luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: proiecte

23 articole
Economie

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România

Guvernul a publicat lista companiilor din sectorul energetic acuzate că țin blocate capacități importante de producție fără să finalizeze investițiile. Este vorba despre așa-numiții „băieți deștepți” din energie, care au obținut avize tehnice de racordare, dar nu au dus proiectele la capăt. Vorbim despre peste 1.400 de avize acordate unui număr de peste 1.000 de titulari, pentru proiecte care însumează peste 80.000 MW – de aproape zece ori mai mult decât consumul real al României. Pentru consumatorul obișnuit, această realitate se traduce simplu: energie mai puțină decât ar putea exista și facturi mai mari decât ar trebui. Lista lui Bolojan Potrivit datelor oficiale, au fost emise peste 1.400 de avize tehnice de racordare pentru aproximativ 1.000 de firme. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Cu toate acestea, doar un procent de circa 10% dintre proiecte au fost finalizate și produc energie electrică. Restul investițiilor, în mare parte parcuri eoliene și fotovoltaice, au rămas la stadiul de plan sau documentație, fără implementare concretă. În mod aparent paradoxal, într-o țară care se plânge constant de prețurile mari la energie, există pe hârtie o capacitate uriașă de producție. Doar că ea nu există în realitate. Lista publicată de Executiv scoate la iveală o discrepanță fundamentală: între ceea ce este rezervat în sistem și ceea ce este efectiv construit. Ce este, de fapt, un ATR În mod normal, un ATR este doar o etapă tehnică: îți oferă dreptul de a conecta o centrală la rețea. Însă regulile permisive din ultimii ani au transformat acest document într-un activ speculativ. Datele Guvernului arată că 76% dintre firmele care dețin astfel de avize aveau cifră de afaceri zero în 2024, iar multe nu au nici angajați. În acest context, mecanismul s-a pervertit: avizul nu mai este începutul unei investiții, ci obiectul ei. Proiectele sunt obținute, apoi revândute către investitori reali, uneori chiar prin anunțuri online, transformând accesul la rețea într-o monedă de schimb. Iar aici se află cheia întregii probleme. Rețeaua electrică nu este infinită. Capacitatea ei este limitată, iar accesul la ea devine, implicit, o resursă strategică. Cine obține un ATR „rezervă” practic un loc în sistem. Într-un cadru ideal, acest loc este ocupat temporar, până când proiectul este construit. În realitatea românească, însă, acel loc a devenit o marfă. Cum a început derapajul: legislație permisivă și goana după investiții Problema nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui cumul de decizii legislative și administrative din ultimii ani. Pe fondul presiunii europene pentru tranziția verde și al crizei energetice, România a încercat să accelereze investițiile în energie regenerabilă. În acest context, regulile de acordare a ATR-urilor au fost, mult timp, extrem de permisive. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția asupra apariției „samsarilor de proiecte” care incomodează investitorii serioși, menționând că aceștia au blocat rețeaua încă din 2024. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut explicit că, până în 2022, aceste avize erau acordate „fără condiții sau limitări serioase”. Nu existau garanții financiare consistente, termene stricte de implementare, filtre reale privind capacitatea investitorului. Rezultatul a fost previzibil: o explozie de cereri. În doar câțiva ani, s-au emis ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care România are nevoie, în medie, de aproximativ 9.000 MW pe zi. Cât de ușor se obține un ATR Obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR) este considerată un proces relativ simplu și accesibil, în special pentru consumatorii casnici, datorită standardizării procedurilor și digitalizării serviciilor operatorilor de distribuție. - Procedurile sunt standardizate: Pentru locuințe individuale sau consumatori mici, există soluții de racordare standardizate, ceea ce reduce birocrația și timpul de analiză din partea distribuitorului. - Depunere online/digitală: Majoritatea operatorilor de rețea (ex. PPC, Rețele Electrice) permit depunerea documentației în format electronic, direct pe site-urile acestora, facilitând un proces rapid și accesibil de oriunde. - Claritate în documentație: Lista de acte necesare este clar definită (cerere, acte de proprietate, planuri topografice), iar operatorul are obligația să emită ATR-ul după plata tarifului și verificarea completitudinii dosarului. -Asistență prin firme autorizate: Dacă este necesar, un proiectant/executant autorizat ANRE poate gestiona întregul proces în numele solicitantului, simplificând și mai mult experiența utilizatorului. De la investiții la speculă În mod normal, un investitor obține un ATR pentru a construi o centrală. Dar, în lipsa unor bariere reale, modelul s-a inversat. A apărut o nouă logică: obții ATR-ul, nu construiești nimic, vinzi proiectul. Când proiectele ajung pe site-uri de anunțuri Unul dintre cele mai simptomatice efecte ale acestui mecanism este apariția proiectelor energetice la vânzare, inclusiv pe platforme generaliste de anunțuri. Există: - platforme și oferte reale: proiecte fotovoltaice „Ready to Build” puse la vânzare, inclusiv cu ATR și documentație completă. - platforme unde investitorii pot cumpăra putere de producție în proiecte în dezvoltare - site-uri specializate care listează proiecte cu ATR, PUZ și autorizații, la prețuri per MW Prețurile pentru asemenea proiecte sunt de sute de mii sau milioane de lei. Este momentul în care abstracția devine concretă. Ce se vinde, de fapt? Nu energia. Nu centrala. Nu investiția. Se vinde dreptul de acces la rețea. Cu alte cuvinte, un „loc” într-un sistem public limitat. Premierul a vorbit deschis despre acest fenomen: aproximativ 90% dintre proiecte sunt speculative și nu au intenția de a fi realizate. În acest punct, ATR-ul devine echivalentul unui „activ financiar”. Nu mai este un instrument tehnic, ci un bun tranzacționabil. Economia absurdului: firme fără activitate care controlează energie „virtuală” Datele oficiale publicate odată cu lista sunt poate cele mai grăitoare: - 76% dintre firmele analizate nu aveau cifră de afaceri - 78% nu aveau niciun angajat - sute de firme au capital social sub 1.000 de lei - multe au fost înființate recent, între 2020 și 2023 Aceste cifre nu demonizează automat modelul de business (există și vehicule investiționale legitime), dar ridică o întrebare esențială: cum pot entități fără activitate economică reală să „controleze” accesul la o infrastructură strategică? Răspunsul este simplu: pentru că sistemul le-a permis. De ce a devenit o problemă majoră pentru economie Consecințele nu sunt teoretice. Ele se resimt direct în economie și în facturile consumatorilor. Vorbim în primul rând despre blocarea investițiilor reale. Investitorii serioși, care chiar vor să construiască, se lovesc de un sistem deja „ocupat” pe hârtie. Rezultatul: proiecte întârziate și costuri suplimentareuneori. Uneori, abandon.

„Băieți deștepți” din energie, lista lui Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Pensiile speciale blochează proiecte PNRR (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Ce proiecte PNRR pierde România din cauza pensiilor speciale

România riscă să piardă finanțări importante prin PNRR, iar printre cauze se numără și menținerea pensiilor speciale. Pensiile speciale blochează proiecte PNRR Ministerul Investițiilor și Finanțelor Publice urmează să publice lista actualizată a proiectelor eligibile, după pierderea celor 7,5 miliarde de euro din fondurile europene acordate în 2020. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR În județul Iași, din cele peste 860 de proiecte aprobate prin PNRR, doar 30 au fost finalizate, restul aflându-se încă în implementare. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor este 31 august 2026, iar plățile finale trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Universitățile din Iași, proiecte PNRR ratate (sursa: Facebook/Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași)
Eveniment

Universitățile din Iași pierd 35 de milioane de euro din PNRR: proiecte majore anulate

Universitățile din Iași au pierdut 35,2 milioane de euro din finanțarea nerambursabilă prin PNRR, destinată modernizării infrastructurii academice. Universitățile din Iași, proiecte PNRR ratate Jumătate dintre proiectele aprobate inițial, inclusiv construirea unei cantine studențești, modernizarea unui cămin și renovarea fostei clădiri Romtelecom, au fost anulate. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Iași este cea mai afectată, pierzând două dintre cele mai mari proiecte planificate. În total, investițiile ratate însumează 176,5 milioane de lei, alocări prevăzute în componenta „Asigurarea infrastructurii universitare” din PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași

Investițiile universitare rămân fără banii PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cămine, săli de sport și cantine pe banii PNRR dispar din planurile universităților

Investițiile universitare rămân fără banii PNRR din cauza unei posibile tăieri bugetare de până la 200 de milioane de lei. Investițiile universitare rămân fără banii PNRR Aceste fonduri erau destinate construirii de săli de sport moderne, reabilitării căminelor studențești și ridicării de noi clădiri universitare sau modernizării celor existente. Citește și: Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari” Problemele au apărut în urma discuțiilor de la Guvern privind o ordonanță care ar permite continuarea finanțării doar pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție – mai precis, peste 30%. Doar acestea ar avea șanse reale să fie finalizate până în august 2026, termenul-limită impus de PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași.

MApN denunță dezinformări despre proiecte legislative (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

MApN denunță dezinformări despre proiecte legislative

MApN denunță dezinformări despre proiecte legislative. Ministerul Apărării Naționale (MApN) semnalează apariția unor informații false și manipulări care vizează două proiecte legislative recente, ce au fost trimise Parlamentului. Acestea privesc gestionarea spațiului aerian național și cadrul juridic pentru operațiuni militare desfășurate pe teritoriul României. MApN denunță dezinformări despre proiecte legislative Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, transmiterea către Parlament a două proiecte inițiate de MApN. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Acestea au parcurs procesul de transparență decizională prevăzut de lege, incluzând și dezbateri publice. Cu toate acestea, din momentul publicării inițiale a proiectelor, au apărut în spațiul public informații distorsionate și scoase din context, amplificate după transmiterea acestora către Parlament. Scopul dezinformărilor este de a induce incertitudine și panică în rândul populației. Impactul dezinformărilor MApN atrage atenția că aceste manipulări se aliniază unor agende străine intereselor României și NATO. Răspândirea lor de către actori statali sau non-statali reprezintă o amenințare la adresa stabilității și suveranității naționale. Reglementarea utilizării spațiului aerian național Unul dintre proiectele legislative are ca obiectiv îmbunătățirea controlului asupra utilizării spațiului aerian național. Acesta abordează riscurile și amenințările moderne, precum și măsurile pentru protejarea integrității spațiului aerian național; siguranței aeronautice; vieții și sănătății persoanelor; patrimoniului. Proiectul definește competențele instituțiilor implicate în prevenirea și contracararea utilizării neautorizate a spațiului aerian de către aeronave și drone. Adoptarea actului normativ va asigura un cadru clar de cooperare între autorități și va spori securitatea aviației, conform Guvernului. Operațiunile militare pe timp de pace Al doilea proiect vizează cadrul legal pentru desfășurarea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României, în condiții de pace. Obiectivele includ: protejarea vieții, sănătății și proprietății cetățenilor; respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Necesitatea acestui proiect a fost evidențiată în urma unei analize care a arătat lacune în legislația actuală, fiind necesară completarea normelor existente pentru a acoperi situațiile de criză ce nu impun stări excepționale. Reacția promptă Actul normativ propus va permite adoptarea unor măsuri de prevenire și descurajare a riscurilor, precum și o reacție rapidă, proporțională cu evoluția crizei. Aceste măsuri se vor desfășura pe durate limitate, fără a necesita instituirea stării de urgență sau alte stări excepționale. Ministerul Apărării Naționale îndeamnă la discernământ și informare corectă în privința proiectelor legislative. Adoptarea acestora va consolida securitatea națională și va oferi instrumentele necesare pentru gestionarea eficientă a amenințărilor moderne.

Adrian Curaj, în conflict de interese (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Adrian Curaj, în conflict de interese

Adrian Curaj, în conflict de interese: câștigă sub 75.000 de lei pe an din funcția de director general al UEFISCDI, dar încasează de aproape cinci ori mai mult din proiecte finanțe de UEFISCDI. Salariu de 6.000 de lei Potrivit declarației de avere depuse în iunie a.c., Adrian Curaj câștigă anual de la UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), ca director general, 74.264 de lei. Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR Adică puțin peste 6.000 de lei lunar. Un mizilic, având în vedere că cel mai recent program al UEFISCDI, CoEx, are un buget de 320 de milioane de euro. Dar Curaj are un atu în mânecă: semnează ca director pentru finanțări pe care le ia tot el, ca cercetător, specialist, participant în proiecte etc. Proiecte de 255.650 de lei În declarația de avere depusă anul acesta, de exemplu, Adrian Curaj a menționat suma de 255.650 lei ca fiind încasată din "Proiecte cu finanțare europeană". Există o singură problemă: aceste proiecte sunt gestionate de UEFISCDI, instituție al cărei director general este chiar Curaj. Curaj, șeful UEFISCDI, bani din proiecte ale UEFISCDI (sursa: integritate.eu) Bani și printr-o asociație O altă sumă, de 82.524 lei, a fost declarată de șeful UEFISCDI ca fiind încasată pentru "Implementare proiecte" de la Asociația Institutul de Prospectivă (AIP). Curaj, sumă mare de la Prospectivă (sursa: integritate.eu) Această asociație, în care Curaj este membru, este implicată într-un proiect (cu durata de trei ani) al cărei coordonator este tot UEFISCDI, după cum arată chiar site-ul AIP. Șeful UEFISCDI dă bani unei asociații a șefului UEFISCDI (sursa: prospectiva.ro) Numai în 2023, deci (declarația de avere depusă în 2024 menționând date pentru anul financiar 2023), Adrian Curaj a încasat peste 338.000 de lei din proiecte finanțate de instituția pe care o conduce. Adrian Curaj, în conflict de interese Dar Curaj se află în conflict de interese de foarte mulți ani. "Adrian Curaj a coordonat ca manager sau a activat ca expert în mai multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană și implementate în România chiar de instituția pe care o conducea – UEFISCDI (UEFISCSU), fiind plătit în același timp pentru munca sa la proiecte, din bani europeni, dar încasând și salariul de director al instituției, de la stat", scria Gândul în 2016. Publicația identifica atunci 18 astfel de proiecte internaționale, în care UEFISCDI și Adrian Curaj au participat. Inestimabilă experiență internațională a șefului UEFISCDI Explicația lui Adrian Curaj pentru acest cumul de poziții, transmisă prin intermediul biroului de presă al Ministerului Educației, era atunci că totul se datorează experienței și expertizei sale, mai nota publicația citată: "Prin prisma experienței și a expertizei pe care le deține, Adrian Curaj a luat parte în mod direct, în calitate de expert sau coordonator, în scrierea și implementarea mai multor proiecte, fără a beneficia întotdeauna de remunerație. De altfel, prezența instituției în aceste proiecte internaționale se datorează prestigiului UEFISCDI la nivel internațional și a recunoașterii de care se bucură expertiza domniei sale în mediile internaționale".

Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală

Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală. Cea mai mare investiție făcută vreodată în România în domeniul cercetării, 320 de milioane de euro, viciată de procedura de înscriere a proiectelor, susțin mai mulți cercetători. Citește și: Scandal uriaș la Digitalizare: suspiciuni că de la împărțirea a 320 de milioane EUR pentru cercetare au fost excluse marile universități din România printr-o șmecherie birocratică Potrivit acestora, platforma de înscriere a proiectelor a fost prost concepută, astfel încât apar erori grave de gestionare a procesului de depunere a proiectelor. Dar autoritățile susțin că solicitanții n-au respectat regulile de înscriere. Centre de Excelență de 320 de milioane de euro Cei mai buni cercetători români, atât din țară, cât și din diaspora vor primi milioane de euro pentru proiectele lor de cercetare", promitea anul trecut Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID). Ministrul anunța competiția denumită Centre de Excelență (CoEx). Competiția are ca scop consolidarea unor poli de excelență în dezvoltarea mai multor domenii, precum digitalizare, industrie, mediu, resurse naturale, sănătate sau cultură Fiecare propunere de proiect urma să fie evaluată din punct de vedere al calităţii ştiinţifice. Programul CoEx a fost lansat în luna ianuarie de MCID. Organizatorul este UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), instituție care se ocupă și de selectarea proiectelor depuse. Bugetul anunțat: 1,6 miliarde de lei. Însă, în luna iulie, aproape 20% dintre aplicații au fost excluse din competiție. motivul excluderii nu a fost calitatea proiectelor, ci o eroare depistată la procedura de depunere: aceiași cercetători au fost nominalizați drept "persoane-cheie" în două sau mai multe aplicații. 400 de universitari protestează Ca urmare a numărului mare de proiecte respinse din această cauză, peste 400 de cercetători, cadre didactice și universitare au semnat o scrisoare deschisă către ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, și directorul general al UEFISCDI, Adrian Curaj. Potrivit acestora, competiția a fost grav afectată de vicii de organizare: au fost excluse proiecte, nu din cauza calității, ci a unor motive procedurale "eronat formulate și implementate". Erorile ar aparține exclusiv organizatorului competiției, UEFISCDI, iar nominalizarea aceluiași cercetător ca specialist-cheie în două sau mai multe proiecte a fost neintenționată, susțin semnatarii scrisorii. Cauza acestei erori: directorii propunerilor de proiecte nu au avut nici un instrument obiectiv pentru a putea verifica prezența acelorași membri-cheie în mai mult de o aplicație. Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală Acest instrument ar fi trebuit pus la dispoziția directorilor de către UEFISCDI prin însăși platforma de depunere a proiectelor, susțin cei care protestează acum. Platforma ar fi trebuit să poată detecta automat prezența multiplă a unui specialist-cheie în mai multe aplicații (de exemplu, pe baza codului BrainMap introdus în platformă) și să nu permită validarea/finalizarea încărcării unei aplicații în condițiile detectării vreunui conflict de acest fel, mai arată semnatarii scrisorii deschise. "Faptul că există un număr consistent de aplicații care au fost identificate în această situație la prima evaluare a eligibilității (aproximativ 18%) denotă că nu este vorba de o eroare punctuală, evitabilă, a unui anumit consorţiu, ci mai degrabă ne aflăm în faţa unui viciu de procedură", se arată în scrisoare. De asemenea, semnatarii scrisorii au solicitat posibilitatea de a corecta eroarea, putând opta astfel pentru participarea într-o singură propunere de proiect a unui specialist. Curaj se face că nu înțelege Singura reacție de până acum a venit din partea directorului UEFISCDI, Adrian Curaj, și doar la solicitarea edupedu. Curaj a insistat asupra Pachetului de reguli. "Atunci când convenim asupra unor reguli, iar acestea sunt puține, clare și publice, cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a le respecta", a declarat Curaj. Potrivit acestuia, UEFISCDI, ca agenție de finanțare, respectă toți participanții la competițiile organizate, însă în primul rând trebuie respectate regulile competiției. "Ca finanțatori, noi respectăm regulile, iar asta face ca sistemul de cercetare și inovare să aibă încredere in noi. Nu suntem în măsură, ca agenție care organizează competiția, să schimbăm regulile sau să ne facem că nu le aplicăm – în asemenea caz responsabilitatea noastră ar intra în cu totul altă dimensiune. Tot ce facem este transparent, vizibil public, iar deciziile de finanțare sunt doar bazate pe evaluări independente realizate de evaluatori, de regulă străini", a mai declarat Adrian Curaj. Reguli fără instrumente de aplicare Însă regulile nu au venit la pachet cu instrumentele necesare aplicării lor, susțin cadrele universitare. Potrivit Cătălinei Iticescu, prof. univ. dr. la Facultatea de Stiințe și Mediu, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, aplicarea regulii a fost imposibil de controlat. "Nu am avut nici o posibilitatea să gestionăm și să evităm o astfel de situație. Suntem în situația în care practic se aplică o «pedeapsă colectivă». S-a muncit mult la elaborarea aplicațiilor, iar eliminarea din competiție pe baza unui criteriu care nu putea fi controlat de către noi este total incorectă", a spus Iticescu. De ce s-a eliminat verificarea automată? Liviu Chelcea, prof. dr. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, București, a confirmat: "Metodologia nu a prevăzut un sistem de verificare automată a unor astfel de situatii, iar instituțiile coordonatoare nu aveau cum să verifice componența echipelor din alte instituții". "Lipsa de eligibilitate din cauza prezenței unei persoane-cheie în mai multe proiecte este un aspect minor ce putea fi controlat automat", a afirmat și Gabriela Ioana Toroimac, Lector Univ. Dr., la Facultatea de Geografie, București. "Acest aspect nu are legatură cu valoarea științifică a unui proiect și/sau cu munca membrilor echipei de pregătire a propunerii de proiect. Proiectele afectate de această situație sunt cu siguranță din același domeniu științific fundamental. În aceste condiții, se destructurează un întreg domeniu pe o durată semnificativă, cu consecințe asupra soluționării problemelor societății asociate acelui domeniu", a adăugat Toroimac.

Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan

Cum arată campania Gabrielei Firea, candidata PSD la funcția de edil șef al Capitalei: își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan și neagă că ar fi lăsat primăria în faliment. În mai toate postările ei pe Facebook în care se referă la administrarea Bucureștiului, ea menționează că actualul primar i-a preluat realizările. Citește și: Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști, inclusiv contabila de 75 de ani a organizației PSD. Regia, subordonată Consiliului Județean, un dezastru financiar În mai 2023, ea l-a acuzat pe Nicușor Dan că i-a „furat” un proiect. „Consilierii generali PSD vor depune o plângere penală pentru această minciună transmisă în documente oficiale!! Să ne explice autoritățile competente cum același proiect este «NEOPORTUN» când e propus de PSD și «oportun» când e al lor, copy-paste!”, a scris Firea. Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan Cu ce proiecte realizate de Nicușor Dan se laudă Gabriela Firea: Luni, 13 mai: „Adevărul despre cel mai mare proiect de mediu din țară! Stația de epurare Glina este un proiect fanion an administrației social-democrate în București! În mandatul meu ca primar general l-am deblocat”. Miercuri, 8 mai: „Am făcut ceva pentru transportul public bucureștean! Am înnoit fără precedent parcul auto: 400 de autobuze Euro 6 achiziționate și livrate, 130 de autobuze hibrid achiziționate și livrate, am atras finanțare europeană și organizat licitații pentru 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze”. 26 ianuarie: „1 miliard de euro fonduri europene au fost atrase de echipa social-democrată în București. Lucrul acesta trebuie să-l știe toți bucureștenii, cei care au uitat sau cei care au pierdut informația” Tot la 26 ianuarie, Firea a făcut un bilanț al proiectelor pe care ea le-ar fi început, printre care „280 de milioane de euro pentru reparații la țevile vechi de termoficare” sau „70 de milioane de euro pentru noi rețele de apă și canalizare” Firea a dublat suma atrasă în realitate Factual.ro a arătat că Gabriela Firea nu a atras 1 miliard de euro în mandatul său la Primăria Capitalei, ci cel mult jumătate din această sumă. Conform datelor obținute de la Primăria Municipiului București (PMB), cuantumul sumelor brute atrase din contracte semnate în perioada 2016-2019, adică în mandatul Gabrielei Firea, a fost de aproximativ 544 de milioane de euro. Prin POIM (Programul Operaţional Infrastructura Mare) şi POR (Programul Operaţional Regional) au fost făcute plăți în valoare de aproximativ 45 mil. euro, respectiv 9.850 de euro, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Totodată, în perioada octombrie 2020 – noiembrie 2023, timp în care la conducerea PMB se afla Nicușor Dan, plățile efectuate prin cele două proiecte de fonduri europene au fost de aproximativ 33 de milioane de euro prin POIM și de circa 71 de milioane de euro prin POR – un total de 104 milioane de euro.

Cîrstoiu, avalanșă de laude către Gabriela Firea Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cîrstoiu, avalanșă de laude către Gabriela Firea

Candidatul PSD-PNL la funcția de primar general al Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, a postat, pe Facebook, o avalanșă de laude către Gabriela Firea, expediată de Marcel Ciolacu în poziția de candidat la Parlamentul European: „Nicușor Dan încă mai trăiește din proiectele lăsate la cheie și fondurile europene atrase de Firea”. Citește și: Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone, plătit de contribuabilii Sectorului 5, mai mare ca al primarului Capitalei. Ce avere uriașă are administratorul Sectorului 5 Pe pagina de Facebook a candidatului Cîrstoiu nu există, în schimb, nici un atac la Piedone Popescu, deși acesta este pe locul I în sondaje, ci doar o glumă de o calitate discutabilă. Cîrstoiu, avalanșă de laude către Gabriela Firea În această postare, Cârstoiu a preluat aproape cuvânt cu cuvânt mesajele lui Firea împotriva lui Nicușor Dan. „Realitatea este că Nicușor Dan încă mai trăiește din proiectele lăsate la cheie și fondurile europene atrase de Gabriela Firea, fie că vorbim de achiziția de autobuze hibride și troleibuze, de reabilitatea sistemului de termoficare, consolidarea clădirilor cu risc seismic și multe altele. Festivismul pe ultima sută de metri nu ține loc de gândire strategică. Este nevoie de un plan pentru un sistem administrativ superior. Și mă bucur că doamna Gabriela Firea este parte a acestui nou proiect pentru bucureșteni”, a scris Cârstoiu. Ce susținea Gabriela Firea, în ianuarie 2024: Ce susținea fosta viitoare candidată la primăria Capitalei „1 miliard de euro fonduri europene au fost atrase de echipa social-democrată în București. Lucrul acesta trebuie să-l știe toți bucureștenii, cei care au uitat sau cei care au pierdut informația. 370 de milioane de euro pentru noi autobuze, tramvaie și troleibuze. 280 de milioane de euro pentru reparații la țevile vechi de termoficare. 390 de milioane de euro pentru Glina 2, cel mai mare proiect de mediu din Europa de Est. 70 de milioane de euro pentru noi rețele de apă și canalizare. Oricât s-ar chinui dreapta USR-PNL să demonstreze că nu este așa și oricât s-ar lăuda cu munca noastră, lucrurile sunt certe și verificabile. Chiar nu sunt bucureștenii atât de naivi să creadă că a muncit USR și PNL la contractul pentru termoficare pe care actualul primar general l-a semnat în prima lună de mandat. Acolo s-a muncit trei ani pentru finanțare”.

România, investiții masive în energie regenerabilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România, investiții masive în energie regenerabilă

România, investiții masive în energie regenerabilă. Iașiul ar putea deveni un pol de producție a energiei regenerabile: mai mulți investitori așteaptă să primească undă verde de la mediu pentru construirea de parcuri eoliene și fotovoltaice în mai multe comune din județ. România, investiții masive în energie regenerabilă Proiectele sunt în diferite faze de pregătire și așteaptă aprobările necesare de la instituții pentru a demara construcția. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Aceste proiecte, o dată implementate, ar putea aduce în câțiva ani o capacitate energetică impresionantă în regiune, de peste 700 MW, adică s-ar produce energie în județul Iași aproape cât trei hidrocentrale de la Bicaz, care are o putere instalată de 210 MW. Sau cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, cu o putere instalată de producție de 700 MW. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bolojan, curs scurt despre infrastructură rutieră (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bolojan, curs scurt despre infrastructură rutieră

Bolojan, curs scurt despre infrastructură rutieră. Primarul Oradei timp de 12 ani, iar acum preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan explică într-un interviu de ce infrastructura rutieră aduce mai multe beneficii dincolo de mobilitatea urbană. Bolojan, curs scurt despre infrastructură rutieră De la centuri ocolitoare la drumul expres spre Arad, de la proiectul trenului metropolitan, la amenajarea unor parcuri industriale la marginea judeţului. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Pentru comparaţie, la Iaşi nu e nicio centură ocolitoare măcar în şantier, trenul metropolitan merge doar pe hârtie, iar parcuri industriale găsim doar la Miroslava. Bolojan este un edil atât de eficient încât, la un moment dat, s-a vehiculat scenariul unei eventuale candidaturi a lui la Cotroceni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarii de comune nu trag gaze (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primarii de comune nu trag gaze

Primarii de comune nu trag gaze. În 2018, Transgaz a propus construirea a două magistrale care să deservească 19 unităţi administrativ teritoriale din județul Iași. Primarii de comune nu trag gaze Condiţia era ca primăriile să înfiinţeze asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, avizarea acestora şi concesionarea sistemelor de distribuţie. Citește și: Unul din cei mai mari dealer-i de Fentanil și Oxicodonă din București lucrează la lanțul de farmacii Catena. DIICOT l-a prins în flagrant Doar câteva comune din vestul judeţului au făcut asta (Tătăruşi, Valea Seacă, Lespezi, Sireţel şi Vânători). Studiul de fezabilitate care a costat 630 de mii de lei nu le-a folosit, pentru că alegerile din 2020 au schimbat regulile jocului: orice localitate putea să se branşeze la reţeaua de gaze existentă, fără să mai fie nevoie de alte magistrale. Doar că mai puţin de 19 unităţi administrativ teritoriale au decis să aplice pentru obţinerea de fonduri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică. Iașiul pierde din ce în ce mai mult teren în fața orașelor din vestul țării. Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică Este îndeajuns să aruncăm o privire pe contractele de lucrări de anvergură pe care le-a semnat fiecare municipalitate în primele opt luni ale anului. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Diferențele sunt majore: Clujul și Oradea încep noi proiecte ambițioase de dezvoltare, Iașiul stagnează. Chiar dacă scoatem din ecuație metroul, al cărui contract de lucrări a fost semnat în acest an, Clujul a început investiții cu o valoare de cinci ori mai mare față de Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boloș nu are vești despre PNRR (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Economie

Boloș nu are vești despre PNRR

Boloș nu are vești despre PNRR. Cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanţare din fonduri europene 2021-2027 a fost agreat cu Comisia Europeană, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României o ordonanţă de urgenţă în acest sens, a anunţat, luni seara, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Boloș nu are vești despre PNRR "Dragilor, zilele acestea sunt într-o vizită de lucru la Bruxelles pentru discuţii despre investiţiile strategice care se desfăşoară în acest moment în România. Peste tot pe unde am fost prin ţară am primit de la primari întrebarea . Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ei bine, am agreat astăzi cu Comisia Europeană cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanţare din fonduri europene 2021-2027, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României un OUG în acest sens. Practic, ne asigurăm că nu se vor bloca proiectele de infrastructură de transport (cum ar fi Sibiu-Piteşti), intrastructura de apă-canalizare, infrastructura locală şi judeţeană de transport, proiectele de investiţii în domeniul mobilităţii urbane, dar şi proiectele din domeniul investiţiilor în sănătate şi infrastructura educaţională", a notat Boloş, pe pagina sa de Facebook. Citește și: USL 2.0 închide România. Ipocrizia maximă: PNL dă PSD mandatul de premier în numele fondurilor PNRR, dar Planul este pus în pericol de pensiile speciale susținute de ambele partide Potrivit acestuia, beneficiarii publici vor avea asigurat cadrul de programare necesar, lucru care va fi operaţionalizat printr-o serie de modificări ale programelor 2021-2027. "Deci, nu vom întrerupe fluxurile financiare şi decontările aferente proiectelor acestora pe parcursul tranziţiei de la o perioadă de programare la alta", a dat Boloş asigurări.

Spitalele din sudul României, fonduri PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spitalele din sudul României, fonduri PNRR

Spitalele din sudul României, fonduri PNRR. Cele din Iași au ratat o finanțare de zeci de milioane de lei, fonduri nerambursabile, oferită prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Spitalele din sudul României, fonduri PNRR Conform listei comunicate de Guvern, Iașiul are doar trei spitale care au obținut finanțare pe linia „Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale”, dintr-un total de 65 de proiecte aprobate pentru finanțare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe lista de rezerve sunt alte opt proiecte, dar șanse reale de „promovare” în prima categorie ar avea doar Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Pe lista câștigătorilor, dominată de unități medicale din sudul țării, se regăsesc Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, Spitalul Municipal din Pașcani și Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră