sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: provocare

12 articole
Eveniment

Provocarea TikTok "Superman" rănește grav copiii

Provocarea TikTok "Superman" rănește grav copiii. Trei copii din Arad au ajuns marți seara la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad, cu fracturi de antebraț, după ce au încercat să participe la provocarea „Superman” de pe TikTok. Provocarea TikTok "Superman" rănește grav copiii Provocarea presupune ca un copil să se arunce cu mâinile întinse în brațele unor prieteni, care uneori îi scapă sau îi lasă să cadă pe podea. Citește și: VIDEO Interlopul George Pian nu-l susține pe Călin Georgescu fiindcă „patriotul” candidat este fan Antonescu: „Tataia Gheorghiu nu s-a întors nici azi de unde l-a trimis la muncă” Această activitate aparent inofensivă a cauzat deja multiple accidente grave, iar medicii trag un semnal de alarmă cu privire la riscurile implicate. Intervenții chirurgicale necesare Potrivit medicilor, doi dintre cei trei copii au necesitat intervenție chirurgicală pentru reducerea fracturilor grave: "Pacienții au fost preluați, de urgență, de medicul de chirurgie și ortopedie pediatrică aflat de gardă. Doi dintre ei au suferit fracturi de antebraț cu deplasare, fiind internați și operați sub anestezie generală. Al treilea copil a avut o fractură fără deplasare și a fost tratat prin imobilizare cu ghips," a explicat dr. Adrian Pavel, medic-șef al Secției de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică. Apelul medicilor către părinți Dr. Adrian Pavel avertizează că astfel de cazuri încep să fie raportate în mai multe zone ale țării. "Facem apel la părinți să fie foarte atenți la activitatea din mediul virtual a copiilor. Provocările periculoase pot pune în pericol sănătatea și siguranța celor mici," a transmis medicul. Pericolul platformelor sociale Fenomenul provocărilor periculoase pe platformele sociale, cum este TikTok, atrage tot mai mulți adolescenți, iar medicii și autoritățile recomandă: Monitorizarea activității online: Părinții să fie la curent cu trendurile de pe platformele sociale. Educație privind riscurile: Discuții regulate cu copiii despre pericolele unor astfel de provocări. Implicarea școlilor: Organizarea de sesiuni educative pentru prevenirea incidentelor similare. Provocarea „Superman” este un exemplu clar al riscurilor asociate utilizării necontrolate a rețelelor sociale. Părinții, educatorii și comunitatea trebuie să colaboreze pentru a proteja copiii de influențele nocive ale mediului online.

Provocarea TikTok "Superman" rănește grav copiii (sursa: anchetaonline.ro)
Cătălin Prisacariu
Opinii

Tsunami-ul David Popovici lovește politicienii români

David Popovici a revenit la București cu aur și bronz olimpice. Sunt sigur că mulți consultanți politici, ba chiar și unii dintre angajatorii lor, s-au uitat afișând un rictus nervos la conferința de presă a tânărului înotător. Citește și: Ce ne-a învățat pe toți David Popovici Dorindu-și, evident, ca sportivul să vorbească despre orice, dar nu despre bazinele părăginite de înot ale țării și lipsa de investiții în baze sportive (altele decât eternele stadioane de fotbal). Dar curând le-a fost clar că vorbele lui Popovici de după finalul cursei de 100 m liber nu au fost întâmplătoare. În câteva fraze, sportivul a rostit unele din cele mai tăioase replici pe care un politician în an electoral le poate auzi. Și nu de la oricine, ci de la un erou național. Pentru că, cu alura lui longilină și zâmbetul de adolescent, David Popovici a devenit cu adevărat un erou de care s-a auzit în orice colțișor al României. Și nu doar un erou de PR, nu un "protejat" de diverse clanuri de partid, nu o figură de mucava promovată de filiere subterane interesate să vândă ceva, orice (de la un produs comercial la o ideologie sau vreun partid). Provocarea pe care David Popovici le-a aruncat-o politicienilor ("dacă vor să își întrețină imaginea și să își respecte promisiunile, vor face ceva în legătura cu asta (investițiile în sport - n.r.)") este implacabilă. În primul rând, pentru că nici un consultant din lume nu poate inventa un contraargument pe fond la ce cere sportivul. Mai ales într-o țară în care nu poți invoca lipsa banilor, când sportul național practicat de politicieni este furtul din bani publici. Să nu ne facem iluzii: unii inconștienți vor încerca să-l atace la persoană pe Popovici după aceste declarații, dar chiar și politicienii cei mai frustrați de declarațiile sportivului știu că o astfel de abordare nu doar că nu are conținut, ba chiar i-ar îngropa într-o avalanșă de indignare publică. Zilele acestea, politicienii vor tăcea. Vor încerca să ascundă subiectul. Îl vor ignora. Ce nu știu ei este că David Popovici nu se va opri aici: tsunami-ul a pornit. P.S. Ce face David Popovici zilele acestea nu e o surpriză pentru cei care au citit interviul acordat de sportiv publicației spaniole El Pais acum un an. Un interviu pe care vi-l recomand, o bijuterie. Unde veți găsi și acest pasaj: "Dacă ar exista opțiuni mai bune, m-aș putea gândi să plec în altă țară", a declarat Popovici. "Dar vreau să păstrez chimia pe care o am cu antrenorul meu. Îmi plac oamenii din jurul meu și atmosfera. Îmi place acest oraș, Bucureștiul. Este ciudat și îmi place să mă plimb cu bicicleta prin el, dar este atât de mare încât mă tot pierd. Dai peste clădiri gigantice și frumoase, palate vechi, ruinate, clădiri clasice și latine, dar și unele din perioada comunistă din care nu ne-am revenit pe deplin. Există multă opulență și apoi vezi toți acești oameni fără adăpost care nu au unde să-și petreacă noaptea. Toți acei oameni bogați care încearcă să își etaleze averile ca și cum ar însemna ceva… Vezi mai multe supermașini în București decât în Milano! Sunt o mulțime de lucruri care trebuie reparate aici. În cele din urmă, mi-ar plăcea să fiu o voce care să ajungă la oamenii care au nevoie de ajutor. Cred cu adevărat că îmi pot folosi imaginea pentru a avea un impact pozitiv în țara mea."

Cîțu: „Lansez o provocare către Marcel Ciolacu” Foto: Știri pe scurt
Politică

Lansez o provocare către Marcel Ciolacu

„Lansez o provocare către Marcel Ciolacu”, a scris, azi, pe Facebook, fostul premier și lider al PNL. El i-a propus președintelui social-democrat mai multe măsuri de reducere a fiscalității, unele susținute de PSD, iar altele de liberali. Însă Ciolacu îl ignoră de multă vreme pe Cîțu. Lansez o provocare către Marcel Ciolacu „Reducerea taxelor pe forţa de muncă este propunerea liberală din 12 februarie 2022. Dacă era susţinută atunci, românii ar fi putut beneficia de venituri mai mari de la 1 iulie 2022 prin reducerea taxelor pe forţa de muncă. În schimb, au primit de la PSD venituri mai mici distruse de suprataxe, inflaţie şi dobânzi. După an de zile în care s-a opus sistematic, PSD îmi dă dreptate public şi propune reducerea taxelor pe forţa de muncă. Este bine şi acum”, a scris senatorul PNL pe Facebook. ”Asta înseamnă că în acest moment nu mai există niciun motiv împotriva reducerii taxelor pe forţa de muncă”, a mai afirmat Cîţu, citat de news.ro. Fostul premier a mai precizat că pe 12 februarie 2022, a propus reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. ”Prin reducerea contribuţiilor creşteau imediat veniturile TUTUROR românilor. Nu mai era nevoie de alte pomeni electorale. Cel mai important, costul acestei măsuri era mult mai mic decât banii irosiţi de socialişti în 2022 pe tot felul de compensări care nu i-au ajutat pe români. Acele compensări au ajuns doar la anumite companii. La 14 Februarie 2022, PNL îşi asuma măsura. Pe 16 martie 2022, mi-am asumat din nou oficial, ca preşedinte PNL, reducera taxelor pe muncă de la 1 iulie 2022 . Pe 3 aprilie 2022, plecam de la conducerea PNL, iar efectele negative pentru români au apărut imediat”, afirmă Florin Cîţu. Citește și: Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa” – raport al serviciului estonian de informații Acuzații către PSD El a arătat că ”nu numai că nu au beneficiat de reduceri de taxe şi de dobânzi mai mici, dar o serie de taxe noi au fost introduse de la 1 august 2022 şi altele au crescut de la 1 ianuarie 2023”. ”Cât am fost preşedinte PNL, am stopat orice iniţiativă a PSD de a introduce impozit progresiv, supraimpozitarea contractelor part-time sau suprataxa de solidaritate. Am luptat atât în PNL, cât şi în Parlament să scot aceste taxe. PSD s-a opus de fiecare dată. Acum PNL a recunoscut oficial că supraimpozitarea contractelor part-time este o greşeală imensă care trebuie corectată IMEDIAT. PNL are această datorie faţă de români”, a spus acesta. Florin Cîţu îi lansează o provocare liderul PSD Marcel Ciolacu. ”Lansez o provocare pentru Marcel Ciolacu. Reducem taxele pe forţa de muncă, eliminăm supraimpoztarea contractelor part-time şi alte câteva taxe introduse prin OUG16 / 2022 şi NU CREŞTEM alte taxe. Îţi spun că se poate. Am făcut-o în guvernarea liberală din 2020-2021 şi am adus mai multe venituri la buget. Liberalii o pot face şi acum. Marcel, are u in*? Sau pe voi socialiştii nu vă interesează creşterea veniturilor TUTUROR românilor?”, mai scrie Cîţu în postare.

Criza dintre Suedia și Turcia crește (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Criza dintre Suedia și Turcia crește

Criza dintre Suedia și Turcia crește. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Criza dintre Suedia și Turcia crește "Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO", a spus Erdogan. Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare. Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept "o ruşine". Ankara vrea extrădarea unor "teroriști" Poliţia suedeză estimase vineri că Constituţia şi libertăţile de manifestare şi de exprimare din Suedia nu justifică interzicerea acestei manifestaţii în numele ordinii publice. Autorizaţia dată manifestaţiei anti-Islam a declanşat un incident diplomatic cu Turcia, care a denunţat o "crimă de ură evidentă" şi a anulat vizita unui ministru suedez programată săptămâna viitoare, complicând şi mai mult discuţiile legate de aderarea Suediei la NATO. Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria. Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi. SUA denunță provocări pentru NATO Statele Unite au apreciat luni drept "respingător" actul unui militant suedez de extremă-dreapta care a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, numind-o o încercare "deliberată" de a obstrucţiona discuţiile privind extinderea NATO la ţara nordică şi vecina ei Finlanda. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere "A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Referindu-se la un act de "provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o "dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a "slăbi" unitatea transatlantică.

Putin și Kim, provocări cu drone, Coreea de Sud a ridicat avioane de luptă (sursa: BBC)
Internațional

Putin și Kim, provocări cu drone

Putin și Kim, provocări cu drone. Coreea de Sud a mobilizat avioane de luptă, elicoptere de atac şi a tras luni focuri de avertizare după ce drone nord-coreene i-au încălcat spaţiul aerian, a informat agenţia de presă Yonhap. Putin și Kim, provocări cu drone Coreea de Sud a urmărit dronele care au trecut din Coreea de Nord peste ceea ce este cunoscut ca Linia de Demarcaţie Militară dintre cele două ţări, a raportat Yonhap. Ministerul transporturilor din Coreea de Sud a anunţat mai devreme că zborurile de pe aeroporturile sud-coreene Incheon şi Gimpo au fost suspendate în urma unei cereri din partea armatei. Citește și: VIDEO Lovitură dură în interiorul Rusiei: bază aeriană, lovită cu dronă (probabil) ucraineană: trei morți, răniți, cel puțin un bombardier distrus Suspendarea a început la 13.08. (4.08 GMT) la Gimpo şi la 13.22 la Incheon şi a durat aproximativ o oră înainte ca zborurile de plecare să fie reluate în jurul orei 14.10, a declarat un oficial al ministerului pentru Reuters. Oficialul nu a oferit mai multe detalii despre suspendare.

Putin încearcă atragerea Belarusului în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin încearcă atragerea Belarusului în război

Putin încearcă atragerea Belarusului în război. Rusia pregăteşte de o manieră iminentă comiterea unui "act provocator" pe teritoriul belarus pentru a atrage această ţară aliată Moscovei în războiul din Ucraina, a comunicat joi Statul Major General al forţelor armate ucrainene. Putin încearcă atragerea Belarusului în război "Serviciile secrete ale Federaţiei Ruse pregătesc o provocare pe teritoriul belarus", atenţionează comandamentul militar într-un comunicat video publicat pe Facebook. "Ruşii ar putea ţinti instalaţii de infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară din Ostroveţ", situată în nord-vestul Belarus şi aproape de graniţa cu Lituania. În faţa acestei situaţii, "forţele armate ale Ucrainei au adresat urgent un mesaj către poporul belarus, cerându-i să împiedice atragerea Republicii Belarus în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", precizează sursa citată. Rusia, apreciază Statul Major General ucrainean, încearcă să atragă Belarusul în războiul său împotriva Ucrainei "prin orice mijloace", de aceea armata ucraineană lansează un apel către belaruşi să ceară conducerii lor "să respecte art. 18 al Constituţiei Republicii Belarus", ceea ce ar preveni implicarea ţării în conflictul din Ucraina. Ucraina cere ajutorul belarușilor Armata ucraineană îi îndeamnă pe belaruşi să supravegheze "acţiunile persoanelor suspecte şi transportul în apropierea instalaţiilor infrastructurii critice, să informeze responsabili ai forţelor de ordine despre aceste lucruri, iar, dacă nu există niciun răspuns din partea liderilor lor, atunci populaţia din Belarus să informeze comunitatea internaţională prin orice mijloace disponibile" cu privire la respectivele provocări. Citește și: FOTO NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin. Pe hartă, Moscova și Sankt Petersburg strălucesc în noapte "Ucraina nu consideră ţara dumneavoastră (Belarus) drept un inamic, cu atât mai puţin poporul vostru. Nu vom efectua şi nu intenţionăm să întreprindem niciun fel de acţiuni agresive pe teritoriul Republicii Belarus. Aceasta este poziţia oficială a Ucrainei", subliniază Statul Major General al forţelor armate ucrainene în comunicatul său. Bani de la Moscova Între 10.000 şi 15.000 militari belaruşi ar fi dispuşi să lupte în Ucraina în cazul în care ar fi remuneraţi în acest scop de Rusia, potrivit estimărilor Statului Major ucrainean. La Minsk, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere în 2020 a fost contestată de o mare parte a populaţiei din Belarus şi de Occident, a declarat joi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să accepte negocieri de pace cu Rusia dacă vrea să evite un număr uriaş de victime şi distrugerea completă a Ucrainei. Belarus este unul dintre principalii aliaţi ai Rusiei în războiul cu Ucraina, iar cele două ţări au efectuat exerciţii militare comune.

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Circa 40% germani cred că NATO a provocat Rusia

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Rușii vor ataca civili din Harkov (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii vor ataca civili din Harkov

Rușii vor ataca civili din Harkov. Un comunicat al Cartierului General de Coordonare a Răspunsului Umanitar în Ucraina, structură a Ministerului Rus al Apărării, a anunțat un atac sângeros asupra civililor din Volchansk, regiunea Harkov. Rușii vor ataca civili din Harkov Potrivit comunicatului, atacul ar avea loc luni, 24 octombrie, și ar fi opera unor mercenari. Totul, susțin rușii, nu ar fi decât o "provocare sângeroasă" a Kievului, care e gata să-și ucidă proprii cetățeni doar ca să acuze Rusia de crime de război. Informația a fost preluată cu prioritate de către agenția rusă de stat TASS. Duminică, 23 octombrie, chiar ministrul Apărării rus, Serghei Șoigu, a sunat omologi din țări NATO să-i anunțe despre o altă "provocare": o "bombă murdară" pe care ucrainenii ar fi gata să o detoneze pe propriul teritoriu. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești Ucraina și Occidentul au respins acuzațiile Moscovei.

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie. Ocupanţii ruşi se pregătesc de o provocare la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei) cu emisii de radiaţii, a avertizat vineri Agenţia nucleară de stat ucraineană Energoatom, indicând că Rusia ar fi desfăşurat zece laboratoare chimice la Melitopol, oraş din aceeaşi regiune, informează agenţia de presă Unian şi canalul de televiziune local TSN. Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie "A devenit cunoscut că la Melitopol au fost aduse zece laboratoare chimice. Cu ajutorul acestor laboratoare, ruşii plănuiesc să-şi salveze ofiţerii şi generalii în cazul unor emisii de radiaţii de la centrala din Zaporojie", afirmă Energoatom într-un comunicat postat pe Telegram. Anterior, Ivan Fiodorov, primarul ucrainean în exil din Melitopol, care se află sub controlul forţelor ruse, anunţase la posturi de televiziune ucrainene că aceste laboratoare au fost instalate la una din instituţiile medicale din oraş. "Desigur, ei nu se gândesc la populaţia civilă. Aceste laboratoare sunt pentru a-şi proteja oamenii aflaţi în acest oraş ocupat temporar", a declarat Fiodorov. "Act de terorism nuclear" "Este încă o confirmare că Rusia se pregăteşte să comită un act de terorism nuclear, provocând un accident cu emisii de radiaţii la centrala nucleară din Zaporojie capturată", susţine compania ucraineană, conform textului citat de Unian. Energoatom a cerut, din nou, întregii comunităţi internaţionale, ONU şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să depună eforturi pentru a grăbi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul centralei din Zaporojie şi din oraşul satelit Energodar, pentru demilitarizarea centralei şi readucerea ei sub controlul deplin al Ucrainei. Forţele ruse au capturat centrala nucleară şi oraşul Energodar la 4 martie. De atunci, Federaţia Rusă a refuzat propunerea de a crea o zonă demilitarizată în perimetrul acestei centrale nucleare, cea mai mare în Europa. UE cere Moscovei să permită inspecții Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) apreciază ca ridicată probabilitatea comiterii unui "atac terorist" la scară largă din partea ocupanţilor ruşi la centrala nucleară din Zaporojie, notează Unian. Uniunea Europeană a calificat vineri drept "extrem de îngrijorătoare" situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie şi a cerut Rusiei să permită experţilor AIEA să efectueze o inspecţie la acest obiectiv, potrivit EFE. Într-un mesaj pe Twitter, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a subliniat că "Kremlinul trebuie să garanteze repararea, fără obstacole, a liniilor electrice avariate şi reconectarea completă (a centralei) la reţeaua electrică ucraineană". "Experţilor AIEA ar trebui să li se permită în sfârşit să viziteze instalaţiile" centralei nucleare din Zaporojie, insistă Borrell în mesajul său. Acuzații reciproce de bombardamente Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat, joi, la Paris, că există o înţelegere de principiu cu Moscova şi Kiev pentru a proceda la o inspecţie "în următoarele zile". Mai devreme, Energoatom anunţase rebranşarea la reţeaua electrică a unuia din cele două reactoare în funcţiune, dând asigurări că sistemele de securitate funcţionează normal, într-un comunicat pe Telegram citat de AFP. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice. În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat perimetrul acestei centrale, sporind temerile privind producerea unei catastrofe nucleare.

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie (sursa: Bloomberg)
Internațional

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie. Rusia ar putea pregăti o provocare pentru vineri la centrala nucleară din Zaporojie, situată în oraşul Energodar, în sudul Ucrainei, după ce în decursul zilei de joi Ministerul rus al Apărării a anunţat că Ucraina este cea care intenţionează să comită provocări la această centrală, vizată de numeroase bombardamente în ultima vreme, relatează agenţiile de presă Unian şi Reuters, citând Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării. Rosatom, "dezertare" în pripă "Ocupanţii au anunţat pe neaşteptate (pentru vineri) la centrala nucleară din Zaporojie. Astfel, la 19 august aici se va afla doar personalul operaţional. Intrarea va fi închisă pentru toţi ceilalţi angajaţi", a indicat serviciul de informaţii militare ucrainene pe aplicaţia Telegram, adăugând că, din informaţiile de care dispune, reprezentanţi ai Rosatom (agenţia nucleară rusă), care s-au aflat în ultimul timp permanent la centrală, au părăsit "urgent" teritoriul obiectivului. În cursul zilei, Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina ar pregăti o "provocare răsunătoare" la centrală cu ocazia vizitei secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în Ucraina. Potrivit Moscovei, unităţi de artilerie ucrainene plănuiesc să tragă asupra centralei şi apoi să acuze Rusia că a provocat un accident nuclear, notează AFP. Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie În acelaşi timp, responsabilii GUR nu exclud ca, după un bombardament puternic asupra centralei, inamicul să ridice miza şi să organizeze un adevărat atac terorist la cea mai mare centrală nucleară din Europa, chiar dacă acesta ar coincide cu vizita lui Guterres în Ucraina. De la sfârşitul lunii iulie, Rusia şi Ucraina îşi pasează una alteia responsabilitatea pentru tirurile care au vizat centrala, ceea ce a suscitat temeri privind posibilitatea producerii unei catastrofe. ONU trebuie "să asigure securitatea acestui obiectiv strategic, demilitarizarea sa şi eliberarea sa completă de trupele ruse", a apreciat joi după-amiază preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în finalul întrevederii cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres. El a denunţat "teroarea deliberată" provocată de Rusia, care "poate avea consecinţe castastrofale majore pentru lumea întreagă", potrivit AFP. Rusia respinge demilitarizarea zonei Anterior, Ministerul rus de Externe a respins propunerea ONU privind instituirea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare din Zaporojie, calificând-o drept "inacceptabilă". Secretarul general al Naţiunilor Unite a cerut joi demilitarizarea centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, declarându-se profund îngrijorat de situaţia din interiorul şi din afara centralei. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Vorbind în faţa presei după convorbirea cu Zelenski, Antonio Guterres a afirmat că echipamentele şi personalul militar trebuie retrase de la această centrală şi a pledat să se depună eforturi pentru a asigura ca obiectivul să nu fie ţinta operaţiunilor militare. Secretarul general ONU a pledat pentru liniște "Centrala nu trebuie utilizată în cadrul unei operaţiuni militare. În schimb, este nevoie urgent de un acord pentru a restabili infrastructura pur civilă a centralei din Zaporojie şi pentru a asigura securitatea zonei", a spus el, avertizând că orice daune aduse centralei ar fi un act de "sinucidere". La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunţat pe Twitter că directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, i-a spus că este pregătit să se deplaseze la centrala din Zaporojie în fruntea unei delegaţii. "Mi-a comunicat că este pregătit, la invitaţia Ucrainei, să conducă o delegaţie a AIEA la centrala nucleară din Zaporojie", a subliniat Kuleba.

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? (sursa: mil.ru)
Eveniment

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? Rusia va căuta să atragă țări NATO în conflictul din Ucraina, opinează Radu Carp, profesor al Facultății de Științe Politice de la București. Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? "Scenarii ce pot fi luate în calcul de forțele armate ruse: - bombardamente strategice în apropierea granițelor Ucrainei cu România și Polonia; - împingerea grănicierilor ucraineni sau a unor unități militare ucrainene în interiorul României și Poloniei. Vor fi numeroase provocări pentru a atrage țările NATO în conflict.", a scris Carp pe Facebook. Profesorul de la Științe Politice a postat mai multe analize la cald pe subiectul invaziei rusești din Ucraina. Va fi luptă de gherilă în Kiev În noaptea de joi spre vineri, Carp a scris următorul post: "Sunt personal îngrijorat de două aspecte total ignorate în discuția publică: Rusia a introdus în luptă doar mai puțin de un sfert din trupele sale aflate la granițele Ucrainei. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Celelalte trei sferturi nu vor pleca acasă, evident. Întrucât scopul politic al operațiunii militare este greu de îndeplinit, vom asista la lupte de gherilă în Kiev. Știm cum arată lupta de gherila în orașe precum Groznîi sau Sarajevo, cu o populație de zece ori mai mică decât Kiev. Distrugere totală. Cum va arăta confruntarea din Kiev - între o armată considerabilă și zeci de mii de civili înarmați?" Miza aeroportului din Hostomel: ajutor militar pentru Ucraina Radu Carp a explicat și care a fost miza luptelor feroce pentru controlul aeroportului din Hostomel. "De ce este important aeroportul Antonov din Hostomel? Majoritatea cred că forțele armate ruse au în vedere acest aeroport pentru a lansa atacuri asupra Kievului. Ce nevoie ar avea de un aeroport când atacurile aeriene pot fi lansate și de la o distanță mai mare? Strategia Rusiei în acest conflict este blocarea căilor de acces la armament destinat Ucrainei. Antonov este singura poartă de intrare pentru acest armament. O acțiune strategică foarte bine gândită dar se pare prost executată, din moment ce partea ucraineană a reluat controlul Antonov."

Putin a găsit pretextul pentru război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a găsit pretextul pentru război

Vladimir Putin a găsit pretextul pentru război. Rusia "nu va invada Ucraina decât dacă este provocată", a declarat ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat luni ziarului britanic The Guardian. Putin a găsit pretextul pentru război "Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem", a declarat Cijov, care reprezintă Rusia la Bruxelles din 2005. "Dacă ucrainenii lansează un atac împotriva Rusiei, nu ar trebui să fiţi surprinşi dacă noi contraatacăm. Sau dacă ei încep să ucidă cu neruşinare cetăţeni ruşi oriunde, în Donbas sau în altă parte", a adăugat el. Referindu-se, evident, la regiunea din estul Ucrainei unde separatiştii proruşi luptă cu forţele ucrainene de opt ani. Cijov a avertizat că o "provocare" ucraineană ar putea determina Kremlinul să acţioneze. Rusia invocă "o catastrofă umanitară la frontierele sale" "Ceea ce vreau să spun prin provocare este că ei pot organiza un incident împotriva republicilor autoproclamate din Donbas, să le provoace, iar apoi să le lovească cu toate forţele lor, provocând astfel o reacţie a Rusiei cu scopul de a evita o catastrofă umanitară la frontierele sale", a declarat ambasadorul rus la UE. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Cu peste 100.000 de soldaţi ruşi comasaţi la frontiera ucraineană, se intensifică temerile privind izbucnirea unui conflict major în Europa. Rusia, care a anexat deja Crimeea în 2014 şi îi susţine pe separatiştii proruşi în estul Ucrainei, a negat constant orice intenţie agresivă. Dimpotrivă, Moscova se declară ameninţată de extinderea infrastructurii NATO în Europa de Est şi cere "garanţii de securitate", în special asigurarea că Ucraina nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică. Franța vede posibilă o ofensivă militară "puternică" a Rusiei Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a estimat luni seara că "toate elementele" sunt reunite pentru o ofensivă militară "puternică" a Rusiei în Ucraina, relatează France Presse. "Există toate elementele pentru a fi declanşată o ofensivă puternică din partea forţelor ruse în Ucraina? Da, este adevărat, este posibil, aceasta este posibil rapid", a declarat el pentru canalul France 5. "Asta ne sare în ochi", a adăugat foarte direct ministrul francez, subliniind totuşi că nu are pentru moment indicii despre o intervenţie iminentă a Rusiei. "A luat preşedintele Putin decizii privind o operaţiune sau nu? După părerea mea, nimic nu o indică în prezent", a spus şeful diplomaţiei franceze. "Este şi cald şi rece pentru a spune dacă există încă o soluţie diplomatică, asta e sigur", a adăugat el, în timp ce preşedintele Putin se pregăteşte să-l primească marţi pe cancelarul german Olaf Scholz. Rusia a considerat posibilă luni o reglementare diplomatică a crizei ruso-occidentale legate de Ucraina şi a anunţat sfârşitul unor manevre militare într-un moment în care temerea privind o invazie iminentă atingea vârful. Francezii nu au fost sfătuiți să părăsească Ucraina "Este o situaţie militară insuportabilă cu o escaladare militară care creşte", a spus totuşi Jean-Yves Le Drian. "Urgenţa pentru toţi este de a opri escaladarea", adaugă el. Potrivit lui, "Vladimir Putin vrea să împiedice Ucraina să aibă propria suveranitate, integritate, îl vrea la uşa din spate". "Dacă întâmplător suveranitatea, o parte din suveranitate sau din integritatea Ucrainei sunt puse în cauză de o intervenţie semnificativă din partea Rusiei, atunci vor exista consecinţe masive, sancţiuni masive", a reiterat el, la unison cu alţi aliaţi occidentali. Franţa nu i-a îndemnat deocamdată pe cei circa 1.000 de cetăţeni aflaţi în Ucraina să părăseasă această ţară, spre deosebire de alţi aliaţi. Dar familiile personalului ambasadei, care doresc "să se întoarcă" în Franţa, pot să o facă, a precizat ministrul. "La cel mai mic risc major vom lua decizii imediate", a adăugat Jean-Yves Le Drian. Parisul îi sfătuieşte pentru moment pe francezi să nu se ducă în Ucraina. SUA cred că Putin încă se gândește SUA sunt în continuare de părere că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu a luat "decizia finală" dacă va invada Ucraina, a afirmat Pentagonul luni, în ajunul vizitei în Europa a secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, scrie AFP. "Nu credem că s-a luat o decizie finală", dar "o acţiune militară ar putea avea loc în orice moment", a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în cursul unui briefing de presă, în contextul în care occidentalii se tem de un atac militar al Moscovei în Ucraina. "Este cu totul posibil" ca Vladimir Putin "să acţioneze cu puţine avertismente sau fără niciun avertisment", a adăugat el. Potrivit Washingtonului, Moscova şi-a întărit în weekend dispozitivul militar la frontierele Ucrainei, unde peste 100.000 de soldaţi au fost relocaţi de mai multe săptămâni. Șeful Pentagonului, la Bruxelles, apoi în Polonia şi Lituania Purtătorul de cuvânt a anunţat, de asemenea, vizita întreprinsă de şeful Pentagonului, marţi, la sediul NATO de la Bruxelles, apoi în Polonia şi Lituania. Demnitarul american se va întâlni cu responsabili militari şi guvernamentali pentru "a discuta despre desfăşurarea militară a Rusiei în Ucraina şi în jurul" acestei ţări. În Polonia, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele polonez Andrzej Duda şi va vizita baza aeriană Powidz unde sunt găzduite trupe americane. Ulterior, el urmează să meargă în Lituania pentru a se întâlni cu oficiali lituanieni, estonieni şi letoni. John Kirby a mai afirmat că "sprijinul tacit" al Chinei pentru Rusia în problema ucraineană este "profund alarmant". Statele Unite au decis să-şi mute ambasada în Ucraina de la Kiev la Lvov, în vestul ţării, în faţa "accelerării spectaculoase" a desfăşurării forţelor ruse la frontieră, a anunţat luni şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră