sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: profit

42 articole
Economie

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat

Încă un semnal că austeritatea la stat s-a încheiat înainte de a începe: Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat care au profit. Potrivit site-ului Profit, ordonanța zisă „Trenuleț” - care îngheța salariile în sectorul de stat - se vor permite majorărin salariale în companiile care au profit, care sunt listate la bursă și în industria de apărare, acolo unde s-a obținut „profit operațional”. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Pretextul, potrivit surselor citate de Profit, ar fi că astfel și-ar menține „performanțele economice” și se vor putea dezvolta în continuare. Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Discuția este acum dacă Guvernul va modifica ordonanța Trenuleț, printr-o altă ordonanță, sau modificările vor fi strecurate în Parlament, prin amendamente. „Guvernanții au mai promis anterior că ordonanța (..) va fi modificată în Parlament pentru a permite plata orelor suplimentare lucrate în zilele de week-end sau sărbători legale de către angajații din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, Guvernul promite să vină cu o soluție și pentru pensiile militare și să continue discuțiile cu conducerile companiilor de stat din domeniile feroviar, silvic, energetic, siderurgic pentru clarificarea modului de aplicare a ordonanței la nivelul acestor companii”, arată Profit. Marți, Guvernul părea să fi cedat și în fața sindicatului de la Metrorex - companie puternic subvenționată și aflată pe pierdere - și ar fi acceptat majorarea salariilor cu 1.050 de lei, brut, lunar.

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Foto: Facebook
Volkswagen, scădere drastică a profitului net (sursa: vw.com)
Economie

Volkswagen, scădere drastică a profitului net

Volkswagen, scădere drastică a profitului net. Constructorul auto german Volkswagen a anunțat miercuri o scădere semnificativă de 63,7% a profitului net în al treilea trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Această scădere este atribuită costurilor ridicate și diminuării vânzărilor în China. Volkswagen, scădere drastică a profitului net În perioada iulie-septembrie 2024, Volkswagen a înregistrat un profit net de 1,58 miliarde de euro, un rezultat modest pentru un gigant auto care intenționează să implementeze cel mai mare program de restructurare din istoria sa, punând în pericol mii de locuri de muncă. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Profitul operațional al grupului a scăzut cu 42%, ajungând la 2,86 miliarde de euro, în contextul unei cifre de afaceri de 78,5 miliarde de euro. Motivele scăderii profitului Volkswagen a înregistrat o scădere cu 7% a volumului de vânzări la nivel global, iar creșterea de 6,4% în America de Nord nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea de 15% din China, principala piață a grupului. În plus, vânzările de modele electrice au scăzut cu 10% în acest trimestru. Impactul asupra marjei operaționale Marja operațională a grupului a coborât la 5,4% în primele nouă luni ale anului, față de 6,9% în aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea vânzărilor mărcilor Porsche și Audi, cunoscute pentru profitabilitate ridicată, a avut un impact semnificativ, în timp ce rentabilitatea mărcii VW a fost de doar 2%. Germania, măsuri drastice de restructurare Volkswagen are în vedere măsuri drastice de restructurare pentru a reduce costurile și a îmbunătăți eficiența. Printre acestea se numără închiderea a trei uzine din Germania, reducerea personalului și diminuarea salariilor pentru cei 120.000 de angajați VW din țară. Aceste măsuri ar putea avea un impact puternic asupra economiei germane. Rezultatele reflectă un context de piață provocator și subliniază nevoia urgentă de ajustări financiare și operaționale. Directorul financiar al Volkswagen, Arno Antlitz, a subliniat necesitatea unor măsuri rapide pentru a susține competitivitatea grupului în contextul unui mediu global tot mai dificil.

Afacerile private în sănătate, profit generos (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Economie

Afacerile private în sănătate, profit generos

Afacerile private în sănătate, profit generos. Domeniul medical este în plină expansiune, însă lipsa infrastructurii rămâne o problemă majoră care afectează creșterea economică echitabilă a regiunii de nord-est a României. Afacerile private în sănătate, profit generos Cele 1.565 de firme din Iași (care includ producători de echipamente medicale, produse farmaceutice și servicii medicale, inclusiv spitalizare) produc 788 de milioane de euro, cu un profit de 104 milioane de euro. Astfel, Iașul ocupă locul al doilea în țară în acest sector, după București. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat Dar dezvoltarea regiunii depinde de îmbunătățirea infrastructurii, adică de progresul autostrăzii A7. Iar autostrada A8 va fi esențială pentru o dezvoltare echitabilă între regiuni. Aceasta ar reduce cu 40% timpul de parcurs între Târgu Mureș și Iași, un avantaj economic major. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut Foto: Facebook
Economie

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut

Profitul OMV aproape că s-a triplat în primul semestru din 2024, dar plățile la buget au scăzut ușor, arată un comunicat al acestei companii. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Potrivit acestui comunicat, OMV a avut un profit de 2,6 miliarde de lei în primul semestru din 2024, față de 0,9 miliarde de lei, în perioada similară din 2023. Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut “Contribuție la Bugetul de Stat de ~8,3 mld lei, ușor sub nivelul de 8,8 mld lei, din 1-6/23“, se mai precizează în comunicat. Investițiile au fost de 2,4 mld lei, mai mari cu 1% față de același interval de timp din 2023. “În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende și am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie și am făcut acest lucru cu succes: noile sonde și reparațiile capitale au contribuit semnificativ la producția de hidrocarburi, am înmagazinat cantități ridicate de gaze, îndeplinind obligația legală, rafinăria a continuat să funcționeze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuție importantă la stabilitatea pieței de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă și de electro-mobilitate și am luat decizia finală de investiție pentru o unitate de producție SAF/HVO. Cu acest progres și cu investiții de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziționați pentru a fi lideri ai tranziției energetice în România și Europa de Sud-Est”, a declarat, potrivit comunicatului OMV, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget: în 2023, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a avut un profit de 453 de milioane de lei, dar 401 milioane s-au împărțit sub formă de dividende către ministerul Transporturilor și Fondul Proprietatea. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică Și în 2023, profitul aeroportului, de 303 milioane de lei, net, a fost luat de stat, iar ministrul Grindeanu se văicărea aparent neputincios și dădea vina pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, susținut de PNL. Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții „N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a declarat demnitarul PSD. Aerogara Otopeni este, în lipsa investițiilor, în prag de colaps: terminalele de plecări sunt supraaglomerate, instalația de aer condiționat a cedat și a fost înlocuită doar după repetate scandaluri, iar benzile transportatoare foarte vechi se strică frecvent. Cu toate acestea, profitul din 2024 a fost luat de Ministerul Transporturilor, care a încasat dividende brute de 321,477 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea - 80,369 milioane de lei. Potrivit unui studiu al firmei de inginerie aeroportuară Netherlands Airport Consultants (NACO), la cererea Fondului Proprietatea, încă din 2025 Otopeniul ar putea ajunge la limita maximă de pasageri pe care o poate procesa, între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În 2030, prin Otopeni ar putea trece circa 21 de milioane de pasageri, apreciază NACO. „Soluţia principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcţia unui nou terminal în următorii ani", a spus Rene Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO.

Trădarea politică, profitabilă ani de zile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Trădarea politică, profitabilă ani de zile

Trădarea politică, profitabilă ani de zile. Fără să semene cu balada Miorița, povestea a doi consilieri locali de pe listele aceleiași formațiuni politice care i-a repudiat ulterior a plecat din același punct al alegerilor locale din 2020. Trădarea politică, profitabilă ani de zile Ambii au urmat trasee politice nu tocmai de lăudat, unul având mult mai mult de câștigat decât celălalt. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Așa cum a început, povestea se încheie tot într-un punct comun: niciunul nu mai candidează pentru un nou mandat. La doar câteva luni de la alegeri, consilierul USR Cezar Baciu a trecut de partea taberei PNL-PMP, votând bugetul orașului într-un moment crucial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Foto: Inquam/Madalina Norocea
Eveniment

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă: datele publice arată că rata profitului acestor companii depășea 50%, fiind, în unii ani, de circa 90%. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi Potrivit datelor DNA, firma controlată de generalul în rezervă Dumitru Dumbravă, fost șef al direcției juridice a SRI, se numește Wise Line Consulting. În anul fiscal 2023 a avut zero angajați, o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei și un profit de ușor peste trei milioane de lei. Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Cum a evoluat firma Wise Line Consulting a generalului Dumbravă, cu zero angajați din 2018 în 2023: 2018, anul înființării: pierdere de 18.000 de lei 2019: cifră de afaceri de peste 533.000 de lei și un profit de peste 451.000 de lei 2020: cifră de afaceri de peste 1,15 milioane de lei și profit de 938.000 lei 2021: cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, profit de 3,64 milioane de lei 2022: cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și profit de 693.000 lei În 2023, firma avea datorii de 212.000 lei Firma lui Florian Coldea, fost director adjunct al SRI, este, potrivit datelor DNA, SC Strategic Sys SRL. A fost înființată în 2020 și avea, în 2023, patru angajați. Și această firmă avea o rată uriașă a profitului: 2020: 639.000 de lei cifră de afaceri, profit de 573.000 lei 2021: 4,48 milioane lei cifră de afaceri și 4,3 milioane de lei profit - firma avea doi angajați 2022: 2,95 milioane de lei cifră de afaceri și 2,7 milioane de lei profit - cu un singur angajat 2023: 6,11 milioane de lei cifră de afaceri, 4,83 milioane de lei profit și patru angajați. Însă, în 2023 firma figura cu datorii de ușor peste două milioane de lei. Cum funcționa rețeaua Firmele SC Wise Line Consulting și Strategic Sys SRL – ale celor doi generali – sunt acuzate de DNA de spălare de bani. „În perioada martie 2023 – aprilie 2024, numiții Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, acționând ca membri ai unei echipe ce pretinde că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze, au fundamentat încă din anul 2019 un mod de operare prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. «Doru Trăilă și Asociații» și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL, societate controlată de către Dumbravă Dumitru), și ulterior prin încheierea unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian), ambele având ca scop ascunderea legăturii între beneficiarul serviciilor de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, beneficiind și de sprijinul numitului Tocaci Dan - Victor, au pretins de la numitul Hideg Robertino - Cătălin suma de 700.000 de euro pentru a-și exercita influența asupra magistraților din cadrul Tribunalului București și respectiv ai Curții de Apel București în vederea pronunțării unor hotărâri favorabile martorului denunțător, în dosarul nr. 27485/3/2022”, a arătat DNA.

Profitul astronomic pe care l-a obținut Florin Călinescu Foto: Instagram
Politică

Profitul astronomic pe care l-a obținut Florin Călinescu

Profitul astronomic pe care l-a obținuit în 2023, „fermierul” Florin Călinescu, fost actor, iar acum candidat la Parlamentul European: nu mia puțin de 1,294 milioane de lei au fost dividendele încasate de la firma sa FCMC Impex SRL, unde deține 98% din acțiuni. Citește și: Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă. Directorul companiei va avea 10.000 de euro pe lună În declarația sa de candidat, el afirmă că este fermier, fost actor și regizor. Profitul astronomic pe care l-a obținut Florin Călinescu Actorul pare să se fi îmbogățit consistent în ultimii patru ani, dacă facem o comparație între declarația de avere depusă în 2020, când a candidat pentru funcția de deputat, și cea de acum, depusă în calitate de candidat la Parlamentul European din partea Partidului Diaspora Unită. În 2020, Călinescu declara - pentru anul fiscal 2019 - un salariu de 14.400 de lei, în calitate de consilier artistic la FCMC Impex, zero dividende și 62.000 de lei în contul bancar. El era președinte al Partidului Verde, la acel moment. În 2024, salariul său a scăzut la doar 9.170 de lei, dar dividendele au explodat la aproape 1,3 milioane de lei, iar în bancă are 500.000 de lei. Declarațiile sale de avere sunt incoerent în ceea ce privește terenurile deținut: în 2020 declara 1,8 hectare de teren agricol achiziționat în 2015 în comuna Babana. În 2024, el declară 2,35 hectare de teren agricol achiziționat în 2007 în comuna Babana - localitate aflată la 11 km de Pitești, în Argeș. Florin Calinescu Foto: Facebook În ultimele zile, fostul actor a declarat în repetate rânduri că ar dori să candideze la prezidențiale. „O să ajung să candidez și la Cotroceni... văzând echipa. Ştii, mergem undeva, ne dăm cămășile jos pe la Vama Veche, pe la Eforie, bă, hai, mă, să facem un fotbal... Cine pierde dă berea. Îți dai seama în câteva secunde cam cine e mai bun, cine e mai prost, cine vrea doar să stea fără nevastă două ore ș.a.m.d. Nu sunt convins absolut deloc că vreunul dintre ceilalți candidați pentru Cotroceni e mai breaz”, a spus el la Antena 3.

Florian Coldea este tot agent - imobiliar (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Florian Coldea este tot agent - imobiliar

Florian Coldea este tot agent - imobiliar. Trecut în rezervă în 2017, Florian Coldea, fostul număr 2 din SRI, s-a apucat de afaceri trei ani mai târziu. Generalul în rezervă are două firme, pe care le împarte cu fostul coleg din Serviciu, generalul Dumitru Cocoru. Florian Coldea este tot agent - imobiliar Prima firmă a fost înființată de Coldea și Cocoru, cu cote egale, în 2020 și se numește Strategic Sys SRL. Obiectul principal de activitate: Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. Citește și: Florian Coldea, ex-SRI, a primit o corecție fizică într-o lojă VIP la Untold Dubai de la Sergiu Diacomatu, fost șef ANRP anchetat de DNA pentru restituiri de proprietăți În 2022, firma a avut venituri de 2,96 milioane de lei și cheltuieli de numai 233.015 lei, cu un singur angajat. Profitul net a fost de 2,69 milioane de lei, adică de peste 90% din venituri. Un an mai târziu, în 2021, Coldea și Cocoru au înființat, tot în cote egale, Strategic Assets SRL. Obiect de activitate principal: Agenții imobiliare. Totuși, în 2022, obiectul de activitate a fost completat cu: Activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii - servicii de consiliere pentru investiții, intermedieri credite bancare, pentru persoane juridice. La finalul lui 2022, Strategic Assets SRL avea venituri de 2,34 milioane de lei și cheltuieli infime, de aproape 64.000 de lei. Profitul net: 2,25 milioane de lei (95% din venituri), cu un singur angajat.

Andra - Măruță, profit din bani publici (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Andra - Măruță, profit din bani publici

Andra - Măruță, profit din bani publici. Anual, firmele cuplului Andra - Măruță au profituri de milioane de euro. Mare parte din acești bani sunt publici, din bugetele primăriilor și ale consiliilor județene din țară. Andra - Măruță, profit din bani publici Potrivit portalului de achiziții publice SICAP, Plan B Music SRL (Cătălin Măruță - 20%, Andra - 80%) a avut în 2022 și 2023 încasări de peste 203.000 de lei din trei contracte cu autorități locale. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Ocean Music SRL (Cătălin Măruță - 80%, Andra - 20%), potrivit aceleiași surse, a avut un contract de peste 57.000 de lei cu Primăria Câmpulung Muscel în decembrie 2021. Însă grosul concertelor susținute de Andra pe bani publici nu au apărut pe portalul achizițiilor publice. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Mai mult, unele primării nici nu au dezvăluit suma cu care au plătit-o pe artistă decât după ce au fost obligate în instanță. Este și cazul Clujului, de unde Andra a încasat 78.000 de lei pentru un concert. Bugetul, mai generos decât privații Artista nu a refuzat comune (precum Giarmata sau Ibănești), orașe mici sau medii (Bocșa, Bistrița, Mediaș) și în nici un caz orașe mari (Pitești, Galați, Cluj). Localitățile menționate sunt, însă, doar o mică parte din cele în care Andra a dat concerte pe bani publici. Interesant este că, din bugetele autorităților locale, soția lui Cătălin Măruță a încasat mai mult decât din evenimente private. Astfel, dacă un eveniment plătit din bani publici i-a fost plătit și cu 28.000 de euro (la Bistrița), la un eveniment privat suma ajunge pe la 10.000 de euro. În ciuda profiturilor enorme ale firmelor cuplului Andra - Măruță, acestea au și datorii foarte mari: peste 15,8 milioane de lei la finalul anului fiscal 2022.

Andra și Măruță, milionari în euro (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Andra și Măruță, milionari în euro

Andra și Măruță, milionari în euro. Cuplul Andra și Măruță pare a fi cel mai puternic din show-biz-ul autohton. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Cei doi dețin împreună patru firme care produc foarte mulți bani. Proporțiile în firme: ba 80-20, ba 20-80 Plan B Music SRL, în care Cătălin Măruță deține 20% din părțile sociale și Andra, 80%, a avut venituri de peste 3,1 milioane de lei în 2022. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Profitul: peste 1,6 milioane de lei, cu un singur angajat. Obiectul de activitate: Activități de interpretare artistică (spectacole). Firma avea la finalul lui 2022 și datorii de 3,1 milioane de lei. În Ocean Music SRL, cu același obiect de activitate, Măruță are 80% din părțile sociale și Andra, 20%. În 2022, firma a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei și profit de peste 993.000 de lei, cu doi angajați. Datoriile, la sfârșitul lui 2022: 4,8 milioane de lei. Andra și Măruță, milionari în euro În Studio 78 SRL, Măruță are 90% din părțile sociale, Andra - 10%. Firma se ocupă cu "Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune". În 2022, veniturile au fost de 3,3 milioane de lei, dar profitul, chiar mai mare: aproape 3,5 milioane de lei, cu un singur angajat. Datoriile: peste 3,4 milioane de lei. La Andra Records SRL, soții Măruță își împart în mod egal părțile sociale. În 2022, firma a avut venituri de aproape șase milioane de lei și profit net de aproape patru milioane de lei, cu un singur angajat. Datorii la finalul lui 2022: 4,5 milioane de lei. Obiectul de activitate: Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală. Măruță are și business în IT Cătălin Măruță mai deține o firmă împreună cu Elekes Levente, Red Music SRL. Firma avea, la finalul lui 2022, 89 de angajați și, contrat numelui, nu se ocupă cu muzica, ci cu "Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)". În 2022, firma a avut venituri de peste zece milioane de lei, dar un profit foarte mic, de aproape 29.000 de lei. În aprilie 2023, Andra și Măruță au decis să-și lichideze o firmă pe care o dețineau împreună, Sunny Music SRL. La o lună distanță, în mai 2023, cei doi au deschis firma Avocado Music SRL.

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local (sursa: Facebook/Bianca Drăgușanu)
Economie

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local. Drăgușanu nu este doar model, ci și femeie de afaceri. Firma Bella Dream Star SRL, din care deține 50%, face profit. Dar mic. Firma de făcut haine, mică, dar cu profit În anul fiscal 2022, Bella Dream Star SRL a avut venituri de peste 837.000 de lei și un profit net de peste 168.000 de lei, cu cinci angajați. Citește și: „Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA”: decăderea lui Bădălău – de la parlamentar, ministru și vice la Curtea de Conturi, la subiect de glume pe internet Firma se ocupă cu "Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)". Din profit, dividendele la care Drăgușanu are dreptul sunt de 84.000 de lei, echivalentul a 17.000 de euro. Bianca Drăgușanu este implicată și în altă firmă, Bella Farfallina SRL, la care are sub 30% din părțile sociale. Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local Constantin Cosmin-Crunțeanu deține aproape 41% din părțile sociale. Pe pagina sa de Facebook, Crunțeanu se prezintă drept model (inclusiv pentru Cătălin Botezatu, în trecut). De asemenea, Crunțeanu menționează că deține CCM Boutique, un site de vândut haine care are în spate tocmai Bella Farfallina SRL. Pe prima pagină, ca model apare chiar Bianca Drăgușanu. Ca administrator al Bella Farfallina SRL, Crunțeanu câștigă 40.000 de lei pe an, potrivit unei declarații de avere pe care a depus-o în calitate de polițist local la Sectorul 4. O sumă pe care sigur nu a obținut-o din această firmă, care nu a avut nici un venit în 2022, potrivit Ministerului de Finanțe, iar pentru 2021 nici măcar nu a depus bilanț contabil.

Loredana, profit mult sub al soțului (sursa: Facebook/Loredana Groza)
Economie

Loredana, profit mult sub al soțului

Loredana, profit mult sub al soțului. Afacerile foștilor soți Andrei Boncea și Loredana Groza sunt de zeci de milioane de lei. Dar 95% din bani sunt produși de ex-soțul Loredanei. Firma familiei, pe pierderi Chiar dacă au divorțat, Andrei Boncea și Loredana Groza au împreună o firmă, Rollywood Film SRL, care nu are foarte mult succes. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV Înființată în 2014, firma a avut în 2022 venituri de aproape 440.000 de lei, dar cheltuieli de peste 552.000 de lei. Urmarea: pierderi de peste 113.000 de lei. La care se adaugă datorii de aproape 160.000 de lei, dar și creanțe de peste 104.000 lei. SRL-ul are ca obiect de activitate "Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune". Agurida o duce binișor La muzica, însă, Loredana pare să se priceapă mai bine. Firma pe care o deține în calitate de asociată unică este Agurida Unlimited SRL, înființată în 2021. În 2022, această firmă a avut venituri de aproape 2,8 milioane de lei și un venit net de peste 118.000 (aproximativ 25.000 de dolari) de lei, cu trei angajați. Loredana, profit mult sub al soțului Firma cea mai profitabilă din familie, însă, este deținută (în proporție de 50%) de Andrei Boncea și de regizorul Dragoș Bulica și se numește Frame Film SRL. Obiectul de activitate al firmei este "Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune". Spre deosebire de Rollywood Film SRL, însă, Frame Film SRL are un portofoliu internațional impresionant. În 2022, firma a avut venituri de peste 58 de milioane de lei (aproape 13 milioane de dolari). În anii anteriori, veniturile au sărit și de 100 de milioane de lei. Profitul net pe 2022 al firmei a fost de peste opt milioane de lei, din care lui Andrei Boncea i-au revenit dividende de peste patru milioane de lei (aproximativ 900.000 de dolari).

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie Foto: Inquam/Bogdan Buda
Eveniment

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie, deși unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de contruire. Astfel, în 2021, Ferma Dacilor a beneficat de un grant - ajutor nerambursabil - de 60.000 de euro, la care a adăugat o cofinanțare de circa 10.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Datele apar pe site-ul pe site-ul fonduri-structurale.ro. Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat „FERMA DACILOR PRODUCTION SRL anunță finalizarea proiectului cu titlul «Cerere grant capital de lucru» proiect nr. RUE 7368 înscris în cadrul Măsurii „Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr 130/2020. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de maxim 12 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri/(MEEMA) si Agentia pentru IMM, Atragere de Investitii și Promovarea Exportului (AIMMAIPE), respectiv 06.04.2021”, arată acest site. În incendiul de la această fermă au murit arși de vii opt oameni. Până acum, Parchetul nu a reținut nici o persoană, iar patronul declarat, Corneliu Dinicu, nu a fost audiat. Profit mare în pandemie, cu ajutor de stat Potrivit datelor de pe Termene.ro, în 2020, această unitate turistică a avut o cifră de afaceri ușor peste 2,9 milioane de lei și un profit de 1,235 milioane de lei. Însă, în 2019, fima care controla această unitate turistică, Ferma Dacilor Production SRL, a avut o cifră de afaceri de 1,96milioane de lei și un profit ușor peste 634.000 de lei, deci practic și-a profitul în plină pandemie. În 2021, când ajutorul de stat a ajuns la Ferma Dacilor, cifra de afaceri a ajuns la 4,2 milioane de lei, iar profitul la 1,6 milioane de lei. Pentru a primi clasificarea turistică de o stea, Ferma Dacilor a depus la autoritatea care gestiona turismul două documente: o cerere standardizată şi un certificat constatator (forma extinsă) emis de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte activităţile autorizate a fi desfăşurate la punctul de lucru şi codul/codurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă. DeFapt.ro a arătat că statul român subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro anual vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul acestei uriașe subvenții: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor”. Citeșteși: Statul subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro pe an vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor” Pentru comparație, spitalul pentru copiii bolnavi de cancer construit de Asociația Dăruiește Viața – clădire și aparatură de ultimă oră – a costat 53 de milioane de euro. Ferma oferea reduceri polițiștilor Un sindicat din Ministerul de Interne avea contract cu Ferma Dacilor. „Vă informăm că Biroul teritorial SNPPC din IPJ Prahova a încheiat un nou parteneriat în domeniul turismului. Începând din 8 iulie, membrii SNPPC & familiile beneficiază de o reducere de 20% la cazare și masă în cadrul Complexului Ferma Dacilor, situat într-o zonă deosebită – Tohani – zona Viticolă DEALU MARE PRAHOVA. Preparatele culinare provin din producția proprie a fermei, iar vinurile sunt de la podgoriile locale, renumite în țară și peste hotare! Merită vizitat! (…) Reducerea este valabilă de duminică până joi, dat fiind faptul că în zilele de vineri și sâmbătă se organizează frecvent evenimente”, se arată pe site-ul sindicatului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră