duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rachete

150 articole
Internațional

Noaptea celui mai mare atac aerian asupra Ucrainei: peste 800 de drone și 13 rachete

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică cu 805 drone și 13 rachete. Este cel mai mare număr de drone folosit simultan de la începutul invaziei, în februarie 2022. Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei Apărarea antiaeriană a reușit să dobore 751 de drone și patru rachete, potrivit datelor comunicate. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că loviturile au vizat complexul militar-industrial al Ucrainei și infrastructura de transport. Pe de altă parte, oficialii de la Kiev susțin că atacurile au avut ca efect și distrugeri civile semnificative. Executivul de la Kiev, lovit pentru prima dată Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a declarat că, pentru prima dată de la începutul războiului, sediul executivului de la Kiev a fost lovit, iar în urma atacului s-a declanșat un incendiu. „Vom reconstrui clădirile. Dar viețile pierdute nu pot fi aduse înapoi. Inamicul ne terorizează și ne ucide oamenii în toată țara, în fiecare zi”, a transmis Sviridenko. Victime civile în capitala Ucrainei Atacul asupra Kievului s-a soldat cu trei morți în rândul civililor: două femei și un copil de doar un an. Tragedia accentuează apelurile autorităților ucrainene pentru sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali. Zelenski cere aliaților întărirea apărării antiaeriene Președintele Volodimir Zelenski a reacționat, catalogând atacul drept o crimă intenționată și o „prelungire a războiului”. „Astfel de omoruri acum, când diplomația reală ar fi putut începe de mult, sunt o crimă intenționată. Cerem din nou aliaților să întărească apărarea antiaeriană a Ucrainei”, a scris Zelenski.

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Moscova renunță la moratoriul privind rachetele (sursa: Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Rusia)
Internațional

Rusia renunță oficial la moratoriul privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele. Ministerul rus de Externe a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că Federația Rusă nu se mai consideră obligată să respecte moratoriul unilateral impus anterior asupra desfășurării de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Moscova renunță la moratoriul privind rachetele Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor militare în Europa și Asia-Pacific. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Autoritățile ruse susțin că evoluțiile recente din domeniul securității internaționale au anulat condițiile care justificau menținerea moratoriului. Potrivit declarației oficiale a Ministerului de Externe de la Moscova: „Întrucât situaţia evoluează în direcţia desfăşurării unor rachete americane cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa şi în regiunea Asia-Pacific, Ministerul rus de Externe constată dispariţia condiţiilor pentru menţinerea unui moratoriu unilateral asupra desfăşurării unor arme similare.” Tratatul INF, abandonat oficial de SUA în 2019 Contextul deciziei are legătură cu destrămarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Statele Unite și URSS. În 2019, Washingtonul s-a retras oficial din acord, acuzând Rusia că l-a încălcat. Kremlinul a respins însă aceste acuzații. Ca reacție, Rusia a anunțat atunci că va institui un moratoriu propriu privind dezvoltarea de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.000 de kilometri, categorie vizată de tratatul INF. Utilizarea rachetelor ATACMS în Ucraina Situația s-a deteriorat în 2023, când Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete tactice ATACMS, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care au fost folosite împotriva unor ținte militare din teritoriul rus. În urma acestor atacuri, președintele Vladimir Putin a declarat public intenția de a relua producția și desfășurarea acestor tipuri de arme. Lavrov acuză NATO și SUA de acțiuni destabilizatoare În decembrie 2023, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția Moscovei, acuzând SUA și Alianța Nord-Atlantică de acțiuni destabilizatoare în proximitatea granițelor Rusiei și în zone considerate de Kremlin drept de interes strategic. Lavrov a subliniat că Rusia este pregătită să răspundă pe măsură în plan militar.

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun (sursa: Facebook/Angel Tîlvăr, Rafael Advanced Defense Systems, Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV „Bomba” de sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde EUR

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun: pesedistul Angel Tîlvăr, fostul ministru al Apărării, i-a lăsat actualului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, un contract exploziv de 2,2 miliarde de euro. Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun Este vorba de achiziția sistemului de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD de la compania israeliană Rafael.  DeFapt.ro a dezvăluit că sistemul oferit de israelienii de la Rafael nu este unul integrat, așa cum s-a cerut în caietul de sarcini. Mai mult, prezintă „neconcordanțe tehnice majore”: radarele provin din Polonia, iar rachetele, din Israel, fără să mai fi fost cumpărat de alte state NATO. Citește și: Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali: stagiul militar se consideră vechime în funcția de consilier juridic În plus, statul Israel a interzis exporturile de muniție și tehnică militară până la finalizarea conflictelor militare în care este implicat, așa că rachetele nu vor ajunge prea curând în România. La fel se întâmplă în cazul dronele Watchkeeper X, contractate de la Elbit, companie israeliană care a invocat „forța majoră” din cauza acelorași războaie în care este implicat statul israelian.  Acord parlamentar încă din 2017 Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au avizat favorabil programul de înzestrare cu tehnică militară „Sistemul integrat de arme SHORAD – VSHORAD” pe 18 aprilie 2017. Programul prevedea înzestrarea forțelor terestre și aeriene cu 21 de sisteme integrate SHORAD – VSHORAD, a căror misiune este apărarea antiaeriană la înălțimi și distanțe foarte mici, mici și medii. Ulterior a fost aprobată achiziția a 27 de sisteme, cu o valoare estimată de 2,7 miliarde euro fără TVA. Direcția Generală pentru Armamente, aflată sub comanda generalului maior Theodor Incicaș, s-a ocupat de documentația tehnică. Apoi, Romtehnica, sub conducerea liberalului Nicolae Nasta, de achiziția propriu-zisă. Din patru ofertanți, a rămas doar Rafael Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2023 cu o valoare de 9,48 miliarde lei, echivalentul a 1,907 miliarde euro.   Caietul de sarcini a fost cumpărat de companiile Diehl (Germania), MBDA (Franța), Lig Nex1 (Coreea de Sud) și Rafael (Israel). DeFapt.ro a dezvăluit că firma sud-cooreană Lig Nex1 a fost eliminată din licitație pentru că nu a depus în termen dovada constituirii garanției de participare în original. Lig Nex1 a contestat decizia de eliminare la CNSC, dar a pierdut. Diehl și MBDA s-au retras pentru că ofertele lor erau mult prea mari față de valoarea maximă stabilită de MApN.  Tîlvăr a acoperit „gaura” de 10% Compania israeliană Rafael a rămas singură în procedura de licitație. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de israelieni a fost de 2,2 miliarde de euro, deci cu aproximativ 230 de milioane de euro în plus față de suma alocată de MApN (o majoare a contractului cu aproape 10%). Aflat la final de mandat și consiliat de generalul maior Theodor Incicaș, ministrul Angel Tîlvăr a făcut rost de cele 230 de milioane de euro pentru a suplimenta valoarea contractului.   Sistemul Rafel, „cârpit”: radare - din Polonia, rachete - din Israel Însă sistemul SHORAD – VSHORAD ofertat de Rafael are mai multe probleme de ordin tehnic. Pe de o parte, nu este un sistem integrat, așa cum s-a cerut în caietul de licitație. Surse din cadrul MApN susțin că acesta era un motiv clar de a exclude din licitație oferta depusă de compania israeliană. Ceea ce nu s-a întâmplat. „Nu are un sistem unitar de preluare a țintelor. Nu este un sistem integrat, așa cum s-a menționat în caietul de sarcini. S-au constatat neconcordanțe tehnice majore pentru care au cerut o sumedenie de derogări. Ei vin cu produse dispersate. Radarele vin din Polonia, iar rachetele, din Israel. Vor să le asambleze cumva în România”, au arătat sursele DeFapt.ro. Cu toate acestea ministrul Angel Tîlvăr a pregătit contractul pentru semnare cu o clauză prin care israelienii se obligă să remedieze toate neconcordanțele tehnice până la momentul livrării.  Tîlvăr i-a lăsat lui Moșteanu actele gata, doar să le semneze În plin scandal legat de achizițiile militare, Ministerul Apărării Naționale a emis un scurt comunicat de presă referitor la achiziția SHORAD-VSHORAD. Potrivit acestuia, MApN a anunțat că, „după parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire. În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.” Practic, Ministerul Apărării, sub conducerea noului ministru, Ionuț Moșteanu, urmează să semneze Acordul Cadru cu compania Rafael. Dacă Rafael primește contractul, e foarte probabil să nu poată livra Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că semnarea acestui Acord Cadru cu compania israeliană Rafael ar putea bloca pe termen nelimitat achiziția sistemului SHORAD – VSHORAD din mai multe motive. Principalul motiv este legat de faptul că statul Israel se află în război pe mai multe fronturi, motiv pentru care a interzis exportul de muniție și tehnică militară. „Israelul așteaptă rachete de la americani pentru că pe ale lor le-au consumat în conflictele din Fâșia Gaza și Iran. Au nevoie de cel puțin doi – trei ani pentru a-și reface stocurile de rachete. Sub acest pretext, compania Rafael poate invoca oricând clauza de forță majoră, lucru știut foarte clar de fostul ministru Angel Tîlvăr și generalul Theodor Incicaș. Dacă se fac că nu știu, avem exemplul companiei Elbit, care nu poate onora contractul privind livrare de drone Watchkeeper X pe care statul român le-a plătit în avans. S-a plătit în avans 60 de milioane de dolari, în timp ce România se împrumută la dobânzi colosale pentru a acoperi găurile bugetare. Suntem sănătoși la cap? Ăsta e jaf!”, susțin surse din cadrul MApN.  Artizanii acestei afaceri controversate care pun în pericol apărarea țării sunt pesedistul Angel Tîlvâr, fostul ministrul al Apărării, generalul maior Theodor Incicaș, fostul șef al Direcției Generale pentru Armamente, dar și fostul și actualul șef al Romtehnica, Nicolae Nasta, respectiv Răzvan Mincu. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la pesedistul Angel Tîlvăr, dar acesta nu a dat curs solicitării.  Precedentul dronelor Watchkeeper X, blocate de forța majoră DeFapt.ro a dezvăluit că Elbit Systems Ltd., companie israeliană, nu poate livra cele trei sisteme de drone Watchkeeper X plătite în avans de Ministerul Apărării Naționale din cauza războaielor în care este implicat statul Israel. Din acest motiv, Elbit a cerut Ministerul Apărării Naționale să recunoască clauza de „eveniment de forță majoră”.   „Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract”, conform unui răspuns transmis de MApN la solicitarea DeFapt.ro Dronele Watchkeeper X urmau să intre în dotarea Armatei Române în primăvara acestui an. 

România cumpără sisteme portabile Mistral 3 (sursa: mbda-systems.com)
Investigații

EXCLUSIV România cumpără sisteme portabile de rachete Mistral 3 de la guvernul francez

România cumpără sisteme portabile Mistral 3: Ministerul Apărării Naționale se pregătește să semneze un contract de aproximativ 600 de milioane de euro. Suma acoperă achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, achiziție derulată prin programul european EDIRPA. Contractul va fi semnat direct cu Ministerul Apărării din Franța, fără intermediari. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Programul european EDIRPA, din care fac parte nouă state europene, prevede achiziția comună de rachete Mistral 3 produse de compania franceză MBDA. Ambasada Franței la București a emis, în premieră, un comunicat de presă prin care atrage atenția asupra informațiilor false legate de această achiziție. Diplomatul a menționat că „toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța”. Mai mult, a avertizat autoritățile române să nu saboteze achiziția, așa cum a făcut anterior Ministerul Apărării Naționale, atunci când la conducerea Direcției Generale pentru Armamente se afla generalul Theodor Incicaș. La prima încercare, licitația a fost anulată Parlamentul României a aprobat programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) în vara anului 2022. Valoarea estimată a achiziției a fost calculate de oficialii MApN la 662,5 milioane euro, conform documentelor transmise parlamentarilor. Pe scurt, programul prevedea achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile, suport logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. După două luni, MApN a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că valoarea estimată a contractului este de 677,298 milioane euro, cu aproape 15 milioane de euro mai mult decât aprobase Parlamentul. Francezii de la MBDA au rămas singuri în cursa pentru adjudecarea contractului, dar au renunțat, în cele din urmă. Pe de-o parte, oferta lor a fost mai mare decât valoarea estimată a contractului. Pe de altă parte nu s-au înțeles cu oficialii MApN asupra termenilor și condițiilor din caietul de sarcini. Într-un final, licitația a fost anulată. Însă generalul Theodor Incicaș, în calitate de șef al Direcției Generale pentru Armamente, s-a repliat: a propus achiziția pe repede înainte a 54 de sisteme MANPAD Chiron cu o valoare de peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. România cumpără sisteme portabile Mistral 3 La nivelul Comisiei Europene, în contextul războiului ruso-ucrainean, s-a decis ca statele membre să facă achiziții comune de armament din motive economice și de interoperabilitate. Așa a luat naștere Programul european EDIRPA, în cadrul căruia s-a decis să se facă mai multe achiziții comune în funcție de nevoile fiecărui stat. România, prin Ministerul Apărării Naționale, a intrat în programul de achiziție comună a sistemelor de rachete portabile Mistral 3 de la producătorul francez MBDA. La acest program au aderat inițial cinci state, apoi au fost cooptate încă patru, printre care și România. Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că România, prin Ministerul Apărării Naționale, va cumpăra 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, la fel cum era prevăzut în licitația inițială. Valoarea contractului pe care îl va semna cu Ministerul Apărării din Franța va fi de aproximativ 600 de milioane de euro. Ambasada Franței la București a anunțat printr-un comunicat de presă că „statul francez propune rachete de ultimă generație Mistral 3 (MBDA) în cadrul unei achiziții comune pentru nouă țări, inclusiv Franța și România. Astfel, toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța. Prețul propus României este mult mai mic decât bugetul de 700 de milioane de euro aprobat de Parlamentul de la București pentru acest echipament.” România primește înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană România va primi înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană, care a contribuit cu 60 de milioane de euro la acest program. Sursele consultate de către DeFapt.ro arată că „restul sumei de 30 de milioane de euro va fi împărțită între celelalte state incluse în program, pentru că au deja în dotare echipamentele Mistral. Ei doar și-au suplimentat cantitățile, dar vor cumpăra mai puțin decât România.” Diferența până la cele 600 de milioane de euro pe care le va plăti România pentru achiziția sistemului de rachete Mistral 3 va fi acoperită din împrumuturile acordate prin „Security Action for Europe”. Acesta este un programul prin care statele membre ale UE pot accesa împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro pentru proiectele de achiziții militare. România și-a exprimat inițial intenția de a împrumuta cinci miliarde de euro. „Avantajul acestui program este că ai o perioadă de grație de zece ani. Te împrumuți acum la dobânzi mici de 2,5% până la 3%, dar începi să returnezi banii peste zece ani. De aici e mare supărare a generalilor care s-au opus până acum acestei achiziții. Nu vor mai putea să obțină comisioane și spăgi”, a mai spus un oficial al MApN, sub anonimat.     

Iranul lovește Israel, morți și răniți (sursa: X/Truthseeker)
Internațional

Rachetele iraniene au ucis 13 israelieni și au rănit aproape 300 de persoane

Iranul lovește Israel, morți și răniți. Conflictul dintre Israel și Iran a atins un nou nivel de violență, bilanțul victimelor crescând dramatic în urma atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran de sâmbătă seara. Potrivit autorităților israeliene, numărul total al morților a ajuns la 13, iar peste 300 de persoane au fost rănite, unele grav. Iranul lovește Israel, morți și răniți În orașul Bat Yam, din apropierea Tel Avivului, atacurile au provocat moartea a patru persoane, printre care un băiat de 10 ani, o fetiță de 8 ani și două femei în vârstă de 69 și 80 de ani. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Potrivit serviciului de urgență Magen David Adom (MDA), în urma acestui atac au fost rănite 99 de persoane, dintre care patru în stare gravă. Șapte persoane dispărute Poliția israeliană a declarat că șapte persoane sunt date dispărute în urma bombardamentelor, iar operațiunile de căutare sunt în desfășurare. Comandantul Daniel Hadad a transmis că situația din Bat Yam rămâne critică. Trei femei și o adolescentă ucise în Tamra În orașul Tamra, situat în sud-vestul Galileii, o clădire cu trei etaje a fost complet distrusă. Inițial, MDA a confirmat moartea a trei femei, însă Spitalul Rambam din Haifa a raportat ulterior decesul unei a patra victime. Potrivit biroului premierului Netanyahu, printre victime se află și o adolescentă de 13 ani. Atacuri și la vest de Ierusalim În zona Shfelah, la vest de Ierusalim, rachetele iraniene au provocat cel puțin 37 de răniți, inclusiv doi în stare critică, conform datelor furnizate de MDA. În Rehovot, un bărbat a fost descoperit în viață sub dărâmături, după ce un imobil s-a prăbușit în urma loviturilor. Ofensiva israeliană continuă De vineri, armata israeliană desfășoară o ofensivă masivă împotriva Iranului, vizând sute de situri nucleare și militare. Scopul declarat al acțiunii este de a împiedica regimul iranian să se doteze cu armament nuclear. Ca reacție, Iranul a lansat valuri de rachete balistice și drone asupra teritoriului israelian. Escaladare fără precedent în Orientul Mijlociu Aceste atacuri marchează o escaladare militară fără precedent între cele două state rivale. Situația rămâne extrem de tensionată, iar autoritățile israeliene au confirmat duminică dimineață bilanțul actualizat de 13 decese cauzate de atacurile iraniene.

Atac masiv în Ucraina, 12 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin țintește Kievul de câteva zile cu drone și rachete. Morți și răniți grav, zilnic

Atac masiv în Ucraina, 12 morți. Ucraina a fost vizată duminică dimineață de un atac aerian de proporții, soldat cu cel puțin 12 victime. În același timp, dronele ucrainene au provocat închiderea temporară a patru aeroporturi din Moscova, cu doar câteva ore înainte de finalizarea unei noi etape din schimbul de prizonieri dintre Rusia și Ucraina. Atac masiv în Ucraina, 12 morți Este a doua noapte la rând în care forțele ruse lansează atacuri masive. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, aproximativ 250 de drone și 14 rachete balistice au fost lansate în noaptea de vineri spre sâmbătă, ținta principală fiind capitala Kiev. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit serviciilor de urgență, regiunea Kiev a trăit o „noapte de teroare”, soldată cu patru morți și 16 răniți, inclusiv trei copii În regiunea Nikolaiev, o clădire de cinci etaje a fost lovită de o dronă, provocând un deces și cinci răniți În orașul Hmelnîțkîi, aflat în vestul țării, patru persoane au fost ucise, iar cinci au fost rănite în urma atacurilor lansate de armata rusă În regiunea Jitomir, un bombardament rusesc a ucis trei copii cu vârste de 8, 12 și 17 ani Kievul, din nou sub teroare aeriană Potrivit autorităților, peste zece drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Kievului duminică dimineață. Primarul Vitali Kliciko a confirmat că Kievul a fost ținta unui atac masiv. Atacuri și interceptări în alte regiuni În regiunea Krîvîi Rih, apărarea aeriană a doborât 5 drone și 11 rachete Atacuri au fost semnalate și în regiunea Herson (sud) și regiunea Ternopil (vest) Moscova: zeci de drone și aeroporturi închise La Moscova, primarul Serghei Sobianin a raportat peste o duzină de drone ucrainene, fără a anunța victime. Autoritatea pentru aviația civilă rusă (Rosaviatsia) a precizat că patru aeroporturi din capitala rusă au fost închise temporar și redeschise ulterior. O nouă etapă a schimbului de prizonieri Valul de atacuri a avut loc cu puțin timp înainte de etapa finală a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Aceasta este considerată singura realizare concretă în urma discuțiilor directe de la Istanbul din luna mai. Sâmbătă, au fost schimbați 307 prizonieri ruși pentru 307 soldați ucraineni Vineri, prima etapă a inclus 270 de soldați și 120 de civili de fiecare parte, în cadrul unui schimb planificat de tip 1.000 pentru 1.000.

Atac rusesc cu rachete asupra Kievului (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Putin, din ce în ce mai sălbatic: atac cu rachete asupra Kievului. Incendii de proporții și răniți

Atac rusesc cu rachete asupra Kievului. Trei persoane au fost rănite duminică în urma unui atac cu rachete asupra Kievului, a anunţat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Acest atac vine la doar două zile după atacul devastator asupra oraşului natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, soldat cu 18 morți, dintre care jumătate copii. Atac rusesc cu rachete asupra Kievului Kliciko a transmis inițial pe canalul său de Telegram despre "explozii în capitală" și un "atac în curs cu rachete" asupra Kievului. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Ulterior, el a confirmat că cel puțin trei persoane au fost rănite în urma exploziilor produse în trei cartiere diferite. În zonele afectate au izbucnit incendii, autoritățile intervenind pentru stingerea lor. Alertă antiaeriană în mai multe regiuni din Ucraina În contextul atacului, apărarea antiaeriană ucraineană a emis alerte pentru regiunile Harkov, Nikolaev și Odesa. Acestea au fost declanșate după ce rachete au pătruns prin nordul regiunii Cernigov și se îndreptau spre sud, semnalând o intensificare a ofensivei ruse în Ucraina. Polonia își mobilizează aviația militară Ca reacție la atacurile tot mai frecvente asupra vestului Ucrainei, comandamentul forțelor armate poloneze a reacționat. Aviația poloneză și cea a aliaților NATO au început operațiuni în spațiul aerian polonez, din cauza "intensității activității aviației Federației Ruse", potrivit unui comunicat. Zelenski critică reacția slabă a SUA la atacul de la Krivîi Rih Sâmbătă, președintele Volodimir Zelenski a criticat dur "reacția slabă" a Statelor Unite după atacul cu rachete de vineri asupra Krivoi Rog, orașul său natal, în care 18 oameni au fost uciși și 72 răniți, inclusiv numeroși copii. Deși ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, s-a declarat "îngrozită" de atacul cu rachetă balistică, ea nu a menționat direct responsabilitatea Rusiei. Ezitarea ambasadoarei a fost criticată de Zelenski, care a acuzat Washingtonul că „se teme să rostească cuvântul «rus» atunci când vorbește despre rachete”.

Phenianul începe anul 2025 testând rachete (sursa: KCNA)
Internațional

Phenianul începe anul 2025 testând rachete

Phenianul începe anul 2025 testând rachete. Coreea de Nord a lansat luni, în direcția Mării Japoniei, o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), marcând primul său test de acest tip din ultimele două luni. Testul a fost detectat de armatele Coreei de Sud și Japoniei și a fost confirmat de agențiile internaționale de presă. Phenianul începe anul 2025 testând rachete Statul Major comun (JCS) din Coreea de Sud a informat că lansarea a avut loc din zona Phenian, în jurul orei 12:00 (3:00 GMT). Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Distanța parcursă a fost de aproximativ 1.100 de kilometri. Punctul de impact: Marea Japoniei. Reacția Japoniei Ministerul Apărării din Japonia a confirmat că proiectilul a căzut în afara zonei sale economice exclusive (ZEE). Guvernul japonez a format o echipă specială pentru a colecta informații și a evalua posibilele daune. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a declarat că situația este monitorizată îndeaproape. Primul test din 2025 Acesta este primul test efectuat de Coreea de Nord în 2025 și vine după lansările multiple de rachete cu rază scurtă de acțiune din 5 noiembrie 2024. În 2024, Phenianul a lansat în luna mai multe rachete balistice cu altitudine maximă de 100 km, care au parcurs o distanță de 400 km. Aceste lansări au fost interpretate ca o provocare legată de alegerile prezidențiale din SUA. Coincidență cu vizita lui Antony Blinken în Seul Prezentul test a avut loc în timpul vizitei secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, la Seul. Blinken, alături de omologul său sud-coreean, Cho Tae-yul, a condamnat acțiunea Coreei de Nord, calificând-o drept o încălcare gravă a rezoluțiilor ONU. Declarații oficiale În cadrul unei conferințe de presă comune, Antony Blinken a declarat: „Condamnăm testul efectuat de RPDC astăzi, o nouă încălcare a multiplelor rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.” Cho Tae-yul a reafirmat angajamentul Coreei de Sud pentru securitatea regională și cooperarea strânsă cu SUA în fața provocărilor nord-coreene. Escaladare și tensiuni în regiune Lansarea din 2025 evidențiază continuarea provocărilor din partea regimului nord-coreean, amplificând tensiunile din regiune. Comunitatea internațională urmărește îndeaproape situația, iar răspunsurile coordonate ale Coreei de Sud, Japoniei și SUA sunt esențiale pentru menținerea stabilității în Asia de Est.

Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic

Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic. O fregată rusă, dotată cu rachete de croazieră hipersonice de ultimă generație Zircon, a intrat în Oceanul Atlantic după finalizarea unor exerciții în Canalul Mânecii, au informat agențiile de presă ruse. Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic Echipajul fregatei Amiral Golovko, echipată cu rachete antinavă Zircon, a desfășurat exerciții complexe de combatere a terorismului, respingând atacuri simulate cu drone aeriene și maritime din partea unui inamic imaginar, conform agențiilor de stat ruse. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Aceasta este prima misiune extinsă a fregatei de la intrarea sa în Marina rusă în decembrie 2023. Nava a părăsit baza din nordul Rusiei pe 2 noiembrie și continuă să îndeplinească sarcini în Atlantic. Rachetele hipersonice Zircon Rachetele Zircon, cu o rază de acțiune de 900 km și capabile de viteze de câteva ori mai mari decât sunetul, reprezintă o provocare pentru sistemele de apărare. Acestea au fost adoptate în cadrul eforturilor Rusiei de a-și întări forțele nucleare, la ordinul președintelui Vladimir Putin în 2023. Alături de sistemul Avangard, activ din 2019, rachetele Zircon formează nucleul arsenalului hipersonic rusesc. Moscova consideră aceste arme esențiale pentru a depăși sistemele de apărare antirachetă americane, percepute ca o amenințare potențială pentru rachetele nucleare rusești.

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului (sursa: kongsberg.com)
Internațional

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului. Statele Unite au anunțat vineri aprobarea vânzării unor sisteme de rachete sol-aer către Taiwan, o tranzacție în valoare de peste un miliard de dolari. SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului Acest acord, care urmează să fie validat de Congres, include echipamente antiaeriene avansate precum NASAMS și 123 de rachete, conform agenției americane de vânzare a echipamentelor militare. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Suma totală a tranzacției ajunge la 1,16 miliarde de dolari, reflectând sprijinul continuu al SUA pentru apărarea Taiwanului, chiar dacă nu recunosc insula ca stat independent. Sprijin militar adițional: echipamente radar În aceeași zi, Washingtonul a anunțat și o altă vânzare către Taiwan, constând în sisteme radar, cu o valoare de 828 de milioane de dolari. Echipamentul va fi furnizat din stocurile Forțelor Aeriene ale SUA, întărind capacitățile de supraveghere și apărare ale insulei. Reacția Beijingului Beijingul a reacționat dur la acest sprijin american oferit Taiwanului, acuzând Washingtonul de amestec în afacerile sale interne. De altfel, China consideră Taiwanul o provincie a sa, nereunificată din 1949, și promovează o „reunificare pașnică”, însă fără a exclude opțiunea forței militare. Intensificarea tensiunilor în regiune Recent, tensiunile au crescut odată cu activitatea militară sporită în zona Taiwanului. În octombrie, Taiwanul a raportat o incursiune record de 153 de avioane chineze într-o singură zi, în contextul manevrelor militare desfășurate de Beijing. În plus, luna trecută, China a sancționat mai multe companii americane din industria apărării, ca răspuns la aprobarea de către SUA a unor vânzări similare către Taipei. Sprijinul american, politică de echilibru delicat Deși Statele Unite recunosc oficial Republica Populară Chineză ca guvern legitim, ele continuă să ofere Taiwanului un suport militar semnificativ, ceea ce provoacă frecvent tensiuni în relațiile sino-americane. Politica SUA urmărește să sprijine apărarea Taiwanului fără a provoca un conflict deschis cu Beijingul, care rămâne sensibil la orice formă de sprijin militar pentru insulă.

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale. Orice decizii specifice privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune în interiorul teritoriului rus trebuie să fie luate de aliaţi în mod individual, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale "Le revine aliaţilor în mod individual să fie decizii specifice cu privire la modul în care pot fi utilizate armele lor. Aliaţii au politici diferite în acest sens", a declarat Stoltenberg pe postul de radio LBC. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei. Ambasada Iranului în România respinge în mod categoric informaţiile publicate în ultimele zile privind transferul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune către Rusia pentru a fi folosite în războiul din Ucraina, calificându-le drept nefondate. Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei Potrivit sursei citate, este vorba de o repetare a acuzaţiilor discreditate anterior. "Asemenea acuzaţii lipsite de dovezi credibile sunt un exemplu evident de dezinformare". Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ambasada califică drept "atât ironic, cât şi ipocrit" faptul că aceste acuzaţii "fără temei" sunt formulate de "ţările direct implicate în conflictul din Ucraina şi care contribuie în mod semnificativ la escaladarea acestuia prin furnizarea de armament avansat". "De la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran nu a fost niciodată parte a războiului şi a conflictului militar", insistă ambasada, care precizează că Teheranul vede aceste acuzaţii ca fiind "doar agende politice înguste şi miope, care vizează promovarea propriilor interese politice". Iranul vrea rezoluție pașnică "Iranul continuă să solicite o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice, subliniind necesitatea unei încetări imediate a focului şi a unor negocieri constructive pentru a pune capăt suferinţei oamenilor afectaţi de acest război tragic", subliniază Ambasada Iranului în România. Reacţia Ambasadei intervine în contextul în care în ultimele zile agenţii internaţionale de presă au publicat declaraţii oficiale în legătură cu acest subiect, după ce CNN şi Wall Street Journal au scris săptămâna trecută că Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. Astfel, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett, şi-au exprimat îngrijorarea vinerea trecută cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat sâmbătă preocuparea profundă faţă de aceste informaţii, iar luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Uniunea Europeană consideră ''credibile'' informaţiile deţinute de aliaţi şi va examina această chestiune cu statele membre

Rachetele Iranului pentru Rusia: „escaladare dramatică" (sursa: iranwatch.org)
Internațional

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică"

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică". Statele Unite au declarat luni că livrarea de către Iran de rachete balistice către Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" a sprijinului Teheranului pentru Moscova în războiul din Ucraina şi ar putea avea "consecinţe semnificative". Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică" "Suntem incredibil de alarmaţi de aceste informaţii", a declarat presei adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a menţionat sursa citată. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Kremlin nu dezminte informația Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. Potrivit publicaţiei Wall Street Journal, SUA şi-au informat aliaţii europeni despre o livrare de rachete iraniene cu rază scurtă de acţiune pentru Rusia într-o perioadă când aceasta şi-a intensificat atacurile contra oraşelor şi infrastructurilor ucrainene. Washingtonul şi aliaţii europeni ai Ucrainei au avertizat în mod repetat că astfel de livrări ar avea consecinţe grave pentru Iran, ţară supusă unui regim strict de sancţiuni occidentale

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat sâmbătă că este profund preocupat de informaţiile privind un posibil transfer iminent de rachete balistice iraniene către Rusia. Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia Într-o declaraţie trimisă prin e-mail jurnaliştilor, ministerul a menţionat că intensificarea cooperării militare între Teheran şi Moscova este o ameninţare pentru Ucraina, Europa şi Orientul Mijlociu şi a cerut comunităţii internaţionale să crească presiunea asupra Iranului şi Rusiei. Potrivit CNN şi Wall Street Journal, Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. În august că Rusia aştepta livrarea iminentă a sute de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune Fath-360 din Iran şi că zeci de militari ruşi erau antrenaţi în Iran pentru arme ghidate prin satelit pentru a fi utilizate eventual în războiul din Ucraina. Vineri, Statele Unite, un aliat cheie al Ucrainei, şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră