vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: producători

7 articole
Internațional

Șeful de cabinet al lui Zelenski, în vizită la producătorul rachetelor Tomahawk

O delegație ucraineană de rang înalt, aflată în Statele Unite, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanți ai marilor companii americane de armament, printre care Raytheon și Lockheed Martin, în contextul posibilei livrări către Kiev a rachetelor de croazieră Tomahawk. Vizita are loc cu doar două zile înainte de întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu liderul american Donald Trump, programată pentru vineri. Întâlniri cu giganții industriei militare americane Delegația ucraineană, condusă de premierul Iulia Sviridenko și de șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak, a discutat la Washington despre extinderea cooperării militare dintre SUA și Ucraina. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Cooperarea noastră continuă să crească”, a transmis Andrii Iermak pe rețelele de socializare, după întâlnirile cu reprezentanți ai Lockheed Martin și Raytheon. Raytheon este compania care produce rachetele Tomahawk, armament de ultimă generație pe care Washingtonul ar putea decide să-l furnizeze Ucrainei pentru a consolida apărarea în fața agresiunii ruse. Trump amenință Rusia cu livrări de Tomahawk către Kiev Președintele american Donald Trump a sugerat duminică faptul că ar putea folosi posibilitatea livrării de rachete Tomahawk Ucrainei drept instrument de presiune asupra Kremlinului. Trump a declarat că îl va „amenința pe Vladimir Putin” cu această măsură dacă Rusia nu acceptă să pună capăt războiului declanșat în 2022. În replică, liderul rus Vladimir Putin a avertizat că trimiterea acestor arme către Kiev ar constitui o „nouă escaladare”, capabilă să tensioneze suplimentar relațiile dintre Moscova și Washington. Obiectivul Ucrainei: cooperare militară și producție locală Ucraina își dorește o cooperare mai strânsă cu aliații occidentali în domeniul producției de armament, pentru a-și reduce dependența de livrările externe și a-și consolida capacitatea internă de apărare. „Ucraina trebuie să devină un partener activ în producția de arme moderne, nu doar un beneficiar al ajutorului militar”, a subliniat Iermak. Companiile americane Lockheed Martin și Raytheon sunt esențiale în acest parteneriat, fiind producătoare ale celor mai performante sisteme de apărare aeriană și rachete tactice folosite de forțele NATO. Întâlniri economice și energetice la Washington În cadrul vizitei, premierul Iulia Sviridenko s-a întâlnit și cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru a discuta despre investiții comune și cooperare în domeniul energetic. Aceasta a subliniat importanța susținerii sectorului energetic ucrainean, grav afectat de bombardamentele rusești. „Reconstrucția infrastructurii energetice este vitală pentru a asigura lumină și căldură milioanelor de ucraineni în prag de iarnă”, a afirmat Sviridenko. Ucraina, sub presiunea atacurilor asupra infrastructurii energetice În ultimele zile, Ucraina a fost ținta unui nou val de bombardamente rusești, care au vizat instalațiile sale energetice. Aceste atacuri amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și încălzire, în condițiile apropierii sezonului rece. Guvernul ucrainean încearcă să obțină sprijin logistic și financiar din partea partenerilor occidentali pentru a repara rețeaua energetică și pentru a asigura funcționarea sistemelor esențiale de iarnă.

Ucraina negociază în SUA noi acorduri militare (sursa: X/Andriy Yermak)
Producătorii de energie ofereau, ieri, 500 lei/MWh furnizorilor care le preluau energia Foto: Transelectrica
Eveniment

Producătorii de energie ofereau, ieri, 500 lei/MWh furnizorilor care le preluau energia

Producătorii de energie ofereau, ieri, 500 lei/MWh furnizorilor care le preluau energia, arată datele analizate de Profit. Această situație, în care producătorii îi plătesc pe distribuitori să le preia producția în exces, se datorează faptului că, de Paște, activitățile economice sunt extrem de reduse. În plus, în acest an, Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc concomitent.  Citește și: Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile și sugerează că-i va da afară pe șefii parchetelor Producătorii de energie ofereau, ieri, 500 lei/MWh furnizorilor care le preluau energia „Consumul orar restrâns din miezul zilei de Paste, estimat de Transelectrica la 2500 MW, a făcut ca în intervalul 12-14 prețul orar al energiei electrice tranzacționate pentru ziua de duminică să atingă un nivel negativ record, de 500 de lei/MWh. Prețurile de seară și noapte sunt pozitive, chiar și de peste 600 de lei/MWh, ceea ce face ca prețul mediu pentru întreaga zi de duminică să fie unul pozitiv, de 271,5 lei/MWh, în pofida consumului redus”, arată Profit.  „Vom avea două zile – prima şi a doua zi de Paşte, în special între orele 11-16 – în care vom produce mai multă energie electrică decât necesarul de consum. Va trebui să gestionăm foarte atent echilibrarea sistemului, nivelurile de frecvenţă şi tensiune atât în reţeaua electrică de transport, cât şi în reţeaua electrică de distribuţie, pentru a nu cauza deteriorări ale izolaţiei instalaţiilor din SEN”, a scris ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe Facebook, acum cateva zile.  

Carnea de miel, vândută pe Facebook (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mielul online, noua tradiție de Paști: producătorii preferă să vândă pe Facebook

Carnea de miel, vândută pe Facebook. Carnea de miel românesc întârzie să apară în piețele și magazinele din Iași, dar este vândută pe rețelele sociale. Carnea de miel, vândută pe Facebook În lipsa produselor autohtone, unele magazine oferă carne de import, în timp ce mulți ciobani preferă să vândă direct pe Facebook. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Comercianții locali spun că „e prea devreme” și anunță că oferta completă va ajunge în piețe abia săptămâna viitoare. Prețurile vor varia între 45 și peste 80 lei/kg, în funcție de sursă și tipul de carne ales. Continuarea, în Ziarul de Iași

Producătorii de materiale de construcţii, panică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Producătorii de materiale de construcţii, panică

Producătorii de materiale de construcţii, panică. Aceștia stau pe un butoi cu pulbere din cauza prognozei de vânzări. Producătorii de materiale de construcţii, panică Aceștia anticipează că vânzările vor scădea şi mai mult în perioada imediat următoare, şi se aşteaptă să rămână cu marfa în depozite. Citește și: 3.000 de lei pe noapte pe TikTok, bilanțul unei eleve de liceu: „A doua zi nu m-am mai dus la școală” În raportul consiliului de administraţie al companiei Brikston Construction Solutions SA (fosta Ceramica Iaşi), preluată în 2018 de producătorul austriac de zidărie şi ţiglă ceramică Leier, sunt menţionate o serie de riscuri şi incertitudini pentru următoarea perioadă. Care, evident, ar putea pune presiune şi pe umerii altor companii cu activitate în domeniu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mari producători români de ulei, "blat" (sursa: pexels.com/Designecologist)
Economie

Mari producători români de ulei, "blat"

Mari producători români de ulei, "blat". Consiliul Concurenței, condus de Bogdan Chirițoiu, a anunțat că a declanșat o investigație pentru a verifica dacă marii producători de ulei de floarea soarelui au făcut înțelegeri ascunse pentru a stabili prețul uleiului pe piața din România. Investigația îi vizează pe americanii de la Bunge, francezii de la Expur și românii de la Prutul și Ardealul. Cumulat, cele patru societăți au o cifră de afaceri de peste 1,25 de miliarde de euro și profituri de peste 50 de milioane euro. Mari producători români de ulei, "blat" Cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui de pe piața românească este compania Bunge România, producătorul uleiurilor Floriol, Unisol, Ulvex și Rază de Soare. Parte a grupului american Bunge, filiala românească este deținută de alte două societăți, Bunge Biocombustibil SRL și Koninklijke Bunge BV din Olanda, și persoana fizică Arie Johannes De Lange. Ultimul este directorul a două companii off shore ale grupului Bunge, înregistrate în paradisuri fiscale din Cipru și Marea Britanie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform informațiilor fiscale, compania Bunge România a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 1,94 miliarde lei și pierderi declarate de peste 71 milioane lei. Însă, în anul fiscal 2021, cifra de afaceri a producătorului de ulei a crescut la peste 3,03 miliarde lei, în timp ce pierderile au depășit suma de 126 de milioane lei. Compania mama Bunge, fondată în anul 1818 în Amsterdam, este înregistrată în Insulele Bermude, în timp ce sediul operațional este în statul american Missouri. La finalul anului 2022 a avut venituri globale de 67,23 miliarde dolari și 23.000 de angajați. În România, a declarat un număr mediu de 586 angajați. Creșteri financiare pe toată linia Pe locul secund în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui se află compania Expur, deținută de francezii de la Saipol, filială a grupul Avril. Expur vinde pe piața românească celebrul ulei Untdelemn de la Bunica, dar și uleiurile Olpo, Marisol și Ulcom. Directorul general al companiei Expur, investigată de Consiliul Concurenței, este bulgarul Nikolay Valeriev Belchev. Datele financiare ale companiei arată că cifra de afaceri a crescut de la peste 1,156 miliarde lei în 2020, la peste 1,692 miliarde lei în 2021. Iar profitul net a crescut de la peste 16,32 milioane lei, la peste 125,8 milioane lei în anul fiscal 2021. Adică o creștere de aproape opt ori. Prutul de la Galați Investigația Consiliului Concurenței vizează și compania românească Prutul SA, deținută de afaceristul gălățean Marian Andreev. Fabrica de ulei Prutul a fost înființată în Galați în anul 1893 sub numele Fleming Oil. Compania lui Marian Andreev deține un terminal de ulei cu punct de încărcare la Dunăre, în Portul Comercial Galați. Aflată pe locul trei în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui din România, firma Prutul comercializează uleiurile Spornic, Spornic Profesional, Bonatello, Boniflor, Surâsul Soarelui și Prutul. Firma lui Marian Andreev a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 648 milioane lei și un profit net de aproape 16 milioane lei. Totul, cu 418 angajați. Un an mai târziu, cifra de afaceri a depășit 1,03 miliarde lei, în timp ce profitul net a depășit suma de 63,72 milioane lei. Discretul afacerist gălățean Marian Andreev susține pe site-ul companiei sale că "misiunea procompetitivă a S.C. PRUTUL S.A. se bazează pe premisa fundamentală a legislaţiei în domeniul concurenţei potrivit căreia concurenţa produce cele mai bune produse şi servicii la cele mai mici preţuri, încurajează eficienţa şi inovaţia şi întăreşte economia în ansamblul ei. Restricţiile asupra concurenţei afectează toate părţile implicate, de la consumatori la angajaţi. Dorinţa mea este de a ne asigura că acționăm corect într-o piaţă care funcţionează pe baze concurenţiale prin eliminarea restricţiilor nerezonabile și prin prevenirea comportamentelor anticoncurenţiale.". Ardealul din Satu Mare Ultima companie aflată sub investigația Consiliului Concurenței este Ardealul SA, din județul Satu Mare. Aceasta comercializează uleiurile Ardealul, Floarea de Aur și Helios. Datele de la Registrul Comerțului arată că societatea este deținută de 4.178 de acționari, dar are un Consiliu de Supraveghere condus de președintele Angela Lupșica Negrean. Din consiliu mai fac parte Pop Diana Lupșica Negrean și Zsolt Dula. Funcția de președinte al directoratului este deținută de Simona Maria Nuna. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic Datele fiscale arată că Ardealul SA a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 258,8 milioane lei și un profit de este 21,5 milioane lei. Dar, un an mai târziu, cifra de afaceri a crescut la peste 416,4 milioane lei și profitul, la peste 57,5 milioane lei.

De ce au dispărut medicamentele generice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

De ce au dispărut medicamentele generice

De ce au dispărut medicamentele generice. Începând cu luna martie a acestui an, Antibiotice SA a devenit membră în Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). De ce au dispărut medicamentele generice Momentul este unul de cumpănă în sistemul farmaceutic şi medical din România: producătorii de medicamente au ridicat de mai multe ori atenţia asupra faptului că medicamentele generice sunt, în multe cazuri, pe cale de dispariţie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, APMGR au emis un comunicat public în care a explicat că pacienţii din România plătesc din ce în ce mai mult în ultimii ani pentru medicamente, din cauza politicilor de preţ şi de taxare stabilite de Guvern. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Costurile de producţie cresc, spune Asociația, și din cauza pandemiei şi a războiului din Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale. În zona industrială a Iaşiului funcţionează mai multe fabrici care produc ţesături tehnice, pentru veste anti glonţ şi pentru paraşute sau uniforme militare şi de poliţie. Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale Cora Textiles este una dintre acestea. Produce veste anti glonţ pentru Marea Britanie, Germania, Belgia, Spania şi Franţa. Modelul, materialul şi mărimile sunt trimise de clienţi. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Administratorii Cora Textiles spun că niciodată nu au primit comenzi din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră