sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rachete

128 articole
Internațional

Phenianul începe anul 2025 testând rachete

Phenianul începe anul 2025 testând rachete. Coreea de Nord a lansat luni, în direcția Mării Japoniei, o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), marcând primul său test de acest tip din ultimele două luni. Testul a fost detectat de armatele Coreei de Sud și Japoniei și a fost confirmat de agențiile internaționale de presă. Phenianul începe anul 2025 testând rachete Statul Major comun (JCS) din Coreea de Sud a informat că lansarea a avut loc din zona Phenian, în jurul orei 12:00 (3:00 GMT). Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Distanța parcursă a fost de aproximativ 1.100 de kilometri. Punctul de impact: Marea Japoniei. Reacția Japoniei Ministerul Apărării din Japonia a confirmat că proiectilul a căzut în afara zonei sale economice exclusive (ZEE). Guvernul japonez a format o echipă specială pentru a colecta informații și a evalua posibilele daune. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a declarat că situația este monitorizată îndeaproape. Primul test din 2025 Acesta este primul test efectuat de Coreea de Nord în 2025 și vine după lansările multiple de rachete cu rază scurtă de acțiune din 5 noiembrie 2024. În 2024, Phenianul a lansat în luna mai multe rachete balistice cu altitudine maximă de 100 km, care au parcurs o distanță de 400 km. Aceste lansări au fost interpretate ca o provocare legată de alegerile prezidențiale din SUA. Coincidență cu vizita lui Antony Blinken în Seul Prezentul test a avut loc în timpul vizitei secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, la Seul. Blinken, alături de omologul său sud-coreean, Cho Tae-yul, a condamnat acțiunea Coreei de Nord, calificând-o drept o încălcare gravă a rezoluțiilor ONU. Declarații oficiale În cadrul unei conferințe de presă comune, Antony Blinken a declarat: „Condamnăm testul efectuat de RPDC astăzi, o nouă încălcare a multiplelor rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.” Cho Tae-yul a reafirmat angajamentul Coreei de Sud pentru securitatea regională și cooperarea strânsă cu SUA în fața provocărilor nord-coreene. Escaladare și tensiuni în regiune Lansarea din 2025 evidențiază continuarea provocărilor din partea regimului nord-coreean, amplificând tensiunile din regiune. Comunitatea internațională urmărește îndeaproape situația, iar răspunsurile coordonate ale Coreei de Sud, Japoniei și SUA sunt esențiale pentru menținerea stabilității în Asia de Est.

Phenianul începe anul 2025 testând rachete (sursa: KCNA)
Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic

Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic. O fregată rusă, dotată cu rachete de croazieră hipersonice de ultimă generație Zircon, a intrat în Oceanul Atlantic după finalizarea unor exerciții în Canalul Mânecii, au informat agențiile de presă ruse. Fregată rusă, cu rachete, în Atlantic Echipajul fregatei Amiral Golovko, echipată cu rachete antinavă Zircon, a desfășurat exerciții complexe de combatere a terorismului, respingând atacuri simulate cu drone aeriene și maritime din partea unui inamic imaginar, conform agențiilor de stat ruse. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Aceasta este prima misiune extinsă a fregatei de la intrarea sa în Marina rusă în decembrie 2023. Nava a părăsit baza din nordul Rusiei pe 2 noiembrie și continuă să îndeplinească sarcini în Atlantic. Rachetele hipersonice Zircon Rachetele Zircon, cu o rază de acțiune de 900 km și capabile de viteze de câteva ori mai mari decât sunetul, reprezintă o provocare pentru sistemele de apărare. Acestea au fost adoptate în cadrul eforturilor Rusiei de a-și întări forțele nucleare, la ordinul președintelui Vladimir Putin în 2023. Alături de sistemul Avangard, activ din 2019, rachetele Zircon formează nucleul arsenalului hipersonic rusesc. Moscova consideră aceste arme esențiale pentru a depăși sistemele de apărare antirachetă americane, percepute ca o amenințare potențială pentru rachetele nucleare rusești.

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului (sursa: kongsberg.com)
Internațional

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului

SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului. Statele Unite au anunțat vineri aprobarea vânzării unor sisteme de rachete sol-aer către Taiwan, o tranzacție în valoare de peste un miliard de dolari. SUA aprobă vânzarea de rachete Taiwanului Acest acord, care urmează să fie validat de Congres, include echipamente antiaeriene avansate precum NASAMS și 123 de rachete, conform agenției americane de vânzare a echipamentelor militare. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Suma totală a tranzacției ajunge la 1,16 miliarde de dolari, reflectând sprijinul continuu al SUA pentru apărarea Taiwanului, chiar dacă nu recunosc insula ca stat independent. Sprijin militar adițional: echipamente radar În aceeași zi, Washingtonul a anunțat și o altă vânzare către Taiwan, constând în sisteme radar, cu o valoare de 828 de milioane de dolari. Echipamentul va fi furnizat din stocurile Forțelor Aeriene ale SUA, întărind capacitățile de supraveghere și apărare ale insulei. Reacția Beijingului Beijingul a reacționat dur la acest sprijin american oferit Taiwanului, acuzând Washingtonul de amestec în afacerile sale interne. De altfel, China consideră Taiwanul o provincie a sa, nereunificată din 1949, și promovează o „reunificare pașnică”, însă fără a exclude opțiunea forței militare. Intensificarea tensiunilor în regiune Recent, tensiunile au crescut odată cu activitatea militară sporită în zona Taiwanului. În octombrie, Taiwanul a raportat o incursiune record de 153 de avioane chineze într-o singură zi, în contextul manevrelor militare desfășurate de Beijing. În plus, luna trecută, China a sancționat mai multe companii americane din industria apărării, ca răspuns la aprobarea de către SUA a unor vânzări similare către Taipei. Sprijinul american, politică de echilibru delicat Deși Statele Unite recunosc oficial Republica Populară Chineză ca guvern legitim, ele continuă să ofere Taiwanului un suport militar semnificativ, ceea ce provoacă frecvent tensiuni în relațiile sino-americane. Politica SUA urmărește să sprijine apărarea Taiwanului fără a provoca un conflict deschis cu Beijingul, care rămâne sensibil la orice formă de sprijin militar pentru insulă.

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale. Orice decizii specifice privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune în interiorul teritoriului rus trebuie să fie luate de aliaţi în mod individual, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale "Le revine aliaţilor în mod individual să fie decizii specifice cu privire la modul în care pot fi utilizate armele lor. Aliaţii au politici diferite în acest sens", a declarat Stoltenberg pe postul de radio LBC. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei. Ambasada Iranului în România respinge în mod categoric informaţiile publicate în ultimele zile privind transferul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune către Rusia pentru a fi folosite în războiul din Ucraina, calificându-le drept nefondate. Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei Potrivit sursei citate, este vorba de o repetare a acuzaţiilor discreditate anterior. "Asemenea acuzaţii lipsite de dovezi credibile sunt un exemplu evident de dezinformare". Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ambasada califică drept "atât ironic, cât şi ipocrit" faptul că aceste acuzaţii "fără temei" sunt formulate de "ţările direct implicate în conflictul din Ucraina şi care contribuie în mod semnificativ la escaladarea acestuia prin furnizarea de armament avansat". "De la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran nu a fost niciodată parte a războiului şi a conflictului militar", insistă ambasada, care precizează că Teheranul vede aceste acuzaţii ca fiind "doar agende politice înguste şi miope, care vizează promovarea propriilor interese politice". Iranul vrea rezoluție pașnică "Iranul continuă să solicite o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice, subliniind necesitatea unei încetări imediate a focului şi a unor negocieri constructive pentru a pune capăt suferinţei oamenilor afectaţi de acest război tragic", subliniază Ambasada Iranului în România. Reacţia Ambasadei intervine în contextul în care în ultimele zile agenţii internaţionale de presă au publicat declaraţii oficiale în legătură cu acest subiect, după ce CNN şi Wall Street Journal au scris săptămâna trecută că Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. Astfel, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett, şi-au exprimat îngrijorarea vinerea trecută cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat sâmbătă preocuparea profundă faţă de aceste informaţii, iar luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Uniunea Europeană consideră ''credibile'' informaţiile deţinute de aliaţi şi va examina această chestiune cu statele membre

Rachetele Iranului pentru Rusia: „escaladare dramatică" (sursa: iranwatch.org)
Internațional

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică"

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică". Statele Unite au declarat luni că livrarea de către Iran de rachete balistice către Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" a sprijinului Teheranului pentru Moscova în războiul din Ucraina şi ar putea avea "consecinţe semnificative". Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică" "Suntem incredibil de alarmaţi de aceste informaţii", a declarat presei adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a menţionat sursa citată. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Kremlin nu dezminte informația Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. Potrivit publicaţiei Wall Street Journal, SUA şi-au informat aliaţii europeni despre o livrare de rachete iraniene cu rază scurtă de acţiune pentru Rusia într-o perioadă când aceasta şi-a intensificat atacurile contra oraşelor şi infrastructurilor ucrainene. Washingtonul şi aliaţii europeni ai Ucrainei au avertizat în mod repetat că astfel de livrări ar avea consecinţe grave pentru Iran, ţară supusă unui regim strict de sancţiuni occidentale

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat sâmbătă că este profund preocupat de informaţiile privind un posibil transfer iminent de rachete balistice iraniene către Rusia. Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia Într-o declaraţie trimisă prin e-mail jurnaliştilor, ministerul a menţionat că intensificarea cooperării militare între Teheran şi Moscova este o ameninţare pentru Ucraina, Europa şi Orientul Mijlociu şi a cerut comunităţii internaţionale să crească presiunea asupra Iranului şi Rusiei. Potrivit CNN şi Wall Street Journal, Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. În august că Rusia aştepta livrarea iminentă a sute de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune Fath-360 din Iran şi că zeci de militari ruşi erau antrenaţi în Iran pentru arme ghidate prin satelit pentru a fi utilizate eventual în războiul din Ucraina. Vineri, Statele Unite, un aliat cheie al Ucrainei, şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett.

Rachete Hezbollah, distruse de aviația israeliană (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Rachete Hezbollah, distruse de aviația israeliană

Rachete Hezbollah, distruse de aviația israeliană. Armata israeliană a declarat că, duminică, o sută dintre avioanele sale au „ţintit şi distrus mii de rampe de lansare de rachete ale Hezbollah”, în cursul unor raiduri pentru a dejuca un atac cu drone şi rachete al mişcării libaneze. Rachete Hezbollah, distruse de aviația israeliană Cu puţin înainte de ora 05.00 a dimineţii' (02.00 GMT), armata aerului israeliană a lansat „o operaţiune complexă în cursul căreia în jur de 100 de avioane au lovit mii de rampe de lansare de rachete îndreptate spre nordul Israelului, în 40 de zone de tiruri în sudul Libanului”, a declarat un purtător de cuvânt militar, locotenant-colonelul Nadav Shoshani. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul De partea cealaltă, Hezbollah a anunţat că a "terminat" atacul din ziua de duminică, după ce a lansat "un mare număr de drone" şi "peste 320" de rachete Katiuşa împotriva a 11 baze militare din Israel şi de pe Înălţimile Golan, teritoriu sirian ocupat de Israel, atacul fiind o ripostă la moartea unuia din comandanţii săi militari într-o lovitură israeliană asupra Beirutului la 30 iulie. Hezbollah, atac pe scară largă Purtătorul de cuvânt israelian a dat asigurări că Hezbollah "pregătea un atac pe scară largă" şi că Israelul a acţionat în situaţie de "apărare pentru a înlătura ameninţările". Tirurile Hezbollah făceau parte dintr-un "atac planificat să fie mai important şi pe care noi am reuşit să-l dejucăm în bună parte în această dimineaţă", a adăugat el. "Suntem încă în curs de a evalua pagubele provocate de atac, (şi) există încă incendii, dar pot să vă spun că pagubele sunt minore" de partea israeliană, a mai declarat purtătorul de cuvânt.

România, rachete aer-aer pentru F-16 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România, rachete aer-aer pentru F-16

România, rachete aer-aer pentru F-16. 592 milioane de dolari ar putea plăti în total România pentru achiziția direct de la Guvernul SUA a 186 de rachete cu rază medie de acțiune pentru avioanele F-16. Valoarea minimă a contractului este de 180 de milioane de dolari. Contractul "Guvern la Guvern" pe care urmează să îl semneze premierul Ciolacu în plină campanie pentru alegerile prezidențiale din România nu beneficiază de compensații offset. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Producătorul rachetelor, compania americană RTX Corporation, fosta Raytheon, l-a avut angajat pe post de consultant pe Florin Lazăr Vlădică, fostul șef al Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. În anul 2022, la expoziția de armament Black Sea Defense & Aerospace de la București, Florin Lazăr Vlădică răspunea de standul Raytheon cu ecusonul companiei în piept. România, rachete aer-aer pentru F-16 Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a fost aprobată o posibilă vânzare către Guvernul României a unui număr de 186 de rachete AIM -120 și a echipamentelor aferente pentru suma maximă de 592 de milioane de dolari. Conform Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA, Guvernul României a solicitat să cumpere până la 186 de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune AIM -120C – 8, plus echipamentele aferente. Adică containere de rachete, echipamente de propulsie și control, kituri de telemetrie, piese de schimb pentru focoase, echipamente de sprijin și suport pentru muniții, publicații, suport software. Pe lângă toate aceste echipamente, în suma totală de 592 milioane de dolari intră și suportul pentru transport, servicii de inginerie, asistență tehnică și logistică. Precedentul AMRAAM "Această vânzare propusă va sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale Statelor Unite, ajutând la îmbunătățirea securității unui aliat NATO care este o forță importantă pentru stabilitatea politică și economică în Europa. Vânzarea propusă va îmbunătăți capacitatea României de a face față amenințărilor actuale și viitoare, echipând în continuare România să desfășoare misiuni de autoapărare și de securitate regională, sporind în același timp interoperabilitatea cu Statele Unite și cu alți membri NATO. România are deja AMRAAM-uri în inventar și nu va avea nicio dificultate să absoarbă aceste echipamente și servicii în forțele sale armate", se menționează în comunicatul de presă al agenției americane. Prima tranșă: 180 de milioane de dolari Ambasada Statelor Unite la București a transmis că valoarea rachetelor și a echipamentelor contractate de România în primă fază este în jur de 180 de milioane de dolari. Însă Bucureștiul are opțiunea de a cumpăra rachete suplimentare în viitor până la 592 milioane de dolari. Kathleen Kavalec, ambasadorul SUA în România, a precizat că această achiziție făcută de România va crește substanțial capacitatea Forțelor Aeriene Române de a apăra teritoriul României și de a contribui la pacea și stabilitatea în regiune. "Am fost cu adevărat impresionată să văd avioanele F-16 românești în acțiune. Această achiziție demonstrează angajamentul ferm al guvernului român pentru securitate și apărare”, a spus ambasadorul Kavalec. RTZ (Raytheon) și consultantul Vlădică Din comunicatul de presă al Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA aflăm că antreprenorul principal va fi RTX Corporation, cu sediul în Tucson, AZ. Acesta este fosta companie Raytheon Technologies Corporation, care l-a angajat pe Florin Lazăr Vlădică pe post de consultant pentru afacerile cu armament pe care urma să le încheie cu statul român. DeFapt.ro a dezvăluit că înainte de a ajunge la Raytheon, Florin Lazăr Vlădică a deținut funcția de șef al Departamentului pentru Armamente (DpA) cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Șeful DpA Vlădică, contract pentru Patriot Chiar în mandatul lui de șef al DpA, Florin Lazăr Vlădică a semnat un acord guvernamental cu SUA în urma căruia Ministerul Apărării Naționale avea să cumpere sistemul de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. În anul 2022, Florin Lazăr Vlădică se ocupa de organizarea standului Raytheon de la expoziția de tehnică militară Black Sea Defence and Aerospace. Întrebat atunci dacă semnarea contractului de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot are vreo legătură cu angajarea sa ulterioară la Raytheon, Vlădică a spus că nu consideră că acesta este un act de corupție pentru că contractul a fost semnat cu Guvernul SUA, care la rândul său îl subcontractează producătorului Raytheon.

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene. Forţele ucrainene au dejucat duminică dimineaţa un atac rus cu rachete îndreptat împotriva Kievului, a anunţat administraţia civilă a capitalei Ucrainei. Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene "În această dimineaţă, în jurul orelor 05:00 (02:00 GMT), inamicul a folosit arme balistice pentru a lansa un atac cu rachete asupra Kievului", au raportat autorităţile ucrainene pe reţeaua socială Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit aceleiaşi surse, este "foarte probabil" să fie vorba de "rachete balistice nord-coreene de tip KN-23". Potrivit informaţiilor preliminare, rachetele au fost interceptate în apropiere de capitala ucraineană şi astfel nu au putut să-şi atingă obiectivul, subliniază administraţia. Drone de atac ruse au vizat de asemenea "aproape simultan" oraşul, dar şi ele au fost toate "distruse" în afara perimetrului Kievului de apărarea aeriană, afirmă autorităţile. "Nicio distrugere nu a fost constată la Kiev şi nu a fost primită nicio informaţie referitoare la victime", adaugă aceeaşi sursă. Phenianul ajută Moscova Potrivit Occidentului, Coreea de Nord livrează armament Rusiei pentru asaltul ei împotriva Ucrainei şi beneficiază în schimb de asistenţă, inclusiv în domeniul spaţial. La sfârşitul săptămânii trecute, în timpul unui atac rus împotriva capitalei ucrainene, un bărbat de 35 de ani şi fiul său de 4 ani au fost ucişi de căderea unei bucăţi de rachetă, iar trei persoane au fost grav rănite, potrivit serviciilor de salvare. De cealaltă parte a liniei frontului, apărarea aeriană rusă a distrus în noaptea de sâmbătă spre duminică în total cinci drone de luptă ucrainene în regiunile Belgorod şi Rostov, la frontiera cu Ucraina, a raportat Ministerul rus al Apărării. Sâmbătă, şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata sa îşi întăreşte poziţiile în regiunea rusă Kursk, la peste zece zile de la lansarea unei ofensive de amploare în teritoriul rus, unde Kievul susţine că a cucerit 82 de localităţi şi 1.150 de kilometri pătraţi din teritoriu.

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Politică

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere. Mircea Geoană, implicat într-o precampanie prezidențială neoficială în România, nu a comentat pe subiectul transferului unei baterii Patriot românești în Ucraina. Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere DeFapt.ro i-a solicitat lui Mircea Geoană o declarație pe acest subiect, atât direct, cât și prin intermediul staff-ului. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis ca România să transfere un sistem de rachete Patriot Ucrainei. Mircea Geoană nu a comentat, însă, subiectul. La jumătatea lunii mai, actualul secretar general adjunct al NATO a făcut declarații pe acest subiect la Digi24. "Decizia de a susţine sau a nu susţine Ucraina cu sisteme Patriot acuma este legată de faptul dacă un stat aliat (...) consideră că dislocarea unui astfel de echipament creează o vulnerabilitate pentru protecţia spaţiului propriu naţional. Este o conversaţie absolut raţională şi legitimă, dar în niciun caz faptul că România ar trimite (...) mai mult suport pentru Ucraina, am deveni o ţintă suplimentară pentru Rusia. Nu. Rusia foloseşte comunicarea agresivă ca o pârghie de influenţare a opiniei publice din ţările NATO", a spus Geoană.

Patriot românești în Ucraina, strategie bună (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Patriot românești în Ucraina, strategie bună

Sistemele antiaeriene ucrainene sunt parțial distruse iar sisteme Patriot românești în Ucraina, strategie bună. Patriot românești în Ucraina, strategie bună Armata rusă atacă masiv, folosind rachete balistice tactice și din ce în ce mai mult bombe ghidate. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Aceastea pot fi combătute doar prin sisteme de rachete de apărare aeriană, precum sistemele Patriot sau S-300 de producție rusă. Însă pentru S-300 ucrainenii și-au epuizat aproape toate stocurile de rachete, iar posibilitățile de livrare a unora noi sunt foarte limitate. Kievul a cerut ajutor aliaților occidentali: are nevoie de încă șapte sisteme Patriot. În UE, există șapte state care au aceste sisteme. Dintre acestea, două țări sunt considerate vulnerabile, două sunt reticente la transfer, și două au refuzat categoric. O singură țară a promis că va trimite sistemul. România încă negociază această posibilitate. Ce sunt și cât costă sistemele Patriot Patriot (Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target) este un sistem de apărare aeriană cu rază lungă, care funcționează la orice altitudine, indiferent de condițiile meteorologice, pentru a contracara rachete balistice tactice, rachete de croazieră și aeronave avansate. Patriot este un sistem mobil de rachete ghidate, care include un radar puternic, cu o rază de acțiune de peste 150 km, o stație de control, un generator de energie, stații de lansare și vehicule de suport. Sistemul poate ochi ținte până la o înălțime de aproximativ 20 de kilometri și o distanță de maximum 160 de kilometri. Fiecare baterie constă dintr-un sistem de lansare montat pe camion cu opt lansatoare care pot ține până la patru interceptoare de rachete fiecare. În funcție de tipul de interceptor utilizat, sistemul are diferite capacități. De exemplu, interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare în explozie, în timp ce noua rachetă PAC-3 folosește o tehnologie mai avansată de hit-to-kill. O rachetă PAC-2 costă aproximativ două milioane de euro, iar una PAC-3, aproximativ patru milioane de euro. Un sistem Patriot costă peste un miliard de euro: 400 de milioane de euro pentru sistem și 690 de milioane de euro pentru rachetele dintr-o baterie. Construirea unui asemenea sistem durează aproximativ doi ani. Care sunt statele UE cu sisteme Patriot operaționale În prezent, există șapte state membre UE care dețin sisteme Patriot operaționale: Germania, Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania și Suedia. După ce SUA au aprobat pachetul de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a avut loc o întrevedere între miniștrii de eExterne și de Apărare ai UE cu omologii lor ucraineni. În prezent, Kievul are trei sisteme Patriot operaționale (furnizate de SUA și Germania). Sunt insuficiente: Zelenski a cerut cel puțin încă șapte asemenea sisteme. Potrivit lui Jens Stoltenberg, NATO "a evidențiat capacitățile existente în întreaga alianță, există sisteme care pot fi puse la dispoziție Ucrainei". Germania a livrat deja două Patriot, urmează încă unul Germania are în prezent zece sisteme Patriot, multe dintre ele fiind rezervate misiunilor NATO. Până acum, Germania a livrat Ucrainei două sisteme Patriot, iar în aprilie a anunțat că va mai trimite încă unul. De altfel, ministrul Apărării, Boris Pistorius, vrea să procure încă patru noi sisteme Patriot. Pistorius a argumentat că astfel va putea promova transferul mai multor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina. Olanda și Suedia preferă să dea bani, nu Patriot Olanda are patru sisteme Patriot, dintre care trei, operaționalizate. În ceea ce privește transferul către Ucraina, ministrul olandez de Externe, Hanke Bruins Slot, a declarat că Țările de Jos "caută posibilități în acest moment". Dar că, deocamdată, poate oferi doar sprijin financiar Ucrainei, pentru consolidarea apărării antiaeriene și pentru achiziția dronelor. Slot a sugerat că ar putea sprijini financiar Ucraina pentru cumpărarea unui sistem Patriot. Suedia are patru sisteme Patriot. Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat că, deși țara sa nu exclude posibilitatea de a transfera elemente ale sistemului Patriot în Ucraina, Suedia se concentrează în prezent pe asistența financiară pentru Ucraina și pe furnizarea altor tipuri de arme, inclusiv sistemele antiaeriene portabile RBS 70. Polonia are doar două sisteme, nu transferă nici unul în Ucraina Polonia și România se confruntă cu cele mai puține presiuni diplomatice pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot. Atât România, cât și Polonia sunt considerate țări aflate "într-o situație mai vulnerabilă, având granița cu Ucraina". Polonia deține două sisteme Patriot. A refuzat să transfere elementele sistemului Patriot în Ucraina, din mai multe motive. În primul rând, cele două sisteme pe care le are din 2023 nu au atins încă pregătirea operațională deplină. Transferul lor ar încetini procesul de pregătire a echipajelor și de implementare a sistemelor în armata poloneză. Polonia este țara cea mai expusă unei potențiale agresiuni, după Ucraina. Sistemele pe care le are sunt prea puține pentru a asigura un nivel minim de securitate națională. Minimul este de opt sisteme Patriot. Însă Polonia oferă Ucrainei un sprijin militar și non-militar imens. Printre acestea, și sisteme mai vechi de apărare aeriană la sol. România, deschisă la negocieri România are patru sisteme, dintre care unul - operaționalizat, încă unul - aproape operaționalizat și încă două - în curs de operaționalizare. În timpul vizitei în SUA, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că e deschis la continuarea discuţiilor cu privire la transferul bateriilor Patriot din România. Însă a precizat că decizie poate fi luată doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, Iohannis a sugerat că Armata Română ar trebui să negocieze: "Să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb". Bucureștiul ar putea primi alte sisteme de rachete și misiuni de poliție aeriană Potrivit unui interviu cu generalul de brigadă Mircea Mîndrescu, România ar putea primi un fel de "pachet compensatoriu", realizat de SUA în cooperare cu celelalte state aliate. În măsura în care vor fi disponibile, în România ar putea fi transferate sistemele norvegiano-americane antiaeriene cu rază medie NASAMS sau sisteme similare cu Patriot, precum sistemul german IRIS-T sau sistemele franco-germane SAMP/T. De asemenea, SUA ar putea transfera temporar în România și un sistem THAAD, care ar echivala sistemul Patriot la altitudini mai mari. Aliații ar mai putea aduce mai multe avioane de luptă F-16, Rafale sau Eurofighter pe teritoriul României, care să fie integrate în sistemul antiaerian și să consolideze capacitățile pentru misiunile de Poliție Aeriană Întărită. "O combinație între THAAD, capabil să intercepteze armament balistic, și aeronavele care pot intercepta drone și rachete de croazieră ar putea compensa capabilitatea integrată care este Patriot", a afirmat generalul Mîndrescu. Spania trimite doar rachete, nu un sistem complet Singurele țări UE care au sisteme Patriot și care le-ar putea oferi Ucrainei, dar au refuzat, sunt Spania și Grecia. La ultimul summit de la Bruxelles, lideri ai UE le-au cerut personal premierilor spaniol și grec, Pedro Sanchez și Kyriakos Mitsotakis, să transfere o parte din echipamentul lor de apărare aeriană în Ucraina. Oficialii europeni au susținut că nevoile Atenei și Madridului nu sunt la fel de mari ca cele ale Kyivului și că nu se confruntă cu nici o amenințare imediată la adresa securității lor. Spania are trei sisteme Patriot. Însă guvernul spaniol a declarat că nu va transfera nici unul dintre sisteme în Ucraina. În schimb, Spania va trimite un set de rachete interceptoare antiaeriene Patriot cu rază lungă de acțiune. Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a declarat că ajutorul va mai include și muniție de diferite tipuri, mitraliere ușoare și grele, vehicule logistice protejate, vehicule blindate de infanterie, arme antitanc, obuziere de artilerie de câmp, medicamente spitalicești și truse individuale de prim ajutor de luptă. Grecia păstrează Patriot pentru un eventual conflict cu Turcia În ceea ce privește Grecia, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Atena refuză să trimită orice fel de sistem de apărare aeriană în Ucraina, fie Patriot, fie S-300. Astfel, Grecia a respins categoric presiunile din partea aliaților europeni pentru a ajuta Ucraina, argumentând că Atena are nevoie de aceste sisteme pentru nevoile interne Mitsotakis a invocat preocupările de securitate ale Greciei cu Turcia. "Grecia nu va trimite nici S-300, nici Patriot în Ucraina", a declarat acesta. În comparație cu PIB-ul fiecărei țări membre ale UE, Grecia se află pe locul 20, iar Spania pe locul 26 în clasamentul țărilor care susțin Ucraina.

Putin ucide ucraineni și de Înviere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ucide ucraineni și de Înviere

Putin ucide ucraineni și de Înviere. Preşedintele rus Vladimir Putin şi zeci de credincioşi din Moscova au participat sâmbătă seara la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, un susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său în Ucraina. Președintele rus, mulțumiri pentru Kirill Putin, într-un costum de culoare închisă, cămaşă albă şi cravată roşu închis, a fost filmat în principala biserică din capitala rusă - Catedrala Hristos Mântuitorul - alături de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, fiecare ţinând în mână o candelă roşie aprinsă, după cum se vede într-o înregistrare video de la slujbă. Citește și: VIDEO Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni, după ce Ciolacu a cerut să nu mai fie jignit că ar fi moldovean: „Mârlan fără educație” Liderul rus şi-a făcut cruce de mai multe ori în timpul slujbei, care a început sâmbătă seara târziu şi a durat până la primele ore ale zilei de duminică. Când patriarhul Kirill a anunţat "Hristos a înviat!", Putin s-a alăturat celorlalţi credincioşi care au răspuns: "Adevărat a înviat!". Putin nu a menţionat explicit războiul, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune militară specială", în mesajul său de Paşti. Într-un discurs public adresat patriahului Kirill, capul Bisericii ortodoxe ruse, Putin i-a mulţumit pentru "cooperarea fructuoasă în perioada dificilă actuală, în timp ce este important pentru noi să ne unim eforturile în vederea dezvoltării constante şi a întăririi patriei". Patriarhul rus, suporter înfocat al războiului Capul bisericii ruse a sprijinit cu tărie războiul din Ucraina, intrat deja în al treilea an. Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au trebuit să-şi abandoneze casele de când Putin a ordonat invadarea ţării vecine în februarie 2022. În cadrul slujbei de Înviere, patriarhul rus s-a rugat pentru protejarea "graniţelor sfinte" ale Rusiei, exprimându-şi speranţa că Dumnezeu va opri "luptele interne" între Rusia şi Ucraina, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Creştinii ortodocşi, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, respectă calendarul iulian şi sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale a celebrat marea sărbătoare pe 31 martie, după calendarul gregorian. Unde merge Putin la slujbe Putin participă întotdeauna la slujbe în timpul marilor sărbători bisericeşti. De Crăciun, el participă de obicei la slujbe în biserici mai mici din afara Moscovei. De Paşte, el merge în mod tradiţional la Catedrala Hristos Mântuitorul, care a fost reconstruită în perioada post-sovietică şi care a devenit un simbol al relaţiei simbiotice a statului cu Biserica Ortodoxă. Biserica rusă, condusă de patriarhul Kirill, a luat măsuri drastice împotriva disidenţei interne, un preot a fost exclus pentru că a refuzat să se roage ca Dumnezeu să ghideze Rusia spre victoria asupra Ucrainei, iar un alt preot a fost suspendat pentru că a oficiat slujba de pomenire la mormântul lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o colonie penitenciară din regiunea arctică în februarie. Putin ucide ucraineni și de Înviere Un tir cu rachete ruseşti asupra regiunii Doneţk, în estul Ucrainei, a ucis două persoane, în timp ce un atac cu drone asupra oraşului Harkov, în nord-estul ţării, a făcut cel puţin şase răniţi, au indicat duminică responsabili locali. Ultimele atacuri au avut loc în timp ce creştinii ortodocşi din Ucraina şi din Rusia celebrau sărbătoarea Învierii. "La Pokrovsk, tiruri cu rachete au ucis două persoane şi au avariat o casă", a declarat Vadim Filaşkin, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk (est) într-un mesaj pe Telegram. Localitatea Pokrovsk se află la circa 60 km nord-vest de oraşul Doneţk, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume ocupată de Rusia şi pe care Moscova pretinde că ar fi anexat-o. Forţele aeriene ucrainene au declarat că ruşii au lansat 24 de drone iraniene Shahed asupra teritoriului Ucrainei în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică şi că 23 dintre ele au fost doborâte. "O casă şi dependinţele sale au ars în urma acestor atacuri. Şase persoane au fost rănite, între care o fetiţă născută în 2015", a declarat guvernatorul Harkovului, Oleg Sinegubov, pe Telegram. Zelenski, în cămașă tradițională Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un mesaj video duminică de la Catedrala Sf. Sofia din Kiev, situată în centrul capitalei. Înlocuindu-şi îmbrăcămintea militară obişnuită printr-o cămaşă tradiţională ucraineană, el a spus că Dumnezeu este un "aliat" al Ucrainei. "Cu un astfel de aliat, viaţa va învinge definitiv moartea", a declarat Zelenski. În cadrul catedralei, o expoziţie prezintă icoane religioase pictate pe lăzi de muniţie.

Rachetele antigrindină provoacă secetă, spun fermierii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rachetele antigrindină provoacă secetă, spun fermierii

Rachetele antigrindină provoacă secetă, spun fermierii. Agricultori din întreaga țară solicită Ministerului Agriculturii suspendarea imediată a sistemului antigrindină. Rachetele antigrindină provoacă secetă, spun fermierii Cel puțin până când nu se vor prezenta studii clare care să ateste eficiența și impactul asupra agriculturii. Citește și: EXCLUSIV Gabriel Resources a plătit sute de mii de dolari unor profesori de drept români pentru a emite opinii împotriva României la ICSID. Printre aceștia, Corneliu Bîrsan, ex-CEDO Mai mulți cultivatori de cereale se plâng că tehnologia antigrindină provoacă seceta. Consecințe care se văd tot mai mult, de la un an la altul, o dată cu folosirea acestui sistem și extinderea lui. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră