luni 25 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: proiect

82 articole
Eveniment

Două spitale importante din Iași au ratat finanțarea PNRR: proiectele, analizate de BERD

Două dintre cele mai importante proiecte medicale din Iași, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară și Spitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii, au intrat oficial pe lista BERD pentru analiză și posibilă finanțare prin parteneriat public-privat. Două spitale ieșene ratează finanțarea PNRR Anunțul făcut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene readuce speranța pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din Iași, după blocajele și întârzierile înregistrate prin PNRR. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Vicepreședintele CJ Iași, Marius Dangă, critică dur modul în care Ministerul Sănătății a gestionat programul pentru spitalele noi, susținând că lista finală a proiectelor finanțate reprezintă „un dezastru”. Acesta afirmă că proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară a fost pregătit rapid și complet, însă criteriile de selecție din PNRR ar fi fost influențate politic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Două spitale ieșene ratează finanțarea PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
AUR și PSD se unesc împotriva ONG-urilor (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor

România riscă să intre într-un conflict juridic cu instituțiile europene odată cu adoptarea, în Senat, a unui proiect de lege inițiat de partidul AUR privind finanțarea și transparența ONG-urilor. Textul legislativ, susținut prin vot și de senatorii PSD, a stârnit reacții dure din partea opoziției, a organizațiilor civice și a experților în drept european, care avertizează că măsurile propuse seamănă periculos de mult cu legislațiile adoptate anterior în Ungaria, Rusia sau Georgia împotriva societății civile. Ce prevede proiectul adoptat de Senat Deși inițiatorii susțin că proiectul urmărește exclusiv creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental, criticii avertizează că efectele sale reale ar putea fi intimidarea donatorilor, paralizarea administrativă a ONG-urilor și restrângerea indirectă a libertății de asociere. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Textul legislativ impune asociațiilor și fundațiilor obligații extinse de raportare financiară. ONG-urile ar urma să declare toate sursele de venit, indiferent de proveniență, precum și identitatea completă a persoanelor sau entităților care le susțin financiar. Mai mult decât atât, aceste informații ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF, devenind accesibile publicului larg. Inițiatorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a crește gradul de responsabilitate și transparență al organizațiilor neguvernamentale și pentru a permite cetățenilor să identifice eventuale nereguli sau conflicte de interese. În schimb, opoziția parlamentară, reprezentată de USR, PNL și UDMR, susține că proiectul depășește cu mult limitele transparenței rezonabile și creează un mecanism de presiune asupra societății civile. O lege care divide scena politică Adoptarea proiectului în Senat a evidențiat și o schimbare interesantă în dinamica politică românească. Deși AUR și PSD se află oficial în zone ideologice diferite, votul comun pentru această inițiativă a alimentat speculațiile privind o convergență punctuală în raport cu limitarea influenței ONG-urilor critice. De cealaltă parte, opoziția susține că proiectul creează o prezumție implicită de suspiciune asupra organizațiilor civice. Argumentul central al contestatarilor este că ONG-urile sunt deja obligate să depună situații financiare, rapoarte și documente fiscale conform legislației în vigoare, iar noile cerințe nu adaugă transparență reală, ci introduc mecanisme suplimentare de control și expunere publică. Faptul că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative împotriva proiectului a amplificat criticile privind oportunitatea și constituționalitatea măsurilor propuse. Precedentul Ungariei și reacția Uniunii Europene Una dintre cele mai frecvente comparații făcute de juriști și organizațiile civice este cea cu legislația adoptată în Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. În 2017, guvernul de la Budapesta a introdus o lege care obliga ONG-urile ce primeau finanțări externe peste un anumit prag să se înregistreze drept „organizații sprijinite din străinătate” și să publice listele donatorilor. Măsura a fost criticată dur de Comisia Europeană și contestată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În 2020, CJUE a decis că legea ungară încalcă legislația europeană din mai multe motive fundamentale. Instanța europeană a considerat că stigmatizarea donațiilor externe afectează libera circulație a capitalului în interiorul Uniunii Europene, dar și drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, viața privată și protecția datelor personale. Curtea a mai remarcat și existența unui efect de intimidare asupra societății civile, arătând că astfel de măsuri pot crea un climat de neîncredere și ostilitate față de organizațiile independente. În urma presiunilor europene și a riscului unor sancțiuni financiare majore, Ungaria a fost nevoită să abroge legea în 2021. Precedentul Ungariei este relevant nu doar din punct de vedere juridic, ci și financiar. În ultimii ani, Bruxellesul a condiționat accesul Ungariei la anumite fonduri europene de respectarea statului de drept și a independenței societății civile. În cazul în care România ar adopta o legislație considerată incompatibilă cu normele europene, există riscul declanșării unor proceduri similare. Legea „agentului străin” Deși proiectul românesc nu folosește explicit sintagma „agent străin”, numeroși experți afirmă că logica din spatele inițiativei este similară cu cea folosită în Rusia și, mai recent, în Georgia. În Rusia, legea „agentului străin”, adoptată inițial în 2012, obliga ONG-urile care primeau finanțare externă și desfășurau activități considerate „politice” să se înregistreze sub această etichetă. În timp, termenul a devenit un instrument de delegitimare și marginalizare publică a organizațiilor independente. În Georgia, o lege similară a declanșat în 2024 proteste masive de stradă și reacții dure din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Criticii proiectului adoptat în Senat susțin că și în România se încearcă inducerea ideii că finanțarea externă sau donațiile private reprezintă, implicit, un motiv de suspiciune. Chiar dacă limbajul folosit este mai tehnic și aparent neutru, efectele pot fi asemănătoare. „Chilling effect” – efectul de descurajare Una dintre cele mai invocate temeri este apariția așa-numitului „chilling effect” – fenomen prin care cetățenii sau companiile evită să mai sprijine anumite organizații de teamă să nu devină ținta unor controale, atacuri publice sau presiuni politice. În state precum Rusia sau Georgia, publicarea registrelor donatorilor a avut efecte directe asupra capacității ONG-urilor de a funcționa. Mulți susținători financiari au preferat să se retragă pentru a evita asocierea publică cu organizații percepute drept incomode pentru putere. În România, criticii proiectului avertizează că publicarea listelor de donatori pe site-ul ANAF poate produce exact același rezultat. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât multe organizații activează în domenii precum anticorupția, drepturile omului, protecția mediului sau monitorizarea instituțiilor statului. Pentru donatori, simpla apariție pe o listă publică poate deveni o sursă de anxietate sau vulnerabilitate. Birocrația ca instrument de presiune O altă critică majoră vizează sarcina administrativă suplimentară impusă ONG-urilor. Organizațiile mici, care funcționează deja cu resurse limitate și personal redus, ar putea fi obligate să investească timp și bani considerabili în raportări detaliate și proceduri birocratice complexe. Reprezentanții societății civile susțin că astfel de măsuri nu afectează doar ONG-urile mari și vizibile, ci mai ales organizațiile locale, mici, care oferă servicii sociale, educaționale sau medicale în comunități vulnerabile. Mai mult, proiectul prevede sancțiuni severe pentru nerespectarea obligațiilor, inclusiv posibilitatea desființării organizațiilor care nu declară complet identitatea donatorilor. Criticii consideră această sancțiune disproporționată și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Reacția societății civile Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat deja o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului. Semnatarii susțin că legea transformă raportarea financiară într-un instrument de control politic și creează premisele unei presiuni constante asupra organizațiilor independente. ONG-urile avertizează și asupra problemelor legate de protecția datelor personale. Publicarea identității donatorilor pe site-ul unei instituții fiscale ridică întrebări serioase privind compatibilitatea cu normele europene privind protecția datelor și viața privată. Pentru multe organizații, secretul donației reprezintă un principiu fundamental într-o societate democratică, tocmai pentru a proteja libertatea cetățenilor de a susține cauze civice fără teama unor consecințe sociale sau politice. România și riscul unei coliziuni cu legislația europeană Spre deosebire de Rusia sau Georgia, România este stat membru al Uniunii Europene, iar acest statut implică obligații juridice clare privind respectarea drepturilor fundamentale și a legislației comunitare. Din acest motiv, numeroși juriști consideră că adoptarea definitivă a proiectului în actuala formă ar putea genera rapid litigii la nivel european. În perioada următoare, Camera Deputaților va deveni spațiul central al acestei confruntări politice și juridice.

Opera din Copou, etapă decisivă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Decizie crucială pentru noua Operă din Copou: proiectul de 80 de milioane de euro, etapă decisivă

Ministrul Culturii, András István Demeter, a anunțat la Iași că o decizie finală privind construirea noului sediu al Operei Naționale Române Iași ar putea fi luată până la sfârșitul verii. Opera din Copou, etapă decisivă Proiectul, estimat la aproximativ 80 de milioane de euro, vizează ridicarea unei noi clădiri în zona Copou, pe un teren de aproape un hectar transferat deja în administrarea instituției. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Oficialul s-a aflat luni la Iași pentru întâlniri de lucru și evenimente culturale, discutând inclusiv despre stadiul investiției. Finanțarea pentru noua Operă urmează să fie asigurată printr-un acord încheiat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Hidrocentrala de la Pașcani, nou blocaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hidrocentrala de la Pașcani, începută în perioada comunistă, blocată din nou după o contestație

Una dintre cele mai mari investiții publice din județul Iași, hidrocentrala de pe Siret de la Pașcani, începută în perioada lui Nicolae Ceaușescu, este blocată după admiterea unei contestații în licitația pentru echiparea barajului. Hidrocentrala de la Pașcani, nou blocaj Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a decis reluarea evaluării ofertelor depuse pentru proiectul gestionat de Hidroelectrica, la aproape opt luni de la desemnarea câștigătorului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Contestația a fost depusă în septembrie 2025, cu puțin timp înainte ca investiția să primească acordul de mediu anunțat de Diana Buzoianu, prezentă atunci la Pașcani pentru a verifica stadiul lucrărilor. Rămâne de văzut dacă proiectul hidrocentralei de la Pașcani va putea intra în faza de execuție după reluarea procedurii de evaluare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primăria Iași, parteneriat cu asociație de yoga (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Eveniment

Chirica voia să facă yoga cu condamnatul Prisăcaru pe banii Primăriei Iași. S-a opus USR

Primăria Iași pregătea un protocol de colaborare cu o asociație de yoga și wellness condusă de fostul prefect al orașului, Radu Prisăcaru condamnat anterior la patru ani de închisoare cu executare pentru corupție Primăria Iași, parteneriat cu asociație de yoga Deși organizația promova activități de tip holistic, proiectul era prezentat ca o inițiativă pentru integrarea inteligenței artificiale în administrația locală. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Documentul a ajuns pe masa consilierilor locali, stârnind semne de întrebare privind profilul asociației și conducerea acesteia. În urma solicitării de clarificări formulate de consiliera USR Diana Zbranca, primarul Mihai Chirica a decis retragerea proiectului de pe ordinea de zi. Continuarea, în Ziarul de Iași

PSD-AUR vor control asupra companiilor stat (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, George Simion)
Eveniment

Fără capital străin în companiile de stat: PSD și AUR vor control politic și limitarea transparenței

Comisia Economică a Senatului a adoptat marți un amendament depus de Petrișor Peiu la proiectul PSD privind interzicerea listării la bursă a companiilor de stat. Amendamentul permite companiilor să atragă capital prin emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni, care pot fi achiziționate însă exclusiv de cetățeni români și companii din România. În acest fel, inițiativa încearcă să răspundă nevoii de finanțare, menținând în același timp controlul statului asupra structurii acționariatului. O direcție care ar putea reduce transparența și readuce influența politică în centrul deciziilor economice. Amendament: acțiuni pentru români, prin mecanisme indirecte Amendamentul AUR introduce o excepție de la interdicția de vânzare a acțiunilor companiilor de stat, permițând atragerea de capital prin mecanisme indirecte: Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE - emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni; - majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi. Elementul central al amendamentului este restricționarea accesului investitorilor străini: acțiunile pot fi vândute doar cetățenilor români și companiilor din România. Proiectul riscă să scadă atractivitatea României pentru investitori, să limiteze accesul la finanțare și să încetinească procesul de modernizare economică. În plus va afecta transparența companiilor de stat și va favoriza, din nou, politizarea acestora. Cum vor fi distribuite acțiunile Textul amendamentului stabilește și o structură clară de alocare a acțiunilor, în funcție de tipul investitorilor: - minimum 50% din acțiuni vor fi destinate investitorilor de retail (persoane fizice); - cel puțin 30% vor reveni fondurilor de investiții sau vehiculelor financiare care investesc majoritar în România (minimum 90% din active în proiecte sau entități românești). Aceste prevederi se aplică doar în măsura în care există cerere suficientă din partea acestor categorii de investitori. Controlul statului asupra acționariatului Practic, amendamentul creează un mecanism prin care statul poate controla mai strict cine ajunge acționar în companiile sale. În locul unei listări clasice la bursă, unde acțiunile pot fi cumpărate liber de orice investitor, inclusiv străin, soluția obligațiunilor convertibile introduce o etapă intermediară și condiționată. Investitorii nu devin acționari imediat, ci doar după conversie, în condiții stabilite dinainte, iar accesul este limitat explicit la cetățeni români și companii locale. În plus, distribuția acțiunilor este reglementată prin cote minime pentru investitori de retail și fonduri care investesc preponderent în România, ceea ce reduce semnificativ riscul intrării unor actori externi sau a unor achiziții masive necontrolate. Astfel, statul nu doar că își păstrează poziția majoritară, dar își asigură și un control indirect asupra structurii acționariatului, într-un mod mult mai predictibil decât în cazul unei piețe deschise. Impact asupra transparenței și pieței de capital Proiectul PSD și AUR ar putea reduce transparența în companii, afectând atractivitatea pieței de capital din România, care joacă un rol esențial în modernizarea companiilor de stat. Proiectul pleacă de la ideea de a evita listarea clasică la bursă. Or, listarea vine la pachet cu reguli stricte: - raportări trimestriale și anuale detaliate; - audituri independente; - obligații de comunicare publică rapidă a oricărui eveniment important. Dacă finanțarea se face prin mecanisme mai „controlate” (de exemplu, obligațiuni convertibile vândute într-un cerc limitat), există riscul ca unele dintre aceste obligații să fie relaxate. De asemenea, informația va circula mai puțin public și mai mult în cercuri restrânse. Riscul politizării și al concentrării capitalului Limitarea investitorilor la nivel local poate duce la implicarea fondurilor apropiate de stat, la influență politică în decizii economice și dependență de contracte publice. În plus, va scăde diversitatea de perspective, căci investitorii internaționali aduc standarde diferite și analize critice privind eficiența și guvernanța. Rolul investițiilor străine în economia României După aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de un aflux semnificativ de investiții străine directe, care au contribuit la modernizarea economiei și la creșterea productivității. Potrivit OCDE, integrarea în economia globală a fost un factor cheie pentru creșterea economică și pentru convergența veniturilor cu statele dezvoltate. De asemenea, participarea investitorilor internaționali a facilitat transferul de tehnologie, know-how și standarde de guvernanță corporativă. În acest context, limitarea accesului capitalului străin la companiile de stat ar putea reduce toate aceste beneficii. Riscul reducerii competitivității economice Unul dintre principalele riscuri ale unei astfel de măsuri este scăderea competitivității economiei românești. OCDE subliniază că, pentru a susține creșterea pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească dinamismul mediului de afaceri, să stimuleze inovația și să atragă investiții . Restricționarea accesului la capital extern poate avea mai multe efecte: - reducerea competiției pentru achiziția de acțiuni; - scăderea valorii de piață a companiilor; - limitarea surselor de finanțare. În lipsa unei competiții internaționale, există riscul ca prețul acțiunilor să fie mai mic decât ar fi într-o piață deschisă, ceea ce poate afecta veniturile statului și eficiența alocării capitalului. Capital autohton vs. capital global Susținătorii măsurii invocă necesitatea consolidării capitalului românesc și a păstrării controlului asupra resurselor strategice. Această abordare nu este nouă și apare frecvent în economiile emergente. Argumentele principale sunt: - evitarea „vânzării” activelor strategice; - protejarea intereselor naționale; - dezvoltarea unei clase de investitori locali. Totuși, în practică, capitalul autohton din România este limitat comparativ cu cel internațional. Acest lucru ridică întrebarea dacă investitorii locali pot susține singuri nevoile de finanțare ale companiilor mari de stat. Impactul asupra guvernanței corporative Un alt efect posibil vizează guvernanța corporativă. Conform datelor OCDE, România a făcut progrese în alinierea la standardele internaționale de guvernanță, inclusiv prin adoptarea unor coduri mai stricte pentru companiile listate . Investitorii internaționali joacă un rol important în acest proces, deoarece solicită transparență, impun standarde ridicate de management, sancționează derapajele prin retragerea capitalului. Limitarea accesului acestora poate reduce presiunea pentru reforme și poate favoriza un control mai mare al statului asupra companiilor, inclusiv din perspectivă politică. Posibilă creștere a influenței politice În absența unei diversități de investitori, există riscul ca acționariatul să devină mai concentrat și mai dependent de contextul intern. Acest lucru poate duce la: - decizii economice influențate politic; - numiri în management bazate pe criterii non-economice; - scăderea eficienței operaționale. În economiile unde companiile de stat nu sunt expuse presiunii pieței, aceste riscuri sunt frecvent semnalate. Efecte asupra atractivității României pentru investitori România își propune să devină membră a OCDE, un obiectiv care implică respectarea unor standarde ridicate de deschidere economică și transparență. Aderarea la OCDE este asociată cu: - creșterea investițiilor; - reducerea costurilor de finanțare; - consolidarea încrederii în economie . În acest context, o măsură percepută ca protecționistă poate transmite un semnal negativ investitorilor internaționali, sugerând o posibilă schimbare de direcție în politica economică.

One United Properties, proiect pentru Iasitex (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

One United Properties țintește Iașul: proiect imobiliar pentru fosta platformă Iasitex

Compania One United Properties, listată la Bursa de Valori București, analizează lansarea unui proiect imobiliar în Iași, pe o parte din fosta platformă industrială Iasitex, potrivit informațiilor din piață. One United Properties, proiect pentru Iasitex Inițiativa ar putea implica și Evergent Investments, unul dintre investitorii activi pe piața locală de capital. Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Detaliile privind suprafața terenului din zona Primăverii și tipul exact al dezvoltării nu sunt încă publice, însă strategia companiei indică proiecte rezidențiale premium sau mixte, cu funcțiuni comerciale integrate. Fondată de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, One United Properties este considerată cel mai mare dezvoltator imobiliar din România și își extinde prezența în marile orașe din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Autostrada A8 întârzie, proteste anunțate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada A8, blocată în contestații: proteste anunțate, după noi întârzieri ale proiectului

Întârzierile repetate ale proiectului Autostrăzii A8 readuc în prim-plan protestele de stradă, pe fondul nemulțumirilor legate de infrastructura rutieră din zona Iași. Proteste la Podu Iloaiei O primă acțiune este anunțată vineri, între orele 13:00 și 15:00, în zona barierei de la Podu Iloaiei, fiind organizată de asociația „Hai Că Se Poate!”, fără blocarea traficului. Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Deși trei dintre cele patru loturi ale tronsonului ieșean au câștigători desemnați, procedurile sunt întârziate de contestații și decizii de reevaluare, inclusiv pe segmentul Moțca–Târgu Frumos. Situația rămâne incertă și pe celelalte loturi, unde contestațiile sunt încă în analiză, iar ultimul tronson, deși are un câștigător desemnat, a fost deja contestat, prelungind blocajul proiectului A8. Continuarea, în Ziarul de Iași

USR cere reducerea diurnei pentru magistrați (sursa: Facebook/Oana Murariu)
Politică

USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat

Uniunea Salvați România (USR) face apel la toate partidele parlamentare să voteze, luni, în Senat, proiectul de lege care prevede reducerea semnificativă a diurnei acordate magistraților pentru delegare sau detașare. Inițiativa legislativă propune înlocuirea actualului sistem de calcul, bazat pe procent din salariu, cu o sumă fixă similară celei acordate funcționarilor publici. Cum se schimbă calculul diurnei: de la 2% pe zi la sumă fixă Proiectul vizează modificarea Ordonanței de Urgență nr. 27/2006 privind salarizarea magistraților. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În prezent, diurna este stabilită la 2% din indemnizația brută lunară pentru fiecare zi de delegare, ceea ce poate ajunge la aproximativ 40% din salariu într-o lună. USR propune eliminarea acestui procent și stabilirea unei sume fixe, aliniate la nivelul aplicabil în cazul altor angajați din sectorul public. Inițiatori: mai mulți deputați USR cer eliminarea privilegiilor Proiectul a fost depus în decembrie 2025 de deputații USR Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, care susțin că actualul sistem creează inechități și favorizează anumite cercuri din sistemul judiciar. Deputatul Alin Stoica a criticat dur actualul mecanism, susținând că diurna ridicată funcționează ca un instrument de influență în sistemul judiciar. Potrivit acestuia, majorarea de până la 40% din salariu reprezintă atât un stimulent pentru acceptarea delegărilor, cât și o formă de presiune, întrucât pierderea acesteia intervine odată cu încetarea delegării. Stoica a mai afirmat că acest sistem ar susține o „delegatocrație”, în care numeroși magistrați aflați în funcții de conducere sunt numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs. Inechități în sistem: magistrați plătiți diferit pentru aceleași atribuții Un alt argument invocat de USR este existența unor diferențe salariale semnificative între magistrați cu atribuții similare. Potrivit inițiatorilor, cei care nu beneficiază de delegări sau detașări pot câștiga cu până la 40% mai puțin decât colegii lor, ceea ce ar crea un efect demotivant în sistem. Când nu se mai acordă diurna: condiții noi propuse Proiectul introduce și situații clare în care magistrații nu vor mai primi diurnă, transport sau cazare: dacă sunt delegați în localitatea de domiciliu dacă dețin, ei sau familia, o locuință în localitatea respectivă dacă delegarea are loc într-o localitate aflată la mai puțin de 20 km de domiciliu Proiectul, în fața Senatului, cu raport de respingere Deși se află pe ordinea de zi a plenului Senatului, proiectul a primit raport de respingere din partea Comisiei juridice. Cu toate acestea, USR solicită adoptarea inițiativei, argumentând că măsura este necesară pentru corectarea unor dezechilibre din sistemul de justiție și pentru creșterea echității între magistrați.

Pădurea Băneasa ar putea deveni arie protejată (sursa: parculnaturalbucuresti.ro)
Mediu

Pădurea Băneasa ar putea deveni arie protejată: autoritățile promit stoparea dezvoltării imobiliare

Pădurea Băneasa ar putea deveni, în curând, arie naturală protejată, într-un demers considerat esențial pentru calitatea vieții din București. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că instituția pe care o conduce își asumă ferm protejarea acestei zone verzi, considerată vitală pentru sănătatea și echilibrul urban. Diana Buzoianu: „Nu putem respira ciment” În cadrul unei conferințe organizate chiar în Pădurea Băneasa, ministra Mediului a subliniat rolul social major al pădurilor din jurul marilor orașe. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Potrivit acesteia, proiectul de protejare a pădurilor periurbane a fost gândit inițial pentru București, dar ulterior extins la nivel național. „Nu putem respira ciment și nu putem trăi doar în gri. Avem nevoie de spații verzi și de păduri pe care să le lăsăm generațiilor viitoare”, a declarat Diana Buzoianu. Aceasta a evidențiat presiunea tot mai mare a dezvoltării imobiliare, dar și nevoia de echilibru între urbanizare și protecția mediului. Primul pas: studiu depus la Academia Română Un moment important în procesul de protejare a pădurii a fost deja bifat. Asociația Parcul Natural București a depus la Academia Română studiul de fundamentare științifică necesar pentru declararea zonei ca parc natural. Academia urmează să stabilească tipul exact de protecție, însă, indiferent de formă, obiectivul principal rămâne conservarea pădurii. După validarea studiului, autoritățile locale vor trebui să adopte hotărâri de consiliu, iar ulterior Guvernul va putea emite actul oficial de instituire a ariei protejate. Pădurea Băneasa, un plămân verde pentru Capitală Cu o suprafață de peste 1.200 de hectare, Pădurea Băneasa este cea mai mare zonă de natură relativ intactă din București și o rămășiță a Codrilor Vlăsiei. Aceasta găzduiește sute de specii de animale și plante, dintre care zeci sunt protejate sau amenințate cu dispariția, inclusiv ciocănitoarea neagră, tritonul cu creastă sau fluturele-zebră. Potrivit studiului depus, obiectivul este conservarea biodiversității, menținerea echilibrului ecologic și dezvoltarea durabilă a orașului, inclusiv prin ecoturism și educație ecologică. Presiunea urbană și riscurile asupra pădurii Activiștii de mediu avertizează că Pădurea Băneasa este supusă unor presiuni constante. Construcțiile imobiliare se extind tot mai aproape de marginea pădurii, apar șantiere noi, iar traficul auto pe drumurile forestiere afectează liniștea și calitatea aerului. Un raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului arată că un drum forestier a fost extins fără documentația legală necesară, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul de administrare a zonei. Poluarea din București, un argument major pentru protejare Inițiativa vine pe fondul unui nivel ridicat de poluare în Capitală. Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, iar România a fost deja sancționată la nivel european pentru calitatea aerului. Datele oficiale arată că reducerea poluării ar putea crește speranța de viață a locuitorilor cu până la patru ani. În acest context, pădurea devine un element esențial pentru sănătatea publică și pentru echilibrul urban. Ce înseamnă, concret, „arie naturală protejată” Statutul de arie naturală protejată ar transforma Pădurea Băneasa dintr-un spațiu vulnerabil la presiuni imobiliare într-un bun de interes public, protejat prin lege. Concret, construcțiile ar fi limitate strict, intervențiile asupra ecosistemului ar deveni controlate, iar biodiversitatea ar beneficia de măsuri clare de conservare. Accesul și utilizarea pădurii ar fi reglementate astfel încât să favorizeze recreerea și educația, nu exploatarea. În plus, ar fi instituit un plan de management care să asigure protecția pe termen lung și să prevină abuzurile. Sprijin public pentru protejarea pădurii Demersul de protejare a Pădurii Băneasa beneficiază de un sprijin larg din partea populației. Peste 22.000 de persoane au semnat o petiție care cere instituirea statutului de arie naturală protejată. Autoritățile susțin că acest proiect ar putea deveni un model de bune practici, demonstrând cum instituțiile și comunitatea pot colabora pentru protejarea mediului.

Recuperarea mobilității după AVC (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

După un AVC, pacienții ar putea să-și recupereze mobilitatea cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Un proiect inovator dezvoltat la Iași oferă speranță pacienților care au suferit un accident vascular cerebral, vizând recuperarea mobilității mâinii paralizate. Recuperarea mobilității după AVC Cercetătorii de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” lucrează de peste zece ani la un sistem bazat pe inteligență artificială și semnale cerebrale. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Tehnologia permite ca intenția pacientului de a mișca mâna să fie transformată în acțiune, oferind creierului feedback-ul necesar pentru a reînvăța mișcarea. Specialiștii subliniază că eficiența maximă a recuperării apare într-o fereastră critică de aproximativ șase luni după AVC. Continuarea, în Ziarul de Iași

Păcănelele, vizate de interdicție la Iași (sursa: Pexels/Vanessa Valkhof)
Eveniment

Păcănelele, vizate de interdicție la Iași: Primăria propune eliminarea aparatelor din oraș

Primăria Iași pregătește două proiecte de hotărâre care ar putea duce la eliminarea aparatelor de tip slot-machine din municipiu și la introducerea unor reguli stricte pentru celelalte forme de jocuri de noroc. Păcănelele, vizate de interdicție la Iași Una dintre inițiative vizează scoaterea „păcănelelor” din oraș, iar cealaltă propune un regulament de funcționare pentru pariurile sportive și loto tradițional. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Ideea a fost anunțată în plenul Consiliului Local de consilierul Dragoș Popa, care a precizat că proiectul a fost inițiat împreună cu fostul deputat Filip Havârneanu și a cerut sprijinul tuturor aleșilor, subliniind că nu este o inițiativă politică de partid. Viceprimarul Daniel Juravle și primarul Mihai Chirica și-au exprimat susținerea pentru demers, edilul afirmând că proiectul va fi analizat în comisiile de specialitate și ar putea fi introdus în regim de urgență pe ordinea de zi a Consiliului Local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proiectul de monorail, dispute aprinse în societatea civilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

De la autostrăzi la monorail: transportul suspendat provoacă dispute aprinse în societatea civilă

Lansarea studiului de prefezabilitate pentru proiectul de monorail (cale suspendată de rulare care folosește o singură șină) din Iași a reaprins dezbaterea dintre asociațiile pro-autostradă, după ce atenția publică s-a concentrat ani la rând pe A7 și A8. Proiectul de monorail, dispute aprinse în societatea civilă Noul proiect de transport urban, care vizează o cale suspendată de rulare pe o singură șină, ar putea redefini mobilitatea în municipiu, în paralel cu discuțiile despre Masterplanul Zonei Metropolitane Iași și regionalizare. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Studiul recent contractat va analiza traseul optim și va stabili dacă soluția finală va fi un monorail clasic, un tramvai suspendat sau o altă variantă tehnică rentabilă. Potrivit reprezentanților implicați, inclusiv Irinel Bucur, proiectul trebuie să țină cont de protejarea zonei istorice a Iașului și de fluidizarea traficului în intersecții aglomerate precum Podu-Roș. Continuarea, în Ziarul de Iași

USR vrea interzicerea păcănelelor în București (sursa: Pexels/Vanessa Valkhof)
Eveniment

Păcănelele, interzise în București: proiect USR pentru eliminarea sălilor de jocuri din Capitală

Consilierii generali ai USR vor depune un proiect de hotărâre prin care solicită interzicerea păcănelelor în București. Anunțul a fost făcut de lidera deputaților USR, Diana Stoica, în cadrul unei conferințe de presă. Inițiativa vine în contextul în care autoritățile locale au, în prezent, posibilitatea legală de a limita sau de a nu autoriza astfel de săli de jocuri de noroc în anumite zone. Pachetul „Fără păcănele”, promovat de USR în Parlament Diana Stoica a reamintit că USR a dus „patru ani de luptă în Parlament” pentru reglementarea industriei jocurilor de noroc, inițiind peste zece proiecte legislative incluse în pachetul „Fără păcănele”. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Potrivit deputatei, măsura limitării sau interzicerii sălilor de jocuri a fost inclusă și în programul de guvernare, iar cadrul legislativ actual permite autorităților locale să decidă dacă autorizează sau nu aceste spații. „Se comercializează o dependență” Lidera deputaților USR a atras atenția asupra efectelor grave ale dependenței de jocuri de noroc. „Ceea ce se comercializează în aceste săli este o dependență. Și este dependența cu cea mai mare rată de suicid. Unul din cinci oameni care suferă de această dependență are cel puțin o tentativă de sinucidere pe parcursul vieții”, a declarat Diana Stoica. Ea a susținut că statul român a fost, de-a lungul timpului, în complicitate cu această industrie, permițând extinderea necontrolată a sălilor de jocuri în cartierele rezidențiale. Conferință de presă lângă școli și blocuri cu săli de pariuri Locul ales pentru conferință nu a fost întâmplător, a explicat deputata. În apropiere se află un bloc la parterul căruia funcționează șase săli de pariuri și „case de păcănele”. Pe o rază de câteva sute de metri se regăsesc șase școli, un after school, trei grădinițe, o creșă, două biserici și o piață. Zona este tranzitată zilnic de părinți și copii. „Nu suntem în Las Vegas. Înghesuiala aceasta de aparate distrugătoare se află în mijlocul unui cartier rezidențial, unde trăiesc bucureștenii”, a subliniat Diana Stoica. Drame în familii și mesaje disperate Deputata USR a vorbit despre efectele dramatice ale dependenței de jocuri de noroc: pierderea locuințelor, destrămarea familiilor și numeroase tentative de suicid. Diana Stoica a afirmat că primește zilnic mesaje de la persoane afectate, care solicită sprijin și soluții pentru a ieși din spirala dependenței. „Bucureștiul a devenit invadat de păcănele și case de pariuri. Este aberant că nu puteai deschide o florărie fără autorizație de la primărie, dar primarii nu aveau niciun cuvânt de spus când apăreau păcănele lângă școli și la parterul blocurilor”, a declarat ea. Radu Mihaiu: „Sunt printre cele mai periculoase locuri de socializare” Deputatul Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2, a susținut că sălile de păcănele reprezintă „unul dintre cele mai periculoase locuri de socializare”. El consideră că eliminarea acestor spații din zonele urbane ar reduce semnificativ fenomenul atragerii persoanelor vulnerabile către jocurile de noroc. Proiectul va fi în dezbatere publică la Primăria Capitalei Consilierul general Dragoş Radu a declarat că Bucureștiul „nu mai trebuie să fie un cazinou în aer liber”. Proiectul de hotărâre va fi publicat pe site-ul Primăria Municipiului Bucureşti și va intra în dezbatere publică timp de 30 de zile. USR va invita la discuții toți factorii implicați și va încerca să obțină sprijinul majorității din Consiliul General al Municipiului București pentru adoptarea măsurii.

Lukoil s-a retras din proiectul Trident (sursa: Facebook/LUKOIL)
Eveniment

Lukoil s-a retras din proiectul Trident de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră

Compania Lukoil Overseas Atash BV, subsidiară a grupului rus Lukoil, a acționat în instanță statul român după decizia de retragere din proiectul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră. Litigiul vizează recunoașterea existenței unui caz de forță majoră, invocat de companie în contextul sancțiunilor internaționale și al blocajelor operaționale. Proces la Tribunalul București: Lukoil invocă forța majoră Acțiunea a fost depusă la Tribunalul București și are ca obiect constatarea existenței unui caz de forță majoră. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE În dosar sunt implicați, ca pârâți, Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz și Agenția Națională pentru Resurse Minerale – Direcția Generală de Concesiuni Petrol și Gaze. În paralel, Ministerul Energiei a recomandat, pe 11 februarie, instituirea unei măsuri de supraveghere extinsă asupra entităților deținute în România de grupul Lukoil. Retragerea Lukoil din proiectul Trident din Marea Neagră Grupul Lukoil a anunțat oficial retragerea din proiectul Trident, unde participa în asociere cu Romgaz. În cadrul perimetrului offshore, Lukoil Overseas Atash BV Branch avea rolul de operator și acționar majoritar, în timp ce statul român era reprezentat prin Romgaz. Proiectul Trident era considerat unul dintre potențialele proiecte de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, complementar dezvoltării Neptun Deep, și parte a eforturilor regionale de reducere a dependenței de importuri energetice. Sancțiunile occidentale blochează proiectul Specialiștii din domeniul energiei consideră că retragerea Lukoil depășește dimensiunea contractuală și reflectă vulnerabilități strategice. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a subliniat că invocarea forței majore reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei fac dificilă continuarea operațiunilor în proiecte strategice. Potrivit acestuia, situația evidențiază întârzierile și lipsa unei strategii energetice coerente în ultimul deceniu. Proiectul Trident fusese văzut ca o piesă promițătoare în consolidarea securității energetice a României și a Europei, chiar dacă nu era la fel de avansat precum Neptun Deep. Statul român, presat să ia decizii rapide În contextul retragerii Lukoil, experții consideră că autoritățile române trebuie să decidă rapid dacă acceptă sau contestă invocarea forței majore. De asemenea, trebuie stabilit dacă perimetrul Trident va fi scos la retender și dacă statul va susține activ înlocuirea operatorului. Mesajul transmis investitorilor este considerat esențial, deoarece proiectele strategice nu pot rămâne blocate în incertitudine ani la rând. O posibilă oportunitate pentru România Retragerea Lukoil ar putea crea și oportunități. O repoziționare a proiectului sub un operator care nu este expus riscului sancțiunilor ar putea crește atractivitatea investițională a perimetrului Trident. În actualul context european, gazele din Marea Neagră sunt privite nu doar ca resursă economică, ci ca element strategic pentru consolidarea securității energetice regionale. Specialiștii subliniază că miza reală nu este plecarea Lukoil, ci capacitatea României de a transforma acest moment într-un nou început pentru dezvoltarea proiectelor energetice offshore.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră