicală”. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului Într-o intervenție la Antena 3, Rafila a oferit multiple explicații legate de faptul că ministerul pe care-l conduce nu a reacționat la acel caz. Însă spitalul este controlat politic de PSD, prin Consiliul Județean Botoșani, iar managerul care a demisionat acum câteva zile, un fost lăcătuș mecanic, fusese anterior secretar de stat. Ca de obicei, Rafila susține că nu poate face nimic „Este o situație apăsătoare pentru toată lumea. Aș vrea să vă spun cum este situația. Sunt puține spitale care aparțin Ministerului Sănătății. Cel de la Botoșani aparține autorităților locale. Acest lucru este rezultatul unor decizii politice luate în urmă cu mai mulți ani. Acest lucru a dus la reducerea ajutorului în ceea ce privesc asigurarea serviciilor de sănătate. Noi avem în subordine circa 60 de spitale, iar restul de peste 300 aparțin autorităților locale. Astfel, pârghiile de intervenții ale Ministerului Sănătății sunt reduse", a declarat Rafila, la postul controlat de Dan Voiculescu. Foto: Facebook Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase „Nu doar că nu i s-a făcut nimic acestei tinere care a murit, dar nici măcar nu a fost vizată de medicul de gardă. Noi nu putem decât să sesizăm Colegiul Medicilor din județul respectiv care a dat aviz de practică acestor oameni. Și așa avem probleme cu deficitul personal. Nu putem suspenda medicii care asigură asistența medicală. Noi trebuie să găsim o metodă prin care să îi determinăm pe acești medici să își facă corect meseria. Vom iniția și finaliza acte normative prin care Ministerul Sănătății să poată controla actele medicale din spitale. O soluție ar putea fi cea prin care medicul care refuză să consulte un pacient să îți piardă dreptul de liberă practică, dar ajungem într-o zonă în care vom suspenda medici și nu va mai avea cine să facă treabă în spitale", a mai precizat ministrul Sănătății.

20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, arată Dumitru Costin Foto: Facebook
Eveniment

20% banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale

Dumitru Costin (BNS) a criticat dur „operaţiunea de cosmetizare” a Casei Caționale de Asigurări de Sănătate, inițiată de premierul Ciolacu: 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, a arătat liderul sindical. Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească ”schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate”, i-a cerut, joi, Marcel Ciolacu lui Alexsndru Rafila. 20% din banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale „Astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale. Nu vrem să mai întrebăm despre motivele care au stat la baza amânării la nesfârşit a unor programe de investiţii în infrastructura spitalicească nouă, pentru că asta ţine de politicile guvernelor care s-au succedat la putere, şi nu de FNUASS!”, a arătat liderul sindical într-o scrisoare deschisă adresată premierului și „tuturor oamenilor politici amnezici”. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră El a spus că amânarea informatizării CNAS s-a datorat dorinței de a se acoperi fraudele din sistem. Sistemul informatic al CNAS, scump și nefuncțional, pentru a acoperi furtul „Nu noi, domnilor politicieni, am amânat ani în şir introducerea unui sistem informatic la nivelul CNAS care să ofere posibilitatea unui management eficient al acestuia şi pentru a elimina furtul organizat din bani publici! Nu noi, domnilor politicieni, am mituit dezvoltatorii IT şi am umflat nota de plată pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a sistemului informatic naţional care şi azi se află în suferinţă! Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS. Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”, a mai afirmat Costin. „Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la purtere în această ţară după 1997 şi până în prezent”, a apreciat liderul BNS.

Opt spitale au instalații electrice mai vechi de 70 de ani Foto: Inquam/ Flavius Corfu
Eveniment

Opt spitale au instalații electrice mai vechi de 70 de ani

Opt secții ATI din spitale de stat au instalații electrice mai vechi de 70 de ani, iar alte 17 funcționează cu instalații mai vechi de 50 de ani, arată o investigație Context.ro. „În cazul incendiilor de la Matei Balș (ianuarie 2021 – 26 de morți), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța (octombrie 2021- 7 morți) și Spitalului Județean din Ploiești (noiembrie 2021 – 2 morți) investigațiile n-au fost finalizate, însă informațiile publicate de presă arată că printre cauzele incendiilor sunt și instalațiile electrice”, explică acest site. Opt spitale au instalații electrice mai vechi de 70 de ani Context.ro s-a judecat un an și jumătate cu ministerul Sănătății, condus în această perioadă de Alexandru Rafila (PSD) pentru a obține aceste date. „Dar nu numai ministerul lui Rafila a ascuns datele. Pentru platforma noastră, am cerut date de la aproape toate spitalele din țară. Ne-au răspuns 100 din cele peste 300. Așa am aflat că 21 de spitale din 100 funcționează în clădiri mai vechi de 100 de ani. De la spitale am cerut și date despre starea instalațiilor electrice din toate corpurile de clădire, nu doar din ATI-uri. Concluzia: doar o treime din spitale au instalația electrică renovată în totalitate. Continuăm să colectăm datele”, mai arată Context. Din datele publicate de Context se poate observa că, de exemplu, Spitalul Municipal Sighisoara are intslația electrică de la ATI din 1890/2000. Spitalul nu specifică dacă a reabilitat vreodată instalația electrică generală. La Spitalul Clinic De Obstetrica-Ginecologie Elena Doamna Iași, instalația electrică este din 1900. Spitalul nu s-a deranjat să precizeze dacă a reabilitat-o vreodată. Spitalul Clinic De Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia din București folosește clădiri din 1923 și nu a transmis de când este instalația electrică și dacă a fost reabilitată vreodată. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” „Spitalele din România aveau nevoie, conform unui raport oficial, de peste 80 de milioane de euro pentru extinderea și modernizarea sistemelor electrice. Același raport evidențiază ceea ce românii aflaseră deja: instalațiile vechi, suprasolicitate de pandemie, în combinație cu rețelele de oxigen medicinal pun în pericol pacienții”, mai arată investigația.

Guvernul ia un miliard de lei ca să majoreze salariile cadrelor medicale Foto: Facebook Alexandru Rafila
Eveniment

Guvernul un miliard majoreze salariile cadrelor medicale

Guvernul ia aproape un miliard de lei/an din banii celor care plătesc asigurarea de sănătate ca să majoreze din nou salariile cadrelor medicale. Potrivit unei ordonanțe de urgență pe care guvernul Ciolacu urmează să o aprobe azi, circa 123.000 de persoane din sistemul medical de stat vor primi vouchere de vacanță. Zeci de mii de angajați din acest sistem vor primi indemnizații suplimentare pentru efectuarea gărzilor sau dacă vor lucra în zile libere. Guvernul ia un miliard de lei ca să majoreze salariile cadrelor medicale Banii pentru aceste majorări vor fi luate din Fondul naţional unic de asigurări sociale, constituit în principal din contribuții ale persoanelor fizice și juridice. Ce majorări se vor acorda prin această ordonanță de urgență: a) 500 lei pentru medicii specialiști și primari care efectuează lunar o gardă în afara normei legale de bază;b) 1000 lei pentru medicii specialiști și primari care efectuează lunar cel puțin 2 gărzi în afara normei legale de bază,c) 500 lei pentru biologii, chimiștii și biochimiștii care efectuează lunar cel puțin 2 gărzi;d) 500 lei pentru asistenții medicali, tehnicieni de radiologie şi imagistică licenţiati, asistenți medicali de laborator clinic licenţiați, licenţiați în balneofiziokinetoterapie şi recuperare, asistenți medicali dentari licenţiati, asistenți medicali de profilaxie dentară licenţiați, asistenți medicali licenţiați în nutriţie şi dietetică, moaşe, asistenți medicali, surori medicale, indiferent de nivelul studiilor;e) 100 lei pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, dar nu mai mult de 300 lei lunar, pentru toate categoriile de personal, cu excepția celor prevăzute la lit. a-c)”. Vouchere de vacanță pentru suborodonații lui Rafila În ceea ce privește impactul bugetar, în nota de fundamentare se arată că: „Avȃnd ȋn vedere cele prezentate mai sus, impactul bugetar va fi de 64.270 lei/lună, respectiv 65.716.000 lei/ lună cu contribuṭia asiguratorie de muncă. Din centralizările transmise de direcțiile de sănătate publică Ministerului Sănătății, rezultă un număr de 168.408 persoane beneficiare din care 44.500 au primit de vouchere de vacanță până în acest moment. Așadar, pentru un număr de aproximativ 123.908 urmează a fi acordate vouchere de vacanță pentru anul 2023 în sumă totală de 179.666.600 lei”. „Influenţele financiare determinate de drepturile salariale se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, se mai arată în nota de fundamentare. Un calcul simplu arată că în acest an se vor lua din acest fond, începând cu luna august, circa 500 de milioane de lei, dar anul viitor cheltuielile vor depăși un miliard de lei, mai ales după ce ministerul Sănătății va mai angaja câteva mii de persoane - așa cum își propune.

Un deputat PSD nu va vota un guvern din care face parte Rafila
Politică

Deputat PSD nu vota un guvern care face parte Rafila

Un deputat PSD, fost ministru al Sănătății în guvernul Cioloș, Patriciu Achimaș-Cadariu, anunță că nu va vota un guvern din care face parte Rafila: „Nu știu dacă domnul Rafila va rămâne membru al guvernului, ministru al Sănătății, nu mă privește. Dar pot să spun că, dacă va fi propus, nu îl voi vota nici în comisie și nu voi vota un guvern cu această atitudine față de pacienții bolnavi de cancer. Voi vota împotriva acestui ministru”. Deputat PSD nu va vota un guvern din care face parte Rafila Federația Bolnavilor de Cancer l-a reclamat pe actualul ministru la comisiile de abuzuri din Parlament, acuzându-l că, prin politicile sale, menține 153 decese/ zi. „Domnul Alexandru Rafila prin neimplementarea Planului Național de Combatere a Cancerului (PNCC) dorește să mențină cifrele și procentele rușinii la nivel european cu peste 20.000 de decese/an evitabile din patologia oncologică și cu 48% mai multe decese/an față de media europeană, din aceiași patologie. Domnul Alexandru Rafila, prin neimplementarea și amânarea PNCC, dorește să mențină/mărească numărul deceselor zilnice din patologia oncologică, aproximativ 153 de pacienți/zi cu diferite forme de cancer, mulți dintre ei cu șanse reale de supraviețuire”, se arată în mesajul Federației Naționale a Bolnavilor de Cancer. Fostul ministru Cadariu a confirmat, potrivit Monitorului de Cluj, aceste acuzații: „Ce s-a întâmplat notabil în Sănătate în ultimii doi ani? Se folosesc tot felul de simulacre, de substitute, pentru a explica că le e mai bine pacienților. A crescut norma de hrană în spitale, adevărat, dar asta nu ține de calitatea actului medical. Cu cât am scăzut mortalitatea evitabilă? Cu cât am crescut speranța de viață? Niște indicatori palpabili. Știm că nu s-au schimbat cu nimic”. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului

Directorul financiar de la spitalul din Novaci are 28.000 lei pe lună, brut Foto: GorjOnline
Eveniment

Directorul financiar are 28.000 lei pe lună

La un spital aflat în prag de faliment, Spitalul orășenesc Novaci, din Gorj, directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut, potrivit datelor publicate pe site-ul acestui spital. Managerul spitalului are doar 20.000 lei pe lună. Spitalul este subordonat consiliului local din Novaci. Directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut Recent, Adevărul scria că spitalul este în prag de faliment și are datorii de sute de mii de lei la electricitate și medicamente. Iar Impact de Gorj anunța, acum două săptămâni, că salariile întârzie la acest spital. „S-au scumpit toate, de la curent și până la medicamente. Avem niște restanțe la care suntem nevoiți să plătim dobânzi. Avem în momentul de față, în sumă de 700.000-800.000 de lei. Cele mai mari datorii le avem la energie electrică și medicamente. Nu am primit preaviz de deconectare pentru că am făcut o eșalonare prin care să plătim în rate, iar pentru medicament am mai mărit numărul de zile de decontat de la 30 la 60 de zile. Dacă am fi finanțați corect pe numărul de bolnavi pe care-i tratăm în spital, nu ar mai fi probleme. Să vedem pe mai și iunie cum ne vom descurca“, a declarat managerul spitalului, Emil Grigore. Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a mințit, acum două săptămâni, spunând: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor fiind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022.

Rafila minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Rafila minte din nou

Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor diind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Rafila minte din nou Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022. „Gândiți-vă că un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu, în condițiile în care rulează un buget foarte mare, e o mare responsabilitate, e un salariu mai mic decât al unui asistent medical. Nu este normal să existe aceste discriminări”, a declarat Alexandru Rafila, al B1 TV. Și această comparație este falsă, asistenții medicali având circa 4-5.000 de lei, dar veniturile lor variază extrem de mult de la o secție la alta. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Ministrul Sănătății a anunțat că vrea să angajeze circa 14.000 de persoane în sistemul medical de stat. „În total, sunt vreo 14.000 de posturi care sunt solicitate ca să fie ocupate, adică chiar pot să vă dau și această cifră, aproape 4.000 la Sănătate, în jur de 10.000 la autoritățile locale. Vom promova cât de curând acest memorandum prin Guvern și atunci, în momentul în care el va fi acceptat de către Guvernul României, se pot organiza concursuri pentru ocuparea acestor posturi”, a declarat Alexandru Rafila la postul B1TV. Ungureanu: „Este o minciună cap-coadă că s-au deblocat posturi în sistemul sanitar” În 19 mai 2023, deputatul USR Emanuel Ungureanu susținea că Rafila a mințit când a susținut că s-au deblocat posturile din sistemul sanitar. „Este o minciună cap-coadă că s-au deblocat posturi în sistemul sanitar. Din anul 2022, mii de posturi sunt blocate. Totuşi, cu consimţământul domnului Rafila, mii de sinecuri din sistemul sanitar s-au ocupat, dar nu posturile din spitale. Domnul Rafila spunea ipocrit acum două zile că îi îndeamnă pe cei o mie de medici specialişti să vină să facă demersuri pentru concursuri în spital. Nu este absolut nicio şansă să se întâmple ceva bun, pentru că domnul Rafila, spre exemplu, la Institutul ‘Marius Nasta’, a blocat posturile încă din 2022. Aceste posturi nu au fost niciodată scoase la concurs, pentru că ministerul nu doar că nu aprobă, dar nu au trimis niciun fel de răspuns la memoriile primite”. Deputatul USR l-a acuzat de asemenea pe ministrul Sănătăţii că blochează concursurile pentru funcţia de manager al serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară, toate aceste servicii fiind conduse de manageri interimari, a căror numire este prelungită din şase în şase luni prin ordin al ministrului, care îşi asigură astfel liniştea.

Rafila vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Rafila vrea modifice, pe șest, prevederi din PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR referitoare la investiții și digitalizare în Sănătate, reiese dintr-un document al Federației Naționale a Angajatorilor din Medicina de Familie (FNPMF). Această federație i-a scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i să nu accepte modificările propuse de Guvernul României - dar toate prevederile care ar urma să fie schimbate țin de ministerul Sănătății. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din scrisoare nu reiese clar ce modificări vrea Guvernul să facă. Rafila vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR „Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea sporită cu privire la propunerea transmisă CE de către Guvernul României de modificare a componentelor legate de reformele și investițiile în sectorul sănătății din Planul de redresare și reziliență al României: Componenta 12 (Asistență medicală) – Reforma 1, Reforma 2 , Reforma 3 și Investițiile 1; Componenta 7 (Transformare digitală) – Investiție 3. Reformele și investițiile care urmează să fie modificate includ măsuri privind digitalizarea administrației publice și a serviciilor publice și îmbunătățirea sectoarelor de sănătate și educație, dezvoltarea unui sistem integrat de sănătate electronică, conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină, precum și consolidarea capacităților pentru managementul fondurilor de sănătate publică, dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară, consolidarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurse umane în managementul sănătății. Investiția care ne preocupă cel mai mult este Investiția 1 din Componenta C12, dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, care cuprinde peste 3000 de centre de îngrijire primară, 200 de centre de îngrijire comunitară, centre de planificare familială, servicii de prevenire a sănătății (pentru cancer de col uterin, cancer de sân). ), acces sporit pentru romi și pacienții vulnerabili. Toate aceste investiții sunt deja în urmă față de alte investiții în spitale, deși termenul convenit pentru centrele de asistență primară este iunie 2023”, se arată în acest document. Mihăilă: digitalizarea sistemului de sănătate Fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă (REPER) a afirmat, acum o săptămână, că Ministerul Sănătăţii ”pune cruce unor investiţii vitale din PNRR” pentru sistemul de sănătate, după aprobarea unui ”memorandum confidenţial” prin care se renunţă la bani din PNRR. ”Pe scurt, Rafila renunţă la digitalizarea sistemului şi la programele de prevenţie prevăzute în PNRR, în timp ce Ministerul Sănătăţii şi guvernul nu fac altceva decât să îngroape reformele legate de profesioniştii din sănătate”, a susţinut ea, potrivit news.ro. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Mihăilă a explicat că Rafila vrea să renunțe proiectele de digitalizare a sistemului, precum și la asistenţa medicală prespitalicească pentru, inclusiv 3000 de cabinete de familie dotate cu aparatura nouă.

Criza de medicamente continuă, iar ministrul Rafila spune că este o problemă europeană
Eveniment

Criza de medicamente continuă

Criza de medicamente continuă: lipsesc medicamente imunosupresoare, vitale pentru pacienții cu transplant. Preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România a declarat pentru News.ro că pacienţii care au făcut diferite tipuri de transplant trec prin momente dificile pentru că fie găsesc foarte greu medicaţia imunosupresoare esenţială după intervenţie, fie nu o găsesc deloc şi atunci pacienţii sunt nevoiţi să se împrumute între ei. Citește și: Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente. A crescut numărul celor care ajung la spital cu forme decompensate de boală Criza de medicamente continuă De câteva luni, însă, cei care recurg la această metodă nu mai pot înapoia medicamentele pentru că acestea nu se mai găsesc în farmacii. Beatrice Speteanu, farmacist, atrage atenţia că lipseşte aproape toată gama de medicamente de care pacienţii au nevoie după transplant. Iar printre motivele care au dus la această situaţie fără precedent ar fi, conform spuselor acesteia, preţul prea mic al medicamentelor, care duce la exportul paralel al acestora, precum şi probleme legate de materia primă din care se fac medicamentele, probleme care există şi la nivel european. Ministrul Sănătăţii a declarat joi la Timişoara că această criză a medicamentelor nu este specifică României, ci se manifestă la nivelul întregii Uniuni Europene. Rafila a precizat şi că în ţară s-au luat măsuri concrete care să ducă la rezolvarea acestei crize, precum reglarea taxei clawback, alinierea preţurilor pentru medicamentele generice, ieftine, măsuri despre care Ministrul Sănătăţii a spus că speră să fie acceptate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Farmacist: criză fără precedent în ultimii zece ani „Deja, de la sfârşitul anului trecut, vorbim aproape de toată gama de medicamente care se folosesc post transplant. Imunosupresoarele, antiviralele care se folosesc pentru prevenţie, aici ar fi ciclosporina în ambele concentraţii , 25, 50, valganciclovirul care este antiviralul care să prevină o infecţie cu citomegalovirus la pacienţii care au suferit un transplant, sirolimus, medicament tot de transplant, acesta aproape nu se găseşte deloc, iar din celelalte variante, tacrolimus, cele mai folosite, le găsim foarte greu. Motivele pot fi unele destul de multe, avem şi unele care se produc local, în principal ar putea să fie preţul, preţul prea mic care face şi piaţa din România atractivă pentru exportul paralel, poducătorii autohtoni care nu mai pot să producă în pierdere şi de asemenea sunt probleme şi la nivel european, tot de producţie, cu materiile prime. Sunt pacienţi din toată ţara care trimit reţetele, ar fi în stare să vină şi din Timişoara şi din Arad dacă cumva ar găsi în Bucureşti, pentru că este foarte important să nu întrerupă tratamentul. Întrerup, cumpără, reţetele de post transplant sunt cu un număr foarte mare de comprimate şi sunt pe trei luni, vorbim inclusiv de 400 de comprimate într-o poziţie şi au vreo 5-6 poziţii. Se întâmplă acum destul de frecvent să nu avem toată cantitatea şi să nu putem elibera gratuit nici măcar pe o lună şi sunt pacienţi care cumpără doar ca să nu rămână fără tratament, cumpără fracţiile rămase în farmacii. În mod normal pentru medicamente post transplant nu existau aceste probleme, pe oncologie este cel mai frecvent, dar la post transplant nu, a mai fost cred acum zece ani o criză la fel, cu tacrolimul, cu eliberare prelungită, dar nu ca acum”, a explicat Beatrice Speteanu, farmacist.

Ministerul Sănătății a organizat cursuri de prevenire a actelor de corupţie Foto: captură video
Eveniment

Ministerul Sănătății cursuri prevenire actelor corupţie

Ministerul Sănătății anunță că a organizat cursuri „de prevenire a actelor de corupţie” la care au participat managerii unităţilor aflate în subordinea / autoritatea acestui minister. Cu acest prilej, ministrul a declarat că trebuie luptat cu „mentalități vechi”. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Ministerul Sănătății a organizat cursuri de prevenire a actelor de corupţie „În cadrul întâlnirilor au fost prezentate informaţii legate de modalităţile de prevenire a actelor de corupţie, de încălcare a eticii profesionale şi a integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie. Au fost abordate teme care au vizat consolidarea cunoştinţelor privind starea de incompatibilitate şi a conflictelor de interese a personalului din sistemul sanitar. Participanţii la cursuri trebuie să disemineze informaţiile personalului din subordinea lor. Prezentările au fost susţinute de reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate, Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne şi din Ministerul Justiţiei precum şi de specialişti ai societăţii civile şi mediului de afaceri”, se arată în comunicat. Cu acest prilej, ministrul Rafila a declarat: „Este încă o problemă la care trebuie să lucrăm toţi, cea legată de mentalităţi vechi. Obiceiurile acestea nu dispar dintr-o dată, dar se pot reduce treptat prin informare şi educare. Pacienţii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să ofere niciun fel de beneficii materiale personalului medical ca să obţină serviciile medicale de care au nevoie”. Ministerul dă asigurări că activităţile de prevenire a corupţiei vor avea „un caracter permanent, urmând a fi organizate sesiuni de informare şi instruire şi pentru alte categorii de personal din sistemul sanitar”.

Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță Foto: captură video
Politică

Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță

Cum controlează ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, serviciile de ambulanță din România: toți managerii sunt interimari, iar ministrul îi reconfirmă sau nu la fiecare șase luni. Informația apare într-un răspuns al ministerului Sănătății la o interpelare a deputatului USR Adrian Wiener. Cum controlează Rafila serviciile de ambulanță „La data de 12.12.2022, toate serviciile de ambulanță județene din România funcționează cu manageri interimari”, se arată în răspunsul ministerului Sănătății, semnat de un secretar de stat. Teoretic, interimatul este de șase luni, dar el poate fi prelungit, periodic, cu încă șase luni. În răspuns nu se precizează dacă s-a organizat sau se vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online DeFapt.ro a scris, în ianuarie 2023, că ministrul Rafila este în conflict deschis cu Raed Arafat, șeful DSU, pentru că serviciile de ambulanță au nevoie de dotări de zeci de milioane de euro. „Scandalul dintre cei doi demnitari ai statului român ascunde în realitate bătalia asupra controlului achizițiilor medicale de zeci de milioane de euro. De exemplu, pe masa Guvernului se află o Ordonanță de Urgență prin care urmează să se modifice și să se completeze un alt act normativ care a stat la baza înființării Oficiului Național de Achiziții Centralizate, instituție care a girat cele mai controversate achiziții medicale din pandemie”, a arătat DeFapt.ro. Citește și: Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Neamț. Managerul și asistentele care intermediau mita, reținuți de DNA. Ce salarii sunt la SJA Neamț Deputatul USR Wiener a scris, pe Facebook, că „spre finalul anului trecut aproape 40% din parcul auto al Serviciului Public de Ambulanță din România era format din mașini cu peste 500.000 de kilometri rulați”. Jurnal de Vrancea scria, acum câteva zile, că, în acest județ, o ambulanță a circulat un milion de kilometri. Încă de anul trecut, statul român încearcă să achiziționeze 1.200 de ambulanțe, majoritatea pentru Serviciile Publice de Ambulanță, iar restul pentru SMURD. Citește și: Cum să faci 1.136 de contracte cu statul în cinci ani. Lovitură de zile mari la Serviciul de ambulanță

Medicii suspectați că montau stenturi de la morți Foto: captură video
Eveniment

Medicii suspectați că montau stenturi de la morți

Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: potrivit mai multor publicații din Iași, ar fi vorba de Dan Tesloianu, de la spitalul Sfântul Spiridon din Iași, și Eduard Belu, de la Spitalul Militar Brașov. Tesloianu este medic cardiolog, la fel ca Belu. Medicii suspectați că montau stenturi de la morți Spitalul de la Iași este subordonat direct Ministerului Sănătății, iar cel de la Brașov - Ministerului Apărării. Deocamdată se cunosc puține detalii, dar se pare că banii erau spălați printr-un ONG și investiți într-o casă ridicată în aria protejată de la Movileni, în Vaslui. Anchetatorii încearcă acum să afle cum a fost acordată autorizația de construire. Citește și: Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți: percheziții ale IGPR în Braşov, Iaşi şi Neamţ Spitalul din Iași, "Sfântul Spiridon", este condus de un manager extrem de controversat în presa locală, Daniel Timofte. Însă, în martie 2022, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, s-a afișat alături de el, iar imagini de la această conferința de presă comună au apărut pe pagina de Facebook a PSD Iași. Prea locală susține că managerul Timofte conduce „un bolid BMW 750LD XDrive, un autoturism ce a costat peste 100.000 de euro când a fost lansat”, „parcat ostentativ în fața spitalului care stă să cadă”. Mașina era parcată în fața spitalului și azi, în ziua descinderilor IGPR. Colaj: thenews.co.ro Însă, în declarația de avere a lui Timofte, se arată că acesta nu deține nici o mașină. Spitalul din Iași, scandal după scandal Însă Ziarul de Iași cita, în noiembrie 2022, un raport al ministerului Sănătății care arăta o lipsă cronică de medicamente la acest spital: „Pe parcursul intervenţiei la faţa locului au fost semnalate şi aduse la cunoştinţa echipei de audit diverse situaţii existente în prezent de neasigurare continuă a stocurilor de medicamente şi nu numai (ex. materiale sanitare, reactivi) pentru diverse secţii ale spitalului, de către salariaţi ai acestora, cum ar fi chirurgie, laborator imunologie, U.P.U., coordonator transplant hepatic, mai exact lipsa unor medicamente, materiale sanitare etc. din stoc”. Farmacia spitalului era închisă în week-end. Citește și: Topul spitalelor din România în funcție de șpăgi și mizerie. Culmea cinismului, un spital de copii e fruntaș la ambele În noiembrie 2022, tot Ziarul de Iași scria că dr. Laura Gheucă-Solovăstru, şefa Secţiei de Dermato-Venerologie, şi-a ţinut internat tatăl aproape non-stop în spital în ultimii ani. Conform datelor furnizate de spital, Nicolae Solovăstru a avut 20 de spitalizări în perioada 2016 – 2022, 927 de zile în total, între 15 şi 85 de zile pe tură, iar trei reinternări au fost la distanţă de două-trei zile una de cealaltă. În 2015, Mediafax scria că un procuror din Iași a clasat dosarul de corupție în care era implicat Dan Tesloianu după ce acesta l-a tratat pe tatăl său. În plus, medicul i-ar fi oferit procurorului mai multe tablouri. Procurorul a fost reținut de DNA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră