miercuri 22 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: psd

1431 articole
Eveniment

Penthouse-ul în care ar sta Ciolacu cu iubita, cumpărat de la o firmă care vinde publicitatea PSD

Apartamentul în care ar locui Marcel Ciolacu atunci când se află în București este amplasat pe strada Caranfil. Imobilul a fost achiziționat de compania Real Estate Key din Buzău, administrată de Gheorghe Roșu, cu 1,57 milioane de euro. Citește și: Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL Proprietatea a fost cumpărată de la firma Logistic & Supply Network SRL din București, reprezentată de Laurențiu Nicolae Gheorghe, asociat cu o companie offshore implicată în distribuirea de conținut de propagandă în presă pentru PSD, potrivit Presshub. Două scări interioare, trei balcoane Conform contractului de vânzare-cumpărare semnat la data de 24 septembrie 2025, Logistic & Supply Network a vândut către Real Estate Key un apartament duplex situat la etajele 10 și 10 D, cu o suprafață totală de 283,8 metri pătrați. Locuința include patru camere, un living spațios de 79 de metri pătrați, două scări interioare și trei balcoane. În cadrul aceleiași tranzacții au fost achiziționate și trei locuri de parcare în subsolul clădirii, precum și toate bunurile mobile existente în apartament. Publicitate PSD pentru trustul lui Budeanu Printre firmele care au deținut participații în Logistic & Supply Network se numără și International Urban Service, companie redenumită ulterior Hog Pub Grup. Potrivit unei investigații publicate de Snoop.ro, această societate ar fi fost utilizată de PSD pentru a direcționa aproximativ 60.000 de euro din subvenția publică către promovare în publicația „Gândul”, deținută de Radu Budeanu. Aceeași sursă arată că PSD a alocat peste 2,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 500.000 de euro, în primele două luni ale anului 2026 pentru cheltuieli legate de presă și propagandă politică.

Penthouse-ul în care ar sta Ciolacu cu iubita Docuz la București, cumpărat de la o firmă care vinde publicitate pentru PSD. A costat 1,5 milioane de euro (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL (sursa: sectorul4news.ro)
Politică

Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL

Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță anunță că îl susține pe Bolojan, iar un deputat din Buzău, Robert Emanoil Neagu, trece la PNL. Negoiță a spus că actualul premier a făcut reforme în administrație și măcar pentru asta ar trebui sprijinit.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL „Mă tot întreabă lumea pe stradă, prietenii, colegii: domle, ce se întâmplă cu Guvernul. Eu le-am spus că nu e important dacă ne place sau nu Ilie Bolojan, este important că s-au întâmplat niște lucruri până acum. Reforma administrativă este foarte importantă, că mai reducem din aparatul ăsta mare consumator de resurse, cu nenorociri, pile, rubedenii. Lucrurile bune n-avem cum să nu le apreciem, că n-au întâmplat niște lucruri. Am înțeles că există șanse să fie puțină curățenie și în societățile astea de stat, care generează piederi în fiecare an și de asemenea colcăie de pile politice. Cred că Bolojan ar merita puțină susținere, să le facă pe astea, să rezolve cu reformele, chiar dacă știm că reformele de genul ăsta mai degenerează și nemulțuimiri în anumite zone. Din punctul meu de vedere, pentru reforma din companiile de stat și pentru reforma în adminitrație, are toată susținerea pentru că eu cred că asta este direcția corectă. Asta este poziția mea, știu că nu este foarte comodă, știu că pe unii îi deranjează, dar asta este opinia mea”, a spus Robert Negoiță într-o filmare pe Facebook. Tot azi, deputatul PSD din Buzău Robert Neagu și-a marcat trecerea la PNL particpând la ședința Biroului Permanent Național al PNL. Neagu a fost președinte al Consiliului Județean Buzău, dar în 2024 PSD l-a susținut pentru această poziție pe Lucian Romașcanu, prietenul lui Marcel Ciolacu. În 2025, Romașcanu a plecat la Bruxelles, la un post în cadrul UE, iar Ciolacu a preluat conducerea CJ Buzău. 

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic. Potrivit Ziarului Financiar, randamentele titlurilor de stat româneşti pe 10 ani au crescut marţi la 7,24%, menţinând trendul ascedent pe care s-au reînscris în urmă cu o săptămână. Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic „Pe 14 aprilie, randamentul coborâse spre 6,7%, după ce atinsese vârfuri de 7,2-7,4% la mijlocul lunii martie (...) În acelaşi timp, datele publicate de BNR marţi arată că titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani erau cotate la un randament de 7,25% pe piaţa secundară, în creştere de la 7,16% cu o zi înainte”, scrie ZF.  Pe de altă parte, președintele CFA România, Adrian Codirlaşu, declara pentru Agerpres: „Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe pieţele financiare, vom vedea că, la deschidere, Bursa a scăzut cu peste 2% (la 12:30 – n.r.), iar randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au crescut, în ultima perioadă, cu aproximativ 50 de puncte de bază. Evoluţiile sunt abia la început şi mai pot apărea ştiri care să mişte preţurile în continuare. Investitorii văd turbulenţe şi şi-au redus o parte din poziţii probabil. Deocamdată impactul asupra pieţei este moderat, însă este negativ”. 

Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere Foto: Craiova Niuz
Politică

ANALIZĂ Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere

Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere, cere negocieri cu PSD, atacă USR și blochează negocierile pentru racolarea unor parlamentari care au fost aleși pe listele AUR, SOS sau POT, pentru a avea susținere pentru un guvern minoritar.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere Bolojan este, oficial, susținut de toată conducerea PNL, inclusiv de fostul său adversar Hubert Thuma. Dar acesta și aliații săi torpilează efortul premierului de a abandona relația cu PSD: Nicoleta Pauliuc, aliata lui Thuma, a cerut ca PNL să adopte prin vot o rezoluţie prin care să se interzică orice negocieri cu AUR şi partidele extermiste: „Ce le oferim celor de la AUR? Companii, funcţii? Trebuie să știm. Vă propun să votăm: în temeiul statutului să adoptăm că nu susținem discuții și negocieri cu SOS, POT, AUR, nici direct, nici indirect. Dacă asta se va întâmpla, trebuie să supunem în prealabil votului BPN. Asta protejează și PNL, și pe președintele Nicuşor Dan. Vă depun acest proiect de rezoluție și vă rog să supuneți la vot”.  Thuma i-a atacat pe aliații lui Boloja, Ciprian Ciucu - fiindcă l-a criticat pe Nicșor Dan - și Vlad Gheorghe, fiindcă a cerut demisia lui Kelemen Hunor de la conducerea UDMR. „ Soluția este guvern pro occidental in continuare”, a spus Thuma în ședința BPN a PNL, o sugestie clară la menținerea PSD în Executiv.  Baronii locali Adrian Veștea (președintele CJ Brașov) și Emil Boc (primarul din Cluj Napoca) s-au dezlănțuit împotriva USR. „PNL să nu fie cățelușul de companie al USR”, a cerut Boc, potrivit unor stenograme din ședința BPN a PNL.  Însă aceste sfaturi nu l-au împiedicat pe Ilie Bolojan să atace PSD-ul mai brutal ca niciodată: „E greu să fii credibil dacă ţii de cutiile de pantofi, penthouse-uri și alte lucruri - există la unii oameni din PSD un mental de «noi suntem un partid de 45%», ca pe vremea lui Dragnea. Dar PSD nu mai are aceste procente. Acest mental «că noua ni se cuvine» nu mai merge”. 

Mircea Marian
Opinii

Nimic nu poate fi mai catastrofal pentru România decât să ne milogim de PSD să revină la guvernare

Pesediștii din PNL s-au prins că Bolojan este pe cale să-și facă majoritate fără partidul lui Grindeanu. Ar fi simplu și s-a mai făcut: „se ofertează”, discret, mercenari din PSD, AUR, SOS și POT. Este imoral? Da, dar nu trăim într-o lume perfectă și e acceptabil, din punctul meu de vedere. Mult mai imoral - față de România - este să rămâi în lesa unui PSD antireformist și corupt. De ce scriu? Fiindcă azi, în ședința conducerii PNL, gruparea anti-Bolojan, prefăcându-se că vrea binele premierului, l-a tot împins să negocieze cu PSD și să nu încerce să racoleze dezertori din partidele suveraniste. O explicație despre acești potențiali dezertori. Și AUR, și POT, și SOS, au adus în Parlament oameni care nu aveau nici o legătură cu suveranismul. Cel mai probabil, și-au cumpărat locul în Legislativ, din diferite motive, inclusiv pentru a-și tranzacționa votul. Vorbim, deci, de niște profitori, dar nu de niște extremiști pro-ruși, anti-europeni, tip Șoșoacă.  În acest moment, cea mai mare greșeală pe care ar putea să o facă PNL este să spună că o majoritate depinde de PSD - ceea ce oricum ar fi fals. Când spui că nu se poate face majoritate fără PSD, dai acestui partid toată puterea, la viitorele negocieri.  Asta au făcut, azi, în ședința Biroului Național al PNL, Thuma, Pauliuc și Boc. „Văd o reconciliere cu PSD”, a spus Thuma la finalul ședinței.  O astfel de reconciliere va fi finalul PNL-ului și al lui Bolojan. Ce să reconciliezi cu PSD? Va accepta PSD-ul vânzarea unor acțiuni de la Portul Constanța, unde gașca lor fură pe rupte? Va accepta concedieri în ministerele PSD? Va renunța la clientela care căpușează Transelectrica? Nu. Vor bloca țara, ca și până acum. Bolojan va fi abandonat de publicul care acum îl divinizează. Mitul stabilității alături de PSD a îngropat economia României. Din 2021 până acum România se sufocă în corupție și incompetență, în numele stabilității. Trebuie să punem capăt acestui dezastru. 

Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan Foto: captură video
Politică

Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan

Primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan: conducerea partidului știa IP-urile de pe care se vota on-line, așa că primarilor le-a fost teamă să iasă de pe linia conducerii.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate „Mă simt foarte bine şi mă simt în acelaşi timp rău, pentru că am mai intrat într-o criză politică care va aduce suferinţă pentru toţi românii, indiferent de tot ceea ce s-a motivat”, a declarat Constantin Toma, la emisiunea România Politică de la Prima News. Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan „Am vorbit cu primari de comune care mi-au spus că nu le convine că se ştie la partid IP-ul şi ştiu cum votează”, a spus Toma. Acesta a fost printre puținii care au votat împotriva retragerii sprijinului pentru Bolojan.  Votul din PSD la referendumul cu întrebarea „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan” s-a desfășurat online, pe o platformă „consultare.psd.ro”. Platforma era inaccesibilă în această dimineață. Voturile s-au dat de pe telefoane mobile, arată filmări de la organizațiile județene ale PSD. Nu a existat nici un fel de intimitate în momentul votului, particpanții stând unii lângă alții, pe scaune.  „Cred că rezultatul pe care urmează să îl anunț spune de la sine ce își doresc românii, prin intermediul colegilor care au primit votul în diferite alegeri. 97,7% au votat Da și 2,3% Nu”, a anunțat Mihai Ghigiu, secretarul general adjunct al PSD, după vot.  Însă Ghigiu nu a spus exact câte persoane au votat. Sorin Grindeanu a oferit un număr general, de 5.000 de persoane. 

Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici”

Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD de a-i retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan: „PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat”, a explicat el.  Citește și: PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN” Lăzăroiu a spus că Sorin Grindeanu, Claudiu Manda sau Olguța Vasilescu nu ar fi avut curaj să-l dea jos pe Bolojan. Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici” „Lăzăroiu: Eu zic așa, meciul ăsta nu l-au început ei. PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște... Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar în spate sunt alții. Adică, gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindeanu, cunoscându-l... că noi îi știm, așa, sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate, trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci, pe ei cineva îi manevrează.”

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut bestial concubina Foto: Facebook
Politică

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, Radu Reziuc, a fost trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina, anunță  procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava. În ianuarie, el le-ar fi sechestrat și bătut atât pe concubina sa, o consilieră PSD, cât și pe fiica acesteia.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina „A exercitat acte de violenţă fizică asupra concubinei sale, pe care a lovit-o peste cap şi corp cu pumnii şi picioarele, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale şi asupra fiicei concubinei sale, pe care a lovit-o cu picioarele peste corp şi cu o armă cu potenţial letal (pistol) în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, după care a împiedicat persoanele vătămate să părăsească respectivul imobil până dimineaţa, în jurul orei 07:00”, arată procurorii.  Abia după o lună, bărbatul a fost reținut de polițiști, iar conducerea PSD Suceava l-a suspendat din partid, dar nu l-a exclus.  Primarul este acum în arest la domiciliu. El și-a cerut un fel de scuze: „Stimați locuitori și dragi prieteni. Consider că este o datorie morală măcar câteva cuvinte să vă spun... vreau să îmi cer iertare față de mama, față de frați, față de colegii de la primărie, față de dumneavoastră care chiar ați crezut în mine. Eu nu sunt așa și voi mă știți. Nu pot și nu vreau să vorbesc mai multe cât e ancheta. Pe cei pe care i-am dezamăgit, vă rog să mă iertați”.

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util” Foto: Facebbok
Politică

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”

Președintele AUR, George Simion, sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”, a spus el, azi, într-o conferință de presă. El a mai spus că AUR nu va dori să guverneze nici cu PSD, nici cu PNL, așa că ar prefera anticpatele. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD „Singura posibilitate prin care putem susţine un guvern este dacă propunerea AUR este nominalizată de Nicuşor Dan. Nicuşor Dan spune că nu va face aşa ceva. El a mai spus şi legat de TVA, el a mai spus şi legat de justiţie lucruri şi vedem că este de fapt acolo, în Palatul Cotroceni, prizonier al unui partid politic. Vom vedea. Nu pot să vă spun acest lucru, pentru că vorbim despre ipoteze. Nu avem un nume în acest moment. Aşteptăm pe parcursul săptămânii. Am avut discuţii cu toţi cei care şi-au dorit să aibă discuţii cu mine”, a afirmat liderul AUR.  Întrebat dacă AUR va merge la Palatul Cotroceni cu propunerea din partea AUR pentru premier în persoana lui Călin Georgescu, Simion a arătat că  ”Georgescu este omul ales de român să fie preşedinte, după care a urmat anularea alegerilor şi anularea democraţiei”.  Însă liderul AUR a arătat că nu este convins că Guvernul va pica.  „Eu nu sunt convins că o să cadă Guvernul. (…) Înțeleg demersul politic, dar eu așa știu din manualul de politologie, nu poți să fii și la putere și în opoziție”, a spus Simion.  „„Așteptăm să se întâmple lucrul ăsta. (…) Eu nu sunt convins că ce spune dl Zamfir (Daniel Zamfir, n.red.) o să se și întâmple. (…) Eu nu vreau să fiu idiot util”, a mai afirmat președintele AUR.  Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni că dacă premierul Ilie Bolojan nu va ţine cont că Guvernul şi-a pierdut majoritatea şi nu poate funcţiona fără o majoritate parlamentară, depunerea unei moţiuni de cenzură de către PSD e un fapt posibil. Întrebat în legătură cu moţiunea de cenzură anunţată de AUR pentru 13 mai, Zamfir a răspuns: "Eu cred că este foarte târziu şi nu mai poate rămâne în funcţiune un guvern interimar până pe 13 mai".

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea Foto: Print-screen Bogdan Trif
Politică

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu, deputatul Bogdan Trif, a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN” pe Facebook și a postat o caricatură, generată probabil cu AI, în care premierul are corp de șobolan.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea Mai multe publicații au anunțat, azi, pe surse, că PSD  intenţionează să depună plângere la parchet și CNCD după imaginile apărute în mediul online în care liderii social-democrați sunt comparați cu șobolanii. „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat”, a spus premierul Bolojan acum câteva zile.  După o explozie de meme-uri pe rețelele sociale, liderii PSD vor depune plângeri pentru incitare la ură. Însă chiar un lider PSD, Bogdan Trif, fost ministru al Turismului, acum deputat și șef al PSD Sibiu, a scris pe Facebook că premierul Bolojan este un șobolan.  „ȘOBOLAN BOLOJAN, PRIM-SINECURISTUL ȚĂRII, ȘI-A TRAS ARMATĂ DE BOȚI (...) Orice postezi, din orice colț al țării, în momentul în care apare numele lui, apar instant comentarii care îi apără imaginea și atacă orice critică. Același tipar, aceleași replici, aceleași conturi suspecte care „se activează” simultan pe pagini din Sibiu, pe site-uri de presă sau pe paginile unor politicieni care nu îi împărtășesc ideile sau îl critică. Scenariul pare identic peste tot.TOTUL PENTRU CA NU CUMVA SĂ SE DĂRÂME MITUL MESIANICULUI BOLOJAN”, a scris Trif. 

Moțiunea de cenzură, guverne demise (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan poate fi al 7-lea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD
Politică

VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD

Sociologul Sebastian Lăzăroiu spune, la primul podcast „Cum e, de fapt?” (VIDEO), pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD: pe PSD.  Lăzăroiu explică de ce crede asta și arată că greșeală a făcut, în trecut, Bolojan, ceea ce arată că acestea nu este un politician. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Însă sociologul, care a fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu și ministru al Muncii, a afirmat că, de fapt, nu PSD se luptă cu Bolojan, ci grupurile de interese deranjate de acțiunile Guvernului.  Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD „Q: Începe pe 20 aprilie meciul... Dacă ai paria, pe cine ai paria, Bolojan sau Grindeanu? Bolojan sau PSD? Lăzăroiu: PSD. Q: Câștigă PSD?  Lăzăroiu: Da. Q: De ce ești așa de pesimist? Lăzăroiu: Pentru că știu PNL-ul. Q: Tu zici că în momentul în care băieții din PNL, mulți dintre ei..., vor simți că Bolojan nu le mai controlează bugetul, or să schimbe tabăra, cum au făcut-o în istorie de la 1990 încoace... Lăzăroiu: Da... Acuma trebuie să lămurim un lucru, nu știu cum să o spun... Dacă noi o să discutăm în meciul ăsta tot timpul de Bolojan, Grindeanu, Olguța Vasilescu... Q: ... e mai ușor să explic la oameni... Lăzăroiu: ... E mai ușor. Ok. Dar eu zic așa, meciul ăsta nu l au început ei. PSD ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul, la și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște...Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar spate sunt alții. Adică gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindanu cunoscându-l...că noi îi știm așa sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci pe ei cineva îi manevrează”. Însă Lăzăroiu a spus că a greșit la Congresul PNL, când nu și-a impus propria echipă: „El a făcut o greșeală după părerea mea, pentru că el nu e politician. El a făcut o greșeală astă vară când a avut congres. Dacă era dacă era politician, el lua puterea în PNL (...) El a zis: «Domnule, să lăsăm toate grupurile să lăsăm să vină» și i-a lăsat la liber să candideze, când el putea să se ducă cu moțiune, cu echipă, să zică «Domnule eu fac echipa mea, ăștia sunt» (...) Wl trebuia să anticipeze, el trebuia să știe...”  

Privatizarea companiilor de stat, premieri PSD (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Care sunt companiile de stat cu acțiuni pe bursă. Premierii PSD Ponta și Ciolacu, mari privatizatori

„Nu ne vindem țara”, o formulă emblematică a anilor ’90, revine astăzi în discursul politic românesc, într-un moment marcat de presiuni bugetare majore și nevoia de reforme structurale. În centrul dezbaterii se află intenția Guvernului de a lista la bursă noi companii de stat, o inițiativă care a generat reacții puternice din partea opoziției și chiar din interiorul coaliției. Discuția a fost declanșată de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a prezentat în Guvern o listă exploratorie de companii ce ar putea fi listate la bursă. Deși oficialul a subliniat că nu există încă o decizie politică, simpla enunțare a acestor posibilități a reaprins o dezbatere veche: cât din economia strategică ar trebui să rămână sub controlul statului? De la analiză tehnică la conflict politic Lista prezentată de Gheorghiu include companii precum CEC Bank, Poșta Română sau Compania Națională Aeroporturi București, iar pentru unele dintre acestea se ia în calcul o ofertă publică inițială (IPO) sau vânzarea unor pachete minoritare. Citește și: Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România Vicepremierul a insistat că este vorba doar despre o etapă preliminară, care necesită studii de fezabilitate și analize aprofundate. „Nu ne vindem țara” Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Partidul Social Democrat (PSD) a respins ferm ideea vânzării de acțiuni în companii strategice, invocând riscuri pentru securitatea economică și energetică. În paralel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a criticat atât Guvernul, cât și PSD, acuzând un „dublu discurs” și cerând păstrarea controlului majoritar al statului. PSD și AUR invocă argumente similare: necesitatea păstrării controlului asupra companiilor strategice, riscul pierderii influenței statului în sectoare cheie, contextul geopolitic instabil Pentru AUR, poziția este categorică: statul trebuie să dețină control majoritar în energie și infrastructuri critice, iar orice vânzare de acțiuni este considerată o vulnerabilitate. Ce înseamnă, de fapt, listarea la bursă Listarea unei companii de stat la bursă nu echivalează automat cu privatizarea totală. În majoritatea cazurilor, statul păstrează un pachet majoritar, iar vânzarea se face pentru atragerea de capital, creșterea transparenței și îmbunătățirea guvernanței corporative. Acest model a fost aplicat în România în ultimele două decenii, în special în sectorul energetic. Un model constant: listare fără pierderea controlului Statul român a utilizat bursa pentru a atrage capital și pentru a crește transparența, dar a păstrat, în majoritatea cazurilor, controlul asupra companiilor strategice. Excepția notabilă rămâne Electrică, listată pe 4 iulie 2014 când statul a vândut pachetul majoritar. Premier era atunci Victor Ponta, de la PSD. De altfel, Guvernele PSD au jucat un rol semnificativ în deschiderea companiilor de stat către bursă. Atât Victor Ponta, cât și Marcel Ciolacu au girat sau au beneficiat de astfel de procese. Istoria listărilor: statul român și piața de capital România are deja un portofoliu consistent de companii de stat listate la bursă, majoritatea din domeniul energiei. Primele listări ale companiilor de stat la Bursa de Valori București au avut loc în anii 2000, într-un context în care România încerca să își modernizeze economia și să atragă capital privat. Operațiunea a marcat un moment important pentru bursă, oferind investitorilor acces la o companie-cheie din sistemul energetic. Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu a deschis acest drum prin listarea unor companii strategice din infrastructura energetică. Transelectrica a fost listată în 2006, fiind una dintre primele companii de stat care au intrat pe piața de capital. Statul deținea 58%, iar operațiunea a marcat un moment important pentru bursă, oferind investitorilor acces la o companie-cheie din sistemul energetic. La scurt timp, în 2008, a urmat Transgaz, compania responsabilă de transportul gazelor naturale. Listarea a făcut parte din același efort de deschidere către piața de capital și de aliniere la standardele europene. Aceste două operațiuni au reprezentat primele semnale că statul român începe să folosească bursa ca instrument de finanțare și reformă, fără a renunța la controlul asupra infrastructurii critice. Epoca Ponta: accelerarea listărilor Un salt semnificativ s-a produs în perioada 2013–2014, în timpul guvernului condus de Victor Ponta. În doar câteva luni, statul a listat unele dintre cele mai importante companii din energie, într-un context marcat de acorduri cu instituțiile financiare internaționale și de presiunea pentru reforme structurale. Prima a fost Nuclearelectrica, urmată de Romgaz, listată pe 12 noiembrie 2013. IPO-ul (momentul în care o companie, inclusiv una de stat, își deschide capitalul către investitori și începe să fie tranzacționată pe bursă) Romgaz a fost unul dintre cele mai mari din regiune la acel moment. Apogeul acestui val a fost atins în 2014, când Electrica a fost listată simultan la București și Londra. Spre deosebire de celelalte cazuri, statul a cedat pachetul majoritar, într-o tranzacție considerată cea mai amplă privatizare prin bursă din România. Potrivit unei analize Profit.ro, aceste listări au făcut parte dintr-o strategie coerentă de reformă și au contribuit decisiv la dezvoltarea pieței de capital din România. Hidroelectrica 2023: un moment de referință pentru piața de capital După aproape un deceniu fără listări majore, România a revenit în prim-plan în 2023, odată cu listarea Hidroelectrica. Operațiunea, realizată în mandatul premierului Marcel Ciolacu, a fost cel mai mare IPO din istoria țării. Tranzacția a atras miliarde de euro și a fost considerată un succes major pentru piața de capital românească. Un aspect esențial este că pachetul vândut nu a aparținut statului, ci Fondului Proprietatea, ceea ce a permis menținerea controlului public asupra companiei.

Mircea Marian
Opinii

Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România

Stăm toți în aceeași bulă și ne mirosim unii altora banalitățile și isteriile. Nu mai suntem în stare să gândim outside the box. Așa am ajuns să plângem devastați că o bandă de hoți, care de cinci ani îngroapă economia acestei țări, vrea să plece de la guvernare. Drum bun, cale bătută...Desfacem pălinca lăsată moștenire de bunica din Oncești.  Nu scriu pentru like-uri sau ca să fiu „diferit” cu orice preț. Eu cred că se poate, am fost vreo 17 ani reporter în Parlament: un guvern Bolojan II, fără PSD, care să facă reforme. Dacă ne milogim de Grindeanu et. co să rămână putem pune cruce oricăror reforme, mai ales din zona companiilor de stat și a Justiției.  Lui Bolojan îi trebuie un „fixer” - poate îl are, poate nu - care să cumpere rătăciții de prin AUR, SOS și POT și să-i pună la căruța noii guvernări. Să-i cumpere? Da, e urât, dar e folositor. Va fi mai ieftin - pentru bugetul României - să întrețină vreo 50 de mercenari din Legislativ, decât toată G.I.O. numită PSD. Sunt 100% convins că i-ar cumpăra PSD, dar dacă pleacă în opoziție nu mai are ce să le ofere.  Și vă mai spun că, dacă Bolojan et. co. vor avea în parlament 2-3 oameni cu experiență, care să aibă grijă de prezența la vot, o astfel de guvernare va fi mai stabilă decât una alături de PSD. Stabilitatea cu PSD avea în ea optimismul unei condamnări pe viață într-un dormitor comun...Mai bine fără. Iar dacă un guvern Bolojan II trece de Parlament, în ziua următoare vin pesediștii, pe persoană fizică, să se roage să fie reprimiți la masa bogată. Acesta e un partid de clienți care vor fi disperați că sunt scoși de la conducta cu bani publici. Cu puțin tact politic, voturile în Parlament nu vor fi o problemă.  Pe scurt: o majoritate de strânsură care să susțină un guvern Bolojan II nu este perfectă, va costa, va însemna compromisuri și cu siguranță va fi considerată imorală de mulți. Dar aceste compromisuri cu siguranță vor fi mai mici și mai puțin costisitoare decât menținerea așa-zisei stabilități alături de PSD.  Bonus: dacă PSD iese de la guvernare, primarii săi vor fugi în masă la AUR (sau la PNL). Vor urma parlamentarii. Nici nu vreau să mă gândesc ce mai rămâne, la alegerile din 2028. 

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției Foto: Radio Someș
Politică

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției - pasager

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției, relatează un pasager, Csizmarik Francisc. Acesta este secretarul unui ONG care militează pentru drepturile copiilor împotriva traficului de persoane și a violenţei domestice și însoțea pe aeroport „un musafir care reprezintă un important organism internațional”, de asemeena martor la incident.  Citește și: Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Oana Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”. Despre „Dăruiește Viața”: „Organizație soroșistă de bagabonți” Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției  „M-am aflat azi în Aeroportul Timișoara și după ani de zile am înțeles ce înseamnă sintagma Greii PSD. Știți că atunci când te îmbarci la Timișoara, ca om normal, trebuie să parcurgi un traseu șerpuitor care te duce până la poarta unde are loc controlul poliției.   Ei bine, un grup de trei persoane dintre care i-am recunoscut pe Radu Oprea și Bogdan Ivan au ales să îl cheme pe șeful de tură al poliției să îndepărteze cordoanele culoarului pentru ca domniile lor să o ia pe direct.   Când ești GREU, e anevoios să parcurgi același traseu ca orice om normal.   Culmea e că mă aflam în aeroport pentru a conduce un musafir care reprezintă un important organism internațional. Un oaspete care de zeci de ani lucrează PENTRU oameni și al cărui pașaport verde, dacă l-ar fi scos, ar fi cântărit cu mult mai greu decât toate cărțile de identitate ale grupului liderilor PSD…   Oaspetele nostru a parcurs traseul șerpuit ca orice om normal. Înainte de despărțire însă amândoi ne-am uitat la gestul reprobabil al grupului de politicieni. Și ne-am spus «ce urât»”, a relatat Csizmarik Francisc pe Facebook.   Radu Oprea este secretar general al Guvernului, iar Bogdan Ivan conduce ministerul Energiei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră