marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rachete

146 articole
Internațional

Iranul lansează tot mai puține rachete: ofensiva militară a Teheranului a scăzut drastic, susțin SUA

Capacitățile militare ale Iranului par să fie în declin după primele zile ale conflictului declanșat de loviturile americano-israeliene de sâmbătă. Potrivit conducerii militare americane, intensitatea atacurilor iraniene cu rachete și drone a scăzut semnificativ, semn că operațiunile militare ale Statelor Unite și ale aliaților lor au afectat serios infrastructura militară a Teheranului. Declarațiile au fost făcute miercuri de generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, care a prezentat o evaluare a evoluției conflictului. SUA anunță extinderea loviturilor în interiorul Iranului Generalul Dan Caine a afirmat că Statele Unite intenționează să intensifice operațiunile militare și să extindă treptat loviturile asupra unor ținte aflate mai adânc pe teritoriul iranian. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA „Acum vom începe să ne extindem treptat loviturile în adâncimea teritoriului iranian și să creăm libertate de manevră suplimentară pentru forțele Statelor Unite”, a declarat oficialul american. Potrivit acestuia, obiectivul acestor operațiuni este reducerea capacității Iranului de a continua atacurile și consolidarea poziției militare a SUA în regiune. Scădere drastică a atacurilor cu rachete și drone Datele prezentate de armata americană indică o reducere semnificativă a numărului de arme lansate de Iran. Generalul Caine a precizat că numărul rachetelor balistice lansate de Iran a scăzut cu 86% față de prima zi a conflictului. De asemenea, numărul dronelor kamikaze trimise spre ținte a scăzut cu 73%. Aceste cifre sugerează că infrastructura militară iraniană a fost serios afectată în urma loviturilor efectuate de forțele americane și israeliene. Atacuri asupra bazelor americane din statele Golfului În ciuda scăderii intensității atacurilor, Iranul continuă să lanseze rachete și drone către obiective situate în țările arabe din zona Golfului, unde se află baze militare ale Statelor Unite. Situația tensionată din regiune s-a reflectat și în estul Mării Mediterane. Miercuri, sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au interceptat o rachetă care se îndrepta spre Turcia, prevenind astfel un posibil incident major. Marina SUA a scufundat o navă militară iraniană Tot miercuri, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat un incident militar major petrecut în Oceanul Indian. Potrivit acestuia, marina militară a Statelor Unite a scufundat o navă militară iraniană în apropiere de Sri Lanka. Oficialul american a subliniat că este prima dată după Al Doilea Război Mondial când o navă inamică este scufundată cu o torpilă, un moment considerat semnificativ în evoluția actualului conflict.

Ofensiva militară a Iranului a scăzut, susțin SUA (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România (sursa: nato.int)
Investigații

Rachete balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Ce va face Teheranul?

Războiul din Orientul Mijlociu se extinde rapid și o țară UE, Cipru, deja a fost lovită de drone iraniene. Dar autoritățile de la București dau asigurări că nu există o amenințare militară directă la adresa teritoriului României, implicit la adresa bazelor de la Mihail Kogălniceanu sau Deveselu. Citește și: Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul La solicitarea DeFapt.ro, generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu și comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu au declarat că este foarte puțin probabil ca iranienii să atace bazele americane din România. În primul rând, pentru că în acest moment se confruntă cu dificultăți în apărarea antiaeriană a teritoriului lor. În al doilea rând, pentru că atacurile lor sunt concentrate asupra statului Israel și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Nicușor Dan: „România este în deplină siguranță” Orientul Mijlociu se află în a patra zi de război. Iranul luptă împotriva Israelului, dar în paralel încearcă să distrugă bazele americane din Golful Persic. Iranienii au atacat bazele americane Al-Udeid din Qatar, Al-Salem din Kuweit, Al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite și o bază din Bahrain. Însă bazele americane de pe teritoriul României nu reprezintă o țintă directă, potrivit Bucureștiului. Președintele Nicușor Dan a transmis că „România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. Instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun în astfel de circumstanțe”. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a transmis la rândul său că „nu există indicii care să arate o amenințare militară directă la adresa teritoriului României”. „Din discuțiile avute cu șeful Statului Major al Apărării am fost informat despre adaptarea dispozitivului de apărare și măsuri suplimentare de prudență, pentru a consolida nivelul de vigilență și pentru a menține la parametri optimi toate sistemele care susțin forțele de reacție rapidă”, a spus Miruță. Comandorul (r) Sandu Mateiu: „Greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice” Comandorul (r) și analist militar Sandu Valentin Mateiu a declarat pentru DeFapt.ro că Iranul este preocupat în acest moment să își asigure apărarea antiaeriană, să atace Israelul și capabilitățile americane din regiune. „În teorie, toate bazele americane sunt vizate de Iran în acest moment. Dar prioritatea sunt bazele americane din regiune, nu din Europa. Prioritare sunt instalațiile americane, israeliene din zona Golfului și din Israel, și de pe mare, evident. Asta este o problemă de viață și de moarte, iar planificatorii militari prioritizează. Al doilea element este legat de capacitatea Iranului de a lovi”, a arătat comandorul (r) Sandu Mateiu. Tot el a precizat că este „foarte puțin probabil” ca Iranul să lovească vreo bază militară din România. „Au o dronă care bate cam 2.500 de km. Până la noi se ajunge la limită și greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice. Foarte puțin probabil. De aceea, capacitatea Iranului este foarte limitată în a lovi o bază militară din România”, a mai declarat comandorul. Acesta a mai precizat că Iranul are în acest moment destul de mulți dușmani și nu vrea să „își creeze dușmani europeni suplimentari în acest context”. Generalul Mircea Mîndrescu nu crede că Iranul are intenția să lovească România Generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu este la fel de sceptic atunci când vine vorba de un posibil atac al Iranului asupra bazelor americane din România. „Amenințarea, în teorie, înseamnă capabilitate și intenție. Dacă una dintre ele lipsește, nu avem cu adevărat o amenințare. Nu cred că există o amenințare din punct de vedere al Iranului pentru că nu cred că există intenția. Sunt discuții și interpretări în ceea ce privește capabilitatea. Adică, vorbim foarte obiectiv, au foarte multe rachete cu rază scurtă de acțiune și destul de multe cu rază medie de acțiune. Pentru că preocuparea iranielilor din 1979 încoace e Israelul. Și neprietenia lor și ura față de Israel. Dorința lor ar fi să aibă și armament nuclear și rachete balistice care să fie capabile să atingă Statele Unite ale Americii. Deci, nu îi văd pe iranieni dornici de a lovi altceva”, a explicat generalul Mircea Mîndrescu. Un alt motiv pentru care Iranul nu ar ataca bazele americane din România o reprezintă distanța. Generalul Mîndrescu a spus că, în astfel de momente, toată lumea măsoară distanța. Dar întrebarea care se pune este de unde se măsoară. „Dacă s-ar așeza chiar pe granița de vest, cât ar fi până la Constanța, la Mihail Kogălniceanu? Vreo 2.000 de km. Sunt anumite elemente neclare în literatura de specialitate. Vorbesc de 1.500 -2.000 de km care ar fi bătaia maximă a rachetelor. Alții aduc în discuție capabilități de 2.500 de km. Chiar dacă ar sta cu instalația pe graniță, din punct de vedere obiectiv, poate că ar atinge teritoriul României. Poate! Dar niciodată nu faci asta. Pentru că instalațiile nu sunt fix pe graniță”, a explica generalul Mircea Mîndrescu. Acesta a mai explicat că rachetele iraniene „suferă de lipsa de kilometri. Dar mai sunt și multe alte aspecte care se pot întâmpla: probleme tehnice inerente, contramăsurile care pot apărea, nepriceperea celor care lansează. Toate acestea reduc probabilitatea obiectivă”. „Scutul” de la Deveselu are ca scop tocmai doborârea rachetelor balistice iraniene La Deveselu se află „scutul” antirachetă american „Aegis Ashore”, parte componentă a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Ministerul Apărării Naționale din România a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că „facilitatea Statelor Unite ale Americii de la Deveselu, integrată în sistemul de comandă și control al NATO, asigură protecția antibalistică împotriva amenințărilor emergente din afara zonei Euro-Atlantice”. Practic, este vorba de protecție împotriva rachetelor iraniene. De altfel, chiar după ceremonia de operaționalizare a bazei de la Deveselu, pe 12 mai 2016, secretarul general NATO al momentului, Jens Stoltenberg, a declarat că scopul bazei de la Deveselu este unul defensiv și vizează doborârea rachetelor balistice venite din afara spațiului euro-atlantic. Adjunctul Apărării americane de atunci, Robert Work, prezent la ceremonie, a fost și mai clar: scopul „scutului” de la Deveselu a fost să intercepteze „rachete balistice din Orientul Mijlociu care vin înspre aliații europeni NATO și înspre forțele SUA din Europa”.

Orientul Mijlociu, baze americane atacate (sursa: X/U.S. Central Command)
Internațional

Represalii după atacul SUA asupra Iranului: baze americane din Orientul Mijlociu, vizate de rachete

Operațiunea militară lansată de Statele Unite împotriva Iranului a declanșat o serie de atacuri de represalii asupra a cel puțin patru baze americane din Orientul Mijlociu. Gărzile Revoluționare iraniene au revendicat lovituri asupra unor obiective strategice din Bahrein, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, în timp ce tensiunile regionale continuă să escaladeze. Bahrein: baza Flotei a Cincea a SUA, țintă directă În Bahrain, Gărzile Revoluționare au confirmat că au vizat sediul United States Fifth Fleet, una dintre cele mai importante structuri navale americane din regiune. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Baza, utilizată de Marina SUA încă din 1948, dispune de un port în ape adânci capabil să găzduiască portavioane și alte nave militare de mari dimensiuni. În Bahrein sunt staționate nave dragoare de mine, unități de sprijin logistic și vedete rapide ale pazei de coastă americane. Autoritățile din regat au anunțat inițial că baza a fost lovită de rachete, confirmând astfel amploarea atacului. Qatar: explozii în apropierea bazei Al-Udeid În Qatar, explozii au fost auzite în apropierea bazei aeriene Al Udeid Air Base, cea mai mare bază militară americană din regiune. Instalația găzduiește centre de comandă, avioane de luptă, aeronave de transport, aparate de realimentare în aer și platforme de informații. Iranul mai atacase Al-Udeid și în luna iunie, ca reacție la loviturile americane asupra infrastructurii nucleare iraniene. Kuweit: rachete asupra bazei Ali Al-Salem În Kuwait, autoritățile locale au raportat că „mai multe rachete balistice” au vizat baza aeriană Ali Al Salem Air Base. Aici sunt staționate o escadrilă logistică americană și drone de atac MQ-9 Reaper. Deși Kuweitul susține că proiectilele au fost interceptate, Italia – care are militari dislocați în bază – a anunțat că o rachetă iraniană a provocat „daune semnificative” pe pistă. Potrivit autorităților de la Roma, niciun militar italian nu a fost rănit. Kuweitul găzduiește și Camp Arifjan, unde se află cartierul general avansat al componentei terestre a United States Central Command (Centcom). În această țară sunt depozitate și stocuri militare americane prepoziționate. Emiratele Arabe Unite: fum la baza Al Dhafra În United Arab Emirates, martori au observat fum ridicându-se din zona bazei Al Dhafra Air Base, situată în Abu Dhabi. Statele Unite mențin aici o importantă escadrilă aeriană expediționară, inclusiv drone MQ-9 Reaper. Baza este utilizată periodic și de avioane de luptă americane. Irak: prezență militară în curs de retragere În Iraq, trupele americane sunt desfășurate în regiunea autonomă kurdă ca parte a coaliției internaționale împotriva Islamic State. Conform unui acord între Washington și Bagdad, misiunea militară americană ar urma să se încheie până în septembrie. Forțele SUA s-au retras deja din alte instalații din Irak. După declanșarea războiului din Fâșia Gaza în octombrie 2023, forțele americane din Irak și Siria au fost vizate în repetate rânduri de grupări pro-iraniene. Siria: retragere militară în curs În Syria, Statele Unite au menținut ani la rând o prezență militară în cadrul eforturilor internaționale împotriva Statului Islamic. Potrivit mai multor surse, retragerea trupelor americane este în curs și ar urma să fie finalizată în aproximativ o lună.

Ucraina atacă uzina de rachete din Votkinsk (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Dronele ucrainene lovesc infrastructura militară rusă: surse indică uzina de rachete din Votkinsk

Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Bloguri militare ucrainene neoficiale susțin că ținta atacului ar fi fost uzina din Votkinsk, aflată la aproximativ 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol-M, iar unele surse afirmă că aici sunt fabricate și alte tipuri de armament balistic. Imagini și videoclipuri distribuite online arată o coloană mare de fum ridicându-se deasupra zonei industriale.  Informațiile nu au fost confirmate oficial de autoritățile ruse. Explozii raportate și trafic aerian suspendat Canale Telegram și martori locali au relatat că în orașul Votkinsk s-ar fi auzit mai multe explozii și zgomote de drone înaintea producerii incendiului. În paralel, aeroportul din Ijevsk și alte aeroporturi din regiuni învecinate și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit Rosaviația. Măsura a fost luată ca precauție în contextul riscului de noi atacuri aeriene. Situația traficului aerian este monitorizată de autorități. Alte atacuri raportate și ipoteze privind armamentul folosit Bloguri militare ruse au semnalat și un posibil incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor din Samara, însă autoritățile regionale nu au confirmat informația. Proiectul OSINT ucrainean KiberBoroshno a sugerat că atacul ar fi fost realizat cu rachete ucrainene Flamingo, ipoteză preluată și de alte canale neoficiale. Unele surse media ucrainene afirmă că uzina din Votkinsk produce inclusiv rachete balistice hipersonice Oreșnik. În lipsa unor confirmări oficiale complete, detaliile privind amploarea și consecințele atacului rămân în curs de verificare.

Institutul științific venezuelean, devastat după atacuri (sursa: Instagram/Gabriela Jiménez)
Internațional

Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas

La o săptămână după operațiunea militară americană care a vizat capitala venezueleană Caracas și zonele învecinate, amploarea distrugerilor provocate principalului institut științific al țării nu a fost încă evaluată complet. Operațiunile de curățare și îndepărtare a resturilor continuă, inclusiv recuperarea fragmentelor de rachete. Clădiri distruse și activități suspendate Potrivit unui comunicat al ministerului Cercetării, Institutul Venezuelean de Cercetare Științifică (IVIC), care adăpostea și unul dintre primele reactoare nucleare din America Latină, a fost lovit de două rachete în timpul atacurilor care au dus la capturarea președintelui Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores. Citește și: Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani din forțele speciale Autoritățile au raportat geamuri sparte, plafoane prăbușite, găuri în pereți și distrugerea completă a unor instalații. Din cauza pagubelor, reluarea activităților IVIC, programată inițial pentru 5 ianuarie după sărbători, a fost amânată până pe 19 ianuarie. Pe lângă distrugerile materiale, conducerea institutului vorbește despre un impact moral major și despre o lovitură gravă adusă științei și tehnologiei venezuelene. Rețeaua electrică și infrastructura vitală, grav avariate Directorul IVIC și viceministru pentru aplicarea cunoștințelor științifice, Alberto Quintero, a declarat că rețeaua electrică a fost serios afectată. Alimentarea cu energie a fost întreruptă în cel puțin jumătate din cele 24 de centre ale institutului, unde lucrează aproximativ 1.800 de persoane. De asemenea, a fost perturbat și sistemul de pompare a apei. Centrul de matematică, care găzduiește și Universitatea Națională de Științe, a fost complet distrus. Au suferit pagube importante și Centrele de fizică și chimie, esențiale pentru analizele utilizate în explorarea și rafinarea petrolului, principalul pilon al economiei venezuelene. Programe medicale și de cercetare, blocate Alberto Quintero avertizează că evaluarea pagubelor trebuie să depășească inventarierea distrugerilor materiale. José Cardiel, directorul Unității de terapie celulară, a precizat că reluarea activităților IVIC și ale Centrului de medicină regenerativă este serios afectată. Instituția avea planificate tratamente cu celule stem pentru copii, în special pentru cei cu malformații osoase. La rândul său, Noemí Chacón, directoarea Centrului de ecologie, a subliniat că atacul a perturbat grav activitatea științifică zilnică. Bilanț uman și reacția guvernului Potrivit guvernului condus de președinta Delcy Rodríguez, aproximativ 100 de persoane, civili și militari, și-au pierdut viața în urma atacurilor. Ministrul științei și tehnologiei, Gabriela Jiménez, a calificat evenimentele drept „un act de agresiune imperialistă fără precedent împotriva poporului venezuelean”, acuzând faptul că infrastructura civilă și științifică a fost vizată în mod direct.

Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense Foto: Facebook Agentia Antigrindină
Eveniment

Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense

O agenție cu activitatea suspendată de peste un an unde zeci de angajați iau salarii imense: așa-numita Autoritate Pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), care nu mai face nimic din vara anului 2024. În a doua jumătate a anului trecut, Sistemul Național Antigrindină a fost oprit, după ce a funcționat neîntrerupt 20 de ani, pentru că punctele de lansare nu sunt omologate.  Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Însă salariile a zeci de angajați continuă să fie plătite.  Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense Directorul general al agenției este Dragoș Manole, un CV al acestuia fiind de negăsit. Potrivit ultimei declarații de avere, el este pensionar special al ministerului Apărării. În anul fiscal 2023, salariul său net anual a fost de 135.730 de lei, iar pensia specială de 64.560 de lei.  În 2024, instituția avea 53 de angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 10,4 milioane de lei. Potrivit ultimei raportări, din septembrie 2025, directorul agenției avea un salariu brut de 20.060 de lei, plus 300 de lei pentru condiții de muncă vătămătoare. Aproape toate salariile erau peste media salariului brut din administrația publică, de 11.727 de lei. Un director în AASNACP avea peste 19.000 de lei, iar un consilier avea minimum 10.398 de lei și maximum 14.137 de lei.  În aprilie 2025, un control al Curții de Conturi critica dur această agenție, formulând 11 observații.  În aprilie 2025, Euronews România anunța: „România renunță la rachetele antigrindină. Sistemul e considerat depășit și ar urma să fie înlocuit cu generatoare terestre”. 

Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu ia în calcul furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei, dar s-ar putea răzgândi

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că, pentru moment, nu ia în considerare un acord care ar permite Ucrainei să se doteze cu rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk. Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina Liderul de la Washington a transmis că nu dorește escaladarea conflictului cu Rusia. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală Trump s-a referit la un posibil plan prin care Statele Unite ar putea vinde rachete Tomahawk unor țări membre NATO, care ulterior le-ar transfera Ucrainei. Întrebat de jurnaliști, la bordul avionului prezidențial Air Force One, dacă ia în calcul un astfel de acord, președintele a răspuns scurt: „Nu chiar”. Totuși, el a adăugat că s-ar putea răzgândi pe viitor. Subiectul, discutat la Casa Albă Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat despre această chestiune în cadrul întâlnirii lor de la Casa Albă din 22 octombrie. Potrivit lui Rutte, analiza este în curs, iar decizia finală aparține Statelor Unite. Ce presupune folosirea rachetelor Tomahawk Rachetele Tomahawk pot atinge ținte aflate la o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri, ceea ce ar permite Ucrainei să lovească inclusiv Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat acest tip de armament, însă Kremlinul a avertizat că livrarea lor ar fi considerată o provocare majoră.

Corveta turcească pentru MApN, un fiasco (sursa: ASFAT)
Investigații

EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete și e inoperabilă

Corveta turcească pentru MApN, un fiasco pentru care Armata se pregătește să plătească 265 de milioane de dolari. Dar acesta nu este prețul final: pentru dotarea navei cu sistemul de lansare de rachete NSM, Ministerul Apărării Naționale trebuie să mai plătească aproape 100 de milioane de dolari. Iar de aici începe o serie lungă de probleme. Pe de o parte, nu se știe când va fi comandat sistemul de rachete, când va fi livrat și în ce șantier naval va fi montat pe puntea navei. Ca să ne facem o idee legată de termenul de livrare, MApN a comandat și plătit în avans un sistem de baterii de coastă bazat pe rachete NSM în anul 2021, dar livrarea este așteptată în septembrie 2028. Citește și: EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: a plătit sute de milioane de dolari pe sisteme de baterii de coastă, dar livrarea a întârziat deja cu un an Pe de altă parte, în urma modificărilor pe care le va suferi nava într-un șantier naval românesc, nu se știe cine va oferi garanția pentru lucrări și pentru navă. Naval Group a câștigat licitația, dar nu a semnat contractul Ministerul Apărării Naționale a încercat în ultimii zece ani să cumpere în repetate rânduri patru corvete pentru dotarea Forțelor Navale Române. Ultima licitație pentru nave de acest tip a fost câștigată de compania franceză Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Bani în care intra și modernizarea celor două fregate românești deținute deja de Forțele Navale. După neînțelegeri grave cu partenerul român, însă, francezii au refuzat să semneze contractul. MApN nu a găsit bani pentru Damen Contractul ar fi putut fi atribuit, totuși, companiei olandeze Damen, clasată pe locul secund la licitație cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Dar MApN a decis, în august 2023, să anuleze licitația pentru că nu ar fi identificat fondurile necesare pentru atribuirea contractului către Damen. Adică nu a făcut rost de diferența de 50 de milioane de euro între oferta Naval Group și cea a Damen. „Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată (…) întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, susținea MApN în acel moment. Ministrul Tîlvăr a propus corveta din Turcia Ulterior, în mandatul de ministru al Apărării Naționale al pesedistul Angel Tîlvăr, s-au efectuat mai multe vizite în Turcia. În delegațiile ministeriale de la București se aflau și generali din Armata Română, printre care generalul Theodor Incicaș, responsabil cu înzestrarea. Astfel a apărut propunerea ca MApN să cumpere o navă de tip corvetă ușoară din Turcia. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că „achiziția corvetei ușoare din clasa HISAR a rezultat în urma discuțiilor între Ministerul Apărării Naționale din România și reprezentanții Ministerului Apărării din Republica Turcia”. Corveta cu numele TCG Akhisar P-1220 este o navă de patrulare ușoară de tip off-shore patrol vessel (OPV) din clasa HISAR. Nava a fost lansată la apă în decembrie 2024 și este chiar prima din clasa ei, potrivit unui articol de specialitate. Ulterior, la data de 28 martie 2025, ministrul Angel Tîlvăr a propus achiziția corvetei turcești în Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), prezidat de președintele interimar Ilie Bolojan. CSAT a fost de acord. Prima negociere, pentru un sistem de management al luptei La scurt timp după aprobarea CSAT, reprezentanții MApN au început sarabanda cârpelilor. Astfel, înainte ca achiziția să fie aprobată de Parlamentul României (procedură necesară în cazul achizițiilor care depășesc suma de 100 de milioane de dolari), oficialii MApN au solicitat reprezentanților locali ai THALES România să doteze corveta cu TACTICOS generația 5, un sistem performant de management al luptei. Însă, potrivit surselor DeFapt.ro, au fost refuzați. Totuși, MApN a negat discuțiile cu reprezentanții THALES. „Nu au fost purtate discuții cu firma THALES referitoare la instalarea unui sistem de management al luptei TACTICOS la bordul Corvetei ușoare, având în vedere că aceasta este din excedentul Forțelor Navale ale Republicii Turcia”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro. Apărarea nu a oferit alte detalii, dar este de presupus că, prin precizarea referitoare la „excedentul Forțelor Navale ale Republicii Turcia”, s-a transmis că nava are deja un sistem de management al luptei, deci nu ar fi nevoie de un altul. MApN neagă că s-ar fi discutat modificarea structurii navei De la THALES, reprezentanții Armatei au ajuns la șantierul naval Damen. Acolo, spun sursele DeFapt.ro, generalii MApN ar fi avut discuții neoficiale cu privire la modificarea structurii navei pentru ca aceasta să poată fi înzestrată cu sistemul de rachete NSM. La pachet, s-ar fi discutat și achiziția a două corvete de la Damen Galați. Dar, și de această dată, reprezentanții ministerului au fost refuzați.  „Forțele Navale nu au cunoștință despre acest subiect și nu au fost formulate solicitări oficiale din partea Forțelor Navale Române de verificare a structurii navei. Nava din clasa Hisar respectă toate standardele NATO în acest sens și este acreditată de TurkishLoyd (TL)”, a transmis oficial MApN. Corveta vine cu două tunuri, dar fără sisteme de rachete Noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a preluat și promovat asiduu achiziția navei turcești după ce Parlamentul României și-a dat acordul asupra proiectului. Valoarea oficială a contractului este de 265 milioane de dolari, fără TVA. Nava vine cu un tun MKE 76/62 mm, precum și cu un tun antiaerian Aselsan GOKDENIZ calibru 35 mm. În acest preț, însă, nu intră sistemul de lansare rachete anti-navă și nici lansatorul vertical pentru lansarea rachetelor antiaeriene. Modalitatea de achiziție, incertă Încă nu se știe deocamdată modalitatea prin care va fi achiziționată corveta: printr-un acord „Guvern la Guvern” (fără offset) ori direct de la producător (cu offset)? „În conformitate cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, modalitatea de achiziție va fi stabilită de către autoritatea contractantă, înainte de inițierea achiziției”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. După semnarea contractului, Forțele Navale din Turcia vor livra corveta în termen de șase luni. Timp în care se va realiza instruirea marinarilor români.   Armata se contrazice: nava e și în șantier, face și misiuni Odată ajunsă în dotarea Forțelor Navale Române, corveta turcească va fi băgată într-un șantier naval din România. MApN a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că, „după sosirea în țară, nava va parcurge un proces de operaționalizare și, în paralel, se vor instala la bord instalațiile NSM și lansatorul vertical pentru lansarea rachetelor antiaeriene. Din momentul sosirii în țară, nava va fi în măsură să execute misiuni specifice.” Contradicția din răspunsul MApN este evidentă: după ajungerea în țară, nava nu poate intra în șantier și să și execute misiuni, simultan. Mai mult, tocmai operaționalizarea va genera costuri enorme pentru Ministerul Apărării Naționale, costuri despre care ministrul Ionuț Moșteanu nu vrea să vorbească. Sistemul de rachete va mai costa 100 de milioane de dolari De exemplu, pe puntea navei va fi instalat sistemul NSM, format din două containere cu rachete, la vedere. Nu se știe valoarea exactă a acestui sistem, dar specialiștii au estimat că va ajunge la aproape 100 de milioane de dolari.   „Sistemul de lansare rachete navă-navă va fi instalat ulterior în baza unui contract de achiziție distinct, într-un șantier naval din România. Costul sistemului va fi estimat în conformitate cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, la momentul inițierii procedurii de achiziție”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. Totuși, sistemul de management al luptei trebuie modificat Nava turcească vine cu sistem de management al luptei „Combat Management System ADVENT”, produs de turcii de la Havelsan. Dar sistemul de rachete NSM are la bază un sistem diferit. Practic, cele două sisteme de management al luptei sunt incompatibile. Dar MApN vine cu o soluție pur românească: chiar dacă nu au semnat încă contractul de achiziție pentru sistemul NSM, MApN știe sigur că norvegienii de la Kongsberg (care produc NSM) vor lucra cu turcii de la Havelsan pentru modificarea sistemului de management al luptei. „Sistemul de lansare rachete navă-navă este produs de compania Kongsberg, iar integrarea acestuia va fi realizată de un șantier, în colaborare cu producătorul Combat Management System (CMS)”, susține MApN. De unde știe MApN ce va face Kongsberg, cu care nu are contract? Dar nu se știe ce se va întâmpla în cazul în care norvegienii de la Kongsberg vor refuza să lucreze cu turcii. „Cine și cum a garantat Ministerului Apărării că norvegienii de la Kongsberg le vor da acces integral la tehnologia lor turcilor sau turcii norvegienilor? Ca să faci integrarea mai întâi trebuie să ai sistemul. Au cumpărat vreun sistem NSM pentru navă?”, s-a întrebat o sursă a DeFapt.ro din MApN.   De ce vrea Armata o corvetă cu multe hibe: vine repede Ministerul Apărării Naționale justifică achiziția corvetei ușoare din Turcia prin faptul că aceasta „reprezintă o soluție rapidă și viabilă de dotare cu o navă capabilă să execute în cel mai scurt timp o multitudine de misiuni. Dotarea Forțelor Navale Române cu o capabilitate gata de luptă va alea loc în cel mai scurt timp posibil, aproximativ șase luni de la semnarea contractului, în comparație cu termenele de cel puțin trei - patru ani în cazul contractării construcției și furnizării de nave noi din clasa corvetelor, la care se adaugă timpul necesar întocmirii documentelor programatice necesare (unu - doi ani).” Mai mult, conform aceluiași răspuns al MApN, nava va intra într-un șantier naval pentru o perioadă cuprinsă între trei și 12 luni pentru integrarea lansatorului de rachete NSM, „în funcție de disponibilitatea șantierului naval”. De fapt, corveta nu va veni repede Specialiștii consultați de către DeFapt.ro, însă, susțin că informațiile oferite de către MApN cu privire la graficul de implementare a sistemului NSM sunt complet false. Explicația: Apărarea trebuie mai întâi să aibă bani prevăzuți în buget pentru achiziția sistemului NSM și contractul cu șantierul naval. „MApN nu are bani în acest moment. După ce va avea banii bugetați, probabil anul viitor, trebuie să lanseze mai întâi procedura de achiziție a sistemului NSM, care va fi finalizată într-o perioadă cuprinsă între șase și 12 luni. Apoi va urma livrarea sistemului, care va dura cel puțin încă un an, cu condiția să se respecte termenul de livrare. Va dura cel puțin doi ani. La care se mai adaugă un an pentru integrare. Nu are nici o logică să bagi nava în șantier dacă nu s-a cumpărat sistemul de rachete NSM”, spun sursele DeFapt.ro din cadrul MApN.  Practic, nava va fi complet operațională în cel puțin trei ani de la data semnării contractului.

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete Tomahawk în Ucraina Foto: Raytheon
Internațional

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete de croazieră de tip Tomahawk în Ucraina

SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete de croazieră de tip Tomahawk în Ucraina, anunță vicepreședintele JD Vance, citat de news.ro.  ”Examinăm mai multe cereri ale europenilor”, a anunţat duminică vicepreşedintele american J. D. Vance, răspunzând unui jurnalist de la Fox News care-l întreba despre trimiterea de rachete de tip Tomahawk în Ucraina. El a spus însă că decizia aparține președintelui Trump, care va face un anunț. Citește și: Victorie uriașă în Moldova: PAS, partidul Maiei Sandu, va avea majoritate parlamentară și nu are nevoie de aliați SUA ”examinează mai multe cereri” de livrare a unor rachete Tomahawk în Ucraina SUA ar urma să vândă aceste rachete unor ţări europene care să le livreze după aceea Ucrainei.  Publicaţia Axios a dezvăluit joi această cerere ucraineană în marja Adunării Generale a ONU. Aceste livrări i-ar permite Kievului, potrivit lui Zelenski, să ”forţeze Rusia să accepte pacea”. Însă liderul de la Kiev nu a pronunţat numele acestei rachete americane - simbolul puterii de atac convenţional al Statelor Unite în ultimii 40 de ani. Două surse în domeniul securităţii, una ucraineană, cealaltă americană, au confirmat Axios, sub protecţia anonimatului, această cerere ucraineană. Ucrainenii lovesc deja în adâncime în Rusia, cu drone, a căror încărcătură explozivă este mult mai slabă decât a rachetelor de croazieră. Ei ţintesc în principal ţinte energetice şi industriale, dar au vizat şi Kremlinul sau baze aeriene, inclusiv strategice. Rachetele occidentale furnizate până în prezent Kievului - britanice de tip Storm Shadow, franceze de tip SCALP sau americane de tip ATACMS - au o rază de acţiune limitată, de maximum 300 de kilometri. Rachetele de tip Tomahawk au o rază de acţiune de 2.500 de kilometri şi o încărcătură de până la 450 de kilograme - de zece ori mai mare decât a majorităţii dronelor folosite de ucraineni. Ele zboară cu o viteză subsonică, de aproximativ 900 de kilometri pe oră, mai mică decât a rachetelor balistice, însă la o altitudine foarte joasă, care le permite să fie greu detectabile. Ele pot atinge, astfel, atât Kremlinul, cât şi principalele centre militare din Rusia, până la baza navală a Flotei Nordului la Severomorsk.  

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei (sursa: (Telegram/Administrația militară regională Zaporojie)
Internațional

Atac devastator al Rusiei: Kievul și Zaporojie, principalele ținte ale sutelor de drone și rachete

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Rusia a declanșat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac aerian masiv asupra Ucrainei, folosind sute de drone și rachete. Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul preliminar indică cel puțin zece răniți în capitală și în orașul Zaporojie. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a denunțat pe rețeaua X faptul că „sute de drone și rachete au distrus clădiri rezidențiale și au provocat victime civile” în timp ce oamenii dormeau. Șase răniți la Kiev, patru la Zaporojie Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au necesitat spitalizare. În sud-estul țării, orașul Zaporojie a fost lovit de cel puțin patru ori, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, care a raportat alți patru răniți. Riscuri la centrala nucleară Zaporojie Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că încearcă să conecteze centrala nucleară Zaporojie din Energodar, cea mai mare din Europa, la rețeaua electrică rusă. Infrastructura a fost ocupată de trupele ruse încă din martie 2022, iar orice tentativă de reconectare implică riscuri majore pentru securitatea regională. Reacția Moscovei: drone ucrainene doborâte Ministerul rus al Apărării a susținut, duminică dimineață, că 41 de drone ucrainene au fost doborâte în timpul nopții. Informațiile nu au putut fi verificate independent. Polonia mobilizează aviația militară Atacurile rusești asupra Ucrainei au avut consecințe și asupra securității regionale. Polonia a anunțat mobilizarea aviației sale în mod „preventiv”, după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul său aerian în ultimele zile. În paralel, trei avioane de luptă rusești au fost semnalate și pe cerul Estoniei în mai puțin de două săptămâni.

Țărmul românesc al Mării Negre, vulnerabil: MApN nu a primit rachetele Raytheon-Kongsberg (sursa: rtx.com/Kongsberg)
Investigații

EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: bateriile de coastă antinavă plătite vor fi livrate în 2028

Țărmul românesc al Mării Negre, vulnerabil: deși Ministerul Apărării a plătit deja Guvernului SUA 276,4 milioane de dolari pentru achiziția unui sistem de baterii de coastă bazat pe rachetele „Naval Strike Missile” de la Guvernul SUA, livrarea acestuia întârzie fără nici o explicație. Țărmul românesc al Mării Negre, vulnerabil Sistemul complet trebuia livrat până în la sfârșitul anului trecut, dar Departamentul de Război al SUA a anunțat public că acesta va fi trimis în România până în septembrie 2028. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București, însă, susține că informațiile făcute publice de americani sunt eronate, iar livrarea ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2025. Nu se știe cine minte în comunicarea publică, dar un lucru este cert: România rămâne vulnerabilă la Marea Neagră fără un sistem operațional de baterii de coastă. Bugetul inițial: 137 de milioane de euro Povestea controversată a bateriilor de coastă a început în anul 2018, când MApN a demarat o procedură competitivă (nu licitație) pentru achiziția unui Sistem de Instalații Mobile de Lansare rachete antinavă (SIML) care să intre în dotarea Forțelor Navale Române. Pentru această achiziție s-a pus la bătaie suma de 137 milioane de euro. Contractul conținea obligativitatea de offset: câștigătorul urma să transfere tehnologie și să investească în industria de apărare românească 80% din valoarea contractului. În cursa pentru adjudecarea contractului s-au calificat compania suedeză SAAB și francezii de la MBDA. Procedură anulată, contract dublat și primit de SUA Dar MApN, sub conducerea ministrului liberal Nicolae Ciucă, a decis anularea procedurii de achiziție. Motivul: contractul urma să fie atribuit direct Guvernului SUA printr-un acord de tipul „Guvern la Guvern”. La rândul său, Executivul american plasa contractul companiilor Raytheon și Kongsberg. De data aceasta, însă, acordul avea o valoare de 285.839.989 de dolari (potrivit unui răspuns al MApN pentru DeFapt.ro). Cu aproape 140 de milioane de dolari mai mult decât contractul scos la licitație. Mai mult, statul român a renunțat la offset, adică la investițiile în industria românească. Decizia i-a nemulțumit pe suedezi de la SAAB, care au transmis o scrisoare dură conducerii MApN: „bugetul de achiziții alocat pentru această capacitate a fost crescut semnificativ, în timp ce capacitatea va fi redusă și nu oferă raporturi calitate-preț pentru contribuabilii români în comparație cu alte oferte comerciale”. MApN vorbește de livrare în 2024, Pentagonul - în 2028 Ministerul Apărării Naționale a semnat acordul „G2G” cu Guvernul SUA la data 23 aprilie 2021. Patru zile mai târziu, a fost emis un comunicat de presă prin care MApN anunța că „derularea contractului va avea loc în perioada 2021-2024, iar Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat în trimestrul IV al anului 2024”. Surpriza a venit, doi ani mai târziu, de la actualul Departament de Război al SUA. Printr-un comunicat oficial, Pentagonul anunța că atribuirea contractului s-a făcut către Raytheon Missiles & Defense, iar livrările ar urma să fie finalizate până în septembrie 2028. În același timp, valoarea contractului, potrivit acestui comunicat, era de numai 208,7 milioane de dolari, cu posibilitatea de creștere până la 217,1 milioane de dolari. Ministerul Apărării mai pune un an Referitor la neconcordanța majoră privitoare la datele de livrare, DeFapt.ro a solicitat MApN un punct de vedere în legătură cu comunicatul Departamentului de Război al SUA. Răspunsul MApN este halucinant: „Ministerul Apărării Naționale nu emite păreri despre posibilele declarații ale unor terțe părți.” Mai mult, Ministerul Apărării de la București și-a contrazis propriul comunicat de presă emis în anul 2021: „sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat începând cu finalul anului 2025, în concordanță cu graficul aprobat, nefiind vorba de întârzieri.” Avans plătit de 97% din contract Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă este compus din patru platforme de lansare, respectiv două platforme de comandă, două platforme de sprijin logistic și rachetele aferente. Pentru acest sistem s-a plătit în avans Guvernului Statelor Unite ale Americii o sumă de 1.216.292.629 lei. Adică în jur 276,4 milioane de dolari (97% din suma întregului contract), conform răspunsului MApN la solicitarea DeFapt.ro. Practic, MApN mai trebuie să plătească o diferență de aproape 9,5 milioane de dolari, care va fi achitată în perioada 2025 – 2027 (conform datelor oferite DeFapt.ro de către Ministerul Apărării). Nici mentenanța SIML nu este atribuită În contradicție cu comunicatul de presă din 2021, reprezentanții MApN au ținut să precizeze în răspunsul transmis către DeFapt.ro că „achiziția decurge conform graficului prevăzut în Acordul Guvern la Guvern.  Datorită gradului de complexitate ridicată al sistemului și specificul derulării procedurilor de achiziție prin programului FMS, termenele privind derularea programului și graficul de livrări depind de o multitudine de factori de natură operațională și sunt negociate de comun acord cu Guvernul SUA”. Pe lângă problemele cu graficul de livrare, americanii de la Raytheon, cei cărora le-a fost atribuit contractul de către Guvernul SUA, sunt obligați să găsească un partener din industria de apărare românească pentru a putea realiza mentenanța SIML.   „În acest moment, producătorul este în curs de identificare a operatorului economic”, a mai transmis MApN.   

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Noaptea celui mai mare atac aerian asupra Ucrainei: peste 800 de drone și 13 rachete

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică cu 805 drone și 13 rachete. Este cel mai mare număr de drone folosit simultan de la începutul invaziei, în februarie 2022. Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei Apărarea antiaeriană a reușit să dobore 751 de drone și patru rachete, potrivit datelor comunicate. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că loviturile au vizat complexul militar-industrial al Ucrainei și infrastructura de transport. Pe de altă parte, oficialii de la Kiev susțin că atacurile au avut ca efect și distrugeri civile semnificative. Executivul de la Kiev, lovit pentru prima dată Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a declarat că, pentru prima dată de la începutul războiului, sediul executivului de la Kiev a fost lovit, iar în urma atacului s-a declanșat un incendiu. „Vom reconstrui clădirile. Dar viețile pierdute nu pot fi aduse înapoi. Inamicul ne terorizează și ne ucide oamenii în toată țara, în fiecare zi”, a transmis Sviridenko. Victime civile în capitala Ucrainei Atacul asupra Kievului s-a soldat cu trei morți în rândul civililor: două femei și un copil de doar un an. Tragedia accentuează apelurile autorităților ucrainene pentru sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali. Zelenski cere aliaților întărirea apărării antiaeriene Președintele Volodimir Zelenski a reacționat, catalogând atacul drept o crimă intenționată și o „prelungire a războiului”. „Astfel de omoruri acum, când diplomația reală ar fi putut începe de mult, sunt o crimă intenționată. Cerem din nou aliaților să întărească apărarea antiaeriană a Ucrainei”, a scris Zelenski.

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele (sursa: Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Rusia)
Internațional

Rusia renunță oficial la moratoriul privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele. Ministerul rus de Externe a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că Federația Rusă nu se mai consideră obligată să respecte moratoriul unilateral impus anterior asupra desfășurării de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Moscova renunță la moratoriul privind rachetele Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor militare în Europa și Asia-Pacific. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Autoritățile ruse susțin că evoluțiile recente din domeniul securității internaționale au anulat condițiile care justificau menținerea moratoriului. Potrivit declarației oficiale a Ministerului de Externe de la Moscova: „Întrucât situaţia evoluează în direcţia desfăşurării unor rachete americane cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa şi în regiunea Asia-Pacific, Ministerul rus de Externe constată dispariţia condiţiilor pentru menţinerea unui moratoriu unilateral asupra desfăşurării unor arme similare.” Tratatul INF, abandonat oficial de SUA în 2019 Contextul deciziei are legătură cu destrămarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Statele Unite și URSS. În 2019, Washingtonul s-a retras oficial din acord, acuzând Rusia că l-a încălcat. Kremlinul a respins însă aceste acuzații. Ca reacție, Rusia a anunțat atunci că va institui un moratoriu propriu privind dezvoltarea de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.000 de kilometri, categorie vizată de tratatul INF. Utilizarea rachetelor ATACMS în Ucraina Situația s-a deteriorat în 2023, când Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete tactice ATACMS, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care au fost folosite împotriva unor ținte militare din teritoriul rus. În urma acestor atacuri, președintele Vladimir Putin a declarat public intenția de a relua producția și desfășurarea acestor tipuri de arme. Lavrov acuză NATO și SUA de acțiuni destabilizatoare În decembrie 2023, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția Moscovei, acuzând SUA și Alianța Nord-Atlantică de acțiuni destabilizatoare în proximitatea granițelor Rusiei și în zone considerate de Kremlin drept de interes strategic. Lavrov a subliniat că Rusia este pregătită să răspundă pe măsură în plan militar.

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun (sursa: Facebook/Angel Tîlvăr, Rafael Advanced Defense Systems, Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV „Bomba” de sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde EUR

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun: pesedistul Angel Tîlvăr, fostul ministru al Apărării, i-a lăsat actualului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, un contract exploziv de 2,2 miliarde de euro. Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun Este vorba de achiziția sistemului de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD de la compania israeliană Rafael.  DeFapt.ro a dezvăluit că sistemul oferit de israelienii de la Rafael nu este unul integrat, așa cum s-a cerut în caietul de sarcini. Mai mult, prezintă „neconcordanțe tehnice majore”: radarele provin din Polonia, iar rachetele, din Israel, fără să mai fi fost cumpărat de alte state NATO. Citește și: Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali: stagiul militar se consideră vechime în funcția de consilier juridic În plus, statul Israel a interzis exporturile de muniție și tehnică militară până la finalizarea conflictelor militare în care este implicat, așa că rachetele nu vor ajunge prea curând în România. La fel se întâmplă în cazul dronele Watchkeeper X, contractate de la Elbit, companie israeliană care a invocat „forța majoră” din cauza acelorași războaie în care este implicat statul israelian.  Acord parlamentar încă din 2017 Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au avizat favorabil programul de înzestrare cu tehnică militară „Sistemul integrat de arme SHORAD – VSHORAD” pe 18 aprilie 2017. Programul prevedea înzestrarea forțelor terestre și aeriene cu 21 de sisteme integrate SHORAD – VSHORAD, a căror misiune este apărarea antiaeriană la înălțimi și distanțe foarte mici, mici și medii. Ulterior a fost aprobată achiziția a 27 de sisteme, cu o valoare estimată de 2,7 miliarde euro fără TVA. Direcția Generală pentru Armamente, aflată sub comanda generalului maior Theodor Incicaș, s-a ocupat de documentația tehnică. Apoi, Romtehnica, sub conducerea liberalului Nicolae Nasta, de achiziția propriu-zisă. Din patru ofertanți, a rămas doar Rafael Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2023 cu o valoare de 9,48 miliarde lei, echivalentul a 1,907 miliarde euro.   Caietul de sarcini a fost cumpărat de companiile Diehl (Germania), MBDA (Franța), Lig Nex1 (Coreea de Sud) și Rafael (Israel). DeFapt.ro a dezvăluit că firma sud-cooreană Lig Nex1 a fost eliminată din licitație pentru că nu a depus în termen dovada constituirii garanției de participare în original. Lig Nex1 a contestat decizia de eliminare la CNSC, dar a pierdut. Diehl și MBDA s-au retras pentru că ofertele lor erau mult prea mari față de valoarea maximă stabilită de MApN.  Tîlvăr a acoperit „gaura” de 10% Compania israeliană Rafael a rămas singură în procedura de licitație. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de israelieni a fost de 2,2 miliarde de euro, deci cu aproximativ 230 de milioane de euro în plus față de suma alocată de MApN (o majoare a contractului cu aproape 10%). Aflat la final de mandat și consiliat de generalul maior Theodor Incicaș, ministrul Angel Tîlvăr a făcut rost de cele 230 de milioane de euro pentru a suplimenta valoarea contractului.   Sistemul Rafel, „cârpit”: radare - din Polonia, rachete - din Israel Însă sistemul SHORAD – VSHORAD ofertat de Rafael are mai multe probleme de ordin tehnic. Pe de o parte, nu este un sistem integrat, așa cum s-a cerut în caietul de licitație. Surse din cadrul MApN susțin că acesta era un motiv clar de a exclude din licitație oferta depusă de compania israeliană. Ceea ce nu s-a întâmplat. „Nu are un sistem unitar de preluare a țintelor. Nu este un sistem integrat, așa cum s-a menționat în caietul de sarcini. S-au constatat neconcordanțe tehnice majore pentru care au cerut o sumedenie de derogări. Ei vin cu produse dispersate. Radarele vin din Polonia, iar rachetele, din Israel. Vor să le asambleze cumva în România”, au arătat sursele DeFapt.ro. Cu toate acestea ministrul Angel Tîlvăr a pregătit contractul pentru semnare cu o clauză prin care israelienii se obligă să remedieze toate neconcordanțele tehnice până la momentul livrării.  Tîlvăr i-a lăsat lui Moșteanu actele gata, doar să le semneze În plin scandal legat de achizițiile militare, Ministerul Apărării Naționale a emis un scurt comunicat de presă referitor la achiziția SHORAD-VSHORAD. Potrivit acestuia, MApN a anunțat că, „după parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire. În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.” Practic, Ministerul Apărării, sub conducerea noului ministru, Ionuț Moșteanu, urmează să semneze Acordul Cadru cu compania Rafael. Dacă Rafael primește contractul, e foarte probabil să nu poată livra Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că semnarea acestui Acord Cadru cu compania israeliană Rafael ar putea bloca pe termen nelimitat achiziția sistemului SHORAD – VSHORAD din mai multe motive. Principalul motiv este legat de faptul că statul Israel se află în război pe mai multe fronturi, motiv pentru care a interzis exportul de muniție și tehnică militară. „Israelul așteaptă rachete de la americani pentru că pe ale lor le-au consumat în conflictele din Fâșia Gaza și Iran. Au nevoie de cel puțin doi – trei ani pentru a-și reface stocurile de rachete. Sub acest pretext, compania Rafael poate invoca oricând clauza de forță majoră, lucru știut foarte clar de fostul ministru Angel Tîlvăr și generalul Theodor Incicaș. Dacă se fac că nu știu, avem exemplul companiei Elbit, care nu poate onora contractul privind livrare de drone Watchkeeper X pe care statul român le-a plătit în avans. S-a plătit în avans 60 de milioane de dolari, în timp ce România se împrumută la dobânzi colosale pentru a acoperi găurile bugetare. Suntem sănătoși la cap? Ăsta e jaf!”, susțin surse din cadrul MApN.  Artizanii acestei afaceri controversate care pun în pericol apărarea țării sunt pesedistul Angel Tîlvâr, fostul ministrul al Apărării, generalul maior Theodor Incicaș, fostul șef al Direcției Generale pentru Armamente, dar și fostul și actualul șef al Romtehnica, Nicolae Nasta, respectiv Răzvan Mincu. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la pesedistul Angel Tîlvăr, dar acesta nu a dat curs solicitării.  Precedentul dronelor Watchkeeper X, blocate de forța majoră DeFapt.ro a dezvăluit că Elbit Systems Ltd., companie israeliană, nu poate livra cele trei sisteme de drone Watchkeeper X plătite în avans de Ministerul Apărării Naționale din cauza războaielor în care este implicat statul Israel. Din acest motiv, Elbit a cerut Ministerul Apărării Naționale să recunoască clauza de „eveniment de forță majoră”.   „Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract”, conform unui răspuns transmis de MApN la solicitarea DeFapt.ro Dronele Watchkeeper X urmau să intre în dotarea Armatei Române în primăvara acestui an. 

România cumpără sisteme portabile Mistral 3 (sursa: mbda-systems.com)
Investigații

EXCLUSIV România cumpără sisteme portabile de rachete Mistral 3 de la guvernul francez

România cumpără sisteme portabile Mistral 3: Ministerul Apărării Naționale se pregătește să semneze un contract de aproximativ 600 de milioane de euro. Suma acoperă achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, achiziție derulată prin programul european EDIRPA. Contractul va fi semnat direct cu Ministerul Apărării din Franța, fără intermediari. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Programul european EDIRPA, din care fac parte nouă state europene, prevede achiziția comună de rachete Mistral 3 produse de compania franceză MBDA. Ambasada Franței la București a emis, în premieră, un comunicat de presă prin care atrage atenția asupra informațiilor false legate de această achiziție. Diplomatul a menționat că „toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța”. Mai mult, a avertizat autoritățile române să nu saboteze achiziția, așa cum a făcut anterior Ministerul Apărării Naționale, atunci când la conducerea Direcției Generale pentru Armamente se afla generalul Theodor Incicaș. La prima încercare, licitația a fost anulată Parlamentul României a aprobat programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) în vara anului 2022. Valoarea estimată a achiziției a fost calculate de oficialii MApN la 662,5 milioane euro, conform documentelor transmise parlamentarilor. Pe scurt, programul prevedea achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile, suport logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. După două luni, MApN a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că valoarea estimată a contractului este de 677,298 milioane euro, cu aproape 15 milioane de euro mai mult decât aprobase Parlamentul. Francezii de la MBDA au rămas singuri în cursa pentru adjudecarea contractului, dar au renunțat, în cele din urmă. Pe de-o parte, oferta lor a fost mai mare decât valoarea estimată a contractului. Pe de altă parte nu s-au înțeles cu oficialii MApN asupra termenilor și condițiilor din caietul de sarcini. Într-un final, licitația a fost anulată. Însă generalul Theodor Incicaș, în calitate de șef al Direcției Generale pentru Armamente, s-a repliat: a propus achiziția pe repede înainte a 54 de sisteme MANPAD Chiron cu o valoare de peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. România cumpără sisteme portabile Mistral 3 La nivelul Comisiei Europene, în contextul războiului ruso-ucrainean, s-a decis ca statele membre să facă achiziții comune de armament din motive economice și de interoperabilitate. Așa a luat naștere Programul european EDIRPA, în cadrul căruia s-a decis să se facă mai multe achiziții comune în funcție de nevoile fiecărui stat. România, prin Ministerul Apărării Naționale, a intrat în programul de achiziție comună a sistemelor de rachete portabile Mistral 3 de la producătorul francez MBDA. La acest program au aderat inițial cinci state, apoi au fost cooptate încă patru, printre care și România. Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că România, prin Ministerul Apărării Naționale, va cumpăra 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, la fel cum era prevăzut în licitația inițială. Valoarea contractului pe care îl va semna cu Ministerul Apărării din Franța va fi de aproximativ 600 de milioane de euro. Ambasada Franței la București a anunțat printr-un comunicat de presă că „statul francez propune rachete de ultimă generație Mistral 3 (MBDA) în cadrul unei achiziții comune pentru nouă țări, inclusiv Franța și România. Astfel, toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța. Prețul propus României este mult mai mic decât bugetul de 700 de milioane de euro aprobat de Parlamentul de la București pentru acest echipament.” România primește înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană România va primi înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană, care a contribuit cu 60 de milioane de euro la acest program. Sursele consultate de către DeFapt.ro arată că „restul sumei de 30 de milioane de euro va fi împărțită între celelalte state incluse în program, pentru că au deja în dotare echipamentele Mistral. Ei doar și-au suplimentat cantitățile, dar vor cumpăra mai puțin decât România.” Diferența până la cele 600 de milioane de euro pe care le va plăti România pentru achiziția sistemului de rachete Mistral 3 va fi acoperită din împrumuturile acordate prin „Security Action for Europe”. Acesta este un programul prin care statele membre ale UE pot accesa împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro pentru proiectele de achiziții militare. România și-a exprimat inițial intenția de a împrumuta cinci miliarde de euro. „Avantajul acestui program este că ai o perioadă de grație de zece ani. Te împrumuți acum la dobânzi mici de 2,5% până la 3%, dar începi să returnezi banii peste zece ani. De aici e mare supărare a generalilor care s-au opus până acum acestei achiziții. Nu vor mai putea să obțină comisioane și spăgi”, a mai spus un oficial al MApN, sub anonimat.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră